Universul, octombrie 1908 (Anul 26, nr. 270-300)

1908-10-01 / nr. 270

1 Astă­zi Marți a apărut No. 595 din ZIARUL CĂLĂTORIILOR Se vinde cu 10 bani in toată țara Palatul Parlamentului (Scupscina) sârbesc Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 30 Septembrie.—Păr. Gri­gorie Episcopul Armeniei Catolic Marți, 13 Octombrie.— Eduard Răsar, soarelui 6.30. Apusul 5.36 «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația. . . . . . 6/62 Redacția ....... 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 30 Septembrie Consili­ul în străinătate Continuăm a spicul cifrele cari arată desvoltarea comer­țului nostru cu străinătatea. A treia țară în ordinea im­portanței raporturilor comer­ciale cu noi, după Germania și Austro-Ungaria, este En"li­tera. Și pe când, cele dintâiu, două din aceste țări ne vând mărfuri în valoare mult supe­rioară acelor ce ne cumpără, așa în­cât Austro-Ungaria, în 1906, a ajuns să încaseze deja noi cu 87 jun. milioane lei mai mult de­cât ne-a plătit pentru produsele ce am reușit să trecem în acea țară, iar Ger­mania chiar cu 118 jumătate milioane mai mult. — Engli­­tera, dacă ne-am vândut mărfuri în valoare de 62 jumătate mi­lioane, ne-a și cumpărat de 52 jumătate milioane, așa ca ba­lanța comercială se pleacă în favorul ei numai cu 10 mi­lioane. E drept a se aminti că cifra de 118 jumătate milioane care se dă ca diferență între impor­­tul Germaniei la­ noi și expor­tul nostru acolo, trebue su­pusă unei rectificări, întru­cât e sigur că o parte a grânelor noastre cu destinație pentru Belgia și Olanda și care figu­rează ca export al nostru în aceste două țări, în realitate trece în Germania. Care este însă valoarea acestor produse, pe cari Germania ni le cum­pără în acest chip indirect, nu putem ști după datele ce ne stau la dispoziție, poate că nu ar fi așa de greu de aflat și desigur ar fi foarte interesant de știut. Dar și în ce privește expor­­tul nostru în Englitara, cifra de 52 jun. milioane ar putea să sufere o rectificare, întru­cât e probabil că și în portu­rile englezești trece o parte a grânelor noastre declarate ca având destinația porturilor bel­giene și olandeze. Ast­f­el, ra­p­orturile noastre comerciale cu Inglitera se apropie și mai mult de egalitate în schimb, ceea ce nu se mai constată de mult în ce privește țările mai apropiate de noi. A fost desigur un noroc pen­tru țara noastră că a putut găsi acele piețe depărtate pentru desfacerea produselor sale: En­­glitera, Belgia, Olanda și mai pe urmă și Italia. Numai ast­fel am putut să ne desvoltăm economicește, cu toată sistema­tica închidere a piețelor țărilor mai apropiate, pentru mărfu­rile noastre. Intr’un număr viitor vom a­­râta cari sunt anume mărfu­rile principale cu cari facem schimbul nostru comercial cu imperiul britanic. SENZAȚIONALA dramă din Bacău­ (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Bacău, 28 Septembrie. Azi, pe la orele 5 d. a., se respândi în oraș svonul că locotenentul Necu­­lae Stoianovici s’a sinucis, împușcând întâi pe d-na Maria Anania. Contro­lând știrea, am aflat că e adevărată. Iată cum s’a petrecut drama : D. Sachelari, portărel la trib. Ba­cău, ducându-se în plimbare spre co­muna Gherăești, care se află la 4 km., de oraș, aude gemete, ceea­ ce la făcut să pornească la locul de unde veneau ele. Atunci i se înfățișă o priveliște înfiorătoare. — Locotenentul Neculae Stoianovici zăcea întins pe iarbă in agonia, iar lângă dânsul d-na Ana­nia moartă. D. Sachelary veni îndată în oraș unde anunță autoritățile, cari s'au dus la fața locului. Cum s’a săvârșit drama ? Locot. N. Stoianovici, acum in reg. 15 Războeni cu reședința în orașul Piatra, pe când se afla în Bacău, făcu cunoștință cu d-na Anania, soția sub-inspectorului silvic Mihail Ana­nia. Din primul moment tinerii în­cepură a se iubi, întâlnindu-se dese­­ori și fiind tot­deauna cu grijă de frica soțului. Fiind avansat la gradul de locotenent, a fost permutat la Pia­tra, de unde venea foarte des în Bacău, spre a se întâlni cu d-na Anania. Acum vr’o 2—3 zile d-na îl inștiință că soțul sau pleacă la Iași și-l invită să vie la Bacău. Locotenentul Stoianovici sosi­erî cu trenul de 10 seara ducându-se direct la locuința d-nei Anania, unde au petrecut împreună până la și când sosi fără veste d. Anania, venind