Universul, aprilie 1908 (Anul 26, nr. 90-116)

1908-04-01 / nr. 90

Marți 1 Aprilie 1908 București, 11 Februarie 1908 DOMNILOR Nicolae Fehér & €" — SOCIETATE IN COMANDITA — BUCUREȘTI îmi face o plăcere deosibita a vă putea arăta cu această scrisoare deplina mea mulțumire pentru instalațiunea de mo­tor cu benzină și moară ce mi-afi furnizat și care de la 15 Octombrie 1907 încoace, de când este pusă în func­țiune, lucrează cu cea mai mare exactitate spre deplina mea mulțumire, stârnind admirația tuturor cari au a­­vut ocaziunea de a vedea această instalațiune. Ea se compune dintr-un motor de benzină sistem „Ait­­man“ de 35 cai putere normală și 40 cai putere maxi­mală­, cu compresor și dintr'o moară pe postament de fer cu 2 perechi pietre franceze de 42 țoluri și o pereche de pietre franceze masive de 48 țoluri. Motorul conduce cu cea mai mare ușurință această moară cu 3 perechi de pietre și con­sumă combustibil care mă costă 15 tei pe zi. Moara îmi dă o produ­cțiune de 30 kile mari de mălai în 10 ore. Construcțiunea motorului întrece tot ce am văzut pe acest tărâm până acum, pot să zic că­ întrunește toate calitățile cerute unei mașini bune, adică materialul cel mai ales, o construcție ingenioasă, soliditatea cea mai perfectă, cea mai mare economie în consumația combustibilului , un mers foarte liniștit și regulat, vo­lanta extra-grea și­ fusul motorului făcând un mic număr de învărtitri, ceea­ ce este o siguranță că piesele lucră­toare vor fi mai puțin expuse uzagiului de­cât­ la motoa­rele de benzină cu un număr mare de rotațiuni. Consider motoarele de sistem „Altman“ ca ce­le mai perfecționate ce avem în țară și nu mă cresc de mica diferență de preț ce v'am plătit în plus peste motoarele ce mi s'au oferit. în altă parte, având în schimb o mașină de lungă durabilitate care promite că și după imili­ î ani de servietă va fi exact în a­­ceeași bună stare ca și azi, lucru de care sunt în drept a mă îndoiți de motoarele ce mi s'au oferit din altă parte și cari au avut avantaghoi aparent de a fi mai ief­tine în preț. Odată cu remiterea acestei epistole de mulțumire, de care puteți face uz la necesitate, nu ezit nici un moment de a recomanda cu căldură tuturor cunoștințelor m­ele, cari au dorința de a pune morile ce posed în miș­care prin sistemul motoarelor cu benzină cu combustibil, de a adopta și a căuta să se furniseze cu mo­toarele sistemul Altman, pe care după multe ezitări ■și cercetări l'am adoptat și de care sunt foarte mulțumit neregretând câtuși de puțin sacrificiile ce mi-am impus. Vă urez vânzări multe de aceste motoare și vă salut ca distinsă su­mă (si) C. T. Rădulescu Proprietarul moșiei Dărăști, (Vlașca) AVIS.—Moșia Dărăști a d-lui Rădulescu se află la o depărtare de o oră de București; punem la dispoziția fie­cărui cumpărător serios,­ pe cheltuiala noastră, trăsura pentru Vizitarea Moare! și examinarea instalațiune!. NICOLAE FEUER & C-ie Societate în Comandită, București A U Bon Goet n»ra­­»—■nftn.n­ .1 MARȚI, MIERCURI, JON­ |14 2l­5 3|h> Aprilie ExposițiuneA f ÎICOTAȚILOR de VARĂ ! JgSIP IN CURSUL AGESTOII 3 ZILE "îmi Se vor vinde cu prețuri de reclamă și in mod EXCEPȚIONAL Articolele următoare: STOFE Serg 8 pentru Costum­o Tailiours gbo Tóte culorile, lărgime 120, nit. 1 MUSSELINE DE M­A­rt­ Äl 195 Metrul..............................1 PLDM­ET­­S PENTRU RO­CH II Haute Nouveaute, lărgime £ 0.70. Metrul.................... MARE ASORTIMENT STOFE ENGLEZEȘTI SUSSEXURI EXCLUSIVE MĂTĂSURI Shantings Garauri ps Fond Ecru noo Lărgimea 0-50. Metrul. . . ‘ Taifetas vărgat pentru bluze aso Toate culorile noi. Metrul . ^ Satin Frivoli pentru bluze ‘aso- 450 zile. Lărgime 0.45. Metrul . Shantung Ecru cu Desenuri Iub 330 ron. Lărgime 0.55. Metrul . MARE ASORTIMENT — DE — MĂTĂSURI —ULTIMELE CREAȚIUNI— „Passiorinette“, „Latin So­­leil“, „Marquisettes“ Titluri și Dantele MARE ASORTIMENT — DE — TULLES a Fois, Laizes,Brodale DANTELE și Entre Deux Filet TIMES POINT D ESPRIT TELLE FILET Pentru BLUZE și ROCHII Mare Expozițiune da Umbrele 075 Pe la.....................................o Ui#reie Reclamă de Mătase ]g5o Dam­e-Passementerie ASOSTI­EST 1ECOMPARABIL — DE — SOUTACHÉS PE MOTIFS PASSEMENTERIE BABIRVCHI BE miETCÂ Tresse si Soutaches de töte Colorile Jabots. Fipiecements GILETS. CRAVATE Jabot Julia «LE REJANE» *25 Pret­ de Reclamă : . JABOT TULLE CU GULER «Le Montpensier». . . Rabat avec coi „Des Grieux“ 390 Cravată de Mătase „Le Birgy“ Reclamă......................... Gosfec puni de Copii Costume Cheviotte pentru Băeți De la..................................... Costume Serge Biene Marine Guler de Olandă pen­ i 150 tru băeți, de la . . . . *0 tfareusil Serge-Double Brillantin­e Pentru băeți, de la. IC AU RARI Model Pa- JtAU BAH! risian.dela Mare Asortiment — DE COSTUME, PELERINE Pălării, Incănfăitu­i­te Rochii de Olandaforma Kimono De la.............................. Rochii de Olandăn,"" de Broderie Engle- ingg­rească, de la. . . .13 Șorțuri de Batist colorat de la 300 l Varenses de Olandă pentru Fetițe De la.................... igso Mare Expoziție DE Modele din Paris ROCHII, COSTUME TAILLEURS, MAN­­TEAUX, PĂLĂRII Se cântă Bună Bucătăreasă A se adresa la adminis­tra­ția zi­ara­lui._____­BI HVCRIBIAT in orașul Câmpina de la 2­3 Aprilie, vastul local fost bereria Fabrice! A­zusa. Adresa : I. Vrabiescu, Câm­­pina. 1852 Sfil MFÎ Sfit Veniru specialista în spijlul Ulu­i afaceri industriale teu comerciale. Un capitalist cu 40— 50.000 Lei se pune la dispoziție spre colaborare, putând asigura eventual un credit mai mare. Ofertele sub 50.000 se vor adresa înscris Agenției de pu­blicitate Carol Schulder , București, str. Karageorgevici 18. Discreție ga­rantată. 