Universul, octombrie 1908 (Anul 26, nr. 270-300)
1908-10-01 / nr. 270
1 Astăzi Marți a apărut No. 595 din ZIARUL CĂLĂTORIILOR Se vinde cu 10 bani in toată țara Palatul Parlamentului (Scupscina) sârbesc Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 30 Septembrie.—Păr. Grigorie Episcopul Armeniei Catolic Marți, 13 Octombrie.— Eduard Răsar, soarelui 6.30. Apusul 5.36 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația. . . . . . 6/62 Redacția ....... 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 30 Septembrie Consiliul în străinătate Continuăm a spicul cifrele cari arată desvoltarea comerțului nostru cu străinătatea. A treia țară în ordinea importanței raporturilor comerciale cu noi, după Germania și Austro-Ungaria, este En"litera. Și pe când, cele dintâiu, două din aceste țări ne vând mărfuri în valoare mult superioară acelor ce ne cumpără, așa încât Austro-Ungaria, în 1906, a ajuns să încaseze deja noi cu 87 jun. milioane lei mai mult decât ne-a plătit pentru produsele ce am reușit să trecem în acea țară, iar Germania chiar cu 118 jumătate milioane mai mult. — Englitera, dacă ne-am vândut mărfuri în valoare de 62 jumătate milioane, ne-a și cumpărat de 52 jumătate milioane, așa ca balanța comercială se pleacă în favorul ei numai cu 10 milioane. E drept a se aminti că cifra de 118 jumătate milioane care se dă ca diferență între importul Germaniei la noi și exportul nostru acolo, trebue supusă unei rectificări, întrucât e sigur că o parte a grânelor noastre cu destinație pentru Belgia și Olanda și care figurează ca export al nostru în aceste două țări, în realitate trece în Germania. Care este însă valoarea acestor produse, pe cari Germania ni le cumpără în acest chip indirect, nu putem ști după datele ce ne stau la dispoziție, poate că nu ar fi așa de greu de aflat și desigur ar fi foarte interesant de știut. Dar și în ce privește exportul nostru în Englitara, cifra de 52 jun. milioane ar putea să sufere o rectificare, întrucât e probabil că și în porturile englezești trece o parte a grânelor noastre declarate ca având destinația porturilor belgiene și olandeze. Astfel, raporturile noastre comerciale cu Inglitera se apropie și mai mult de egalitate în schimb, ceea ce nu se mai constată de mult în ce privește țările mai apropiate de noi. A fost desigur un noroc pentru țara noastră că a putut găsi acele piețe depărtate pentru desfacerea produselor sale: Englitera, Belgia, Olanda și mai pe urmă și Italia. Numai astfel am putut să ne desvoltăm economicește, cu toată sistematica închidere a piețelor țărilor mai apropiate, pentru mărfurile noastre. Intr’un număr viitor vom arâta cari sunt anume mărfurile principale cu cari facem schimbul nostru comercial cu imperiul britanic. SENZAȚIONALA dramă din Bacău (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Bacău, 28 Septembrie. Azi, pe la orele 5 d. a., se respândi în oraș svonul că locotenentul Neculae Stoianovici s’a sinucis, împușcând întâi pe d-na Maria Anania. Controlând știrea, am aflat că e adevărată. Iată cum s’a petrecut drama : D. Sachelari, portărel la trib. Bacău, ducându-se în plimbare spre comuna Gherăești, care se află la 4 km., de oraș, aude gemete, ceea ce la făcut să pornească la locul de unde veneau ele. Atunci i se înfățișă o priveliște înfiorătoare. — Locotenentul Neculae Stoianovici zăcea întins pe iarbă in agonia, iar lângă dânsul d-na Anania moartă. D. Sachelary veni îndată în oraș unde anunță autoritățile, cari s'au dus la fața locului. Cum s’a săvârșit drama ? Locot. N. Stoianovici, acum in reg. 15 Războeni cu reședința în orașul Piatra, pe când se afla în Bacău, făcu cunoștință cu d-na Anania, soția sub-inspectorului silvic Mihail Anania. Din primul moment tinerii începură a se iubi, întâlnindu-se deseori și fiind totdeauna cu grijă de frica soțului. Fiind avansat la gradul de locotenent, a fost permutat la Piatra, de unde venea foarte des în Bacău, spre a se întâlni cu d-na Anania. Acum vr’o 2—3 zile d-na îl inștiință că soțul sau pleacă la Iași și-l invită să vie la Bacău. Locotenentul Stoianovici sosierî cu trenul de 10 seara ducându-se direct la locuința d-nei Anania, unde au petrecut împreună până la și când sosi fără veste d. Anania, venind