de la Iași. Prinzându-î în flagrant delict d. Anania, cu cea mai mare liniște se­­ch­estră hainele și sabia locotenentu­lui pe cari le-a dus la parchet, dân­­du-i drumul ofițerului numai in că­mașa. După o ceartă aprinsă, d-na Anania, in culmea disperărea, spuse soțului ei că se duce să se sinucidă. D. Anania îi dădu drumul și ea plecă la hotelul „Comercial“ unde se în­tâlni cu Stoianovicî, care se dusese la un camarad al sau, locot. Firțu­­lescu, pe care-­l rugase să-î procure hainele necesare; apoi ducându-se la hotel „Comercial“. Stoianovicî se în­tâlni cu d-na Anania. Au stat până la orele 5 dimineața, când au decis să se omoare, de­oare­ce nu puteau trăi în concubinaj. Stoianovicî fusese și la negustorul Haimberg, unde cumpărase un revol­ver calibru 9, iar d-na Anania se duse înainte la Gherăești. Ei s’au în­tâlnit pe la 8 dimineața și au așteptat până la 5 seara, când s’au decis a se sinucide. Locot. Stoianovicî a tras 4 focuri asupra iubitei sale omorând’o pe loc, apoi a descărcat asupra sa 3 focuri. Ea a fost găsită întinsă pe pelerină și un șal așezat pe iarbă, iar el ge­mea lângă dânsa privind’o și dorind cât mai curând moartea. Din ordinul procurorului cadavrul 23 d-nei Anania a fost dus la Morgă, iar ofițerul la spital. Glorițele a străpuns plămânul sting al lui Stoianovic i­eșind prin omoplat. Starea sa e disperată. S’au găsit 6 scrisori ale d-nei A­­nania adresate sorei sale Olga Culița, copiilor, bărbatului, fratelui ei și una procurorului, în care spune : „Din propria mea voință mă omor; rog a nu mi se face autopsie spre a nu mi se batjocori corpul“. In celelalte scrisori cere iertare fa­miliei și copiilor. S’a anunțat familia locot. Stoiano­vici la Iași și Focșani, unde are un frate locotenent în reg. 10 Futna. Drama aceasta zguduitoare a făcut o penibilă impresie a ei. Stoianovici era iubit de camarazi fiind un ofițer desăvârșit și cu un caracter foarte blând. D-na Anania era drăguță, în etate de 28 ani, iubită foarte mult de soț și de patru copii. TRIBUNĂ LIBERĂ De ce Serbiî au­ dreptate In viață statelor, ca și in a noas­tră particulară, nenumărate sunt precedentele cari ne arată că sunt împrejurări când, fără de­ o prea­labila­ cercetare, ne grăbim să dăm ca să scăpăm, fie ca să ne scanăm de un mare scandal, fie ca să ne micșorăm un abuz de putere. Sacrificarea tratatului de Berlin de către chiar un vechii stat ca Austria ne dă dreptul de a crede c’am ajuns poate la ora când s'a decis desființarea restului din im­periul otoman european și că poate asistăm la faptul că­ toți cei interesați, cu Austro-Ungaria in cap, pescuesc în apă turbure? Or, după încheierea tratatului de Berlin, in diferite moduri și cu diferite motive: Austro-Ungaria, Grecia și Bulgaria au ocupat, unele materialmente iar altele nu­mai moralmente, diferite provincii rămase Turciei. Iar noul regat sârbesc s-a mărginit la vechiul său sistem de a ține, prin hai­duci și șefi de bandă, în deștep­tare pe frații săi din vechia Ser­bie pe care diplomații o chiamă Novibazar. Dar această provincie nu poate fi considerată ’in­com­pleta posesie a Turciei de vreme ce în invălmășaia politică de azi Austro-Ungaria pretinde să nu o mai ocupe ci s’o lase Turciei ca consolație pentru luarea Bosniei! Dacă ast­fel stau lucrurile, a­­tunci nu incape mirare ca regatul sârbesc să pue bețe in toate Aus­­tro-Ungariei. Or, scandalul politic și nemai­po­menit de azi, căci cum altfel să botezăm ciopârțirea unui stat, ar putea lua așa mari proporții de­favorabile prestigiului Austro- Ungariei in­cât Serbia poate azi ușor să silească pe Puterile mari s’o impace cedându'î vechea Ser­bie. Prin urmare nu incape mirare când vedem pe poporul sârbesc că vrea să profite ca și Austro- Ungaria, Grecia și Bulgaria de nepăsarea Marilor State în fața sacrificărei tratatului de Berlin. Cât pentru noi românii să aștep­­tăm să li se întâmple și altora ce vedem că se întâmplă azi Turciei și să nu se creadă că suntem foarte depărtați de acea zi. Deocamdată interesul românilor patrioți și chibzuiți, căci aci nu poate fi­ vorba de români cari se ambalează tam-ne-sam, este că trebue să luptăm din răsputeri ca frații noștri români, de ori­unde se află el până devale de Dalmația, să'și păstreze limba și religia, căci numai ast­fel la timpul fericit ne vom putea vedea visul cu ochii Alea. situÂȚÎĂT GUVMS ra MJÎ BOISM Partizanii guvernului nemulțumiți.