1906 D­na Maria Meresen absolventă diplomată a Con­servatorului din Milan prestă Iscfie nl­ie CANTO STR. DULGHER! 9, prin Buzești BULION PATLAG2LE ROȘIÎ — DE BUNA CALITATE­­ în cutii de 500, 1000, 2000 și 5000 de grame OFERĂ CU PREȚURI CONVENABILE Produsele Știrbey — BUCUREȘTI — Calea Victoriei. 121 — Telefon 11/8 — Fai­loa ia miniw din Ripiceni, caută șef de post la difusiune, carbonatație și presă, și fierbători pentru zahăr brut și rafinat, de naționalitate­ român. Răspuns di­rect la fabrică cu referințe și ce me­serie exercită, in afară de timpul d fabricație. 1912 De închiriat CASELE din Intrarea Am­zei No. 5, compuse din 9 camere de stăpân plus dependințe, apă, gaz, parchete, ta­pete, etc. A se adresa la d-l Blamau­di Manole, Calea Victoriei No. 17, 1910 m mm. De la 23 Aprilie 1908, Fabrica de­ făină fină și moara de măianix din comuna Bălani-Români, ju­dețul Dâmbovița, proprietatea d-lui George filr. Cantacuz­o. D-nii amatori sunt rugați pentru ori­ce informațiuni să se adreseze d-lui G. Antonescu, Inspectorul Domeniilor în Ploești, strada Alexandru II No. 9. 1787 VOAAAA VOAAy WWWwwWWW Tablouri fungsteteo originale, cumpăr, plătesc prețuri mari. La dorință fac și schimb cu ori­ce alte tablouri picturi mo­derne ale celor mai renumiți artiști români. I. D. Iscovici, Dobroteasa No. 14. Chiemat prin carte poștală vin la domiciliu. 1791 Autoabü 5 locuri, n­ume­­meroase acce­­­sorii, se vinde ocazie 8.000 lei. A se adresa Șer­­ban-Vodă 22, la portar. 1853 U © lansare în comuna Naipu (Cioflec), Vlașca, următoarele locomobile : una loco­­mobilă sistem Foster 14 cai pu­tere, fără aparat; două locomo­bile ungare 10—12 cai putere cu aparat; două locomobile Clay­ton 10 cai putere, fără aparat; una locomobilă Ilornskhi 12 cai, cu aparat; două locomobile Clay­ton 8 cai putere, fără aparat. 1908 Fân­ile Câmpulung 120 000 chilograme, calitate superioară. Se vinde total sau cu vagonul 5000 chilograme. C. D. IORGULESCU. 1917___________Câmpulung_______ Doctorul DEUTSCH Special în boale interne, sifili­tice (lumești) și de piele S’a mutat STR. CAROL No. 55 intre Piața Sf. Anton și Biserica Sf Ion Nou Consult, de la 8—9. si 1—4 p. m, 1693 Basca Calafatului din Calafat Are vacante două locuri de func­ționari, care se pot ocupa și de la 1 Aprilie a. c. Solicitatorii trebue a fi diplomați ai școalei superioare de comerț și care a făcut o practică oare­care în biurouri de Bancă. Cererile cu refe­rințe să se adreseze prin scrisoare Direcțiunea Băncei în Calafat. 191­1 Institutul I­SICâSi de Fisio și Psih­oterapie a D-rului MARTIN LOUIS HIRSCH Tratamentul boalelor nervoase HYSTERIA. NEURASTENIA cu manifestațiile lor : (Insomnia, somnolența, migrena, ne­vralgia, palpitațiunea, sufocația, tre­­murături, furnicături, Paralizia, Reu­matismul, orbirea, surditatea, mâncă­­ mea nervoasă). Neurastenia stoma­cului : (sughițul, vărsături, ragueli, constipație diaree) toate după proce­deul Profesorilor Bernheim (Nancy), Dejerine Paris. Sistemul hypno­pe­dagogic (Berillon) pentru tratamentul adulților și copiilor nervoși, instabil, întârziați­. Vindecarea Ticurilor, Cho­­reea, Incontinenței de urină-onanie a impotenței, gângăveala, obiceiurilor impulsive a timiditate­ defectelor de caracter. Electricitate, masagiu vibra­tor, psihoterapie, hipnotism. Consult, d'e ta orele 3—6 d. â. Str. Bradului No. 39 peste drum de­­ biserică. 1777 G. I. Petrescu, V. Sulescu, Ion Pe­­rianu, căp. I. Bursch, H. Mișculescu, Gh. Bobocescu, Teresa Heindl, Paula Graf, Iacob Graf, Ion Eliescu și N. Pescariu. VIN- SFAT F33 ZI Distrugerea rimelor din oa­lele cu flori.—Amestecă 10 gr. acid fenic și gr. sare de sodă, pune intrun litru de apă și udă florile odată pe zi până se distrug ri­mele.________ ADUNAREA GHERALI a funcționarilor C. F. R. In sala Băilor Eforiei s’a ținut era, adunarea generală a societăței funcționarilor C. F. R. A presidat d. Oscar Catargi. ‘ S'a* aprobat, fără discuțiune, darea de seamă pe anul expirat și s’a dat consiliului de adminis­trație cuvenita descărcare pentru gestiunea sa. In consiliul de administrație au fost realese prin aclamațiune tot vechii membri în frunte cu d. C. Catargi. Adunarea generală împuterni­cește apoi consiliul de adminis­trație ca să trateze cu societatea «Locomotiva» a mecanicilor C. F. R. pentru contopirea acestor so­cietăți Întruna singură sub denu­mirea de «Societatea de ajutor, economie și credit a­­ funcționari­lor C. F. R.» Noua societate să fie în genul societății funcționarilor poștali și dobânda reală la împrumuturi sa nu treacă peste 8 la­ sută pe an. Din darea de seamă prezentată adunarea generale rezultă că so­cietatea funcționarilor C. F. R. face pe fiecare an progrese reale, alinând in același timp multe su­ferințe. Adunarea s’a sfârșit la orele 12. Starea semănăturilor La ministerul de interne ș-au pri­mit Sâmbătă următoarele telegrame cu privire la starea timpului și a semănăturilor în cursul săptămânei trecute : Buzău. — A căzut ploae in întreg județul, nu tocmai abundentă. Starea semănăturilor este cu totul satisfăcă­toare. Pe al­ecurea au­ început și ară­­­tu­rile de porumb. De câte­va zile bate încontinuu un vânt puternic. Brăila.