de la Iași. Prinzându-î în flagrant delict d. Anania, cu cea mai mare liniște sechestră hainele și sabia locotenentului pe cari le-a dus la parchet, dându-i drumul ofițerului numai in cămașa. După o ceartă aprinsă, d-na Anania, in culmea disperărea, spuse soțului ei că se duce să se sinucidă. D. Anania îi dădu drumul și ea plecă la hotelul „Comercial“ unde se întâlni cu Stoianovicî, care se dusese la un camarad al sau, locot. Firțulescu, pe care-l rugase să-î procure hainele necesare; apoi ducându-se la hotel „Comercial“. Stoianovicî se întâlni cu d-na Anania. Au stat până la orele 5 dimineața, când au decis să se omoare, deoarece nu puteau trăi în concubinaj. Stoianovicî fusese și la negustorul Haimberg, unde cumpărase un revolver calibru 9, iar d-na Anania se duse înainte la Gherăești. Ei s’au întâlnit pe la 8 dimineața și au așteptat până la 5 seara, când s’au decis a se sinucide. Locot. Stoianovicî a tras 4 focuri asupra iubitei sale omorând’o pe loc, apoi a descărcat asupra sa 3 focuri. Ea a fost găsită întinsă pe pelerină și un șal așezat pe iarbă, iar el gemea lângă dânsa privind’o și dorind cât mai curând moartea. Din ordinul procurorului cadavrul 23 d-nei Anania a fost dus la Morgă, iar ofițerul la spital. Glorițele a străpuns plămânul sting al lui Stoianovic ieșind prin omoplat. Starea sa e disperată. S’au găsit 6 scrisori ale d-nei Anania adresate sorei sale Olga Culița, copiilor, bărbatului, fratelui ei și una procurorului, în care spune : „Din propria mea voință mă omor; rog a nu mi se face autopsie spre a nu mi se batjocori corpul“. In celelalte scrisori cere iertare familiei și copiilor. S’a anunțat familia locot. Stoianovici la Iași și Focșani, unde are un frate locotenent în reg. 10 Futna. Drama aceasta zguduitoare a făcut o penibilă impresie a ei. Stoianovici era iubit de camarazi fiind un ofițer desăvârșit și cu un caracter foarte blând. D-na Anania era drăguță, în etate de 28 ani, iubită foarte mult de soț și de patru copii. TRIBUNĂ LIBERĂ De ce Serbiî au dreptate In viață statelor, ca și in a noastră particulară, nenumărate sunt precedentele cari ne arată că sunt împrejurări când, fără de o prealabila cercetare, ne grăbim să dăm ca să scăpăm, fie ca să ne scanăm de un mare scandal, fie ca să ne micșorăm un abuz de putere. Sacrificarea tratatului de Berlin de către chiar un vechii stat ca Austria ne dă dreptul de a crede c’am ajuns poate la ora când s'a decis desființarea restului din imperiul otoman european și că poate asistăm la faptul că toți cei interesați, cu Austro-Ungaria in cap, pescuesc în apă turbure? Or, după încheierea tratatului de Berlin, in diferite moduri și cu diferite motive: Austro-Ungaria, Grecia și Bulgaria au ocupat, unele materialmente iar altele numai moralmente, diferite provincii rămase Turciei. Iar noul regat sârbesc s-a mărginit la vechiul său sistem de a ține, prin haiduci și șefi de bandă, în deșteptare pe frații săi din vechia Serbie pe care diplomații o chiamă Novibazar. Dar această provincie nu poate fi considerată ’incompleta posesie a Turciei de vreme ce în invălmășaia politică de azi Austro-Ungaria pretinde să nu o mai ocupe ci s’o lase Turciei ca consolație pentru luarea Bosniei! Dacă astfel stau lucrurile, atunci nu incape mirare ca regatul sârbesc să pue bețe in toate Austro-Ungariei. Or, scandalul politic și nemaipomenit de azi, căci cum altfel să botezăm ciopârțirea unui stat, ar putea lua așa mari proporții defavorabile prestigiului Austro- Ungariei incât Serbia poate azi ușor să silească pe Puterile mari s’o impace cedându'î vechea Serbie. Prin urmare nu incape mirare când vedem pe poporul sârbesc că vrea să profite ca și Austro- Ungaria, Grecia și Bulgaria de nepăsarea Marilor State în fața sacrificărei tratatului de Berlin. Cât pentru noi românii să așteptăm să li se întâmple și altora ce vedem că se întâmplă azi Turciei și să nu se creadă că suntem foarte depărtați de acea zi. Deocamdată interesul românilor patrioți și chibzuiți, căci aci nu poate fi vorba de români cari se ambalează tam-ne-sam, este că trebue să luptăm din răsputeri ca frații noștri români, de oriunde se află el până devale de Dalmația, să'și păstreze limba și religia, căci numai astfel la timpul fericit ne vom putea vedea visul cu ochii Alea. situÂȚÎĂT GUVMS ra MJÎ BOISM Partizanii guvernului nemulțumiți.