Universul, august 1908 (Anul 26, nr. 209-239)

1908-08-01 / nr. 209

Astă­zî Joi a apărut No. 31 din ziarul uwistis VESELÎâ“?* "*"5 W mi# fa a iii hani in toata ț ara Sultanul Turciei ducându-se întăia oară la Selacilîc în trăsură deschisă Calendar pe anul 1908 Ortodox Joul, 31 Iulie.—Drept: Eudochim Catolic , Joul, 13 August.—Ipolit Răsar, soarelui 5.19. Apusul 7.23 «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 31 Iulie Us succes însemnat Țara noastră a repurtat, în zilele din urma, un succes ce trebue să­ fie relevat. Se știe că la congresul in­ternațional de geografie, ce s-a ținut la Geneva, România a participat printr’un delegat al guvernului — d. Em. Porum­baru­, vice-președinte al Adu­nării deputaților — și prin doi delegați­ ai societății geografice — d. George I. Lahovari, se­cretarul general al acelei socie­tăți și d. Miron Niculescu, între președinții de onoare ai congresului de anul acesta a fostei M. S. Regele nostru. Din relațiunea ce am publi­cat la timp, s’a văzut că pe lângă interesantele comunicări făcute de delegații societății geografice române’ și anume: «România contemporană cu o­­caziunea jubileului de 40 ani de domnie a M. S. Regelui» de d. George I. Lahovari și «Distribuirea geografică a pe­trolului în România» de d. Miron Niculescu, a mai vorbit despre țara noastră și savantul francez d. de Martonne despre «Poziția sistematică a catenei Carpaților». Interesul cel mai mare l-a prezintat însă conferința dele­gatului guvernului nostru, d. Em. Porumbaru­, asupra Comi­­siunii europene a Dunării, con­ferință desvoltată în ședință publică a congresului prezidată de d. general Schokalsky, de­legatul oficial al Rusiei. In țară la noi se prețuește drept însemnătatea Comisiunii europene a Dunării și de aceea instituțiunea aceasta e foarte populară; a fost însă foarte bine că s'a arătat la un con­gres internațional valoarea și opera acestei instituții — care folosește tuturor și nu vatămă nimănui — pentru ca toată lu­mea s’o poată aprecia. După conferința delegatului român, care a fost cu cel mai viu­ interes ascultată, s’a for­mulat dorința ca funcționarea Comisiei europene să­­ fie pre­lungită până când libertatea navigați­unei va fi devenit o realitate pe toată întinderea Dunărei și pentru toate pavi­lioanele. Congresul internațional a vo­tat cu unanimitate această do­rință. Aceasta e fără îndoială un mare succes, căci dorința ex­primată de congresul interna­țional de la Geneva este do­rința țarei noastre întregi. Tot ca un succes trebue să mai relevăm faptul că, după propunerea Angliei, Rusiei și României, congresul a admis să se numească în comisiunea internațională a pescuitului în Mediterana și câte un delegat al fie­căruia din aceste State, ceea­ ce până acum nu era­ însemnătatea ce s’a dat țării noastre la acest congres se mai poate vedea și din faptul că, la închiderea congresului, s’a dat precădere delegatului Ro­mâniei ca să răspundă cel din­tâi­ ,în numele delegaților ofi­ciali, la discursul președintelui. Rezultatele obținute la con­gresul internațional de la Ge­neva constituesc un însemnat succes, pe care trebue să-l no­tăm. - wi mi wiiwm [UNK]< ■—­­Mm Masserititia (Corespondență pari­ a darului «Universul») Bitolia, 26 Iulie Sosirea albanezilor și romi­lor din l­ol­ița Săptămâna trecută au sosit aci comunitățile din Vodena și Flo­rina. Tuturora li s’a făcut ’o pri­mire foarte cordială. Cu alte cu­vinte, nouă din Bitolia, de la pro­clamarea constituției, o ducem mereu în petreceri și manifestații. Ceremonialul cu care au­ fost primiți albanezii și aromânii din Corița a întrecut ’pe toate cele­­l’alte de până acarii. Cu cât s’au arătat ieri grecii mai slabi, cu a­­tât noi toți ne-am arătat mai en­tuziasmați. Ca consecință a flascului, gre­cesc de erî a fost și abținerea de la manifestația de azi a comu­nității grecești, de­și printre cei ce sosesc erau și câțî­va albanezi grecomanî. Faptul acesta a făcut rea impresie atât asupra grecoma­­nilor cât și asupra turcilor. Numărul celor sosiți era de peste o mie oameni. Aproape toți erau bey albanezi. Românii noștri, îmbrăcați în pi­torescul costum fârșerotese "au fost obiectul admirației generale. Iii erau 40 de inși, toți înarmați cu puști Mauser.