—Timpul a fost friguros. A plouat puțin în tot județul. De aseară bate un vânt puternic. Se continuă arăturile de primăvară. Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Vlașca.—Timpul a fost variabil. A plouat puțin. Bate vântul. Semănă­turile de toamnă sunt în creștere și să prezintă cât se poate de bine. Ma­zărea, orzul și ovăzul, semănate de timpuriu­, au răsărit. Locuitorii se ocupă cu facere de arături pentru po­rumb. In câte­va comune a început aratul porumbului. Continuă desgro­­patul și araci­tul viilor. Covurlui.­ Timpul a fost răcoros. A suflat un vînt puternic. A plouat binișor in tot județul. Ploaia a fost însoțită de fulgere și trăsnete. Ici co­lea a căzut și puțină grindină care insă nu a făcut stricăciuni de­cât pomilor înfloriți. Semănăturile de toamnă bune. Locuitorii se ocupă cu arăturile de porumb și ridicatul viilor. Tu­tova. — Timpul noros, vânt și frig. A plouat binișor în tot județul, ceea ce va aduce mari foloase semă­năturilor. Arăturile continuă. Botoșani.—A plouat liniștit și bine la tot județul. Timpul a fost răcoros. Semănăturile până în prezent sunt bune. Arăturile și semănăturile de primăvară continuă. S’a început se­mănatul porumbului. Viile se des­­groapă. Tecuci.—Semănăturile de toamnă în întreg județul sunt bune. Semă­năturile de primăvară, în partea de nord a județului, parte au răsărit, parte nu , iar in regiunea sudică au­ răsărit toate. Arăturile pentru porumb au început. Viile în general medio­cre până în prezent. Pomii sunt a­­proape înfloriți. In noaptea de 28-29 Martie a plouat în întreg județul. Constanța.—Semib­ături­le de toamnă se prezintă bine. Viile și pomii se prezintă de asemenea bine. Rapița se consideră pierdută în plasa Mangalia. Locuitorii se­ ocupă cu aratul pentru orz și porumb. R.­Vâlcea.­­ Timpul variabil. In cele două zile din urmă a plouat. Se­mănăturile de toamnă și viile sunt frumoase. Arăturile și semănăturile de primăvară au început. Vaslui.— In tot județul semănătu­rile de toamnă perfecte. Cele de pri­măvară, afară de porumb, sunt bune. Ploaia căzută le-a asigurat reușită. Tulcea.—Timpul variabil. Semănă­turile sunt bune. Locuitorii se ocupă cu aratul și semănatul de primăvară. Starea viilor este satisfăcătoare. Teleorman.—Semănăturile de toamnă și primăvară sunt frumoase. Pășu­­nele naturale acoperite cu iarbă. Lo­cuitorii se ocupă cu facerea arături­lor, desgropatul și tăiatul viilor. Suceava.—In tot județul a plouat. Toate semănăturile merg bine. Ialomița. — Semănăturile frumoase și in creștere. Cele de primăvară au început a răsări. A plouat puțin prin județ. Continuă cu arăturile. Timpul e încă secetos și cu vînt. Falciu. — Semănăturile de toamnă până în prezent merg bine. Arăturile și semănăturile de primăvară conti­nuă. La vii de asemenea continuă lu­crul. A fost vânt. La 26 c. a fost o burniță de ploaie; la 27 a plouat mai bine. Bacău.­­ Semănăturile de toamnă se prezintă bine. Arăturile de primă­vară se urmează cu activitate. Viile se desgroapă, iar pomii se curăță de omizi. Timpul a fost variabil. A plouat bine în tot județul. Ilfov.­Timpul variabil. Semănătu­rile de toamnă frumoase. Livezile na­turale bune. Semănăturile de primă­vară, mazărea, orz și ovăz, de tim­puriu, au răsărit. In seara de 27 c. a plouat binișor in tot județul. Din cauza unui vânt puternic pământul s’a uscat. Se simte nevoe de ploaie. Se continuă cu semănatul orzului, o­­văzului și facerea ogoarelor pentru pusul porumbului. întâmplări din țară [De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 29 Martie. GIURGIU.— Adunare gene­rală a corporației 5. — Azi a avut loc la corporația I adunare generală convocată în mod extra­ordinar pentru ca comisiunea de control să-și depună raportul a­­supra verificării gestiunei trecute. De la clubul comercial.­ La clubul comercial s'au întrunit membri comercianți discutând a­­supra desființării schele­ de la Petroșani. ______ TG.­OCNA.—întrunirea foș­tilor sub­ofițeri. — Din iniția­tiva unui comitet s’au întrunit aseară, la 9 ore, în saloanele ho­telului Regal, toți foștii sub­ofi­­țeri din armata română, in nu­măr de 80, care găsesc in lo­calitate. D. Gr. P­alade, inițiato­rul acestei intr­uiri, a luat cu­­­r­ v­ul exprimând camarazilor său scopul pentru care s’au întrunit și arată că ar fi bine să se înscrie cu toții în societatea de la Bucu­rești a foștilor sub­ofițeri in ar­mata română, care are de scop ajutorul reciproc. Apoi dă citire statutelor acestei societăți. Vorbește apoi d. Gh. Pârcălab, primarul orașului, care declară că este de acord cu toate propunerile subofițerului Gr. Palade; a mai vorbit subofițerul Gh. Nanu care se unește și dânsul cu ideile celor două oratori. La urmă se constată că majorit­atea“este pentru forma­rea unei societăți de ajutor reci­­proc, dar independentă de cea din București și cu cu sediul în Tg- Ocna. Se formează un comitet compus din d-ni­ Gr. Palade, Nicu Bo­b­ița, Bogdan Ștefănescu, Gh. Bâr­­zes­cu, Ion Cojocaru și Ghiță Ni­­ch­ifor. Acest comitet este însărcinat cu redactarea unui proiect de sta­tuie. CÂMPINA.