— Cum se scuză democrații In cercurile politice se vorbește că guvernul va trebui să demisioneze imediat ce se va strânge Adunarea Națională cea mare, pentru a face loc unui guvern format din toate partidele. De asemenea in Adunarea cea mare se vor lua măsuri ca să intre reprezentanți ai tuturor partidelor, pentru a ratifica actul de la Târnova. Extrema stângă a partidului democrat acuză pe guvern că contra trecutului sau democratic a întărit monarhia. Era de ajuns independența iar nu și pretențiile de țarat a Bulgarilor, care va fi veșnic un spin in ochii Turciei. Democrații se scuză zicând că numai după mare cumpănă au primit să ia parte la actul de la Târnovo și că nu ei au Împins pe Ferdinand la regat,,ci dimpotrivă. Dacă nu ar fi ascultat de presiunea naționalistă din țară și de cererea Regelui, atunci ar fi trebuit să plece de la putere și erau să fie compromiși pentru totdeauna. Democrații nu-și fac iluziuni asupra delicateței situației și că s-ar putea ca lucrurile să iasă raü, dar zic că starea spiritelor era astfel încât Ferdinand I a profitat de aceasta și au insiris spre visul pe care-l are de 201 ani, că să-și pue pe cap coroana de Rege. ’ PfIOGRAHBUL Solemnităței punerea pietrei fundamentale pentru primele clădiri ale Coloniei «Vatra Luminoasă regina Elisabeta», precum și al serbărilor extraordinare din Parcul Carol I, în zilele de 5 și 6 Octombrie 1908 Duminică 5 Octombrie Dimineața.—Orele 10, primirea M. S. Reginei la gara de Nord , orele 10 și jum., primirea M. S. Reginei la locul solemnităței (str. Mărcuța intre vii, No. 20, prin bulevardul Pake), începerea solemnitățeii) Imnul regal, cântat de muzica militară; 2) Cântecul „Vetrei Luminoase“ cântat de corul orbilor; 3) „Patria mea este sus in cer“, cântat de corul orbilor; 4) Cuvântarea M. S. Reginei ; 5) Răspunsul; 6) Serviciul religios; 7) Punerea rietrei fundamentale și semnarea docamăntului comemorativ; 8) Prezintarea comitetelor regionale și a invitaților M. S. Reginei; 9) Distribuirea medaliilor de onoare de către M. S. Regina ; 10) Cântec final „Prea puternic Creator“ (cor), sfârșitul 12 și jum. După amiazi.—Orele 3 jum.: primirea M. Reginei în parcul Expozițiunii. orele 4 alergări de biciclete (societatea cicliștilor «Principele Carol», de la 4 —5 concertul orbilor în Pavilionul regal, orele 8 jum., reprezentațiuni teatrale cu artiste de primul rang în Cazinul Expozițiunii. In tot timpul serbărilor, lucrul orbilor in 12 ateliere aranjate în Pavilionul regal și pavilionul Industriei. Vizitarea Expozițiunii și a vinzării mărfurilor lucrate de orbi, de la 4 până la 7 și de la 8 până la 10. Luni !» Octombrie Dimineața.— De la orele 8 până la 12 lucrul orbilor în ateliere. După amiază.— Cununia religioasă a 2 perechi din internii «Vetrei luminoase» oficiată în pavilionul regal la orele 3, dela orele 4 până la 7 lucrul orbilor în ateliere, de la orele 8 jum. până la 9 jum., concert instrumental a orbilor în Cazino, de la orele 9 jum. până la un concert coral și teatru al orbilor în Cazino. In tot timpul serbărilor. Duminică și Luni tombolă cu 50.000 numere câștigătoare. Diferite jocuri de distracțiune. Water Shut, tobogan, teatru, cinematograf. Muzici militare și naționale. Duminică și Luni seara, mari iluminațiuni electrice, focuri de artificii. Prețul de intrare la serbări în parcul Expozițiunii un leu de persoană. runca țara intr’un răsboă nenorocit, a mărit așa de mult ura șoviniștilor din organizația centralistă incât un fanatic, Țane Nicolov,se declară gata să lovească pe Sandansky. Cu toate prevenirile făcute de prietenii săi, Sandansky nu se ferea și eșea în oraș, întovărășit numai de două locotenenți ai săi Sama8eiev și Atanasov. Pe când se afla în cafeneua Bosniak-han, Țane Nicolov, din Haskovo, un fanatic centralist, trase asupra lui mai multe focuri de revolver Tovarășii lui Sandanski căzură morți pe foc, izbiți în frunte. Sandansky fu grav rănit la umărul drept. Tane Nicolov,care urăște de mult pe Sandansky, a luat parte la mișcarea revoluționară unde s-a distins prin curaj și fanatism. După atentatul contra lui Sandansky, temându-se