Universul, octombrie 1908 (Anul 26, nr. 270-300)
1908-10-01 / nr. 270
La boii diabet, lm4 Ps:fanrica« XA* Executată în fabrica «ALBANIA« secția metalurgică — max mscxex & cm.—galați — întrece in ceea ce privește perfecțiunea, calitatea, durabilitatea și eflinitatea orice mașină «le spălat importată din străinătate. Economisește 'S'O la sută din săpun, combustibil și muncă Spală repede și face rufele albe ca zăpada. Conservă rufele căci fără frecare se curăță prin aburi. Oricine poate spăla căci nu se cere cunoștinți speciale. Luam înapoi orîce mașină „Favorita“ dacă nu va îndeplini avantajele arătate in prospect. Vindem franco în toată țara. Prospecte și prețuri curente gratuit la cerere. Butte scrisori fie mulțumire ia flisneyili** 25$2 de rinichi și vesica, gravelă, dusurie și guta, Ia la catarurile organelor de respirațiune și digestiuna se întrebuințează Isvorul de Lithiu SALVATOR cu succes excelent. Efect diuretic. Gust plăcut. Liber de fer. * t Temr digestibil. 1 Composițiune constantă. Apa medisîBală Și beutura dietetică tre primul rang. Special recomandat acelor persone, cari din cauza vieței sedentare sufer de diatnesa urică și hemoroizi, cât și de schimb de materie deranjat. . Consultațiunî medicale, ateste despre succese salutarie și alta broșuri despre izvorul stau gratis și france la disposiție. — Se găsește în toate drogueriile principale — Comandele din provincie se efectuează prompt nsi s’a deschis areafta Francezam vinzARE in condiționi foarte avantagioase — S. — 2159 Fest timp es 12 anii director sl Librăriei „IntipendUM Raulmaisie“ GALEA VIGTOSIa El-FASASIN șI HOMAN ÎS Asortată cu toate cărțile de Literatură, Sledlemă, Drept, Economie politică, Filosofie, Sociologie, Finanțe, elc. ----- 3R ®-vista franceza, Italien.® si © angless ®----TMimiST JLa JDOMICIJL w-fg ® Papeterie d ® lax., articole de binrou Uoasenzile afa si Isc 4 © S ® strafi« Solide GATA si supă comand ^ GUMIBE RABAT W* eftin ca oxi u.30.cLe — APA DE MASA a artrclicilor — Societate anonimă pentru Import si Export, București Capital Social LoT 7 83S-125 deplin vărsat Sediul C@rstral: 3 SOITSAUB si A«BKTI = Brăila, Ion, Constanța, Craiova, Galați, Botoșani, Buzău, Calafat, Călărași, Corabia, Fălticeni, Giurgiu, Oltmița, Piatra-Neamț, Roman, Tecuciu, Tulcea, Turnu-Măgurele, Vaslui. Face avansuri pe recolta (producte nesecerate și neculese) in gagiu, pe producte in gagiu; ps efecte publice în gagiu, in condițiuune cele mai avantagioase. Scontează policfoliu c și aercul și poliță fie agricultori ei analau mai nalte semnături DESCHIDE CREDITE liv"'COMPT CURENT --------3 Psîna»și © aeposit ® spre frixdificare------EFECTUEAZĂ Fir| și EMITE ÎN M»T«MI de SREDIT UDFA STMJĂJEI Execuții ordine de cumpărare și vânzare de efecte publice și acțiuni 1 ------Tarif de lncasso Excepțional de Redus — Secții de cereale: Brăila, Constanța, București, Iași, Craiova, T.Măgurele Giurgiu, Călărași Primește, cereale în comision și se însărcinează cu vinzarea lor a comerțului Absolut pur. m FABRICA I. Brezoiu Calea Rahov». 5 (lângă Mis. Mom- «rannița Mâl&șa) MARELE MAUZIN de MUMIA Jean Feier FURNISORUL CURTEI REGALE București, Calea Victoriei No. 54 Sormitúre Sufragerii din Strada Academiei No. 30 A se adresa la proprietar Otto Hamisei 2821 Hotel Carol Bg Maragga»pagin»B»«i»i,«whiliii»»w SC Hil siSiit Sâmbătă, 37 corent* « pits inst un eáisiT Fox-terrier alb, pată neagră pe cap și pe spate, cu un ochiu orb, răspunde la numele DORI, are la gât o gardă de piele roșie cu o porțiune de lanț, de curea. Cină îl va aduce în strada Romană No. 89, va primi o recompensă de 50 lei. 1738 fostei Pietatei executate de artisti VECHI si MODERNE, cumpăr MAGAZIA 1 de TABLOURI Me d DIUGEEMUUI — Calea Victoriei ,p. 112 — 2730 casă frumoasă, 5 camere, dependințe, parchet, gaz, apă, bac. Efigia Memorfo. US Remmm în Strada Sft Constantin. 20 CASA elegantă cu curte și grădină, 7 ermore confort modern, parchete, gaz, touts l’égout, bac, etc. A se adresa la propriatar in curte, la d-1 Economii. 