­­ La «Grădina Libertățea» au fost întâmpinați de Hasan bey și Ve­­hib bey, unii din șefii mișcărei. Aci a vorbit Riza bey, președ. li­­gei albaneze din localitate. A mai vorbit secretarul ligeî in albane­­zește. Un copil de y ani le-a urat bun sosit in­ limba albaneză, iar publicul l'a aplaudat in mod fre­netic. După aceea a vorbit d. N. Balamaci in limba franceză, asi­gurând pe șefii mișcărei că ori­unde și oricând aromânii vor fi alături de armata turcă. De aci cortegiul s’a pus în miș­care, trecând prin fața palatului guvernatorului și de aci străbă­tând prin calea Victoriei, am a­­juns afară la cazarmă, unde s’au ținut alte discursuri. Nicuța Balamaci, de astă dată în dialect, a mulțumit din nou de modul afabil cu care au fost pri­miți aromânii de către turci. Și de astădată a asigurat pe condu­cătorii mișcării "că iu aromâni vor găsi un sprijin sincer și de­zinteresat. Riza-bey și Ilasan­-bey au îmbrățișat și sărutat frățește pe Nicuța Balamaci­. Tot azi au sosit comiții bulgari din regiunea Castoriei. Ei erau in număr de 80. Primirea ce ți s’a făcut a fost mai mult de­cât en­­tusiastă, împreună cu noi au fost primiți și ei. Turcii juni văd in elementul bulgăresc și cel româ­nesc pe viitorii lor aliați și cu drepturi recunoscute de ei. D. ins­pector N. Tacit, împreună cu e­foria și părintele Teodor, au luat toate măsurile pentru ca recepția să reuș­eas­c Aromânii sosiți au fost găzduiți la internatul nostru de băeți. Corneliu InvItăniW­opoiluri IX FRANȚA­­ Urmare și sfirșit.—Vezi­u­rile 206, 207 și 208 De câți­va ani Uniunea familială din Charonne la Paris, a făcut apel la maestre de menaj din Elveția și din Germania. Aceste maestre în­cearcă o mare greutate să predea în­­tr’o limbă străină lor. De altă parte, necunoscând mediul cărora se adre­sează, aceste maestre vorbesc parisie­­nelor ca și cum ar vorbi berlinezelor sau elvețienelor, cu toate că alimen­ta;­­ . obiceiurile și trebuințele fran­cezilor sunt cu totul deosebite. De­fectele acestui fel de învățămint le justifică fondatoarea uniunii familiale zicând că a fost nevoită să ceară ma­estre din străinătate fiind­ că france­zele nu vor să meargă să se formeze in străinătate. D-na Moll-Weiss însă, a voit să ru­pe cu această tradiție și după ce s-a format în străinătate, a deschis la Bordeaux o școală liberă și gra­tuită de economie domestică și de igienă, pe care apoi a mutat-o la Paris în 1904 sub numele de Școala mamelor (Ecole des mérés). D-na Moll-Weiss începuse în 1897 cursuri complimentare pentru fetele de buna condiție asupra economiei domestice, igienei, bucătăriei, îngri­jirea copiilor și a bolnavilor. Progra­mul său, care cuprindea și croitoria, obiecte de modă, călcâiul rufelor, etc., avu un așa de mare succes, că fon­datoarea se gândi a întinde școala sa și la fetele din popor. Orașul Bor­deaux iî puse la dispoziție localul și instalația. La 15 Decembrie 1898 se deschise cursurile. O invitare fusese adresată directoarelor de școale publice, cerin­­du-le să-i trimită în He­care Jour, 12 din cele mai bune eleve de la cursul superior, singure sau însoțite de mamele lor sau de o profesoară. Cursul, care cuprindea 20 lecții, se compunea din 2 părți: partea teore­tică se referea la economia domestică, igiena copiilor și a oamenilor, cură­țenia, comptabilitatea casnică, etc. Partea a doua se compunea din ex­periențe practice. Ca practică de­ bu­cătărie, d-na Moll-Weiss prepara un prânz foarte simplu ; supă cu , varză, spate de vițel umplut, legume. Alte­ori se prepara mâncări, ce se pot face în grabă. Mai târziu se ocupă cu prepararea tizanelor, cataplasme­­lor sau cu facere de pansamente u­­șoare, înfăsare de prunci, sterilizarea laptelui, diferite supe. In 1901 școala d-neî Moll-Weiss fu mutată la Paris sub numele de Ecole des meres (școala mamelor). Pentru formarea maestrelor de gos­podărie rurală există la Monastier­­sur-Gazelle (Haute Loire) o școală normală de menaj. „­Școala este sub­venționată de Stat și de departament. Este clădită la 830 metri atitudine, departe de 50 metri de clădirile­ unei ferme de 60 h­.a., care este consa­crată studiilor practice, în mijlocul unei mari gradine de legume. Are stauil de vițe, instalație pentru creș­terea porcilor, stână, cotețe de pasări și stupărie. Localul școalei este­ zidit pe bolți, sub care se află pivnițele de n­aturați­e de-o parte, de­ previziuni de altă parte ; parterul, împărțit în două, cuprinde, la drepta, localurile destinate lucrării laptelui : spălatul, brânzăria, uscarea și un­tăria ; la stânga, sala de mâncare a personalu­lui didactic, salonul, refectorul eleve­lor, și bucătăria. La primul etaj,­ dor­mitorul, sala de Cursuri, apartamen­tul directoarei. Aceiași distribuție- in etajul al II-lea. Pretutindeni distri­buție de apă, spălător­ia dormitoare, încălzire cu aburi a tuturor odăilor, un term­o­ sifon în lăptărie pentru a­­notimpurile intermediare, când calo­riferul este stins. Școala a fost des­chisă la 23 Septembrie 1902 și a în­ceput cu 4 eleve. Astă­zi ea are 17 