de răzbunarea partizanilor săi, atentatorul a fugit la munți. Doctorii care îngrijesc de sănătatea lui Sandansky, speră că «micul sultan» va scăpa cu viață. Junii turci se interesează de starea lui Sandansky.Atentatul excită mirarea, căci în aparență se pusese la cale o împăcare a matoviștilor cu sandariștii. Se zice că atentatorul este un vechi prieten al lui Sarafos, a cărui omorire el a vrut s’o răzbune. Poliția a luat toate măsurile pentru prinderea asasinilor. CARNETUL MEU Știri orientale sensaționale O știre sensațională Ni s'a trimes din Orient Ș'anume: Grecia refuză Ca să ia Crelan... «ăst moment»... Da încă Turcilor promite Și ajutor de-a fi război Și'n schimb cer... Trama și Chipru Ca compensații mai da soi... Englezii vor să lase Chipru Ca să s'arate generoși, Căci totdeauna ei cu Turcii S'au arătat mărinimoși... Ca compensații cer atâta: Să pue mâna pe Egipt, In ciuda Franței care cală Și ea ca ei să'l mănce fript... Sârbia toată e in flăcări Și vrea război îngrozitor Cu Ungurii ș Eustrieiii Și să răzbeascâ’n țara lor... Și, ’n nebunești manifestații te a făcut, a proclamat Pe vlnic fălosul Rege Patru Peste toți sârbii... «împărat!...» Așa că,'n jurul țârei noastre, Acuma daca vă uitați Vedeți că e înconjurată De patru părți de... împărați... De ciudă, eu, prin mina însumi, Madam, proclam Imperator Paște ale țârei soacre rele, Trăiască bravul meu popor... Marion. Măsuri împotriva holerei Direcțiunea generală a luat măsuri de combatere împotriva holerei și din aceste măsuri o parte s’a publicat prin ziare la timp. D. Slătineanu ,nspector al serviciului sanitar, a întocmit un raport amănunțit asupra acestor măsuri. Din raport extragem următoarele : La Unghani și la Gura Prutului se execută măsura de vizită medicală individuală în modul următor . După ce se examinează utit persoana cit și efectele călătorilor, se practică deși infectarea rufelor murdare și se rețin pașapoartele călătorilor veniți din părțile contaminate. In schimbul pașapoartelor, se dă un bilet cu numele călătorului, data intrărei in țară localitatea unde se duce. Pașaportul se înaintează la localitatea unde se duce călătorul și unde el e supus vizitei medicale, timp de zile, după care i se înapoiază pașaportul. Iată acum mijloacele de care dispune direcțiunea sanitară pentru fiecare punct . La Ungheni este o baracă de lemne, dealungul căei ferate, cu o etuvă fixă Geuste-Herder, tip mare, care funcționează imediat, grație aburului de la locomotivă. Alături e o baracă de lemn, hermetic închisă, în care se face dezinfectarea cu acid fonic și cu formol în aparatul Flügge pentru obiectele care nu pot suporta temperatura de 120 grade din etuvă,cum ar fi cojoace blănuri, căciuli, ghete etc. Baraca de lemn are alături un cabinet sistematic. La 100 metri, lângă spitalul din Ungheni, e un lazaret, în care pot încăpea 50—60 bolnavi, cu 6 băi sistematice. Ca chestie de bacteriologie, s’a luat înțelegere cu d. prof. dr. Manicatiade, din Iași, căruia medicul punctului va semnala imediat cazurile suspecte. La gura Prutului e o baraca de scânduri cu o etuvă mobilă, un carabinet de desinfecțiune cu formol iar la câțiva metri e o baracă demontabilă, destinată a servi de lazaret. Medicul punctului locuește pe vasul „Prut“, canonieră pusă la îndemână de ministerul de războiu. Dealungul malului e un ponton pentru a facilita debarcarea călătorilor. Medicul punctului a dispus ca călătorii ruși, veniți din localitățile contaminate, să aducă în borcănele adhoc materii fecale, cari sunt examinate în laboratorul din Galați. Aceste borcănele au fost predate celor nouă medici ruși cari sunt pe bordul vaselor rusești „Bulgaria“ și „Russ“ care fac cursa pe brațul Chilia. La Galați e un laborator și o baracă pentru boieriei, orașul are_etuve și apă bună de băut. La Sulina e organizație complectă; laborator de bacteriologie, lazaret, — etuvă de dezinfectare,—aparatul Clayton pentru sulfunzari. Apa e bună. La Constanța e laborator în port, etuvă, aparatul Clayton, iar lazaretul e în construcție. Direcțiunea sanitară a cumpărat 8 etuve și le-a distribuit în diferite orașe. Alte două etuve, sistem Rubner-Soutenschlager, s’au trimis la Galați și la Burdujeni. Numărul medicilor s’a sporit