2729 Agenția d 1 yi In strada Regală No. 9, s'a deschis pentru scurt timp expoziția cu diferita cofecsiune de articole de modă pentru Bărbați, Dame și Copii, de la cele mai renumite fabrici din Rails și Londra. Reprezentanța generală a Agenției Române din Paris, Rue des Reliles Ecumies si. ale fabricelor. Preturile originale Incinioslilitre Aduc la cunoștința Onor, public că asociația dintre sub-semnalul j. d-1 I. O. Butoi pentru comercial de librărie, papetărie, depozite de jurnale și altele, din orașul Câmpulung, s’a desființat prin actul autentic de Trib. Muscel la No.1083 din 1908, rămânând numai ea singur în drept să continuă aceste comercțuri. Gheorghe Vasilesp Proprietar, Câmpulung ga FERDUT un câine fox-terrier culoare albă, având o pală maron la unul din ochi. Răspunde la numele de CER. Cine 11 va aduce in strada Speranței No. 23, primește recompensă 20 lei. MODE ALEXANDRINA JOS"', Calea Victoriei No. 107 Anunță distinsa sa clientelă că s’a înapoiat de la Paris. 2005 INSTITUTUL MUZICAL. Islaéic Str. Alexandru Lahovary, 42 Cursuri complecte ambe sexe teorie, solfegiu, canto, operă, violină, joiano și artă dramatică. 2700 Lfiere or í 1 DetO Biblie i SJS8 wsmimmxw Bifi a&a»im »Au Prix— PStAflI HASAI«-------- “41, — S er -- ca.a. SLipscaxii, — 4.1 Pălării pentru Dame numai modele originale din Paris. Jachete și Pelerine pentru Dame și Copii. Costume Tailleur și Jupe.—Lanuri de rodii.—Catifele. Mătăsuri de Bluze și de Rodhi in cele mai nouî genuri. Trusouri gata și de comandă pentru Mirese. COVOARE, PERDELE, LINOLEUM, de. -— -----PREȚURI MODERATE DAR FIXE— ------Desfideri or cu concurență la prețurile fixate in raport cu calitatea mărfurilor ~ Connaught, nepotul regelui Eduard, printre țărani și militari. Regele și cercurile curiei au încercat totdeauna să țină piept curentului antidinastic, făcând să se creadă in putința intemeerei Marei Serbii. Cu toate acestea de pe acum se țin la Belgrad și in marile orașe sârbește ședințe secrete discutind chestiunea dinastică. In timpul acesta continuă demonstrațiile anti-austriace și se ard steagurile galben-negre. Prințul moștenitor sârb rugat să nu mai întărâte poporul Belgrad. 29.— Ministrul de externe Milovanovici a avut ieri o întrevedere cu prințul moștenitor, în care ministrul, pe un ton foarte hotărât, a rugat pe principe să nu mai întărâte poporul și să nu se mai arate in public. Mișcarea sârbească luată drept înscenare Viena. 29.— După știrile ce au ziarele de aci de la Belgrad, demonstrațiunile antiaustriace ar fi înscenate de comedianții, coriștii și figuranții teatrului național. In general, nici legiunile despre cari se zice că pleacă spre Bosnia nu ar fi de luat in serios, pentru că sunt compuse din elemente foarte indoetnice. Cercurile politice sârbești se condamnă pe față. Mai cu seamă atitudinea prințului moștenitor ar fi întâmpinat desgust general in clasele mai serioase. Deschiderea Camerei sârbești, discursul președintelui Belgrad. 29.— Scupcina a ținut azi dimineață a treia ședință. Președintele Liuba Iovanovici a făcut o expunere asupra drepturilor istorice ale sârbilor în Bosnia. Nemania.Întemeietorul primei dinastii sârbești, a fost originar din Bosnia, însuși un mare istoric ungur recunoaște acele drepturi. In atari condiția ®!, Serbia nu poate tolera anexarea Bosnieiin Austria. Bosnia e locuită de un popor de același neam și același sânge ca sârbii. Anexarea la o țară streină înseamnă a rupe o părticică din trupul Serbiei...Președintele aduce elogii Franței, Italiei și Angliei, care totdauna au ajutat popoarele subjugate. Despre Rusia spune că acum când s’a rupt inelul dintre țări și popoare, rușii vor ști să ajute pe frații sârbi. Conchide făcând apel la unirea tuturor cerând încrederea seupcinei pentru guvern ca să poată apăra interesele naționale. Orașul e liniștit. Se comentează mult discursul războinic al moștenitorului către manifestanții de eri. Prințul s-a declarat gata să treacă in fruntea celor ce vor să lupte pentru patrie și a încheiat, cu cuvintele : «Trăiască cei cari sunt gata să moară pentru patrie». Guvernul a decis chemarea sub arme a Intregei rezerve și cererea unui credit de 16 milioane de dinari pentru pregătiri militare. Trei ofițeri de origină sârbă din Tuziauskog, Bosnia, au dezertat trecând in Serbia. Jandarmii sârbi au izgonit pe funcționarii austriaci din insula sârbească Buiukiicea. Presa salută această ispravă numind-o primul succes sârb. Sârbii și turcii din Scopia (Ueskiab) au ținut un mare meeting de protestare contra Austriei. Se anunță din Sabat că populația a sfâșiat drapelul austriac, dându-i foc. Războiul imposibil din lipsă de muniții Semiin. 