eleve. „Este de prevăzut — zice d. Beau­­freton, — că numărul elevelor va a­­tinge cifra de 25—30, limita maximă a unei școale de menaj, care să ofere­­ toate garanțiile din punctul de vedere al supravegherii­ și al îndoitei desvol­­tări a elevelor ca studii teoretice și practice­ 1. Scopul școalei este de a forma pe învățătoarele și maestrele de la școa­­lele de gospodărie rurală, ce sunt pe cale de a se înființa cât de curând, precum și a forma bune gospodine, care au să facă viața câmpenească mai plăcută, mai sigură, fixând la țară populațiile, care pleacă către o­­rașe. In școală, știința menajului ocupă cel dintâi loc și îmbrățișează cunoș­tințe de bucătărie, croitorie,­călcatul rufelor, igiena, științe naturale, limba maternă. La aceste cunoștință se mai adaogă părțile științei agricole, ce cad în domeniul îndeletnicirilor fe­meiești, mai vârtos lăptăria. Ca per­sonal didactic școala are o directoare, o învățătoare supraveghetoare gene­rală, o maestră­­ brânzăreasă, o maes­tre bucătăreasă, o profesoară de i­­gienă, un profesor de agricultură și de apicultura și un șef de practică agricolă. Un punct foarte interesant este chi­pul cum se dă învățământul. El este ceia ce belgienii numesc intuitiv, adică practic. Elevele fac bucătărie, adică compun și execută, fie­care cu rândul, lista de bucate a familiei, care în cazul acesta este reprezentată­ prin personalul școalei și al fermei. Toate elevele mulg vacile și toate se îndeletnicesc cu manipulările lapte­lui. Invățămîntul teoretic nu este ne­glijat și se urmărește­­ progresul ele­velor prin întrebări trimestriale. V Acesta este stadiul în care se află învățământul gospodăresc în­ Franța. Concluzia, ce se degajează din expune­rea de mai sus este următoarea: in Franța, deși opțiun­ea învăță­mîntului menajer datează din timpul marelui Napoleon, ea era încă la for­mularea dezideratelor la sfârșitul vea­cului trecut când Liga învățămintu­­lui votă un număr de dorinți la un congres, pe care își propunea să le aducă la îndeplinire. Grație acestei inițiative s’au înfiin­țat, de la 1900 încoace, atât în în­­vățămîntul privat cât și în cel oficial un număr de școale de menaj de sine stătătoare și numeroase clase mena­jere alipite pe la diferite școale pu­blice. Mai toate aceste școale sunt abia la început. Organizarea lor cuprinde un program foarte elementar, iar re­zultatele lor nu totdeauna sunt încu­nunate cu succes, căci le lipsește per­sonalul didactic menajer. Așa­dar invățămîntul gospodăresc din Franța, trecând încă perioada haotică, nu în această țară trebue să ne îndreptăm pașii spre a vedea or­ganizații bune de școale de menaj, d­­in țari, cari au experimentat lucrul timp îndelungat, cum sunt: Anglia, Statele­­ Unite, Germania, Elveția, Suedia, Norvegia, țari in care învă­­țămintul gospodăresc este foarte în­floritor. Elena St. Demetrescu. Dir. șc. de menaj din Capitală POSTĂ FURTUNEI” Semănături nimicite. oa­meni trăzniți [Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Buzău­. 2S Iulie. Furtună îngrozitoare.­Azî noapte o nouă furtună s’a deslănțuit asu­pra mai multor comune din ju­dețul nostru. In acele părți canti­tatea de apă căzută a fost in așa cantitate, că chiar pe locuri șese se formaseră adevărate torente, a­­vând o adâncime de mai bine de un metru, cari răsturna tot se în­tâlneau in caie. Trenul accelerat No. 1 intre dis­tanțele Mizil-Buzău, a fost nevoit să se oprească de mai multe ori în mijlocul câmpului și cu mare anevoință apoi să’șî reia mersul. O adevărată" panică a domnit in tot timpul acestei furtuni îngro­zitoare "intre pasagerii trenului. La un moment dat s’a crezut că puhoiul și vijelia teribilă ce dom­nea va răsturna de pe sine colo­sul de fer. Satul Linia, care scăpase de u­­raganul din noaptea de­ 26—27 iu­lie, a fost de astă dată teribil pus­tiit. Torentele de­ apă au distrus semănăturile de porumb, de mei, etc. Mai multe case au fost dărâ­mate, punând în pericol chiar viața oamenilor ce le locuiau­. Comuna Cândești a avut aproape aceiași soartă. Azi in oraș au circulat știri că vijelia de azi noapte, a făcut mai multe victime. Din fericire svonul a fost des­mințit. Se citează insă cazul unor grădinari din Buzău, cari fiind a­­pucați de vijelie cu căruțele lor pe jos, Monteoru-Buzău, au fost târâți de curent intr’un șanț, de unde cu mare greutate au­ scăpat cu viață. Borohoiu, 28 iulie. Ploaie torențial­ă.