cu 50. In lipsa de barăci, izolarea bolnavilor se poate face în pavilionul de boli infecțioase ale spitalelor, dacă ele au un asemenea pavilion, dacă nu, spitalul se va transforma în spital de izolare. In unele localități, s’au făcut mici localuri de izolare în două trei locuri din cele mai expuse în apropiere de Prut, în toate județele limitrofe, apoi la Măcin, Tulcea, Isaccea și Chilia Veche. Aceste măsuri s’au aplicat încă de la 18 iulie a. c. In urmă s’au luat măsurile publicate în ziare la timp. închiderea absolută a granițelor se face pe uscat: de-a lungul Prutului, de la Noua Suliță (Dorohoi) până la Gura Prutului, grăniceri ajutați de trupe permanente, fac gardă, așa fel că nu au 100 metri de păzit. Apoi, de-a lungul Dunărei, de la satul Pisicei la Ismail și de acolo de a lungul brațului Chilia până la Vâlcov, se face gardă de grăniceri și soldați. Paza pe Dunăre, 3 canoniere încrucișează pe distanța gura Prutului - Ismail, unde o canonieră staționează noaptea și ziua. Pe brațul Chiliei 3 șalupe automobile cu reședința Satu-Nou-Chilia-Periprava. Acestea sunt, in rezumat, măsurile luate împotriva holerei de direcțiunea sanitară, după indicațiunile consiliului sanitar superior. ___________ ATENTATUL csntra îm gană laas&y (NOUI DETALII) Sandansky contra Regatului— Centraliștii uneltind omorul —Cine e atentatorul.—Răzbunarea morții lui Sarafoff Cu mișcarea naționalistă pornită în Bulgaria dela 22 ale lunci au început să se manifeste și ura in cercurile naționaliste și șoviniste bulgare contra lui Sandansky, care nu se ferește să spue pe față că Regatul bulgar este întemeiat numai in folosul unei elite de politician și a «prințului», cum continuă Sandansky să numească pe Ferdinand al Bulgariei. Aceste declarațiuni și propaganda pe care,Sandansky o face în contra regatului bulgăr zicând că se va stei poporul și se va a ȘTIA!RIN STMRATAK — Prin poștă — „‘„ Poliția de siguranță din Berűn a arestat dela 1 Iulie și până la 1 Octombre st. n. 165 pungași de buzunare, 173 homosexuali și 261 spărgători. „*„ Zilele acestea se va inaugura cu o deosebită solemnitate în Walihala din München statuia principelui Otto Bismark. La această solemnitate principele regent al Bavariei a invitat și ne nepoții defunctului cancelar. Zilele trecute s’a ținut in Breslau al 6-lea congres german neutru combaterea comerțului de carne vie. , „*„ D-nii Taft și Bryan, cei douî candidați la președinția Statelor Unite, s’au întâlnit la un banchet din Chicago și și au strâns mâna. Se crede că de acum încolo campania nu va mai fi atât de violentă. „*„ Autoritățile militare germane s’au rostit împotriva adoptării serviciului de 2 ani pentru cavalerii și artileria câtăreață. „*„ Prințesa Robert de Brasilia, părăsită de soțul ei, s’a angajat în teatrul «Scala» din Paris. „*„ Orașul New York va avea în curând un turn înalt de 600 metri care va servi la observațiunile meteorologice. El va costa 300 de milioane. Se anunță din Askabol (Rusia) că in timpul manevrelor, generalul Micenko, eroul din războiul ruso-japonez, guvernator general al Turkestanului, a fost rănit la picior de focuri de pușcă trase in direcția lui de către soldați. Comitetul federației generale a Trades-Unions, într'un manifest asupra problemei muncitorilor fără lucru, anunță că 7 jum. milioane de persoane suferă în Anglia de lipsa de lucru. Acest număr cuprinde pe lucrătorii și familiile lor. Manifestul cere înființarea unui minister al muncii și formarea unui biurou permanent al muncitorilor fără lucru. „*„ Defunctul proprietar Alexandru Szacsvay din Cluj, a lăsat prin testament suma de 250.000 coroane pentru scopuri de binefacere. Pe baza unui testament universitatea din Jena va intra in posesia unei colecțiuni numismatice, în valoare de peste 300 mii de mărci. „*„ Aialtă er a avut loc un duel cu sabia la Budapesta intre deputații unguri Sümegi și Urmanczy. Cel dintâiu a fost grav rănit la cap și la brațul drept. — Ei, cum ai sfârșit cu tenul d-tale? Ai putut să ceva din capitalul d-tale? — Nici o para. Dar nu face nimic, providența s'a însărcinat să mă răzbune. — Cum? — L'a făcut să ia și pe nevastămea, dobitocul I [UNK] («eammBB— prescapî n fliBiul SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC AUSTRIA Măsuri militare ale României (?) Viena. 