— Cum se scuză democrații In cercurile politice se vorbește că guvernul va trebui să demi­sioneze imediat ce se va strânge Adunarea Națională cea mare, pentru a face loc unui guvern format din toate partidele. De a­­semenea in Adunarea cea mare se vor lua măsuri ca să intre repre­zentanți ai tuturor partidelor, pen­tru a ratifica actul de la Târnova. Extrema stângă a partidului de­mocrat acuză pe guvern că contra trecutului sau democratic a întă­rit monarh­ia. Era de ajuns in­dependența iar nu și pretențiile de­ țarat a­ Bulgarilor, care va fi veșnic un spin in ochii Turciei. Democrații se scuză zicând că numai după mare cumpănă au primit să ia parte la actul de la Târnovo și că nu ei au Împins pe Ferdinand la regat,­­,ci dimpo­trivă.­­ Dacă nu ar fi ascultat de pre­siunea naționalistă din țară și de cererea Regelui, atunci ar fi tre­buit să plece de la putere și erau să fie compromiși pentru tot­deauna. Democrații nu-și fac iluziuni a­­supra delicateței situației și că s-ar putea ca lucrurile să­ iasă raü, dar zic că starea spiritelor era astfel încât Ferdin­and I a profitat de aceasta și au insiris spre visul pe care-l are de 201 ani, că să-și pue pe cap coroan­a de Rege. ’ PfIOGRAHBUL Solemnităței punerea pietrei funda­mentale pentru primele clădiri ale Coloniei «Vatra Luminoasă regina Eli­sa­­beta­», precum și al serbărilor extra­ordinare din Parcul Carol I, în zilele de 5 și 6 Octombrie 1908 Duminică 5 Octombrie Dimineața.—Orele 10, primirea M. S. Reginei la gara de Nord , orele 10 și jum., primirea M. S. Reginei la locul solemnităței (str. Mărcuța intre vii, No. 20, prin bulevardul Pake), începerea solemnităței­i) Imnul regal, cântat de muzica militară; 2) Cântecul „Vetrei Lumi­noase“ cântat de corul orbilor; 3) „Patria mea este sus in cer“, cântat de corul orbilor; 4) Cuvântarea M. S. Reginei ; 5) Răspunsul; 6) Ser­viciul religios; 7) Punerea rietrei fundamentale și semnarea docam­ăn­­­tului comemorativ; 8) Prezintarea comitetelor regionale și a invitaților M. S. Reginei; 9) Distribuirea me­daliilor de onoare de către M. S. Re­gina ; 10) Cântec final „Prea puternic Creator“ (cor), sfârșitul 12 și jum. După amiazi.—Orele 3 jum.: pri­mirea M. Reginei în parcul Expo­zițiunii. orele 4 alergări de biciclete (societatea cicliștilor «Principele Ca­rol», de la 4 —5 concertul orbilor în Pavilionul regal, orele 8 jum., re­­prezentațiuni teatrale cu artiste de primul rang în Cazinul Expozițiunii. In tot timpul serbărilor, lucrul or­bilor in 12 ateliere aranjate în Pa­vilionul regal și pavilionul Indus­triei. Vizitarea Expozițiunii și a vin­­zării mărfurilor lucrate de orbi, de la 4 până la 7 și de la 8 până la 10. Luni !» Octombrie Dimineața.— De la orele 8 până la 12 lucrul orbilor în ateliere. După amiază.— Cununia religi­oasă a 2 perechi din internii «Vetrei luminoase» oficiată în pavilionul re­gal la orele 3, dela orele 4 până la 7 lucrul orbilor în ateliere, de la o­­rele 8 jum. până la 9 jum., concert instrumental a orbilor în Cazino, de la orele 9 jum. până la un concert coral și teatru al orbilor în Cazino. In tot timpul serbărilor. Duminică și Luni tombolă cu 50.000 numere câștigătoare. Diferite jocuri de dis­­tracțiune. Water­ Shut, tobogan, tea­tru, cinematograf. Muzici militare și naționale. Duminică și Luni seara, mari ilu­­minațiuni electrice, focuri de artificii. Prețul de intrare la serbări în par­cul Expozițiunii un leu de persoană. runca țara intr’un răsbo­ă neno­rocit, a mărit așa de mult ura șoviniștilor din organizația cen­tralistă in­cât un fanatic, Țane Nicolov,se declară gata să lovească pe Sandansky. Cu toate preveni­rile făcute de prietenii săi, San­­dansky nu se ferea și eșea în oraș, întovărășit numai de două loco­tenenți ai săi Sama8eiev și Ata­nasov. Pe când se afla în cafeneua Bosniak-han, Țane Nicolov, din Haskovo, un fanatic centralist, trase asupra lui mai multe focuri de revolver Tovarășii lui San­­danski căzură morți pe foc, izbiți în frunte. Sandansky fu grav ră­nit la umărul drept. Tane Nicolov,care urăște de mult pe Sandansky, a luat parte la miș­carea revoluționară unde s-a dis­tins prin curaj și fanatism. După atentatul contra lui Sandansky, temându-se de