—Dezertor ares­tat.— A fost înaintat garnizoanei București, dezertorul Nicolae I. Tudose, din regim 3 artilerie Bu­curești. Răniri. — Azi după amiază, la orele 5, un zid de la casele în construcție ale d-lui I. Vrăbiescu, s'a surpat căzând peste două din lucrători, care din fericire s’au­ ales cu ușoare contuziuni. Diverse.—Cu începere de la 1 Aprilie, poșta locală va’ aproviziona pe debitanți­ local! și din comu­nele vecine cu toate produsele re­gie| monopolului statului.________ “iffTlUftmM Inacționarilor comerciali Funcționarii comerciali au ținut ora după amiază o întrunire publică în sala Dacia, spre a protesta contra vo­tului Senatului, care a respins pro­iectul de lege pentru repaosul Dumi­nical integral, întrunirea s’a deschis la orele 4 și jum., sub președinția d-lui Chiru A­­nastasiu, care a mulțumit funcționa­rilor că au răspuns la apelul comite­tului de acțiune. D. R. Georgescu a arătat cum­ le­gea a căzut cu o majoritate mică și propune să se aducă mulțumiri d-lui D. Sturdza, președintele consiliului de miniștri, care a votat pe față pentru lege , înaltului cler și senatorilor cari au votat legea. Legea respingându-se, altă speranță numai e de­cât aceea ca toți func­ționarii comerciali din țară să se or­ganizeze și să silească pe guvernanți să vie cu o lege pentru acordarea repaozului duminical integral. D. V. I. Costescu spune că funcțio­narii comerciali nu trebue să fie des­curajați de votul Senatului, căci prin acel vot s-a constatat că opinia publică e de partea lor. Aduce omagii d-lui D. Sturdza care a susținut legea și termină spu­nând că d-nii Sturdza și Aurelian au promis că dorința funcționarilor co­merciali va fi satisfăcută. întrunirea, s’a terminat la orele 5. La birt. Un client, găsind socoteala prea exagerată, nu vrea să plătească. — Dacă nu plătești, zice chel­nerul,—chem vardistul. — Chiamă doi—răspunde clien­tul—ca să aresteze și pe stăpînul tău care e mai pungaș decât mine. PIAȚA PESCĂRIEI Relațiun­i telegrafice de la cores­pondenții noștri 30 Martie Brăila In piața pescăriilor s’au vindut 15.000 kgf. pește proaspăt cu urmă­toarele prețuri : Grup 145—139, cior­­tograp 93—113, ciortan 78—20, șalău 100—160, avat 40—65, cârjeancă 29—34, plătica 89—60, lin 70—84, știucă 59—75, caracudă 93—71, ba­­bușcă 22—35, somn-pană 228—240, somn-erma 200, somn-eplac 150—280, somoteî 95—175, biban 21—25, vă­duviță 42, albitură 71/2—31, obleț­i 28, mihalți 60—61, mreană 70—95, cegă 255—400, scrumbii de Dunăre 36. Galați In piața pescăriilor s’au vindut 14.356 kgf. pește proaspăt cu urmă­toarele prețuri:­ Crapul 133—120, ciortoc­rapul 123­­—44, ciortanul 128 — 95, ciortănica 74 —­ 56, șalăul 195 — 120, avat 32, cârjeanca 40—36, plătica 50—41, linul 81—36, știuca 94—25, caracuda 81-65, babușca 32—21, somotei 106, biban 36—21, albitură 26—14, mihalți 95, mreană 115, nisetru 189—92, ghiborți 67, păsterugă 122, calcan 175, scrumbii de Dunăre 40, icre de nisetru 25.75- 22.71. * CORPURILE LEGIUITOARE C­AMERA Ședința de la 3 Martie 1308 Ședința se­ deschide la orele 2 jum. sub președinția d-lui Ferichide. Presenți 92 deputați. D. Sturdza depune următoarele proiecte de legi: proiectul de con­venție comercială cu Turcia și pro­iectul de convenție pentru proprietatea literară, artistică și fotografică cu Austria. D. Anton Carp depune următoarele proiecte : pentru crearea celui de al y-lea minister al industriei și comer­țului , pentru împrumutul de 300.000 lei al orașului Vasluiu. D. Haret depune un proiect de lege pentru trecerea institului de meteo­rologie, sub administrația ministeru­lui de culte. Se aprobă fără discuție budgetul mi­­nisterului de interne. ♦ * Se întră în discuția proectului de lege asupra trecerei hergheliei arma­tei de la ministerul de război la cel de domenii. D. C. Stoicescu propune un amen­dament în ce privește dispoziția prin care­­ personalul de supraveghere e recrutat atât dintre civili cât și din­tre militari. D-sa exprimă dorința ca acel personal să fie ales dintre civili. p. ministru A. Carp spune că e indispensabil ca în primul­­ moment ministerul de domenii să primească administrația hergheliilor așa cum se prezintă. Amendamentul propus de d. Stoi­­cescu se respinge. Legea se votează in total. Se votează proiectul de lege cu privire la interpretarea art. 45 din legea vânzărea bunurilor Statului în Dobrogea. Se discută budgetul ministerului de finanțe. La capitolul III d. ministru Costinescu spune că chiar în urma cererei d-lui Ferechide se va șterge din proiect partea privitoare la in­demnizația președintelui Camerei. Budgetul se votează în total fără altă discuție sau modificare.. Se votează budgetul Casei de depu­neri și consemnațiuni. Se