29. — Cu toate dezmințirile, se pretinde aci că România a luat toate dispozițiile militare pentru eventualitatea unui conflict armat sârbo—austriac. Garnizoanele de la graniță ar fi fost întărite.Guvernul român ar fi intrat în contact, în această privință chiar cu cercurile dirigente vieneze, cu cari s'ar fi înțeles să păstreze, în orice caz, completă neutralitate. Firește, măsurile militare la graniță ar avea unicul scop de a face să se respecte la nevoe neutralitatea României. Propaganda panslavă prin revoluție Viena. 29. — Telegramă din Agram . Ziarul panslaviștilor meridionali «Slovensky jug» publică un articol cu litere roșii prin care ațâță pe sârbi să declare războiu Austriei. Sub călăuzirea Serbiei, propaganda panslavă trebue să se facă acum prin revoluție armată. Mahometanii din Bosnia predică pacea Viena. 29. — Telegramă din Sarajevo: Organul mahomedanilor «Bosniak», publică o proclamație către mahomedanii " din Bosnia, în care spune că anexarea a fost urmarea celor zeizeci de ani de ocupație care a pus capăt convulziunei lor acestei țări. A sosit azi timpul unei munci harnice pentru că mahomedanii să-și mențină poziția lor dominantă. Proclamația imperială asigură tuturor libertatea religioasă și individuală și proprietatea, Italia consimțind la anexarea Bosniei Berlin, 29. — Ziarul «Berliner Tageblatt» află din Viena că Austro-Ungaria a dobândit consimțimântul Italiei la anexarea Bosniei, renunțând la art. 29 al tratatului din Berlin, lăsând astfel pe Muntenegru sub influența italiană și acordând Italiei dreptul de a creia o stațiune pentru flota sa la Antivari. Chestiunile de detaliu vor fi regulate intre Austria, Italia și Muntenegru. Presa franceză și evenimentele Paris, 2,9.—«Le Journal» scrie: Baronul d’Aehrenthal a găsit ințelepteste calea de mijloc, permițând Serbiei să-și trimită un reprezintant în comisia Dunărei. Aceasta reprezintă o mică satisfacție Serbiei, care ar face rău să nu țină seamă de dânsa. «L’Eclair» scrie: Austria a așteptat cu mult tact ora oportună ca să-și ducă la capăt acțiunea ei pe care a ținut-o atât de secretă. Ne-am înșelat asupra insemnătăței unei asemenea acțiuni și unii au considerat pasul lui Aehrenthal ca aventuros. Constatăm insă că energia alături de indrăsneală dă bune efecte. «Le Gaulois» laudă reala atitudine a Austriei și spune cu privire la Serbia că regele acestui mic Stat, nesimpatic Europei, care-î dă greșit sau cu dreptul complicitatea în asasinatul predecesorului lui, nu se bucură nici în țară de mare popularitate. Se putea deci teme că ar încerca să-și ridice prestigiul prin arme. Se știe însă că Austria ar fi ocupat imediat Belgradul, TURCIA Sultanul nevrând să primească pe ambasadorul austro-ungar Constantinopol, 29. La Seiamticul de Vineri ambasadorul austro-ungar a încercat să aibă o audiență la sultan,însă a fost refuzat, dându-se ca pretext o indispoziție a sultanului. Imediat apoi însă a fost primit marele vizir si apoi ministrul de Războiu. Boicotarea mărfurilor austroungare Constantinopol, 29. — Boicotarea mărfurilor austro-ungare ia proporții din ce in ce mai mari.’ Intr’unele prăvălii, in cari sunt ocupați sute de funcționari, nu s’a mai văzut de două zile nici un cumpărător. Casele comerciale turcești și-au suspendat telegrafic comenzile de iarnă la fabricele austriace. Boicotariul se întinsese și la unele magazine germane, dar a fost suspendat în urma intervenției comitetului «Uniune și Progres». Dezmințire. Ziar suspendat Constantinopol. 29.— Știrea publicată de ziarul «Sabahi» și după care Sultanul ar fi bolnav este desmințită în mod oficial. Ziarul «Mizan» cu tendințe reacționare a fost suspendat de guvern din motive politice. (A. R.) Albanezii credincioși Turciei Roma, 29.—Președintele comitetului albanez din Roma declară neîntemeiate zvonurile că Albania vrea să se proclame independentă. Albanezii sunt foarte credincioși nouei Turcii, pe care o vor apăra cu energie de orice atac extern. Turcia n’are nimic cu Austria ci numai cu Bulgaria Paris. 29.