Universul, noiembrie 1908 (Anul 26, nr. 301-330)

1908-11-01 / nr. 301

ANUL XXVI No. 301—• Sâmbătă 1 Noembrie 18§3.X 5 bani în România.—10 bani în străinătate Fondator: LUIGI CAZZA.V1LLAN CELE DIN URMA STSR? DIN LUMEA ÎNTREAGA< r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIl^­^ Îl TL. ainu.ia­nu^/.wianu * 5- '-'a ' f *' T'r'A — if. Strada Briz oianu 11 Cancelarul imperiului german, principele Bü­low și ministrul de externe, baronul de Seîipen lailys la Ep­ir Ianina. 22 Octombrie. Exuberanța grecilor cu sosirea fos­tului prim-ministru al Greciei în Epir, a ajuns la paroxism, încă nu fornise din Grecia și telegrama se curgeau la grecii de aici că vine Kir Rallys. După cum am anunțat în prece­denta mea corespondență, el sosise­­ a­ă Preveza, Luni, 20 c. ; în aceeași zi a plecat spre Ianina, poposind seara la târgulețul Filipiada. Încă din ajun cluburile­ grecești de aici începuseră preparativele pentru primirea lui. Or­dine severe dăduseră cluburile gre­cești, negustorilor greci că Marți 21 c., floate magaziile să fie închise și să­­ arboreze stindarduri grecești, ceea ce s’a și făcut, așa că pe ziua de ori toată piața era înci­­să. Grecii și gre­coaicele în haine de sărbătoare, por­niseră încă de pe la orele 12, să se în­dreptate către acea parte a orașului de unde se aștepta sosirea lui Kir Rallys. La orele 1 p. m., o ceată de greci îndemnați de cluburi porniră cu steaguri grecești către Mitropolie, si­lind pe mitropolit să pornească în mijlocul lor, ceea ce se și făcu. Când trăsura mitropolitului ajunse în piața „înfrățire!“ și în fața Co­nacului (Palatul administrativ), de­o­­dată se repezi ofițerul Ahmet Efendi și opri în loc atât pe sustanelații greci cât și trăsura mitropolitului, cerând explicațiuni asupra stindardu­lui grecesc, dacă stegarii și ceilalți sunt supuși greci sau nu, și după ce grecii spuseră că sunt cetățeni turci, atunci ofițerul le ordonă să ia cu ei și drapelul turcesc. Grecii se opuneau și o vie discuție se începu, când al­banezii zărind că ofițerul lor este în discuție cu grecii, și crezând că e în pericol, alergară la arme și măcelul era gata dacă bravul și energicul șef al jandarmeriei, Zya Key, nu alerga în mijlocul albanezilor revoltați, împreună cu alți Bey albanezi putu să liniștească pe vulturii Albaniei, luând cuvântul lor de Besa­ Besa că se vor liniști, lăsând totul pe seama poliției și­­ armatei. Grecii o rupseră la fugă, țipând și strigând că sunt maltratați, fără să fie goniți de cineva. După potolirea acestui incident , și punerea de steaguri turcești alăturea de cete grecești, porniră grecii către monastirea sfântu Ioan, unde așteptau pe Kir Rallys, care își făcu apariția la orele 4 p. m. îndată cum sosi, grecii trasară în aer focuri de revolver și isbucniră in strigăte de „Zito Rallys“. Acesta, însoțit de câți­va deputați din Gre­cia, se dădu jos din trăsură și intră în curtea mănăstirei, însoțit de mi­tropolit, de consulul grec cu întregul personal al consulatului, de primarul orașului, de dragomanul vilaietului, de elita grecească de aci, de cler, de profesori, elevi și eleve ce ieșiseră întru întâmpinarea lui. Acolo Mitro­politul rosti o cuvin­tare prin care ura lui Rallys bună sosire și că e fericit că a trăit să vadă această zi în care să salute pe un mare om al Eladei și sufletul Elenismului. Ballys, entuziasmat, ține și el o cuvintare în care spune că atât Elada cât și Elenismul datorește scăparea Clerului. Apoi vorbiră unii profesori și greci ca Caludi, Gravela și alții. După terminarea discursurilor, por­niră spre oraș. Gând ajunseră în piața­ Înfrățirea, toți grecii isbucniră în stric gate de ,,Z;la Turchia,'Zita Elada“ dar atât turcii cât și albanezii care priveau de curiozitate, nici că se sin­chiseau de uralele lor, ceea­ ce costa mult pe greci. Ajungând la conac, d. Rallis cu consulul și mitropolitul se prezentară valiului și apoi porniră spre Mitro­polie, dar în acest interval avu loc din nou o scenă pe piața înfrățire! și iată cam : . Intr’o, trăsură din suita lui Rallis se afla familia cunoscutului agitator Gheorghi'cî­ și o fată fâlfâia în vânt un drapel grecesc ca și cum ar fi voit să desfidă pe albanezi și turci. De­o­­dată câți­va tineri turci revoltați de această faptă antipatriotică, se repe­ziră asupra trăsurei și apucând stea­gul grecesc ș i făcură bucăți. Grecii începură să țipe, strigând : „ne o­­moară turcii“, și fără ca să li se în­tâmple absolut nimica. Din cauza aceasta se produse din nou o panică și o mare învălmășeală, încât lumea fugea încotro apuca. Cu greutate s’au potolit lucrurile și s’au­ încredințat oamenii că nu e nimica și că grecii fugeau fără motiv. De la Metropolie, d-na Rallys trecu în gazdă la consulul grec iar suita lui în alte case ale grecilor din Ia­nina. Trebue spus că cu această ocazie Turcii au procedat cu mare tact și au evitat vărsare de sânge, căci atâta așteptau grecii ca apoi să­­ alarmeze opinia publică europeană că sunt mă­celăriți de Turcia, că patria lor e în pericol, că numai,o alipire a Epiru­­lui la statul Elen îi poate salva. Este însă de criticat poliția, care nu a luat la timp măsuri și ar tre­bui ca Comitetul „Uniune și Progres“ de aci să ia măsuri energice de reor­ganizarea poliției, atât din Ianiția cât și din întregul vilaiet. Azi valiul a făcut o vizită d-lui Rally, care a mai fost vizitat și de grecii laniți cărora s’a plâns de im­prudența ce -a­ făcut ca să provoa­ce scandal. Valea Dea. Sieroch­ertile fostului miniștri­ Alberti O oare­care tăcere s’a făcut în jurul numelui și isprăvilor fostu­lui ministru de justiție danez Al­berti. Aceasta nu va să zică că tristul eveniment al cărui erou a fost el, s’a uitat. Din contra, se anunță din Co­penhaga că judele - instructor, Schon, unul din cei mai eminenți membri ai Curței criminale da­neze, lucrează cu mare activitate pentru a pătrunde misterul nume­roaselor escrocherii; Alberti, la rândul său, face tot ce poate pentru a încurca cercetările ; sau refuză de a răspunde la întrebă­rile ce-i sunt adresate sau—sus­ținând că regimul inchisorei i-a slăbit memoria — dă răspunsuî mincinoase. Județe Schon, pe când instruește afacerea in ce privește falsurile de cari s’a făcut vinovat fostul ministru când era director al ca­sei de economii pentru țărani și a companiei de exportare a untu­lui, întinde cercetările sale—fără ca acuzatul să știe nimic—asupra gestiunii acestuia ca ministru. Se pare că judele a făcut deja des­coperiri extraordinare de natură a dovedi că Alberti s’a făcut vi­novat de multe abuzuri și că nu administrația sa a domnit tot­dea­­una cea mai mare co­rupție. Fos­tul șef al ministerului, Christen­sen,­și fostul ministru de interne Berg,’ sunt cu desăvârșire com­promiși. ____­­ VII mov 222VB JPJ3 Z I Cinci degete sunt la o mână, și nu's toate ca­ unul.___________’ » mm LEGEI DE­LWEARE IN ARVAT.I TITLUL I Despre erarh­ia militară CAPITOLUL I Grade, comandamente și funcțiuni Art. 1. — In erarh­ia militară pe lângă deosebirile de la grad la grad, se mai adaogă și acelea datorite dins­­tincțiunilor ce se pot acorda unora din grade, precum și acelea datorite co­mandamentului cu care sunt înves­tite diferitele grade ale erarhiei mi­litare, de la cel de căpitan în sus. Art. 2.