votează budgetul Spiridoniei din Iași și al Eforiei spitalelor civile din București. Se mai votează : proiectul de lege pentru trecerea institutului meteoro­logic la ministerul cultelor ; proiectul prin care luptătorii din războiul in­dependenței se scutesc de prestațiune pentru drumuri de la 1 ianuarie 1908, precum și de datoriile ce ar avea pentru prestațiuni neîndeplinite în trecut. Al 9 lea minister Se discută proectul de lege pentru crearea celui de al 9-lea minister, al industriei și comerțului. D. C. Stoicescu vorbește contra proiectului acesta care n’a făcut parte din seria de proiecte anunțate prin manifestul regal din Martie trecut. Se întreabă dacă nu s’ar fi putut găsi mijlocul de a se evita crearea acestui al 9-lea minister care va da loc la cheltuela nouă. Apoi crearea a­­cestui minister are și un caracter po­litic. Ministerul de domenii nu e atât de copleșit ca să se justifice înființarea unui nou minister, mai cu seamă că prin crearea diferitelor comisiuni i s’au luat ministerului multe din a­­tribuțiunile ce le avea. Și chiar dacă ministerul de dome­nii ar fi fost încărcat, s’ar fi putut trece nouile atribuțiuni la alte mi­nistere. In tot cazul, nu se poate vota în pripă o asemenea lege, contra căreia s’au declarat mulți din membrii par­tidului liberal și care a fost respins in unele secțiuni ale Camerei. D. ministru Anton Carp răspunde că chestia inființărei unui al 9-lea minister era hotărîtă de mult, chiar de la data întrunirea comisiei parla­mentare. E de mirare deci ca d. Stoi­cescu, care a luat parte la lucrările comisiunei, să nu fi avut cunoștință de această chestie. E de asemenea de mirat că d. Stoi­cescu se îndoește de prea multele a­­tribuții ale ministerului­­ de domenii. Uită d. Stoicescu că ministerul de domenii va avea pe viitor și supra­vegherea aplicărea legei tocmelilor a­­gricole, cea mai grea din toate legile. Apoi, trebue să se mai știe că în anii din urmă, și anume de când d. Stoicescu a plecat de la ministerul de domenii, nouă servicii, destul de nu­meroase, s’au alipit acestui minister. Apoi sunt multe de făcut în direc­ția comerțului. Până acum nu e nici­de­cum organizat serviciul de cereale. Aceasta aduce mari prejudicii țărei. Ministerul n’a făcut în această pri­vință nimic, fiind ocupat cu alte ches­tiuni. Sunt multe servicii de organizat la ministerul de domenii. Toate aceste cer o­ supraveghere de aproape și de aceea crearea unui nou minister e indispensabilă. Acest­ minister nu se crează din considerații politice ci fiind că cores­punde unei reale necesități. Proiectul se votează cu 55 voturi pentru și 5 contra. D. Stoicescu ia cuvin­tul în chestie personală, simțindu-se brosat de u­­nele cuvinte ale d-lui ministru A. Carp în discuția proiectului pentru crearea noului minister. D-sa protestează susținând că ser­viciul contencios și serviciul proprie­­tăței de la ministerul de domenii erau tot așa de bine organizate în trecut sub predecesorii actualului ministru ca și acum. Ceea­ ce a susținut deci d. ministru Anton Carp e ceva nedrept și ne­­fondat pe adevăr. D. ministru regretă că d. Stoicescu a dat o interpretare greșită celor spuse de d-sa. Eu am voit să spun: adăosă d. ministru, că unele servicii și in special cel contencios, au nevoe de o nouă organizare și de o continuă su­praveghere. Terminând, d. ministru declară că n’a voit să leresesc pe ni­meni și deci nici pe d. Stoicescu. Ședința se ridică la 5 și jumătate, societătea de cumpătare Eri s’au dus in Capitală bazele societăței de Cumpătare. Ședința s’a ținut in sala Ate­neului și a fost prezidată de d-na Proconie-Dumitrescu. Au vorbit d-nii Alimănișteanu,N. Basilescu și alți oratori arătând fo­loasele acestei soc. care e chemată să îndeplinească un mare rol în ce privește salvarea populațiunei rurale din ghiarele alcoolismului. Societatea de cumpătare va lua in întreprindere, de la licitațiile ce se vor ține în baza legei mo­nopolului cârciumelor, un număr cât de mare de cârciumi la sate. Cârciumele societăței vor fi mai mult niște localuri de educație de­cât de pierzanie. Societatea nu va da în nici un caz acționarilor ei un dividend mai mare de 6 la sută. Diferențele în plus se vor des­tina operelor de cultură și bine­facere la țară. La sfirșitul adunărei s-au des­chis listele de subscripție, subs­­criindu-se sume însemnate. In curând se va ține o nouă a­­dunare generală când se va alege și comitetul diriguitor al acestei societăți care are mai mult carac­terul unei instituții patriotice și umanitare in adevăratul sens al cuvintului. _ ______Mea. VIZITĂ” ofițerilor români la Rusciuk (Bulgaria) (Prin telefon de la coresp. nostru particular) ZIUA II Rusci­uk, 30 Martie. In vederea sosirea ofițerilor români de la Plevna, toți ofițerii din garni­­nizoana Rusciuk, în frunte cu gene­ralul Sireakov, au venit la gara de Sud. La orele 5 și 15 m., trenul aduce pe ofițerii români, cari intră in gară în vii urale. Muzica reg. 2 infante­rie intonează imnul regal român. Urmează apoi prezentările și apoi ofițerii români dinpreună cu cei bul­gari pornesc in trăsură în piața Ale­­xandrovska. De aci ofițerii români sunt conduși la hotelurile