— Ziarul «Temps» află din Constantinopol că Turcia nu va cere să se discute la conferință db estica Bosniei, deoarece toată atențiunea sa e îndreptată asupra Bulgariei care a știut să profite de ocaziunea că Turcia se află acum nepregătită de războiu. Deci nu e probabil că o să se facă vreo mobilizare. Din cauza ultimelor evenimente, ar fi izbucnit serioase neînțelegeri între tinerii turci, mai cu seamă în Macedonia și în Albania, așa că alegerile se fac forte încet și nu se poate ști când se va putea reuni Parlamentul. Din toate astea, reacțiunea se întărește. BULGARIA Svonde începerea ostilităților bulgare Paris. 29. — Azi dimineață s'au împrăștiat știri alarmante asupra situației in Orient. Se spunea că bulgarii sunt hotărîți să înceapă mâine ostilitățile contra Turciei, dacă până atunci nu va sosi recunoașterea proclamației de la Tirhova. Regele Bulgariei gelos ée România Paris, 29.— Regele Bulgariei a declarat trimisului special al ziarului «Matin» că Bulgaria a săvârșit o revoluțiune pacifică și care n’a costat și nu va costa nici o picătură de sânge din partea nimănui. Către corespondentul ziarului «Temps», regele a declarat că a trimis vorbă sultanului că’i va fi cel mai credincios amic dacă Turcia va păstra și de aci înainte aceeași bună-voință către Bulgaria independentă. N. timpul dejunului, ier»ț ai luat parte mai mulți ziariști, regele Ferdinand a zis : — „Orî de câte ori mă duc in România, sunt gelos de progresele minunate făcute de această țară, în ale cărei mine zau milioane. Insă și Bulgaria, mulțumită independenței, Va face progrese cari vor pune lumea în mirare. Regele Ferdinand s-a exprimat eu entusiasm despre colosala operă de progres săvârșită de regele Carol. SERBIA Nouă declarații ale primului ministru sârb Berlin, 29.—«Berliner Tagblatt» a intervievat pe ministrul președinte sârb Milovanovici, care a spus : ‘„Pentru moment guvernul nu poate lua nici o hotărâre; va aștepta votul defiinitiv al Camerei, căruia se va conforma. „Criza ministerială pentru moment nu e necesară; numai doui miniștri vor fi înlocuiți. Situație îngrijitoare în Serbia Belgrad, 29. — Eni dimineață a început ședința secretă a Scupștinei, care deschisă la orele 91 a fost întreruptă la 1 și reluată la orele 4. Aceste ședințe secrete care vor hotărî pacea sau războiul, vor trebui să dureze câteva zile. Se cunoaște însă, chiar din votul de Sâmbătă, că numărul deputaților favorabili păcei face marea majoritate. Din cauza aceasta abia se crede in razboiu, afară numai dacă nu va fi pricinuit át neasuimpărul mulțimei. Cercurile Curței sunt pe față pentru războiu, mai cu seamă din cauză că refuzul opus regelui Petre de către Curtea Vieneză, de a o vizita, îi închide accesul celor la alte Curți europene. Firește, toate neajunsurile ce îndură Serbia din cauza izolărei ei, exasperează tot mai mult pe Sirbî. Curentul antidinastic la popor crește pe zi ce merge. In Serbia răsăriteană se împart fotografii de-ale prințului de FRANȚA 6 tragedii PARTEA rusească PARTEA INTAIA IX — Nu te-ai privit niciodată într’o oglindă ? Nu te-am comparat niciodată cu vr’o altă femee frumoasă ? Dacă aî fi făcut aceasta nu mi-aș zice lingușitor. Pe onoarea mea îțî jur că n’am văzut nici o dată femee mai frumoasă ca d-ta. — Nu maî continua căci ne-am desgusta. Prea puțin imî pasă c ă sunt sau nu frumoasă-Ceea ce vreau să creadă lumea despre mine este că sunt o femee onestă și am dreptul la aceasta. Tânărul ofițer rămase un moment cam necăjit. — Lăudindu-țî frumusețea, nu credeam să te ofensezi, murmură din sus. — Câ timp voi purta numele bărbatului meu, voi considera ca o ofensă să mi se vorbească de frumusețea mea. „Prin urmare să te păzești pe viitor de a’mî face complimente de acest soiü, zise contesa cu severitate. — Ești supărat pe mine, d-nă? întrebă căpitanul. — Nu, crede-mă, eu nu pot să ust supărarea pe nimeni, răspunse contesa. Camerista intră din nou și înștiința pe stăpîna sa că un tânăr din biroul advocatului Rimoeof venise cu o hirtie de iscălit. Contesa se întoarse spre tînărul ofițer și’l întrebă zimbind : — îmi dat voie sa’l primesc ? Ofițerul nu răspunse decit printr’o înclinare a capului, căcî era încă turburat de asprele ei cuvinte. Un tinăr bicisnic, cuviincios îmbrăcat fu introdus în salon. . Avea aerul unui seminarist. — Domnia voastă sunteți d-na contesă Zaroskaia? întrebă dinsul roșind. — Eu