— Aseară a căzut, asupra orașului nostru ploaie torențială, însoțită de pu­țină grindină. Mahalaua Țigăniei e parte inundată; câte­va case au fost golite, amenințând să cadă. Tecuciu, 28 Iulie. O ploae torențială, însoțită de mani­festațiuni electrice s’a deslăn­țuit erî asupra câtor­va comune din acest județ, făcând însemnate stricăciuni căilor de comunicație. De alocuri mărind șesurile, toren­tul luând cu el tot ce i-a stat in cale, ca podețe, clăi de fân și pâine albă, păpușoi desrădăci­­nați,etc. Femeia Bălașa Popa, din Bu­­ciumeni, care in acest timp se găsia cu vitele pe câmp, a fost înecat de curentul de apa, arun­­când-o a doua zi in niște răslogi la marginea satului Dobrinești. Comunicația telefonică a avut și ea de suferit din cauza deran­jamentelor provenite de desele manifestațiuni electrice; ast­fel pe traseul Matca Tecuciu, au fost trăzniți mai mulți stâlpi și sîrma topită iar aparatul schimbător de la Centrala "prefecture" a avut mai multe numere arse. CUCERIREA AERULUI Ultima călătorie de experiență a balonului Zeppelin pe care citi­torii «Universului» o cunosc în amănunte, a înfierbântat din nou marele public pentru chestia na­vigației aeriane. Aceasta nu în­seamnă că problema cârmuirei in aer n'a fost urmărită și până a­­cum cu aceeași ardoare "de spe­cialiști sau că experiența marelui aeronaut german" ar însemna un adevăr izbânda asupra atmosferei. Cei cari anunță «rezolvarea pro­blemei navigației aeriene» ori "des­coperirea cârmei balonului, înfă­țișează lucrurile intr’un mod prea simplist, care chiar induce in e­­roare publicul făcându-l să-și in­­chipue­ că cizma balonului se poate descoperi ca și praful de pușcă ori focul grecesc. Nu există un singur lucru, la baloane de descoperit și de perfec­ționat, ci nenumărate iar "desco­perirea și perfecționarea tuturor organelor ce-l compun va însemna evoluția istorică "a baloanelor, care trebue să sfirșească cu un succes definitiv. Cercurile specialiste se arată în mare parte "neîncrezătoare din cauză că consideră principiul ba­lonului, faptul că e mai ușor de­cât aerul, fundamental greșit , ba s’a mers până la a se zice—lucrul pare paradoxal — că descoperirea baloanelor este cauza pentru care până acum nu stăpînim aerul, căci de la invenția fraților Mont­golfier toate sforțările s’au în­dreptat in această direcțiune gre­șită. Cei cari susțin aceasta sunt partizanii aparatelor de zburat, mai grele de­cât aerul, cari au fost încurajați în urmă de expe­riențele atât de promițătoare ale fraților Wright, ale lui Farmann și ale lui Delagrange. Printre desavantagiile însemnate ce le prezintă baloanele se soco­tește întâi faptul că balonul pre­zintă o suprafață așa de enormă că îl face nere­­cel mai mic cu­contra vîntului­zistent față de vent. Din cauză că un motor prea pu­ternic care să întreacă puterea vîntului este nerealizabil­­ și prea greu, această dificultate e aproape neinlăturabilă. De aceea și contele Zeppelin a fost cu totul la discreția naturii în alegerea timpului pentru expie­­riența sa. Puterea de ascensiune a balo­nului care-l face așa de greu fi­­xabil pe pămînt cere la fie­care stațiune hangare speciale și în lipsa lor produce­­ catastrofe ca aceea a lui «La Patrie» ori a ba­lonului de actualitate, a căreia impresie e vie incă. Apoi faptul că umflarea baloa­nelor, așa de voluminoase, nu se poate face decât la instalația Spe­­cială, pierderile de gaz care pro­duc căderi repezi așa de pericu­loase, greutatea transportărea ae­rostatelor chiar pe distanțe neîn­semnate și atâtea alte dificultăți cunoscute numai de cei ce luptă deadreptul cu ele, fac din baloane niște jucării delicate, extraordinar de scumpe, foarte periculoase dar fără folos. In schimb aeroplanele se con­­struesc ușor,­eftin, se transportă ca ori­ce mobilă, n'au nevoie de hangare, nu se umflă cu gaz, nu pot fi răpite de vint, nu fac ex­plozie, pot fi întrebuințate și ca automobile. In definitiv sunt prac­tice, solide și neprimejdioase. Menite să satisfacă cerințele ce­lor puțini, a cunoscătorilor, sunt aeroplanele iar să frapeze imagi­nația celor mulți, prin măreția și imensitatea lor, baloanele. Lupta continuă între cei ce nu vor să aștepte hotărirea viitorului și va continua încă, de­oare­ce vi­sul care leagănă omenirea de la prima montgoliferă care a părăsit pământul, multă vreme are să rămâe tot un vis. Jlîlml C. M., Iași. O CUGETARE RE XX Numai ceea ce ii ațu­d fantezia sau îi leagă rațiunea de ideile co­mune, place mulțimea. Moartea episcopului Pepsi — Nouă amănunte — Am anunțat la timp încetarea din viață, in vîrstă de 81 ani, a e­­piscopului român N. Popea din Caransebeș. Corpul defunctului a fost îmbăl­sămat de 3 medici. Moartea i-a provenit din apo­­plexie. Deschizându-se testamentul de­functului s-a constatat că și-a lă­sat toată averea, in valoare de un­­ sfert de milion de coroane, pentru