—Distincțiunile ce se pot a­­corda în acelaș grad sunt : Soldatul poate fi numit fruntaș. Caporalul (brigadierul) poate fi nu­mit furier. Sub­ofiț­erul poate fi numit: a) Sergent-furier ; b) Sergen­t-major; c) Plutonier. Art. 3.—De la gradul de căpitan în sus, fie­cărei trepte din erarhia militară corespunde o treaptă de co­mandament in armată și anume: Pentru gradul de căpitan Comandamentul de companie, es­­cadron sau­ baterie. Pentru gradul de maior Comandament de batalion sau de divizion. Pentru gradul de­ locot.-colonel Comandamentul de batalion sau de divizion, făcând corp în parte, sau ajutor de comandant de regiment. Pentru gradul de colonel Comandamentul de regiment.. Pentru gradul de general de brigadă Comandamentul de brigadă ,sau de divizie. Pentru gradul­ de gen. de divizie Comandamentul de corp d­e armată. Art. 4. — Diferitele funcțiuni din serviciulile generale ocupate de­ ofițeri combatanți sau ofițeri asimilați sunt clasate în mod corespunzător treptelor de comandament din armată, în ra­port cu gradul ofițerilor combatanți și asimilați ce trebue să le ocupe. CAP. II Înaintarea în grad și numirea în comandament sau funcțiune Art. 5.—Distincțiunile de la art. 2 se acordă de către comandanții de corp in marginile prescriptiunilor re­gulamentului pentru serviciul inte­rior al trupelor de toate armele, afară de cea de plutonier, care nu se poate acorda de­cât în condițiunile legei pentru reangajarea gradelor inferi­oare în armată sau aspiranților de o­­fițerî. Art. 6.— In principiu, ori­ce ofițer combatant sau asimilat ocupă în fie­care treaptă a ierarhiei un comanda­ment sau o funcțiune corespunzătoare gradului său, încredințarea definitivă a unui co­mandament sau a unei funcții de o treaptă superioară gradului constitue pentru ofițer o înaintare, prin care el se­ bucură definitiv de toate preroga­tivele comandamentului sau funcției încredințate, independent de vechimea ce are în grad. Nu se poate bucura de aceste pre­rogative de­cât strict în servicii­ ofi­țerul însărcinat în mod provizoriu cu conducerea imitaței, sau cu îndepli­nirea unei funcțiuni de treaptă supe­rioară gradului ce are. Art. 7.—înaintarea din grad în grad și numirea definitivă în comandament de la acel de batalion făcând corp în parte în sus și în funcțiuni cores­punzătoare se face prin înalt decret. Numirea provizorie se face prin or­din ministerial bazat pe înalta apro­bare. Ofițerii aflați în această categorie au titlul de „însărcinați cu condu­cerea“ unității sau serviciului ce li se încredințează. .­­j TITLUL II Despre înaintare CAP. I Dispozițiuni generale Art. 8. — înaintările în armată­ se pot face la rindul­­ vechimii și la rîn­­dul alegerii și anume : de la gradul de caporal până la acel de sub-locot, inclusiv, numai la rindul alegerii, de la gradul de locotenent la cel ac colonel inclusiv, parte la rândul ve­chime­ și parte la rândul alegerii în proporțiunile stabilite pentru fie­care grad de art. 16, 17, 18 și 19 din lege, iar înaintarea la gradele de general de brigadă și de divizie numai la rân­dul alegere!. Art. 9.