29. —Autoritățile ungurești au sechestrat pe Dunăre un vas mare plin cu munițiuni pentru Serbia,și cari erau transportate sub denumirea de ferărie veche pentru diferiți comercianți din Belgrad, înșiși ofițerii sârbi mărturisesc că Serbia e In neputință de a lupta, căci deși are arme, nu are mutațiuni, mai cu seamă pentru tunuri, cari, precum se știe, au fost fabricate de uzina Schneider. Pentru aceste tunuri trebue un anume explosiv numit «selneiderită», care trebuia de acum câtva timp să fie transportat din Germania in Serbia. Insă, atât Germania cât și Elveția au refuzat să-î acorde trecerea. Atunci Serbia s’a adresat Austriei ca să permită transportul explosivului pe calea mării, de la Triest sau de la Fiume. Aehrenthal a zis ca va face a se Înlesni trecerea explosivului insă afacerea s’a tărăgănat, așa că Serbia e acum fără munițiune. — Trimisul austriac Forgach s’a întors la Belgrad. ANGLIA Iswolsky la Londra.—Escadra engleză în marea Eges Londra, 29. — Iswolsky, intervievat, a declarat că Rusia este de acord cu Anglia in a considera ca neadmisibile modificări ale tratatului de la Berlin, fără consimțimântul Puterilor semnatare. Grey a informat pe Iswolsky asupra scopului trimiterei unei escadre engleze in marea Egee. Ar fi vorba numai de o măsură preventivă contra eventualelor dezordine. Anglia și anexarea Cretei Viena. 29.— «Politische Correspondenz» află din Londra că trimiterea escadrei engleze în marea Egee ar fi de privit ca o măsură preventivă, spre a se preveni dezordinele. Această măsură n’ar avea de-a face întru nimic și direct cu chestiunea balcanică. Cercurile engleze nu dau mare importanță mișcărei anexioniste cretana, pentru că, dacă lipsește sprijinul Greciei, mișcarea se va potoli de la sine. Dacă insă Grecia ar vrea s’o sprijine cu armele, Anglia ar ști s’o împiedice. Turcia răsplătită bănește Londra. 29.—Ziarele propun ca soluțiune a actualei neînțelegeri asupra compensației de dat Turciei pentru neajunsurile ce i s’au făcut prin anexarea Bosniei și a Cretei și prin proclamarea independenței Bulgariei, să i se dea o indemnizare in bani cu atât mai mult cu cât Turcia are astăzi foarte mare nevoie de bani. Se propune ca Bulgaria sâ-î plătească 80 de milioane pentru calea ferată răpită și 120 de mii ca tribut întârziat pentru Rumelia orientală. Austro-Ungaria ar trebui să plătească pentru anexarea Bosniei 100 de milioane și Grecia pentru Creta 25 de milioane. Mari onoruri făcute lui Iswolsky la Londra Londra, 29.—Ministrul de externe rus Iswolski a fost primit în Anglia cu adevărate onoruri de către suverani. Regele Eduard a ținut în persoană ca primirea să fie cât se poate de perfectă. Principele de Wales s-a întors anume la Londra spre a asista la banchetul oferit lui Iswolski la palatul Buckingham. De asemenea și membrii cabinetului și ai înaltei aristocrații s’au grăbit să onoreze pe ministrul rus. Iswolsky s-a întâlnit Sâmbătă după amiezi cu ministrul de externe Grey la care a fost introdus de către primul secretar al ministerului pis externe, sir Charles Hardings, amic al lui Iswolsky încă de pe când era ambasador la Petersburg. Cei doi miniștri au conferit timp de mai multe ore. Se pare că conferința a fost foarte însuflețită deoarece la eșirea lui Iswolsky de la ministerul de externe el avea o înfățișare obosită. Se crede ea In această conferință s-a făcut numai un schimb de vederi cu privire la ultimele evenimente, fără a se lua însă vre o hotărire definitivă. Aceasta și pentru motivul că Iswolski trebme să dea mai intâi o socoteală despre primele rezultate ale conferinței, Țarului și primului-ministru Stolypin și să primească aprobarea lor înainte de a încheia ceva angajator intre Rusia și Anglia. Cu privire la conferință se știe că Rusia o va accepta cu condiția ca Anglia să nu se" opue în mod hotărât la discutarea chestiunei Dardanele iar Franța și Italia au și trimis adesiunea lor. Anglia ar propune ca sediul conferinței să fie Londra pentru ca Anglia, neurmărind in Balcani interese particulare, să poată funcționa mai bine decât oricare altul ca arbitru. Isvolski se va duce pe la sfârșitul săptămânei