răzbunarea parti­zanilor săi, atentatorul a fugit la munți. Doctorii care îngrijesc de sănă­tatea lui Sandansky, speră că «mi­cul sultan» va scăpa cu viață. Junii­ turci se interesează de sta­rea lui Sandansky.Atentatul excită mirarea, căci în aparență se pu­sese la cale o împăcare a mato­­viștilor cu sandar­iștii. Se zice că atentatorul este un vechi­ prieten al lui Sarafos, a cărui omorire el a vrut s’o răzbune. Poliția a luat toate măsurile pentru prinderea asasinilor. CA­RNETUL MEU Știri orientale sensaționale O știre sensațională Ni s'a trimes din Orient Ș'anume: Grecia refuză Ca să ia Crela­n... «ăst moment»... Da încă Turcilor promite Și ajutor de-a fi­ război Și'n schimb cer... Trama și Chipru Ca compensații mai da soi... Englezii vor să lase Chipru Ca să s'arate generoși, Căci totdeauna ei cu­ Turcii S'au arătat mărinimoși... Ca compensații cer atâta: Să pue mâna pe Egipt, In ciuda Franței care cală Și ea ca ei să'l mănce fript... Sârbia toată e in flăcări Și vrea război îngrozitor Cu Ungurii ș Eustriei­ii Și să răzbeascâ’n țara lor... Și, ’n nebunești manifestații te a făcut, a proclamat Pe vlnic fălosul R­ege Patru Peste toți sârbii... «împărat!...» Așa că,'n jurul țârei noastre, Acuma daca vă uitați Vedeți că e înconjurată De patru părți de... împărați... De ciudă, eu, prin mina însumi, Madam, proclam Imperator Paște­ ale țârei soacre rele, Trăiască bravul meu popor­... Marion. Măsuri împotriva holerei Direcțiunea generală a luat măsuri de combatere împotriva holerei și din aceste măsuri o parte s’a publicat prin ziare la timp. D. Slătineanu ,n­spector al serviciului sanitar, a în­tocmit un raport amănunțit asupra acestor măsuri. Din raport extragem următoarele : La Unghani și la Gura Prutului se execută măsura de vizită medicală individuală în modul următor . După ce se­­ examinează utit persoana cit și efectele călătorilor, se practică deși in­fectarea rufelor murdare și se rețin pașapoartele călătorilor veniți din păr­țile contaminate. In schimbul pașa­poartelor, se dă un bilet cu numele călătorului, data intrărei in țară localitatea unde se duce. Pașaportul se înaintează la locali­tatea unde se duce călătorul și unde el e supus vizitei medicale, timp d­e zile, după care i se înapoiază pa­șaportul. Iată­ acum mijloacele de care dispune direcțiunea sanitară pentru fie­care punct . La Ungheni este o baracă­ de lemne, dealungul căei ferate, cu o etuvă fixă Geuste-Herd­er, tip mare, care func­ționează imediat, grație aburului de la locomotivă. Alături e o baracă de lemn, her­metic închisă, în care se face dezin­­fectarea cu acid fonic și cu formol în aparatul Flügge pentru obiectele care nu pot suporta temperatura de 120 grade din etuvă,­cum ar fi cojoace blănuri, căciuli, ghete etc. Baraca de lemn are alături un cabinet siste­matic. La 100 metri, lângă spitalul din Ungheni, e un lazaret, în care pot încăpea 50—60 bolnavi, cu 6 băi sistematice. Ca chestie de bacte­riologie, s’a luat înțelegere cu d. prof. dr. Manicatiade, din Iași, căruia medicul punctului va semnala imediat cazurile suspecte. La gura Prutului e o baraca de scânduri cu o etuvă mobilă, un ca­­rabinet de desinfecțiune cu formol iar la câți­va metri e o baracă demonta­­bilă, destinată a servi de lazaret. Medicul punctului locuește pe vasul „Prut“, canonieră pusă la îndemână de ministerul de războiu. Dealungul malului e un ponton pentru a facilita debarcarea călătorilor. Medicul punctului a dispus ca că­lătorii ruși, veniți din localitățile con­taminate, să aducă în borcănele ad­­hoc materii fecale, cari sunt exami­nate în laboratorul din Galați. Aceste borcănele au fost predate celor nouă medici ruși cari sunt pe bordul va­selor rusești „Bulgaria“ și „Russ“ care fac cursa pe brațul Chilia. La Galați e un laborator și o ba­racă pentru boieriei, orașul are_etuve și apă bună de băut. La Sulina e organizație complectă; laborator de bacteriologie, lazaret, — etuvă de dezinfectare,—aparatul Clay­ton pentru sulfunzari. Apa e bună. La Constanța e laborator în port, etuvă, aparatul Clayton, iar lazaretul e în construcție. Direcțiunea sanitară a cumpărat 8 etuve și le-a distribuit în diferite o­­rașe. Alte două etuve, sistem Rub­­ner-Soutenschlager, s’au trimis la Ga­lați și la Burdujeni. Numărul medi­cilor s’a sporit cu 50. In lipsa