sunt. Te-a trimis ilustrul avocat Rimokos ca să’mî aducî o hirtie ? întrebă contesa cu politeță. — M’a trimis cu o hirtie ca s’o iscăliți, zise tinărul. — Ad’o încoace, — și contesa întinse mâna. Tânărul scoase din ghiozdan o hirtie timbrată, scrisă pe o față întreagă și se apropie de o lampă electrică spre a vedea mai bine. Pe când ea citia, secretarul avocatului o privia și ochii lui exprimau o imensă admirațiune. Contesa se duse apoi la o măsura și luă condeiul ca să iscălească. Pusese virful condeiului aproape de marginea de jos a hârtiei când secretarul interveni. Mai sus, doamnă mai sus, zise dinsul și întinse mâna spre a arăta lotul unde contesa trebuia să -și scrie numele și, fără ca el să voească, degetele lui atinseră pe ale femeei. Fața tinărului roși acum și mai tare. Dinsul își retrase iute mâna și crezind că nu’l observă nimeni își sărută cele două degete cu cari atinseseră pe ale Măriei Petroievna. — Poftim hirita și roagă pe d. Riiocov să dea zor cu afacerea aceasta. zise contesa intinzind tinărului hirtia iscălită. Acesta o luă, făcu o adincâ închinăciune și o porni d’a înderaiele aruncind căpitanului o privire amenințătoare. Apoi eși din salon. Căpitanul isbucni intr’un vis sgomoros. — Ce aî ? îl întrebă contesa.— Tinărul care eși d’aci e amorezat la nebunie de d-ta, d-nă răspunse căpitanul. — Nu glumi, te rog, zise contesa cu aerul unei femei căruia nu-i place să audă de amor. — Și cu toate astea iți spun adevărul. L’am văzut sărutându-șî mâna cu care atinsese fără voe mâna d-tale. — E un nătărău, observă Maria Petroievna. — E un tânăr foarte inflamabil. Dacă ai fi văzut cu ce ură s’a uitat lamine ! Ce-o fi crezând sărmanul !... Se anunță prânzul. — Vrei să-mi dai brațul ? întrebă contesa pe tânărul ofițer zâmbindu-l cu drăgălășie. — Cu cea mai mare plăcere, răspunse dânsul. Sala de mâncare nu era mare, însă era mobilată cu cel mai mare lux. Masa, scaunele, dulapurile erau sculptate după modelul antic. Pe masă era un policandru cu cinci lumini electrice. In timpul prânzului, Maria Petroievna se arătă o delicioasă palavragioaică și căpitanul o asculta răpit uitându-și de mâncare. Vorbea despre toate, afară de amor. Contesa se informă de obiceiurile camarazilor căpitanului. Voia să știe dacă erau bogați, studioși saufemeiați, dacă colonelul se purta aspru cu inferiorii. La toate întrebările astea, căpitanul răspundea cu cea mai mare sinceritate, fară a bănui câtuși de puțin că acea femee își executa un plan de mai înainte stabilit. Orologiul bătea zece ore de seară când tinerii se sculară de la masă. Căpitanul, oftând adânc, își lua bună seara de la contesă. — Rămânem înțeleși că o să te aștept mâne seară pentru ca să mă conduci la recepțiunea guvernatorului, zise Maria Petroievna strângând mâna tânărului. — Da, suntem înțeleși, zise căpitanul. Palatul guvernatorului, prințul Dzemoski, e unul dintre cele mai frumoase și mai bogate din capitala Rusiei și recepțiunile ce se dau în el sunt splendide, putându-se compara numai cu acelea ce le dă țarul în palatul său de iarnă. La recepțiunile prințului, cari se dau de opt sau zece ori pe an, aleargă cea mai înaltă aristocrație a imperiului și de mai multe ori prințul a avut ocasiunea să primească în saloanele sale pe M. S. împăratul. Nu se poate duce cineva la această recepțiune decât după o invitare personală iscălită de însuși prințul sau de soția sa, care e una din doamnele cele mai mult admirate ale capitalei. Și aceasta e natural. De câtva timp sarcina de guvernator prezintă cele mai mari pericole. Mai înainte nihiliștii, acum revoluționarii și anarhiștii nu lasă pe înalții funcționari ruși să doarmă in liniște. Aproape în fiecare zi vreunul din ei cade sub loviturile acelora cari ar voi să răstoarne actualele instituțiuni politice. Prințul Dremoski, deși înzestrat de natură cu un mare curagiu, lua totuși precauțiuni contra unui atentat la viața sa. Prin urmare nici un necunoscut nu putea străbate printre invitații săi. Recepțiunile ce dădea aveau și un scop politic, acela adecă de a aduna in jurul său pe aristocrați și pe ofițeri spre a vedea ce vânt bate printre ei și ce se putea aștepta ele la dânșii in caz când poporul s’ar fi răsculat contra regimului (Va urmaj X #