la Berlin, unde va conferi cu principele Buesow asupra chestiunilor la ordinea zilei. El va fi primit de asemenea de către împăratul Wilhelm. GRECIA Mișcarea de anexare în Creta Berlin, 29. — «Koeinische Zeitung» afla din Caneea că mărcilor poștale cretane li s-a tipărit pe deasupra cuvântul «Hellas». Chiar și musulmanii precum și miliția au jurat credință Greciei. WM PILOTE 1î.3 JPJF ZI Cine vrea să cuprindă mult, lasă multe sdî cadă. _____ ¥ © ofers cetățeaSS feptis. Iubiți cetățeni. Este de datoria primăriei unui oraș să îngrijească de sănătatea cetățenilor săi și mai presus de orice, ar trebui să se aibă în vedere acest considerent, fiind vorba de atot ce are omul mai scump pe lume. Sunt fericiți oamenii cari în viață, moștenind de la părinți sănătate, chiar când in jurul lor bântuie hoațele, pot să se lupte cu ele și să rămâie în picioare și voinici. Dar sunt și oameni slabi, nenorociți, cari, la cea mai mică adiere a vârstului, cad bolnavi sau chiar se prăpădesc. Azi când se cunosc cauzele finalelor, când pe cele mai multe le putem stăpâni și stârpi, este dă datoria oricărui om cu judecată și mintea întreagă, să caute să se ferească de alte cauze, născătoare de rele și de dureri. Când nu se știa nimic despre fisare, când idei și închipuiri false stăpâneau lumea, atunci și mijloacele întrebuințate pentru a nu le lua și pentru a le căuta arau și mai fantastice. Azi se știe că cele mai multe fioale, aproape toate și mai ales cele mai secerătoare, sunt molipsitoare, contagioase, se iau de la om la om, sau de la animal la om și se iau printr’o sămânță ce o are fiecare din ea și care dă tot aceiași boală. Față cu aste cunoștința, căpătate prin multă muncă, multă judecată, sacrificii de vieți chiar, ale oamenilor de știință și lupta in contra boalelor se dă altfel azi, decât cum se da mai înainte. Așa de pildă, în ce privește boalele mai rele și cari omoară mai mult, cu toții vă veți aduce aminte că, ch iar prin familiile dumneavoastră, file adesea au fost luate, sau au fost urmate de altele la fel dacă nu s’au luat măsuri repezi și bune: oftica vine în linia d’inüia, apoi febra tifoidă (lingoarea), scarlatina, gastroenterita (urdinarea cu vărsături) pneumoniile (junghiul), diftena, dizenteria (diareea cu sânge), holera și altele. Gine are datoria să ia asta măsuri decât acei ce le cunosc, oamenii de știință? Și să nu vi se pară curios că «prea se face știință in toate» ; așa ar trebui să fie, iubiți cetățeni, și dacă s’ar face știință curată și cinstită, am duce-o bine în toate. Ascultați-ne, nu vă dorim decât binele și sănătatea; lăsați-ne să vă adresăm manifeste, apeluri și pentru sănătatea dumneavoastră, nu numai pentru alte chestiuni pe care ar trebui să le lăsăm pe planul al doilea. Supuneți-vă la măsurile sanitare ce vi le impunem, considerați-le că deși aț aparența de a vă lovi, de a vă știrbi «libertatea individuală» sfântă și... frumoasă, ele sunt pornite din dorința ce aveam de a face bine la cât mai mulți, înlăturând râul care provine din cauza unuia sau celor puțini. Nimic nu este mai folositor, decât curățenia omului: țineți-vă curați pe d-voastră, copiii d-voastră, casa, curtea, rufete sau hainele, mâncarea, apa, și mai ales apa sau acele mâncări pe care le luați reci sau nefierte, nefripte, etc. Să nu luați în nume de rău măsurile ce am luat și vom lua în această privință , vom cerceta toate mâncările, le vom analiza, vom fi nevoiți—deși ne pare rău — a pedepsi pe aceia cari nu se vor siii a ne da ascultare și nu ne vor înțelege. Prea am lăsat obiceiurile vechi să ne stăpânească, prea nu ne ocupăm de sănătate decât atunci când o perdem. Avem spitale, se dau medicamente, facem ospicii de nebuni..., mari și multe, și nu ne preocupăm destul a lua măsuri să nu... arungem a se umple prea repede! £ Stturile medicale nu sunt ascultate, sau se dau de oricine, de nepricepuți de speculanțî, nu sunt înțelese sau, (și azi răul este mai mare) nu sunt urmate. Nu așteptați, iubiți cetățeni, în chestiunea de apărarea sănătății, totul numai de la comună, de la serviciu sanitar in care vedeți numai oameni răi. ..carî vă persecută, vă lovește in... proprietatea, in avutul și mai ales în „libertatea individuală“. Ciulațî să faceți fiecare pentru fiecare din d-voastră aceea ce cereți a vi se face de aproapele d-voastră, pe care-1 reclamați sau fi denunțați, aceia ce pretindeți a se face de comună, de administrație ,,care e plătită și are datoria a face aceasta !