de barăci, izolarea bolna­vilor se poate face în pavilionul de boli infecțioase ale spitalelor, dacă ele au un asemenea pavilion, dacă nu, spitalul se va transforma în spi­tal de izolare. In unele localități, s’au făcut mici localuri de izolare în două trei locuri din cele mai expuse în a­­propiere de Prut, în toate județele limitrofe, apoi la Măcin, Tulcea, Isac­­cea și Chilia Veche. Aceste măsuri s’au aplicat încă de la 18 iulie a. c. In urmă s’au luat măsurile publicate în ziare la timp. închiderea absolută a granițelor se face pe uscat: de-a lungul Prutului, de la Noua Suliță (Dorohoi) până la Gura Prutului, grăniceri ajutați de trupe permanente, fac gardă, așa fel că nu au 100 metri de păzit. Apoi, de-a lungul Dunărei, de la sa­tul Pisicei la Ismail și de a­­colo de a lungul brațului Chilia până la Vâlcov, se face gardă de grăniceri și soldați. Paza pe Dunăre, 3 cano­­ni­ere încrucișează pe distanța gura Prutului - Ismail, unde o canonieră staționează noaptea și ziua. Pe brațul Chiliei 3 șalupe automobile cu reșe­dința Satu-Nou-Chilia-Periprava. Acestea sunt, in rezumat, măsurile luate împotriva holerei de direcțiunea sanitară, după indicațiunile consiliu­lui sanitar superior. ___________ ATENTATUL csntra îm gană laas&y (NOUI DETALII) Sandansky contra Regatului— Cen­tralișt­ii uneltind omorul —Cine e atentatorul.—Răzbunarea morții lui Sarafoff Cu mișcarea naționalistă por­nită în Bulgaria dela 22 ale lunci au început să se manifeste și ura in cercurile naționaliste și șovi­­niste bulgare contra lui Sandan­sky, care nu se ferește să spue pe față că Regatul bulgar este­ înte­meiat numai in folosul unei elite de politician­ și a «prințului», cum continuă Sandansky să numească pe Ferdinand al Bulgariei. Aceste declarațiuni și propa­ganda pe care,Sandansky o face în contra regatului bulgăr zicând că se va stei poporul și se va a­­ ȘTIA!­RIN STMRATAK — Prin poștă — „‘„ Poliția de siguranță din Ber­űn a arestat dela 1 Iulie și până la 1 Octombre st. n. 165 pungași de buzunare, 173 homosexuali și 261 spărgători. „*„ Zilele acestea se va inaugura cu o deosebită solemnitate în Walihala din München statuia principelui Otto Bismark. La această solemnitate princi­pele regent al Bavariei a invitat și ne nepoții defunctului cancelar. Zilele trecute s’a ținut in Breslau al 6-lea congres german neutru combaterea comerțului de carne vie. , „*„ D-nii Taft și Bryan, cei douî candidați la președinția Statelor Unite, s’au întâlnit la un banchet din Chicago și și au strâns mâna. Se crede că de acum încolo cam­pania nu va mai fi atât de vio­­lentă. „*„ Autoritățile militare germane s’au rostit împotriva adoptării ser­viciului de 2 ani pentru cavalerii și artileria câtăreață. „*„ Prințesa Robert de Brasilia, părăsită de soțul ei, s’a angajat în teatrul «Scala» din Paris. „*„ Orașul New­ York va avea în curând un turn înalt de 600 metri care va servi la observațiunile meteorologice. El va costa 300 de milioane. Se anunță din Askabol (Rusia) că in timpul manevrelor, genera­lul Micenko, eroul din războiul ruso-japonez, guvernator general al Turkestanului, a fost rănit la picior de focuri de pușcă trase in direcția lui de către soldați. Comitetul federației generale a Trades-Unions, într'un manifest asupra problemei muncitorilor fără lucru, anunță că 7 jum. mi­lioane de persoane suferă în An­glia de lipsa de lucru. Acest nu­măr cuprinde pe lucrătorii și fa­miliile lor. Manifestul cere înființarea unui minister al muncii și­­ formarea unui biurou permanent al munci­torilor fără lucru. „*„ Defunctul proprietar Ale­xandru Szacsvay din Cluj, a lăsat prin testament suma de 250.000 coroane pentru scopuri de bine­facere. Pe baza unui testament uni­versitatea din Jena va intra in po­­sesia unei colecțiuni numismatice, în valoare de peste 300 mii de mărci. „*„ Aialtă­ er a avut loc un duel cu sabia la Budapesta intre depu­tații unguri Sümegi și Urmanc­zy. Cel dintâiu a fost grav rănit la cap și la brațul drept. — Ei, cum ai sfârșit cu tenul d-tale? Ai putut să ceva din capitalul d-tale? — Nici o para. Dar nu face nimic, providența s'a însărcinat să mă răzbune. — Cum? — L'a făcut să ia și pe nevastă­­mea, dobitocul I [UNK] («eammBB— pre­scapî­ n fliBiul SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC AUSTRIA Măsuri militare ale României (?) Viena. 