și așezăminte culturale. A făcut cea mai adâncă impre­sie faptul că a doua zi după moar­tea episcopului Popea, a sosit ur­mătoarea telegramă de­­ condo­leanțe, de la cancelaria de cabinet a împăratului Franz-Iosef : ^ «Cu prilejul decedărei d-lui epis­cop al­ Caransebeșului Nicolae Popea, Majestatea Sa împără­tească și regească exprimă die­cezei condoleanțele Sale». Au mai trimis condoleanțe P. S. S. episcopul Aradului, Acade­mia română, d. Al. Mocioni de Foeni, episcopul rom. cat. din Timișoara, președintele «Asocia­­țiunii», prefectul comitatului Ca­­raș-Severin, episcopul Dunării­ de­­jos, episcopul Letici, comandan­tul corpului de armată din Timi­șoara Liberius Frank, P. S. S. mitropolitul Mețianu al Sibiului, etc. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Crima de la Cosoba (Ilfov) Am publicat acum 3 zile, des­pre o crimă ce s’a comis in îm­prejurări foarte curioase, în com­. Cosoba, din jud. Ilfov. Femeea Marița P. Pârvu, din acea comună, trezindu-se din somn, a luat din cuib o pușcă și a descărcat un foc asupra soțului ei,care dormea, omorându-l pe loc. Era d. jude-instructor Popovicî împreună cu d. procuror M. Feri­­chîde s’au dus la Cosoba spre a ancheta cazul. La interogatorul ce i s'a luat femeia a declarat că nu’șî amin­tește despre crimă, știe numai atâta că soțul ei a maltratat’o în seara crimei, fapt dovedit ne­exact. Magistrații au constatat că cri­minala fiind bolnavă de pelagră a fost internată în spitalul de la Poenari, unde a stat până acum nouă săptămâni când a fost libe­rată în urma cererei soțului ei. Femeia fiind arestată, a fost a­­dusă ori la parchet; s’a numit in acelaș timp o comisiune medicală, care să se pronunțe asupra stărei ei mintale, ’ intru­cât e , aproape sigur că ea a comis crima din cauza boalei de care suferea. Arestarea unui vestit tâlhar D. judecător Negrea de la cad. 1 al tribunalului Ilfov face me­reu cercetări spre a descoperi pe autorii fioroasei crime din com­. Militari. Așa d-sa fiind înștiințat că în apropiere de Văcărești și Militari s’au stabilit sălașe de țigani, s’a dus imediat acolo de a făcut per­cheziții și rezultatul a fost c’a "pus mâna pe un vestit tâlhar numit Ion Gândac, condamnat în mai multe rânduri pentru tâlhării, iar acum era urmărit pentru o tâlhărie cu omor comisă "in satul Costești, din Deal, jud. Dâmbo­­vița. Acest tâlhar împreună cu alții, s’au dus in noaptea de 2—3 Oc­tombrie anul trecut ca să prade pe locuitorul Iancu Stan, din acel sat. Acesta simțindu-i, a început să strige ajutor. S­oții, pentru" a nu fi urmăriți, l’au împușcat și s’au făcut nevăzuți. Ion Gândac va fi cercetat mai întâi de d. Negrea, asupra crimei din Militari și apoi va "fi înaintat parchetului de Dâmbovița unde se instrue­șt­e crima de la Costești. Crima de la Buturugeni (Ilfov) Parchetul de Ilfov a fost încu­­noșt­isitat erî că locuitorul Ghe­­­orghe Ion din com. Buturugeni (Ilfov) a fost bătut atât de grav, de niște indivizi necunoscuți, in­cât după câte­va ore a și murit. Parchetul a însărcinat pe d. pro­curor Ferichide cu urmărirea și descoperirea criminalilor. D-sa va pleca, probabil azi, în localitate. Urmărirea unuui criminal O crimă s’a comis ori în pădu­­rea Segarcea din Vale, din­ jud. Teleorman. Pândarul turc Ali Israel a îm­pușcat, pe logofătul Ion Imireanu cu care se certase, apoi a dis­părut. Parchetul de Teleorman a in­tervenit pe lângă toate parchetele di­n țară­­ ca să ia măsuri pentru prinderea criminalului. Procesul furtului d­e la mi­nisterul de finanțe Se știe că judecătoria acol. IV din Capitală a condamnat la 4 ani închisoare pe Florian Gro­­zescu, care prin chei potrivite s’a introdus intr’o odae din subsolul palatului ministerului de finanțe, înnde erau mai multe lăzi cu bani de nichel și a furat vre-o 16 mii de lei. Aceeași judecătorie a achitat pe Al. Panaitescu, care fusese dat judecăței ca complice al lui Gro­­zescu. Contra acestei hotărîri a făcut apel Grozescu și d. prim-procuror n­u­mai în ceea­ ce privește achi­tarea lui Panaitescu. Ambele apeluri s'au judecat era de secția de vacanță a trib. Ilfov, prezidată de d. președinte Mavius. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Hiotu, care a susținut motivele de apel în ce privește pe Panaitescu și a cerut respingerea apelului lui Gro­zescu. Grozescu s-a prezintat arestat, fiind asistat de d. avocat Em. Economu. Motivele de apel invocate de parchet în ce privește achitarea lui Panaitescu," au fost combă­tute de d. av. Pășcanu. Tribunalul, după o lungă deli­berare, a admis­­ în parte apelul lui Grozescu,reducându-i pedeapsa la un an și jumătate și a respins apelul parchetului relativ la achi­tarea lui Panaitescu. IV. T. STIRI IN STMATATE — Prin poștă — D. Probst, din New-York și o soră a sa din Boem­ia, au moș­tenit pe neașteptate 100 milioane de la­­ un unchiu mort la Bombay (India). Din cauza unei neînțelegeri între lucrătorii tipografi danezi și patronii lor, aceștia din urmă au închis atelierele de Luni și Da­nemarca nu are ziare. Transatlanticul «Cedric» s’a oprit în mijlocul oceanului spre a inlesni o operație de apendicită unei călătoare. Un foc a nimicit steamerul «Premier», pe lacul Winnipeg din Canada. 8 persoane au perit. Moartea­ recentă a lordului Derby, care lasă o avere de vre-o 95 milioane de franci, va aduce tezaurului englez vre-o 12 milioane ca taxe de moștenire. Curtea cu­ jurați din Paris a condamnat la 3 ani închisoare și 100 franci amendă pe antimilita­­ristul Durupt, care manifestase violent in timpul recentelor în­­căerări între armată și greviști la Vigneux. Flota rusă a primit ordin să facă mari manevre de la 14—20 August, lătra Kronstadt si Reval. In acelaș timp vor face manevre și trupele din Finlanda. Pe astăzi se așteaptă la Con­­stantinopol publicarea­­ programu­lui politic al marelui vizir Kmam­il Pașa­­fi. Afară pe un împrumut extern, guvernul turcesc are de gând să contracteze și un împrumut intern amortizabil in zece ani. fi. In Octombrie viitor se va deschide la Berlin o expoziție de aquarele pictate de către împăra­tul Wilhelm II ; taxele de intrare vor fi donate unui așezământ de binefacere. fi. Trei aeronaiați germani ori­ginari din Westfalia , doui tineri ingineri și un berar, cari pleca­seră­ in balon in ziua de 7 Aug.­st. n„ la 8 seara, din Withen-pe- Ruh­r, s’au scoborât a doua zi "di­mineața la Chausson (departamen­tul frances Jura). fi. Baronul d’Aehrenthal, ținînd făgăduiala făcută la ultimele de­­legațiuni austro-ungare, a trimis o circulară ambasadelor, legațiu­­nilor și consulatelor austro-un­­gare ordonând să se răspundă în ungurește tuturor scrisorilor și cererilor adresate în 1. ungară, venind fie din orășele, fie din mi­cile localități ale Ungariei, afară de Croația și Slavonia. fi. Marea casă Libaroff din Ti­flis (Caucasia) a dat faliment cu un pasiv de peste 8 milioane de ruble. fi. Sultanul a ordonat ca chel­­tuelile de construcție a noului parlament turcesc să fie făcute in mare parte și in limitele re­sursel­orde lis­ta civilă. SENZAȚIONALA AFACERE DIN BUZĂU Prin telegraf de la coresp. nostru particular Buzău­, 30 Iulie. Azi s’a făcut la cimitirul No. 2, autopsia femeei Ilinca Ilie Diaconu­, despre care ziarele «Dimineața» și «Adevărul» au spus că a fost dusă de vie la m­orga spitalului Găinași, unde a dat naștere la doi copii, îna­­inte de a muri, de care faptă a fost învinuit d. dr. Petre Inotescu. Autopsia a fost făcută de către d. medic legist Nic. Minovici, ni., pre­zența d-lor d-rn legalî: col. dr. Do­­briceanu, căp. dr. Tehoaride,­ Nanu Pavlogea, Mihail Dobrescu, medicul primar al județului Buzău­, Al. Băr­­descu, medicul orașului, Somnea și Petre Inotescu. A asistat și d-nn­ jude-instructor delegat, Atanase Gătineanu și subs­titutul Traian Orleanu, reprezentanții presei din localitate și corespondenții zilelor­ din București. Din­ autopsia făcută, s-a constatat că femeia Ilinca Diaconiu a sucombat la spital de uremie și pneumonie, diagnoza stabilită mai înainte de d. dr. Inotescu. Ambii copii au­ murit înaintea ma­mei lor, în pântece și au fost dați afară de gazele din pântice, odată cu uterul, casele și cu intestinul gros. Această constatare a făcut mare senzație în oraș și astfel se ridică a­­cuzația nedreaptă, formulată împo­triva d-lui dr. Petre Inotescu de către ziarele „Dimineața“ și „Adevărul”. IN JURUL INUNDAȚIILOR DIN GROZĂVEȘTI Ancheta noastră cu privire la inun­dațiile din Grozăvești, a ridicat pe de o parte protestările autorităților res­pective, cari se plâng că, dacă inun­dațiile s’au întâmplat, vina cea mare cade asupra locuitorilor din partea locului, cari au obiceiul rău de a arunca în canal, toate gunoa­ie, toate murdăriile și toate vechiturile ce au de lepădat. Din ancheta făcută de autoritățile comunale s’a dovedit că toate gurile canalelor din partea locului erau as­tupate cu coji de pepene și alte gu­noaie. De la primărie ni se comunică că adesea s’au făcut intervenții pe lângă poliția Capitalei ca să se dea instrucți­uni sergenților pentru ca să împedece pe locuitori să arunce în gurile ca­nalelor murdăriile și gunoaiele din curțile lor.