“ Dacă fiecare ați căuta—în limitele putinței, și ar fi mult—să vă țineți curate, camerile, latrinele, apa care o beți, carnea care o luați (și trebue să săruții a o lua bună și curată); dacă ați lua măsuri ca îndată ce aveți sau auziți de vreun bolnav că are boală molipsitoare, din cele rele, să anunțați medicul orașului, sau pe vreunul din cei 7 medici pommați sau să ne avizați chiar pe noi, spre a lua măsuri nici nu vă dați seama ce mare bine ați face pentru toți. Dar să nu primiți cu parul sau cu revolverul pe medicii și agenții noștri, trimiși ca să vă fie de folos d-voastră și vecinilor d-voastră, cum s’a întâmplat și se întâmplă chiar acum in mijlocul orașului, să vă supuneți. E trist, ți se rupe inima de durere, când iți dai copilașul sau soția la spital, departe de tine, oricât de sărac ai fi, sau când trebue a te duce singur dar să nu te opui, căci se poate să ai pe conștiință o epidemie întreagă isbucnită din cauza ta, pentru că ai ascuns răul de la început, sau să-țî pierzi bolnavul ce ție scump fiindcă a fost rău îngrijit acasă. Dar sunt țări in lume, unde îndată ce intr’o casă e vre-o boală lipicioasă, fără vorbă multă, bolnavul este dus la spital sau intr’o casă de izobare și lucrurile din casă se curăță sau se ard, dacă nu se pot dezinfecta. Dacă la noi, in București, s’ar declara boalele lipicioase, chiar oftica, care din păcate se ține mai ascunsă decât toate celelalte, și dacă s’ar dezinfecta locurile și lucrurile din jurul celui bolnav, ar fi un mare bine pentru iunie și ar fi mai multă sănătate. p. primar. [Va. urma). «1p. N. Cotescu. „Universul“ —X PROVINCIE — (Prin poștă de la coresp. nostriî particulari) Dumineca, 28 Septembrie. ALEXANDRIA.— Sfințirea bisericei din Poroschia. — Astăzi s'a sfințit biserica din Paroschia ridicata de d. general Poéoiu, executoriu testamentar al răposatei Haretina Gigurtu. Din partea d-in general, ai luat parte d. și d-ra colonel Valea»u. Slujba divină a fost oficiată de P. S. Arhimandritul Nifon, vicarul sfintei Mitropolii, asistat de preoții: Haralamb Constantinescu, protoereul județului, Ion Eftimiu, Gibescu, Ștef. Marinescu, Al. Popescu, Ilie Rădulescu, N. Teodorescu, diaconii Serafim și Vulpescu. Foarte multă lume a asistat la această slujbă. După sfârșitul leturgiei, P. S S. Nifon a ținut o frumoasă predică, arătând rolul bisericei in viața noastră națională și aducând elogii d-nei și d-lui general Poenaru, cari au căutat să aducă la îndeplinire frumoasele dispozițiuni testamentare ale pioasei Haritina Gigurtu. După S. S. d. prefect larca a exjolicat sătenilor rostul regatului, arătând că moșia Porosehia este a comunei și vor putea beneficia toți sătenii de ea, dar nu se va împărți intre dinșiL GIURGIU. — împușcat din imprudența.— Locuitorul Petre Constantin Văcaru din Mârșa, ducându-se la vânătoare de emiri in pădurea Ciupagea, a împușcat în piciorul stâng nelocuitorul Nicolae Soare care de asemenea se afla la vânătoare. Pacientul a fost internat în spitalul Obedeni. Gazul se anchetează. Căticat de cilcuții .D. Tudor Stanciu din bulevardul Căii Ferate a fost călcat de o căruță ce era condusă de Petrache Anghel din Slobozia. Cazul se cercetează. O laudabila măsură polițienească. — Se știe că poliția locală luase măsuri ca la orele 2 noaptea toate berăriile să fie închise, pentru a se preveni scandalurile" ce mai in fiecara seară luau naștere. Cum insă mai mulți patroni de berărie nu au ținut seamă de acest ordin, poliția a decis, că dacă acest caz se repetă, ei să fie dați judecăței iar localurile incluse, cu atât mai mult cu cât antreprenorii nu sunt de naționalitate română. Bătaia de la percepția fiscală a orașului. Locuitorul Călin M. Velcea a reclamat azi poliției că,ducându-se să plătească niște contribuțion la percepția fiscală a orașului, a fost luat la bătae de un agent, pe motiv că cerea explicațiuni asupra dărilor ce avea de plată mama sa pentru o vie. D. subcomisar Octavian A. Ionescu, șeful siguranței locale, a anchetat imediat cazul. STILHVA. — Experiențe cu noua dragă.