29. — Cu toate dez­mințirile, se pretinde aci că România a luat toate dispo­zițiile militare pentru even­tualitatea unui conflict armat sârbo—austriac. Garnizoanele de la graniță ar fi fost întă­rite.Guvernul român ar fi intrat în contact, în această privință chiar cu cercurile dirigente vi­­eneze, cu cari s'ar fi înțeles să păstreze, în orice caz, comple­tă neutralitate. Firește, măsurile militare la graniță ar avea unicul scop de a face să se respecte la nevoe neutralitatea României. Propaganda panslavă prin revoluție Viena. 29. — Telegramă din Agram . Ziarul panslaviștilor meridio­nali «Slovensky jug» publică un articol cu litere roșii prin care ațâță pe sârbi să declare războiu Austriei. Sub călăuzirea Serbiei, propa­ganda panslavă trebue să se facă acum prin revoluție armată. Mahometanii din Bosnia pre­dică pacea Viena. 29. — Telegramă din Sarajevo: Organul mahomedanilor «Bos­­niak», publică o proclamație că­tre mahomedanii " din Bosnia, în care spune că anexarea a fost urmarea celor zei­zeci de ani de ocupație care a pus capăt con­­vulziunei lor acestei țări. A sosit azi timpul unei munci harnice pentru­ că mahomedanii să-și mențină poziția lor domi­nantă. Proclamația imperială asigură tuturor libertatea religioasă­ și in­dividuală și proprietatea, Italia consimțind la anexarea Bosniei Berlin, 29. — Ziarul «Berliner Tageblatt» află din Viena că Aus­tro-Ungaria a dobândit consimți­­mântul Italiei la anexarea Bos­niei, renunțând la art. 29 al tra­tatului din Berlin, lăsând ast­fel pe Muntenegru sub influența ita­liană și acordând Italiei dreptul de a creia o stațiune pentru flota sa la Antivari. Chestiunile de detaliu vor fi re­gulate intre Austria, Italia și Muntenegru. Presa franceză și evenimen­tele Paris, 2,9.—«Le Journal» scrie: Baronul d’Aehrenthal a găsit in­­țelepteste calea de mijloc, permi­țând Serbiei să-și trimită un re­­prezintant în comisia Dunărei. Aceasta reprezintă o mică satis­facție Serbiei, care ar face rău să nu țină seamă de dânsa. «L’Eclair» scrie: Austria a aș­teptat cu mult tact ora oportună ca­ să-și ducă la capăt acțiunea ei pe care a ținut-o atât de secretă. Ne-am înșelat asupra insemnă­­tăței unei asemenea acțiuni și unii au­ considerat pasul lui Aehren­­thal ca aventuros. Constatăm insă că energia ală­turi de indrăsneală dă bune e­­fecte. «Le Gaulois» laudă reala atitu­dine a Austriei și spune cu privire la Serbia că regele acestui mic Stat, ne­simpatic Europei, care-î dă greșit sau cu dreptul compli­citatea în asasinatul predeceso­ru­­lui lui, nu se bucură nici în țară de mare popularitate. Se putea deci teme că ar în­cerca să-și ridice prestigiul prin arme. Se știe însă că Austria ar fi o­­cupat imediat Belgradul, TURCIA Sultanul nevrând să primească pe ambasadorul austro-ungar Constantinopol, 29.­ La Seiam­­ticul de Vineri ambasadorul aus­tro-ungar a încercat să aibă o au­diență la sultan,însă a fost refuzat, dându-se ca pretext o indispoziție a sultanului. Imediat apoi însă a fost primit marele vizir si apoi ministrul de Războiu. Boicotarea mărfurilor austro­­ungare Constantinopol, 29. — Boicotarea mărfurilor austro-ungare ia pro­porții din ce in ce mai mari.’ Intr’unele prăvălii, in cari sunt ocupați­ sute de funcționari, nu s’a mai văzut de două zile nici un cumpărător. Casele comerciale turcești și-au­ suspendat telegrafic comenzile de iarnă la fabricele austriace. Boicotariul se întinsese și la unele magazine germane, dar a fost suspendat în urma interven­ției comitetului «Uniune și Pro­gres». Dezmințire. Ziar suspendat Constantinopol. 29.— Știrea pu­blicată de ziarul «Sabahi» și după care Sultanul ar fi bolnav este desmințită în mod oficial. Ziarul «Mizan» cu tendințe re­acționare a fost suspendat de gu­vern din motive politice. (A. R.) Albanezii credincioși Turciei Roma, 29.—Președintele comite­tului albanez din Roma declară neîntemeiate zvonurile că Albania vrea să se proclame independentă. Albanezii sunt foarte credincioși nouei Turcii, pe care o vor apăra cu energie de ori­ce atac extern. Turcia n’are nimic cu Austria ci numai cu Bulgaria Paris. 29.— Ziarul «Temps» află din Constantinopol că Turcia nu va cere să se discute la confe­rință db estica Bosniei, de­oare­ce toată atențiunea sa e îndreptată asupra Bulgariei care a știut să profite de ocaziunea că Turcia se află acum nepregătită de războiu. Deci nu e probabil că o să se facă vre­o mobilizare.