* * * Pe de altă parte locuitorii din acele părți se plâng că străzile nu sunt cana­lizate , că apele de pe stradele Pandele Dinu,Tudose State,Georgescu I, Geor­­ges­cu al II, Georgescu­ al III și Tri­­fan, toate trebue să se reverse la singură gură de canal instalată în str. Ignațiu. Chiar și apele din st­r. Pleșoianu și cele din calea Griviței dincolo de șoseaua Basarab, se re­varsă în această stradă. Gura aceasta de canal este mică de tot și eșită de­asupra nivelului străzei. Este fără îndoială,de absolută nevoe să se facă prelungirea canalului și în cele ilalte străzi. Ast­fel, la cea dintâi ploaie inundațiile în aceste străzi se vor repeta. De la publicarea anchetei noastre primim zilnic zeci de scrisori în care se arată toată mizeria cauzată de lipsa canalurilor. Un locuitor din str. Ignatiu ni se plânge că până acum de 5 ori a fost inundat și că pagu­bele ce a suferit sunt enorme pen­tru dânsul. Proprietarii din str. Fraților înce­pând de la No. 66 în jos, ne felicită prin scrisori de ancheta noastră și ne roagă să atragem atențiunea auto­rităților că și această stradă, la cea dintâi ploaie torențială se inundă pe o distanță de 200—300 metri cea­ ce face circulațiunea imposibilă. Noi am descris lucrurile așa cum stau­. Pentru îndreptarea acestei stări este nevoie ca și locuitorii din acele părți să nu astupe gurile de canal cu gunoaie și autoritățile respective să ia măsurile cuvenite pentru împedi­­carea inundațiilor. G. C. „Universal — IX PROVINCII. — (De la corespondenții noștri par­ticulari) Marți, 29 Iulie BUZĂU —Crimă­­ T­ănase Ion Crețu ,din Trestia, aflându-se eri in Bălănești si luându-se la ceartă cu Dumitru Moise, l-a înjunghiat cu un cuțit, lăsându-l mort pe loc. Criminalul a fost arestat și adus azi in Buzău­. Anchetă.—Azi a sosit ir­ loca­litate de procuror general őri Ște­­fănescu, "de la Curtea de apel din București, in urma cererei d-lui doctor P. Inotescu, medicul pri­mar al spitalului Gârlași, spre a ancheta cazul unei morți bănuite la acel spital și despre care zia­rul nostru a vorbit in timp. CARRBAȘI. — Autopsie de cadavru.—In urma unui denunț anonim făcut procurorului gene­ral de la Casație cum că elevul din cl. 4 a școalei de meserii din lo­calitate’ anume Ioan M. Lazăr, decedat în spitalul județean la 17 Iunie, ar fi murit in urma unei infecțiuni d­e dalac, s’a ordonat desgroparea și autopsia cadavru­lui, in scopul acesta s’au trans­portat ia cimitirul comunal d-nii­­uri D. Motaș, Th. Ionescu și dr. maior Tuisu împreună cu d-nii jude-instructor Anastasiu, suple­ant I. Anastasiu, substitut de pro­curor G. Badaran. D-nii d-ri au făcut autopsia si au extras organe din cadavru cari se vor trimite mâine spre analiză,­ institutului bactereologic din București. In oraș a produs o vie impresie faptul acesta, care se comentează în multe chipuri și asupra căruia voi reveni in curând. Bănie.—De către comandantul sergenților de oraș, D. Budescu, a fost transportat la spital locui­torul Ștefan Mărculeșteanu, care a fost grav bătut, rupându-i-se și mâna dreaptă de către un paznic de la stânjenii de lemne ai co­­merciantului Mircea Ionescu. El a fost bătut, fiind prins pe când fura lemne. Hoț­ de încălțăminte.­­ In urma reclamației cavafului Ion L. C-tinescu din localitate, cum că din prăvălie­ i se fură deseori încălțăminte, subcomisarul Nicu­lescu G., și comandantul de ser­genți D. Bădescu, au făcut cuve­nitele cercetări și au descoperit că băiatul de prăvălie Ioniță­ Gh., din serviciul sus-numitului caval, fiind ademenit de comerciantul Ion Ivănescu, str. București 100, a furat și dus la acesta mai multe perechi de încălțăminte pentru care a primit de la el o suma oare­care de­ bani. Făcându-se perche­ziție la domiciliul lui Ivănescu s’au găsit ascunse sub un pat, împachetate intr’un sac,­­ perechi încălțăminte. Cazul se cercetează încă. Artistice.—In urma cererei pu­blicului călărășan trupa d-lui C. Niculescu va mai răm­âne in oraș spre a da două și ultime repre­­zintații in grădina Codrut Mari­­nescu cu piesele: «întoarcerea din voiaj» și «Doctor fără voe». GIURGIU.—Atentat sau im­prudență. — Aseară, între orele 6—9, pe când administratorul mo­șiei fraților Iliescu din Chiriac, d. Ștefănescu, venea cu trăsura de la Cucuruz spre Răsuceni, pe la bostaneleTicrȚ Spenî s’a tras un foc de armă în­spre trăsură. Făcându-se cercetări s’a stabilit, că focul de armă, fusese tras de către Gh. Palada, pândarul bos­tanilor. Ancheta ce s’a deschis va cons­tata dacă e vorba de un atentat sau imprudență. Arestarea nani instigațor.­­Secția de jandarmi rurali, ad. Bu­­zești, raportează că aseară a fost arestat de către primăria Purani, individul Ion Fl­orescu, care s'a dovedit făcând instigațiuni prin­tre locuitori în vederea... alege­rilor comunale. Moartă intr’un puț.