— înaintările în general se­­ fac pe arme și servicii. Ofițerii de stat major concură cu ofițerii armelor respective căror apar­țin, la locurile vacante în acele arme, și între dânșii la locurile vacante în cadrele serviciului de stat-major cari le sunt rezervate în mod exclusiv conform legii asupra serviciului de stat-major. Ofițerii de pionieri concură cu ofi­țerii de infanterie din­ aceeași pro­moție de înaintare la înaintare în arma infanteriei și între dânșii pen­tru locurile din infanterie și din pio­nieri. Ofițerii de pionieri înaintați în in­fanterie pot fi retrecuți în pionieri fără înaintare. Atât administratorii și guarzii de artilerie și geniu de cl. 111-a, cât și cea de cl. II-a concură între ei pen­tru ocuparea vacanțelor în ori­care din aceste servicii, putând înainta un administrator cl. Ill-a sau a II-a la gradul de guard cl. Il-a sau l-a și vice-versa un guard de ch Ilî a sau a Il-a la acela de administrator cl. Il-a și I-a. înaintările, la rândul vechimii se fac pentru fie­care grad pe promoție păstrându-se rândul pe întreaga ar­mată. înaintarea din­­ promoție nu în­cepe în nici o armă, chiar dacă ar exista vacanțe, de­cât după ce sunt înaintați toți ofițerii de acelaș grad, din promoția precedentă, admiși pen­tru înaintarea la vechime. Art. 11.—înaintarea la rândul a­­legerii va fi regulată în principiu pe promoțiuni hotărâte anual prin deri­ziune ministerială pentru fie­ care grad, păstrându-se rindul pe întreaga armată. înaintarea celor admiși pe tablou nu începe de­cât după ce sunt înaintați toți ofițerii de același grad, din toate armele înscriși anul precedent pe tablourile pentru înaintarea la rîn­­dul alegerii. Art. 12.— In mod excepțional vor putea fi admiși pentru înaintare la rândul alegerii imediat după împli­nirea minimului de­ stagiu prescris de lege și în afară de promoț­irile ho­tărâte prin decizie ministerială după cum se arată la art. precedent, ofi­țerii superiori cari prin studiile și ca­litățile lor militare, însărcinările care au avut, precum și modul de a servi ar dovedi în mod bine constatat că­ sunt înzestrați de însușiri militare nu comune. In interesul unei bune încadrări a comandamentelor superioare, aseme­nea elemente vor trebui anume și din vreme pregătite pentru destinația lor, printr’un just echilibru intre serviciul la trupă și întrebuințarea lor in alte servicii cari le-ar putea servi de școală de comandament superior. Art. 13.—Ofițerii asimilați de ori­ce categorie vor înainta după aceleași principii ca ofițerii combatanți, ob­­servându-se numai regula că atât la vechime, cât și la alegere, în fie­care grad, promoțiile lor să nu poată trece în nici un caz înaintea promoțiilor corespunzătoare ale ofițerilor comba­tanți.­ CAP. II Condi­țiuni de înaintare Art. K­.—înaintările în armată se fac numai în baza tablourilor de în­­naintare întocmite potrivit presc­rip­­ți­unilor regulamentului de față și la vacanțele existente în cadrele buge­tare ale armei sau serviciului res­pectiv. In mod excepțional, un ofițer poate fi înaintat, ca recompensă pentru ser­viciile aduse, la un grad superior în reserve și continuă să ocupe func­țiunea corespunzătoare gradului ca avea în activitate, întru cât legea budgetary permite a se ocupa acea funcțiune și cu ofițerii de reserve și întru cât această înaintare ar fi com­patibilă cu principiul erarhiei. Art. 15.--Candidații pentru obți­nerea gradului, de caporal (brigadier) și de subofițer, trebue să aibă vechi­­mea prescrisă de art. 3 și 4 din le­gea de înaintare, petrecută exclusiv in serviciul frontului, socotindu-se numai zilele de prezență sub arme. Timpul petrecut în o școală de sub­ofițeri se consideră ca serviciu in­­ front. Sunt dispensați de acest stagiu la front gradele inferiore destinate pen­tru funcțiunea de furier sau de se­cretar. .Candidații pentru gradul de capo­ral (brigadier) vor trebui ,să treacă un examen în corp de cunoștințele teoretice și practice corespunzătoare gradului ce au să obție. Ei sunt pre­gătiți exclusiv în