­­ Din cauza ultimelor eveni­mente, ar fi izbucnit serioase ne­înțelegeri între tinerii turci, mai cu seamă în Macedonia și în Al­bania, așa că alegerile se fac forte încet și nu se poate ști când se va putea reuni Parlamentul. Din toate astea, reacțiunea se întărește. BULGARIA Svon­de începerea ostilită­ților bulgare Paris. 29. — Azi dimineață s'au împrăștiat știri alarmante asupra situației in Orient. Se spunea că bulgarii sunt hotărîți să înceapă mâine os­tilitățile contra Turciei, dacă până atunci nu va sosi recu­noașterea proclamației de la Tirhova. Regele Bulgariei gelos ée Ro­mânia Paris, 29.— Regele Bulgariei a declarat trimisului special al zia­rului «Matin» că Bulgaria a să­vârșit o revoluțiune pacifică și care n’a costat și nu va costa nici o picătură de sânge din partea ni­mănui. Către corespondentul ziarului «Temps», regele a declarat că a trimis vorbă sultanului că’i va fi cel mai credincios amic dacă Tur­cia va păstra și de aci înainte a­­ceeași bună-voință către Bulgaria independentă. N­. timpul dejunului, i­­er»ț ai luat parte mai mulți ziariști, re­gele Ferdinand a zis : — „Orî de câte ori mă duc in România, sunt ge­los de progresele minu­nate făcute de această țară, în ale cărei mine zau milioane. Insă și Bul­garia, mulțumită­­ inde­pendenței, Va face pro­grese cari vor pune lu­mea în mirare. Regele Ferdinand s-a exprimat eu entusiasm­ despre colosala operă de progres săvârșită de re­­gele Carol. SER­BIA Nouă declarații ale primului­ ministru sârb Berlin, 29.—«Berliner Tagblatt» a intervievat pe ministrul preșe­dinte sârb Milovanovici, care a spus : ‘„Pentru moment guvernul nu poate lua nici o hotărâre; va aș­tepta votul defiinitiv al Camerei, căruia se va conforma. „Criza ministerială pentru mo­ment nu e necesară; numai doui miniștri vor fi înlocuiți. Situație îngrijitoare în Serbia Belgrad, 29. — Eni dimineață a început ședința secretă a Scupști­­nei, care deschisă la orele 91 a fost întreruptă la 1 și reluată la orele 4. Aceste ședințe secrete care vor hotărî pacea sau războiul, vor tre­bui să dureze câte­va zile. Se cunoaște însă, chiar din vo­tul de Sâmbătă, că numărul de­putaților favorabili păcei face ma­rea majoritate. Din cauza aceasta abia se crede in razboiu, afară nu­mai dacă nu va fi pricinuit át neasuimpărul mulțimei. Cercurile Curței sunt pe față pentru războiu, mai cu seamă din cauză că refuzul opus re­gelui Petre de către Curtea Vieneză, de a o vizita, îi în­chide accesul celor la alte Curți europene. Firește, toate neajunsurile ce în­dură Serbia din cauza izolărei ei, exasperează tot mai mult pe Sirbî. Curentul antidinastic la popor crește pe zi ce merge. In Serbia răsări­teană se împart fotogra­fii de-ale prințului de FRANȚA 6 tragedii PARTEA rusească PARTEA INTAIA IX — Nu te-ai privit nici­odată într’o oglindă ? Nu te-am compa­rat nici­odată cu vr’o altă femee frumoasă ? Dacă aî fi făcut aceasta nu mi-aș zice lingușitor. Pe o­­noarea mea îțî jur că n’am vă­zut nici o dată femee mai fru­moasă ca d-ta. — Nu maî continua căci ne-am desgusta. Prea puțin imî pasă c ă sunt sau nu frumoasă-Ceea ce vreau să creadă lumea despre mine este că sunt o femee onestă și am dreptul la aceasta. Tânărul ofițer rămase un mo­ment cam necăjit. — Lăudindu-țî frumusețea, nu credeam să te ofensezi, murmură din sus. — Câ­ timp voi­ purta numele bărbatului meu, voi­ considera ca o ofensă să mi se vorbească de frumusețea mea. „Prin urmare să te păzești pe viitor de a’mî face complimente de acest soiü, zise contesa cu se­veritate. — Ești supărat pe mine, d-nă? întrebă căpitanul. — Nu, crede-mă, eu nu pot să u­st supărarea pe nimeni, răspunse contesa. Camerista intră din nou și în­știința­ pe stăpîna sa că un tânăr din biroul advocatului Rimoeof venise cu o hirtie de iscălit. Contesa se întoarse spre tînă­­rul ofițer și’l întrebă zimbind : — îmi dat voie sa’l primesc ? Ofițerul nu răspunse de­cit printr’o înclinare a capului, căcî era încă turburat de asprele ei cuvinte. Un tinăr bicisnic, cuviincios îmbrăcat fu introdus în salon. . Avea aerul unui seminarist. — Domnia­ voastă sunteți d-na contesă Zaroskaia? întrebă dinsul roșind. — Eu sunt. Te-a trimis ilus­trul avocat Rimokos ca să’mî a­­ducî o hirtie ? întrebă contesa cu politeță. — M’a trimis cu o hirtie ca s’o iscăliți, zise tinărul. — Ad’o încoace, — și contesa întinse mâna. Tânărul scoase din ghiozdan o hirtie timbrată, scrisă pe o față întreagă și se apropie de o lampă electrică spre a vedea mai bine. Pe când ea citi­a, secretarul a­­vocatului o privia și ochii lui ex­primau­ o imensă admirațiune. Contesa se duse apoi la o mă­sura și luă condeiul ca să iscă­lească. Pusese virfu­l condeiului aproape de marginea de jos a hârtiei când secretarul interveni.