—Cu iahtul «Carolus Primus» au sosit d-nii de Bordeck, KartamiresiȘ și Marcheinika consuli generali austro-ungar, rus și german in Galați și delegați in comisiunea europeană. D-lor au asistat la experiențele ce s-au făcut cu noua dragă «D mm. Sturdza». Rezultatele au fost satisfăcătoare. Draga e de un sistem francez, lucrată insă în Germania și a costat un milion trei sute mii lei. Draga nu e cu cupe ci cu sorb si încarcă 1500 tone nisip și 600 tone nămol pe oră. TAUGOVT.STE. Alo arie subită. — Femeia Ecaterina Gheorghe Cocioc din com. Bărbuleț, a fost găsită moartă azi dimineață în casa sa. Asupra morții nu există nici o bănuială. Probabil că a murit subit, în timpul nopței, din cauza vreunei boale cronice. Ea era in virstă de 75 ori și locuia singură fiind văduvă. Agresiune între femei . Certându-se între ele, Sora Scarlat Niculeanu, din Ocnița, a bătut pe cumnata ei, Sora Bucur Niculeanu, lovind-o chiar cu un lemn in cap. Rănita a fost internată in spitalul județean. Rănile căpătate sunt destul de grave. Consfătuire politică.Astăzi după amiază, s-a ținut în saloanele clubului o consfătuire a membrilor clubului conservator-democrat. S-a decis convocarea tuturor membrilor partidului din oraș și județ, pentru ziua de 2 Noembre in vederea modificării statutelor clubului și a alegerii comitetului executiv din care va face parte alegători din toate colegiile. Aceasta este una din principalele modificări ce vor fi introduse in statute. La întrunirea de la 2 Noembre, va asista și d. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat. Societate.—Duminecă, 5 Octombrie, la orele 10 dim., membrii activi ai societăței de arme, gimnastică, și dare ia semn din Dîmbovița, sunt convocați în adunare generală ordinară. OCXIGMITA RM FM ZI Dacă vrei să placi, nu părea niciodată nemulțumit decât de tine însuți. _________ DICTARILE BALCANICE Cu prilejul întoarcerea vizitei lui Naciovici, Hilmi-pașa a declarat că Bulgaria a făcut un pas pentru care se va căi in urmă, căci momentul a fost rău ales. In Turcia nu mai există bulgari, ci numai otomani, cari vor fi înlăturați de către turci, intre Bulgaria si Macedonia s’a săpat o prăpastie din cauza celei dintâiu. Aceste declarațiuni ale lui Hilmi Pașa au făcut, impresiune, căci ele au fost subliniate de măsuri în contra organizațiilor revoluționare bulgărești care acum sunt urmărite de juniiturcî. Adunarea lor ce trebuia să aibă loc la 25, a fost oprită. Sandansky nu mai poate umbla decât întovărășit de doi agenți ai junilor turcî. Cercurile reacționare din Turcia lucrează pe capete pentru a influența poporul să ceară războiul cu Bulgaria. Ele au înființat după modelul comitetului „Uniune și Progres“, o mulțime de corintete locale sub motiv de a lupta pentru păstrarea islamizmului. Foștii demnitari din care mulțî au reușit să-șî salveze averi colosale precum și zecile de mii de spioni ai vechiului regim, ajută pa sub mâini acțiunea comitetelor islamiste sperând că într-un războia cu Bulgaria, se va proclama iar absolutismul. Comitetul junilor turci supraveghează de aproape manevrele reacționarilor. .*. Regele Ferdinand a fost plăcut surprins primind felicitări de la Clemenceau, de la mai mulți demnitari și generali ruși și de la câțîva duci și arhiduci. Numărul total al telegramelor primite trece de 20.000. Mai mulți greci din Filipopol n’au vrut să arboreze drapelele naționale cu prilejul sosirea regelui Ferdinand. Primăria i-a silit cu forța la aceasta. Mai mulți medici și ofițeri englezi, din simpatie pentru regele Ferdinand, au hotărit să dea ajutor Bulgariei într’un caz de războiu, contrar sentimentelor arătate de Anglia oficială. Fostul ministru bulgar la Țarigrad și amic al turcilor, Naciovici, s-a exprimat in mod foarte pesimist asupra situațiunii bulgarilor macedoneni în urma proclamării regatului bulgar. A fost o mare greșală, a zis Naciovici. Misiunea acelora cari vor o prietenie turco-bulgară, este aproape imposibilă. Bulgaria va suferi mult peste câțiva ani, iar cu Macedonia orice speranță trebue părăsită. Turcia va face tot posibilul ca să deslipească pe bulgarii macedoneni de regat, va căuta să ucidă comerțul bulgar și va privi cu cea mai mare bănuială pe bulgarii macedoneni. Ei trebue să se poarte astfel ca să nu dea nici un prilej turcilor, căci de aci înainte