unde vor trece noaptea. La orele 8 seara ofițerii români sosiți de la Plevna și cei de la Giur­giu, cari rămaseră să înapoeze vizita colegilor lor bulgari, s’au întrunit la cercul militar, care era frumos îm­­pobit cu tricolorul român și bulgar. Aci s’a dat un banchet de 68 de ta­câmuri, la­ care au luat parte ofițerii superiori bulgari din garnizoana Bu­curești și ofițerii români. La șampanie a toastat cel dintâi d. gen. Căpitanovici bând pentru A. S. Principele Ferdinand și armata bulgară. ** Apoi d-sa dă citire următoarei te­legrame, adresate A. S. Principelui Bulgariei, la Sofia : „Ofițerii români întruniți la un loc cu cei bulgari, in neînvinsa ce­tate de la 1877, Rusciuk, se folosește de această clipă solemnă pentru ei spre a aduce vii omagii șefului su­prem al tinerei și viguroasei armate bulgare. Să trăiți A. R. cu întreaga armată bulgară“. (ss) gen. Căpitanovici. întreaga asistență isbucnește în vii urale. Muzica intonează imnul na­țional bulgar. Răspunde d. gen. Siracof ast­fel: „Suntem plini de mândrie că avem în mijlocul nostru pe reprezentanții vitezei armate de la Plevna. „Adânc recunoscători serviciilor a­­duse în războiul pentru neatârnare, orice bulgar ,împreună cu noî,­­ nu poate decât să îmbrățișeze cu cea mai caldă prietenie pe urmașii glorioșilor eroi. Pentru noî bulgarii e o datorie de a ne alipi cât mai mult, de a strînge relațiunile noastre de orice natură cât mai prietenos cu putință, spre a forma un puternic zăgaz, care să reziste pentru veci. Nu putem da alt­fel curs simțimin­­telor lăuntrice ce simțim de­cât ve­nerând și admirând pe actualul în­cărunțit­ șef suprem al glorioasei ar­mate române. Să trăiască Suveranul bunei noastre vecine, împreună cu întreaga familie regală". Ofiterimea isbucnește in vii urale, iar muzica intona Imnul regal român. Mai toastează d. col. Solacolu, co­mandantul reg. 21 Ilfov, care arată in cuvinte bine simțite cele ce a vă­zut pe câmpul de luptă de la 1877, și mulțumește pentru primirea ce s’a făcut ofițerilor români la Vidin,Plevna și Rusciuk. Bea pentru tânăra armată bulgară. D. col. Meredenov șeful justiției militare a inspectoratului III, în limba bulgară, își exprimă dorința ca relațiunele amicale de astăzi să rămână continuă aceleași spre binele comun al ambelor state. Toastează pentru victorioasa ar­mată română. A. S. R. Prințul Bulgariei a răs­puns imediat la telegrama d-lui gen. Căpitanovici, mulțumind in modul cel mai cordial de urările ce i s’au trimis. Banchetul a luat sfârșit la orele 2 noaptea, apoi ofițerii au fost conduși la locurile de încuartierare. Azi la orele si jum, ofițerii ro­mâni au luat dejunul la cercul mili­tar, când d. gen. Sireacol și-a expri­mat dorința ca ofițerii români intor­­cându-se în țară să spună camarazi­lor cele mai afectuoase sentimente ce au simțit la camarazii lor bulgari, spre a se păstra neștearsă amintirea acestei frumoase sărbători petrecute pe pămntul bulgar. D. gen. Căpitanovici a mulțumit de primirea făcută. După masă ofițerii români au fost conduși în trăsură spre a vizita toate instituțiunile militare din Rusciuk, cu care prilej au admirat mult exer­cițiile militare, executate cu multă Îndemânare de către o companie de infanterie din reg. 2, și un escadron din reg. 9 călărași. Apoi s’au fotografi­at cu toți în grup la cercul militar, de unde au pornit la debarcader. Aci ofițerii români, dimpreună cu 17 ofițeri bulgari in frunte cu d. gen. Sireacov, sa-a îmbarcat pe trei șalupe militare dimpre­una cu muzica reg. 2 și au pornit spre Giurgiu. Când șalupele bulgare au­­ acostat la pontonul român de­­ la Giurgiu, muzica reg. 10 călărași a intonat Imnul național bulgar „Șumi Hanța”". Cu toții au debarcat pe pământul românesc și au ascultat mai multe bucăți cântate de muzică. Apoi ofițerii bulgari s’au despărțit de cei români in modul cel mai cor­dial, imbarcându-se apoi pe șalupe, cari au pornit in sunetul imnului re­gal cântat de muzica reg. 2 bulgar de pe șalupe și al imnului național bulgar, cântat de muzica românească. D. general Căpitanovici a trimis o telegramă din Giurgiu d-lui general Sireacov, mulțumind pentru distinsa primire ce s’a făcut ofițerilor român­­. Cu trenul de aseară, ofițerii din 21 Ilfov au pornit la București. Șalâm INFORMAȚII! LUNI ♦ Societate «Regele Carol I-iI», a veteranilor din România grade inferioare din răsboiul 1877—78 in adunarea sa generală de ieri ce a avut loc la d. Gheorghe Barbu, a ales consiliul de administrație următor : Ca președinte pe d-nul Gheorghe Barbă, ca vice-președinți pe d-nii Tom­a Ioniță și Mihail Marin, ca membri pe d-nii : Vitan Gănciu­­lescu, Mihalache Marin, Niță Păn­­telimonescu, Ciochină Dumitru, Sâmboteanu Ghiță, Nae Marcu, David Stan și Nae Vasilescu și ca controlori pe d-niî Iacob Filip, Mihalache Nicolescu, Stănescu L. și G. Rădulescu. D. Theodor Ionescu, fost sub­­ofițer in armată, va funcționa in mod provizoriu și onorific, ca se­cretar al acestei societăți. In urmă, adunarea generală, a încuviințat a se trimite Maestărei Sale Regelui o telegramă de o­­magiu. ♦ D-na Maria Al. Niculescu- Ianca a donat direcțiunei generale a serviciului sanitar un loc din Dudești (Brăila), pentru construi­rea spitalului rural «Carol I». ♦ Au fost transferați in intere­sul serviciului, pe ziua de 1 Apri­lie 1908, d. Kogalniceanu M. Con­stantin, consul general la Cer­năuți, in aceeași calitate la Rus­ciuk’ și d. Dim. Georgescu, consul general la Rusciuk, în aceeași ca­litate la­ Cernăuți. ♦ Monahele Magdalina Moisig, Filofteia Popescu și Magdalin­a Iordăchescu din mânăstirea­ Nă­­măești (Muscel), declarând că de a lor bunăvoie părăsesc cinul mo­nahicesc și intra in rânduiala mi­­renească a lumei, se aduce la cu­noștința tuturora că numitele nu mai pot purta vestmântul monahal și nimeni să nu le mai considere ca monahe. 