­­ Mai sus, doamnă mai sus, zise dinsul și întinse mâna spre a arăta lotul unde contesa tre­buia să -și scrie numele și, fără ca el să voească, degetele lui a­­tinseră pe ale femeei. Fața tinărului roși acum și mai tare. Dinsul îș­i retrase iute mâna și crezind că nu’l observă nimeni își sărută cele două­ degete cu cari atinseseră pe ale Măriei Pe­­troievna. — Poftim hirita și roagă pe d. Rii­ocov să dea zor cu afacerea aceasta. zise contesa intinzind ti­nărului hirtia iscălită. Acesta o luă, făcu o adincâ în­chinăciune și o porni d’a îndera­­iele aruncind căpitanului o pri­vire amenințătoare. Apoi eși din salon. Căpitanul isbucni intr’un vis sgom­oros. — Ce aî ? îl întrebă contesa.­­— Tinărul care eși d’aci e a­morezat la nebunie de d-ta, d-nă răspunse căpitanul. — Nu glumi, te rog, zise con­tesa cu aerul unei femei căruia nu-i place să audă de amor. — Și cu toate astea iți spun adevărul. L’am văzut sărutându-șî mâna cu care atinsese fără voe mâna d-tale. — E un nătărău, observă Ma­ria Petroievna. — E un tânăr foarte inflama­bil. Dacă ai fi văzut cu ce ură s’a uitat lamine ! Ce-o fi crezând sărmanul !... Se anunță prânzul. — Vrei să-mi dai brațul ? în­trebă contesa pe tânărul ofițer zâmbindu-l cu drăgălășie. — Cu cea mai mare plăcere, răspunse dânsul. Sala de mâncare nu era mare, însă era mobilată cu cel mai mare lux. Masa, scaunele, dula­purile erau­ sculptate după mode­lul antic. Pe masă era un policandru cu cinci lumini electrice. In timpul prânzului, Maria Pe­troievna se arătă o delicioasă pa­lavragioaică și căpitanul o as­culta răpit uitându-și de mâncare. Vorbea despre toate, afară de amor. Contesa se informă de obiceiu­rile camarazilor căpitanului. Voia să știe dacă erau bogați, studioși sau­­femeiați, dacă colonelul se purta aspru cu inferiorii. La toate întrebările astea, că­pitanul răspundea cu cea mai mare sinceritate, fară a bănui câ­tuși de puțin că acea femee își executa un plan de mai înainte stabilit. Orologiul bătea zece ore de seară când tinerii se sculară de la masă. Căpitanul, oftând adânc, își lua bună seara de la contesă. — Rămânem înțeleși că o să te aștept mâne seară pentru ca să mă conduci la recepțiunea gu­vernatorului, zise Maria Petro­ievna strângând mâna tânărului. — Da, suntem înțeleși, zise căpitanul. Palatul guvernatorului, prințul Dzemoski, e unul dintre cele mai frumoase și mai bogate din capitala Rusiei și recepțiunile ce se dau în el sunt splendide, pu­­tându-se compara numai cu a­­celea ce le dă țarul în palatul său­ de iarnă. La recepțiunile prințului, cari se dau de opt sau zece ori pe an, aleargă cea mai înaltă aris­tocrație a imperiului și de mai multe ori prințul a avut ocasiu­­nea să primească în saloanele sale pe M. S. împăratul. Nu se poate duce cineva la a­­ceastă recepțiune decât după o invitare personală iscălită de în­suși prințul sau de soția sa, care e una din doamnele cele mai mult admirate ale capitalei. Și aceasta e natural. De câtva timp sarcina de gu­vernator prezintă cele mai mari pericole. Mai înainte nihiliștii, acum revoluționarii și anarh­iștii nu lasă pe înalții funcționari ruși să doarmă in liniște. Aproape în fiecare zi vre­unul din ei cade sub loviturile acelora cari ar voi să răstoarne actualele instituțiuni politice. Prințul Dremoski, deși înzes­trat de natură cu un mare cura­­giu, lua totuși precauțiuni con­tra unui atentat la viața sa. Prin urmare nici un necunoscut nu putea străbate printre invitații săi. Recepțiunile ce dădea aveau și un scop politic, acela adecă de a aduna in jurul său pe aristocrați și pe ofițeri spre a vedea ce vânt bate printre ei și ce se putea­ aș­tepta ele la dânșii in caz când poporul s’ar fi răsculat contra re­gimului (Va urmaj X #

Next