sunt în mâinile lor. Ca indicație cum că regele Ferdinand avea mai de mult de gând să se proclame rege, se dă faptul cum că de acum o lună el a comandat la principalul pictor din Sofia, portretul său si al soției sale in costumele vechi de țari bulgărești. Portretele sunt gata tocmai acum, după proclamare. — Se vorbește că regele Ferdinand și a asigurat cu ocazia trecerei sale prin Pesta, concursul unui consorțiu de bancheri pentru încheerea unui mare împrumut în caz de război cu Turcia, doctorii general © emesthene Emia orele 3 d. a. s’au întrunit la spitalul militar „Regina Elisabeta“ toți medicii, farmaciștii și veterinarii militari din garnizoana, București precum și elevii „Institutului medico-militar“, având a-șî lua rămas bun de la din șii dr. general Demosthene, care a trecut in retragere după 45 ani de serviciu. D. dr. general Demosthene le-a ținut o frumoasă cuvîntare, viu aplaudată , apoi d. medic colonel Gr. Petrescu, cel mai veshiü medic din armată, a luat cuvîntul și a zis că este interpretul tuturor ofițerilor sanitari aducând omagii unuia din stâlpii cei mai puternici ai serviciului sanitar. Dăm aci interesanta cuvintare a d-lui general Demosthene , Domnilor, Astazi când mă retrag din rândurile armatei active, dacă îndrept cugetarea în trecut, pentru a măsura calea ce am străbătut, în lungul șir de ani petrecuți in corpul medical al armatei, găsesc și zile senine și zile posomorâte. Nu voesc să-mi aduc aminte astăzi decât de zilele bune și ’mi fac o plăcută datorie de conștiință de a vă arăta, în puține cuvinte, cum s'a executat activitatea mea pe tărâmul uneia din cele două cariere ce am îmbrățișat, adică pe tărâmul carierei de medic militar. Nu am intenția de a insista asupra tuturor fazelor acestei cariere, care cuprinde o lungă perioadă din existența serviciului nostru sanitar. Veți aminti numai faptele cari aui avut o oarecare însemnătate. Cei mai mulți dintre d-voastră sunteți tineri și-mi place a crede că veți putea trage învățăminte din cunoașterea evenimentelor și faptelor la care nu ați fost martori și cari s’aui săvârșit prin conlucrarea comună a mai multor medici militari, din care n'a fi mai rămas decât câțiva în viață. Cei bătrâni își aduc aminte care era starea serviciului sanitar al armatei, atunci când spitalul militar central, școala națională de medicină și direcția serviciului sanitar erau întrunite într’o singură direcțiune, care conducea și asigura bunul mers al pepinierei medicilor, farmaciștilor și veterinarilor armatei, al îngrijirei bolnavilor din spital, al funcționarei serviciilor regimentare și spitalicești din țară. Aceasta este epoca de frumoasă aducere aminte a serviciului sanitar militar, în capul căruia strălucea Davila care, deși strein, a fost unul din cei mai mari patrioți ai neamului nostru. Mulțumită acelei unități de inițiativă, de acțiune și de direcțiune, armata noastră a putut face răsboiul din 1877-78, cu un serviciu sanitar a căruia sarcină era desigur grea, foarte grea, dar a căruia activitate, abnegațiune și devotament au fost la înălțimea cea mai lăudabilă. Pot să vă asigur că serviciul sanitar român din timpul acelui război, dacă n’a fost unil presus, desigur n’a fost mai prejos de serviciile sanitare ale celorlalte două armate rusească și turcească. Să ne ajute Dumnezeu că, într’un viitor, război, personalul și materialul sanitar al armatei să fie în aceleași bune condițiuni. Instituția de căpetenie a serviciului sanitar al armatei a fost și trebue să fie spitalul Central „Regina Elisabeta“. In capul serviciilor de bolnavi ale acestui spital se aflau, la acea epocă, medicii cel mai cu vază, cei mai experimentați, ca Davila, Zitseps, Theodory, Severin, Fotino, Petrescu Z., etc., din care cei mai mulți erau și profesori ai vechiei școale naționale de medicină și mai în urmă al actualei facultăți de medicină. Astăzi, afară de venerabilul nostru maestru și camarad, d. medic general profesor Theodory, toți acești valoroși promotori ai medicinei militară se odihnesc în somnul etern. Precum ziceam in anul 1899*) acest spital era pulsul serviciului sanitar militar, fiind-că acolo era concentrată activitatea medicală, acolo era focarul de unde pornea lumina științifică, tehnică și experimentală. Pătruns de