0 D-niî Lipa Zeitic au dăruit lei 200, iar d-niî Cristian Adolf lei 100, Mareo viei Iosef­iei 60, Ghe­­rasim Katz­iei 50, Marau Sapsa lei 60, Witzner Leon lei 30, Rot­­man­iei 100, Goldsfarb M. S. lei 50, Aizic Feichel lei 50, I. Vlădo­­ianu și G. Văsescu câte 100 lei, cu mențiunea ca direcțiunea li­ceului «Petru Rareș», din Piatra- Neam­țu, să-i întrebuințeze cum va crede mai nemerit pentru folosul liceului. ♦ In urma nouei organizații dată serviciului de poștă rurală, cu începere de mâine, 1 Aprilie a. c., toate comunele și parte din cătunele din întreaga țară vor fi deservite zilnic, iar restul cătu­nelor, chiar cele mai depărtate, vor fi deservite de 5—4, sau cel puțin 3 ori, pe săptămână. Cu începere dela 1 Maiü viitor, se va primi pentru expediare și achitare de la orice localitate și pentru orice focalitate din întreaga țară mandate poștale până la va­loarea de 500 lei; asemenea se vor putea expedia și primi colete poștale cu sau fără valoare de­clarată, precum și fără ramburs sau cu ramburs, până la 50 lei. 0 Ni se scrie din corn. Pătule­­le: Locuitorii din comuna Pătu­­lele, jud. Mehedinți, am intervenit rugând pe d-ni­ prim-ministru, ministru de interne, ministru al agriculturei și pe d. președinte al consiliului superior agricol, ca toate islazurile date în anul 1864 să se lase pentru pășunatul­ vite­lor, de­oare­ce acest islaz s’a în­chis de locuitori fără drepturi a­­supra islazurilor. ♦ Persoanele cari au sosit din nordul județului Vâlcea spun că pe munții Cozia, a căzut acum 3 zile o zăpadă, care a acoperit bine vârfurile munților. Zăpada e de o jumătate metru. ♦ Comisiunea regională agrară din jud. Argeș s-a întrunit Sâm­bătă la Pitești și a terminat lu­crările in ce privește fixarea pre­țurilor. Comisiunea a înaintat era spre aprobare, consiliului superior al agriculture­, tabloul întocmit. ♦ D-na dr. Răzvan­ Poteca a in­spectat fabricele în care lucrează copii și femei, din Ploești și din jud. Prahova. D-sa a înaintat ministerului de domenii un raport amănunțit a­­supra situațiunii minorilor în a­­ceste fabrici. ^0 Ziarele de peste munți anunță că preotul Ioan Popovici din Bârsa a fost pedepsit de protopretura din Boroșineu la 5 zile in­ chisore și 100 cor. amendă, pentru că pe ornatele bisericești ale copiilor au descoperit jandarmii câteva cusă­turi in­ tricolor. Contra acestei sen­tințe s’a făcut recurs.­­ Ministerul de domenii a dis­pus ca la stațiunea balneară să se facă mai multe îmbunătățiri. Intre altele, actualmente se lu­crează la așezarea conductelor pen­tru apă de pe valea Căciulatei care va alimentă stațiunea balneară și satul Căciulata. Se știe că până acum această alimentare se face din apele de pe valea Oltului. Sub conducerea d-lui Săvescu, administratorul băilor, se vor face anul acesta plantații, mai ales cu brazi. 0 Cetim in ziarul «Tribuna» din Arad : La 6 iunie se împlinește un sfert de veac de la moartea celui mai celebru compozitor ro­mân Ciprian Porumbescu. Două orașe românești, unde se iubește cântarea și muzica românească, «Sibiul» și «Lugojul» și-au adus aminte de acest prilej,­ pentru a putea aduce la data aceasta pri­nos de recunoștință marelui nos­tru maestru Porumbescu. In Sibiu, reuniunea română de cântări va aranja un festival, cu care ocazie de profesor de muzică Timotei Popovici va rosti o con­ferință despre regretatul compo­zitor. In Lugoj se va oficia un parastas, iar după parastas se va ține un matineu in­ pavilionul ho­telului Concordia. "Reuniunea d­e cântări a votat apoi suma de 100 coc. pentru monumentul marelu­­i compozitor ce se va ridica în Stup­ca (Bucovina) și a hotărit totdeo­dată să se adreseze tuturor reu­niunilor surori din Banat ca să serbeze și ele această dată memo­rabilă.­­ Ministerul de lucrări publice va înființa un corp de geometrii arperiori pentru­­ măsurarea pla­nurilor până la 30 hectare. R. M. S. Regele a semnat decre­tul pentru modificarea regulamen­tului școalelor secundare, in ceea ce privește examenele particulare. ♦" In stațiunea de cale ferată Baicoi, se va construi o nouă lo­cuință pentru personalul stațiunei. Lucrările vor costa 10.000 lei. 0 Amenajarea localului in care se va face expoziția generală a școalelor profesionale din țară a fost terminată. Au și început să sosească lucruri de expus. * ♦ Se știe că pe o porțiune de teren din Cernavoda, in apropiere de stația de cale ferată, este vorba să se înființeze o fabrică meta­lurgică. Din cauza deselor conflicte de proprietate intre comună și căile ferate, ministerul lucrărilor pu­blice va încheia o transacțiune cu comuna, mai ales că acel teren nu e necesar căilor ferate. # firi d. a., s’a țintit de către societatea macedo-română în jo­■caiul sau din calea Rah­ovei, a patra șezătoare literară.