—Erî, pa la orele 7 și 30, țiganca Stoiana Păun Vasile, din Gacalețî, în etate de 16 ani, pe când scotea apă, a căzut intr’un puț după moșia d-lui Ștefan G. PopD. Moartea i-a fost instantanee. Cazul se anchetează. Plecarea d-lui loan T. Gh­i­­ca.­Azi după amiaza d. loan T. Ghica, prefectul județului, care a fost numit inspector general ad­ministrativ, s’a prezintat la poliție luându-și rămas bun de la­­ perso­nalul polițienesc. Cu trenul de aseară, d-sa a por­­nit la București. La gară a fost condus de nume­roși amici politici, precum și de d-nii Sc. Stă­ncescu, directorul pre­fecturei și G. Răutu, secretarul ju­dețului. Afacerile prefecturei vor fi girate de d. Sc. Stăncescu, directorul pre­fecturei. Accident.—Aseară, pe la orele 8, agentul de percepție Costică Pascal din Mihăileștii a călcat cu bicicleta pe copilul Gheorghe Tă­nase Șerban, în etate de 4 ani. Cazul se cercetează de șeful poe­tului Mihăilești. Bătae gravă. — Aseară, la jocul mocănesc ce se face la câr­ciuma Bâldea din bulevardul C. F. Bucur Fuso, fiind în stare a­­normală a bătut grav pe patroana cârciumei Rebeca Bâldea, care a fost trimisă la spitalul județian. De la societatea «înzestra­rea». — Am arătat la timp că prima adunare generală a socie­­tăței «înzestrarea» a proclamat în unanimitate ca președinte de o­­noare pe d. Gh. Iliescu-Măciuci, mare proprietar din județ. Aducându-i-se aceasta la cunoș­tință, printr’o telegramă de către consiliul de administrație, d-sa a binevoit a mulțumi de onoarea ce i s'a făcut și ca o dovadă de viul interes ce nutrește tinerei socie­tăți a donat pentru fondul socie­­tăței suma­ de 1000 lei. Consiliul de administrație îi va aduce viile sale mulțumiri pentru generosul act. Aceasta e prima sumă ce a’a încasat pentru datele societarii ©? cari au ajuns la un număr de 300. Societatea face apel la toate per­soanele caritabile "de a urma fru­mosul exemplu dat de d. Gh. I­­liescu-Măciucă. PIATRA-N.— Nenorocire.^ Vasile Bucur, pa când lucra la pădurea din com. Gain, din ne­băgare de seamă se lovi la cap a­­tât de puternic în­cât încetă­­ din viață pe loc. Afacerea fraudelor de la pădurile Statului.—Ancheta în afacerea fraudelor din pădurile Statului continuă a se face de că­tre parchet. Azî d-nii V. Rădu­­lescu, substitut­ele proauror, și I. Adam­, jude-instructor, s’au ’ în­ tors din Buhalnița, unde au făcut minuțioase investigații în pădu­rea exploatată de către d. Lupu Tarcasianu. D-sa a fost azi inte­rogat de membrii parchetului. Pe când cercetările erau­ îndrep­tate în această direcție, se afirmă că autoritățile silvice au descope­rit mari fraude într’o pădure din T.­Neamț. Pentru moment nu se poate pr­eciza pirpic, de­oare­ce ancheta a fost deabia începută. SLANIC (Prahova). — Con­cert.—Duminică, 27 Iulie, s’a dat un concert de către d. Gogu Șei­­nescu, dirijorul corului bisericei­ Sf. Nicolae din calea Victoriei (București), cu concursul mai mul­tor studenți, elevi ai Conservato­rului și membri ai soc­ietăței co­rale «Carmen». Concertul a avut, o frumoasă reușită. TULGER. — Vapor desjșiot­inerit.—Am telegrafiat că vapo­rul «flemington», sub pavilion en­glez, s’a împotmolit in dreptul milei 27 de pe canalul Bulinei. In urma ajutoarelor date de 3 remorchere, vasul împotmolit a fost pus pe linia de plutire, con­­tinuându-șî calea spre Salina, unde a și ajuns. TAUG­OVI­ȘTE.— Soț sălba­tic. — Nicolae Ciobâltea, din Șer­­bănești-Poduri, certându-se cu ne­vasta­ sa, a asvârlit cu o bardă in ea, rănind-o grav la piciorul stâng. Nestoroci­e, — Ion Dumitru, din Văcărești­ de Răstoacă, pe când scobora un deal cu o că­ruță plină de lemne din pădurea Văcărești,caii s’au speriat, luând-o la fugă. Neputându-i stăpâni, căruța s’a răsturnat peste numitul locuitor, care s’a ales cu mai multe leziuni la cap și pe corp. El a fost adus la spitalul jude­țean. Rănile căpătate nu sunt grave. împușcare. ~­Din motive ne­cunoscute până acum, Ion Niță Iancu, din Runcu, a fost împuș­cat cu un glonte de revolver in brațul stâng, de către Nicolae N. Pocan. Crima unei mame.—Cititorii iși amintesc că acum câte­va zile am arătat că a fost găsit pe câmp pe teritoriul comunei Poenele, în­gropat la o adâncime de 10-15 cm, cadavrul unui copil de sex mascu­lin, de curând născut. In urma cercetărilor făcute de j­andarmi, denaturata mamă a fost descoperită. Ea se numește Ana Dinu Duță Vameșu, din Poenele. Arestată, la început a negat, dar in urmă a făcut mărturisiri aproa­pe complecte. Ea declară că fătul a fost năs­cut mort, lucru cam de necrezut. Criminala mamă a fost înaintația parchetului care a Uv, și de aci instrucție îl, o ia arestul pievei«

Next