importanța acestei instituțiuni, la care mai-a fost dat să colaborez, am adus partea mea de muncă, prin creațiunea unui serviciu de chirurgie model, fiind unul din promotorii introducere în practica chirurgicală din țară, a metoadei antiseptica sub protecția căreia s’au executat, de mine și de ajutoarele mele, operațiuni însemnate cu rezultatele cele mai bune, din care o mare parte s'au publicat in „Archiv für Chirurgie“ din 1895 sub titlul,,Sonderabdruck aus dem Archiv für Elinische Chirurgie“. In privința învățământului medico-militar, așa cum este organizat, am avut a lupta mult alături de maestrul și camaratM nostru de lăudabilă memorie medicul inspector general profesor Petrescu, secundați fiind de medicul colonel Petrescu Gr., și am contribuit împreună, prin întocmirea regulamentelor și elaborarea legilor sanitare la întemeerea și organizarea actualului institutul medico-militar pe bazi solide și durabile, după ce în timp de mai mulți ani situația lui fusese foarte precară. Astăzi mulțumită mancei și stăruinței tuturor colaboratorilor care au participat de la început și mai în urmă la bunul său mers, acest institut atât de prețios pentru existența și trăinicia, pepiniere medicilor, farmaciștilor și veterinarilor militari, poate fi privit cu încredere, iar armata se poate felicita că internii Institutului Medico- Militar sunt printre cei mai buni studenți ai Facultății de Medicină. Cestiunea armamentului nostru fiind în strânsă legătură cu chirurgia militară, îndată ce s’a adoptat și pus în serviciu pușca noastră Manlicher model român, am început și săvârșit, mai multe serii de experiențe, pe care le am continuat la timp de doi ani la cadavre umane și la animale vii. Rezultatele ce am obținut sunt, precum știți, consemnate într’o lucrare tipărită în limba franceză și premiată de Academia de Medicină din Paris ,) lucrare care a contribuit mult a se cunoaște și în străinătate, natura și caracterul rănirilor și prin urmare efectele vulnerante ale pustei soldatului român. Pe terenul chirurgiei, o achizițiune de mare însemnătate, interesând în prima linie armata, intrase acum 18—20 ani în domenul practicei, mulțumită învățatului chirurg francez Pr. Lucas Championnière. Voia să vorbesc de cura radicală a herniilor, pe care am introdus-o cel d’intâîl in practica chirurgicală din armata noastră în anul 1892. Rezultatele ■ ce am obținut a fi inspirat încredere atât medicilor noștri militari, cât și ofițerilor și soldaților cari s’au folosit și se folosesc și astăzi de binefacerile operațiunei, mulțumită căreia se vindecă în mod radical și devin oameni valizi, atât pentru armată, cât și hn viața civilă pentru sprijinul familiilor lor. Aproape la aceiași epocă observând că pleureziile fac victima printre militari și că rezultatele tratamentului medicamentos întrebuințat în serviciile de medicină internă sunt defavorabile, am întreprins cel d’întîî în armată și pot în practica chirurgicală din țară intervențiunea chirurgicală prin rezecțiuni costale largi (operația Ertlander - Lenevant) urmate de tratamentul antiseptic al cavităței pleurale superande. Bunele rezultate ce am avut prin această intervențiune, sunt consemnate într’o broșură publicată în colaborare cu medicul locot. colonel Călinescu. *) înmulțirea cazurilor de tuberculosă chirurgicală printre militari și ineficacitatea curei medicale interne, mi-au atras atențiunea încă de acum 20—22 de ani și vă sunt cunoscute tratamentele antiseptice locale, antirpațiiile ganglionare și mai cu seamă rezecțiunele osoase ce le am executat cel d’intâi în serviciul chirurgical al armatei, pe un număr însemnat de bolnavi militari, a cărora statistică am prezintat-o în 1889 congresului de chirurgie din Paris și este publicată în analele acelui congres. Nu mai insist, domnilor, asupra celorl’alte diferite boale chirurgicale, cari au făcut într’un lung șir de ani obiectul ocupațiilor mele și ale personalului medical care m’a înconjurat și aju*) Vezi «Spitalul central al armatei și rolul său in armată.,» broșura din 1899. * «Etudes experimentales sin» Vádion de la balle cuirassée du fusil Mannlicher, modele roumain de 6 m.m. 5“; 1894. *) Tratamentul chirurgical al Plegrestilor în spital. Militar central „broșură insolită de 4 fisiori, 1894.