­­ Prințul Ferdinand al Bulga­riei a decorat personal pe d. ma­ior Stancev, atașatul militar la București.­­ Judecata a condamnat pe Ivanov, fostul director al Băncei Naționale din Rusciuk, să plă­tească Băncea pe care a păgubit-o, 700.000 lei. Condamnatul a făcut recurs. " Conferința d-lui dr. N. Mino­­vici, asupra «imoralitățeî și pros­tituției», "ce trebuia să se țină a­­sear’ă la Ateneu­, nu s’a ținut și nu se va mai ține. Cauza e că comitetul Ateneului a găsit cu c­ale să schimbe titlul conferinței, fără consimțimântul și iară știrea conferențiarului, ceea ce d. dr. Minovici n'a primit. Vom reveni. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Se știe că mai mulți institu­i­tori din Sulina au fost dați jude­­căței, fiindcă au deschis școli par­ticulare fără autorizația minis­terului. In urma avizului consiliului per­manent, d. ministru a decis : D-nei Constantinescu, dirigintă școalei din str. Lahovari, Sulina, i se aplică avertismentul public și nu va avea dreptul de a des­­chide școala decât, după ce va ob­ține autorizațiunea în regulă pen­­tru local, preotului Tulbegian, din str. Ion­ Ghica, î se ridică dreptul de a obține autorizațiunea spre a conduce o școală particu­lară sau­ a preda în învățământul privat până la sfârșitul anului curent; "d-lui Abram Goldemberg, din strada Elisaveta, i se adica dreptul de a deschide școală par­­ticulară sau să predea în învăță­mântul privat pe timp de un an , iar d-rei" Călina" Evgheniade, d-rei Porfiratos, Maria Eliade, Despina Paraschiv, Maria Mand­ato, Dio­­nisie Chefalo, P. Anglogalos, Dio­­nisie Frangopol și G- Voltora, toți din orașul Sulina, li se ridică dreptul pentru totdeauna de a deschide școale particulare în țară sau de a profesa în învățământul privat. ♦ S’au aprobat modificările in­troduse în­­ dispozițiile regulamen­tului școalelor secundare, privi­toare la examenele particulare. S’a hotărît a se trimite comisii speciale numai la școalele parti­culare care vor avea un număr de 60 elevi, iar comisii pe clase nu se vor forma decât dacă în fie­care clasă vor fi cel puțin 15 elevi. Ceilalți elevi preparați în parti­cular vor depune examenele la școalele statului. Taxele care se vor percepe fie­cărui elev sunt următoarele: Pentru școalele inferioare de co­merț și școalele profesionale de gradul­ l, lei 30; pentru cursul in­ferior de liceu lei 50; pentru școa­lele superioare de comerț lei 4SI; iar pentru cursul superior de l*> cel, școalele profesionale de gra­dul II, lei 80. Elevii cari vor avea certificatul de absolvirea clasei precedente mai vechi, decât două ani, vor trebui să depună un examen sumar de clasa precedentă, iar pentru acest examen vor plăti o taxă de 30 lei. Aceste taxe vor fi depuse la ad­ministrațiile financiare sau la casa de depunere, pe seama adminis­trației Casei școalelor.­­ La examenul pentru înainta­rea pe loc a invățătorilor din se­ria a XV-a, de sub președenția d-lui inspector G. Adamescu, au reușit la cele trei probe, in ordi­nea­ clasificațieî, următorii: Gh. Timuș, P. Volănescu, d-na Țufescu, N. Teodorescu,­­­. To­mescu și I. Vioșu, iar din seria de sub președenția d-lui inspector Spiridon Popescu, au reușit urmă­torii : N. Timuș, preot, Aramă, G. Teodorescu, N. Duțescu și d-na Dumitrescu. ♦ învățătorii reușiți la exame­nul pentru înaintare pe loc din seria" XVI-a București: Moțorescu Marin (Argeș), Bindea Paraschiva (Constanța) pr- Nie. Aramă (Dâm­­­­bovița), Timuș Nic. (Ilfov) și Teo­­dorescu Gheorghe (Ilfov). Sotul ECONOMICE SU­MSCIARE 0 In vedem­ că apoi acesta Du­mineca Floriilor cade în ziua de 6 Aprilie, în timpul epocei de cru­țare­ s’a dispus ca pescuitul să fie permis in mod excepțional până in ziua de 5 Aprilie," iar vinzarea până în ziua de’ 6 Aprilie inclusiv. " Prin «Monitorul Oficial» de erî s’au promulgat următoarele legi: Pentru modificarea câtor­va dispozițiuni din legea creditului agricol și din legea creditului vi­ticol , pentru incorporarea tuturor bugetelor speciale în bugetul ge­neral al Statului, afară de cel al Casei de depuneri, pentru modi­ficarea unor disposițiuni din legea de la 6 Aprilie 1889 pentru con­stituirea fondului de rezervă al căilor ferate.­­ Conform art. 76 din legea pentru învoele agricole din 28 De­cembre 1907, fie­care proprietar sau arendaș, fiind obligat a ține două registre după modelul sta­bilit de ministerul de agricultură, parafate și legalizate de judecă­torul de ocol, ministerul a dat în «Monitorul oficial» de azi modelul pentru „registrul de partide“ in care se va debita și credita indi­vidual fie­care țăran, după obli­­gațiunile ce a contractat și mun­cile ce are de făcut; și al douilea model pentru „registrul cu matcă“ ce va servi la liberarea chitanțe­lor de descărcare pentru muncile efectuate. Nu se va putea parafa și lega­liza un registru ce’n’ar fi conform modelului oficial. — [­w*­»— --" "J.. — DE — 475 175 1275 ilul!8 |g50 Vs m

Next