companii, esca­­droane sau baterii. Candidații pentru gradul de sub­ofițeri trebue să aibă trecută cu suc­ces școala de sub­ofițeri sau școala corespunzătoare în corp, sau să fie recomandați de șefii ierarh­­ici în ca­zul când au studii echivalente sau superioare acestei școli. Candidații neabsolvenți ai unei școale de subofițeri care vor îndeplini aceste condițiuni, vor fi admiși a­ se prezenta la examen, înaintea unei comisiuni numită de comandantul cor­pului și compusă din un ofițer supe­rior ca președinte și 2 căpitani. Art. 1R. — Articolele 5 până la 19 din legea de înaintare stabilesc con­­dițiunile de vechime pentru înainta­rea în gradele ofițerești. Această ve­chime se va socoti de la data decre­tului prin care s’a obținut gradul până la aceia a intrării în vigoare a tablourilor pentru înaintarea la noul grad. Ori­ce rectificare de vechime este neadmisibilă ca fiind prejudiciabilă disciplinii. Erorile în această privință pot fi îndreptate prin decizie ministerială sau în alt decret după cazuri, dacă ele sunt semnalate ministerului pe cale eraistică în­ termen de cel mult trei luni de la apariția anuarului. Art. 17. — Prin stagiu efectiv la trupă se va înțelege prezența la un corp de trupă constituit, fie contând în cadrele sale, fie prin atașare. Companiile, escadroanele și bate­riile de elevi sunt considerate ca u­­nități constituite. Timpul servit în ele de ofițeri cari se încadrează, fie însumați, fie numai atașați, se con­sideră ca serviciu efectiv la trupă. Art. II.—In principiu, serviciul e­­fectiv la trupă trebue făcut prin mu­tare. In cazuri de lipsă de vacanțe și pentru a nu întârzia pe ofițer în ca­rieră, el poate fi început și prin a­­tașare acolo unde, fără a fi vacanță bugetară, titularul este absent. Cea dintâi vacanță bugetară însă în armă va fi ocupată de ofițerul atașat pen­tru stagiu. Art. 19.— Ofițerii de geniu în caz de lipsă de vacanțe corespunzătoare gradului, în trupele de comunicații, pot fi atașați pentru stagiu în infan­terie. AH. 20.—Coloneii­ comandanți de brigadă admiși pentru înaintare la gradul de general pot fi atașați, în baza h­otărîrea consiliului superior al armatei, pentru un stagiu de un an în altă armă de­cât cea de origină. Art. 21.—Gradul de sub-locotenent combatant sau asimilat se conferă în limitele vacanțelor : a) Absolvenților școalelor militare ; b) Sub­ofițerilor din serveiul activ ; c) Tinerilor cu termen redus. Art. 22.—Absolvenții școalelor mi­litare cari nu ar avea etatea de 18 ani împliniți sau nu ar fi obținut na­turalizarea, vor fi trimiși la corpuri ca plutonieri, unde vor rămânea până la îndeplinirea condițiunilor și forme­lor cerute și după cari vor fi înaintați, dându-li-se vechimea ce ar fi avut dacă ar fi înaintat imediat la absol­virea școalei. Art. 23.—Absolvenții școalelor mi­litare, cari ar îndeplini toate condi­țiile de înaintare, dar cari nu ar pu­tea să înainteze din lipsă de vacanțe bugetare, vor fi trecuți la trupă ca plutonieri și vor înainta pe măsură ce se vor ivi vacanțe, aplicându-li-se și lor dispozițiunile art. precedent pri­vitor la socotirea vechimei în grad. Art. 24. — Tinerii români cari ar obține gradul de sub­ lt. într’o armată străină, vor fi înaintați și în armata ro­mână pe aceiași zi la acest grad, luând, rând în ordinea vechimei, în baza ultimei clasări în școalele din țară, dacă au urmat o asemenea școală sau­ în urma sublocotenenților din țară înaintați pe aceiași zi, în caz contrariu. Dacă acești tineri sunt însă înain­tați în armata străină pe o dată ante­rioară celei pe care au înaintat cama­razii lor de promoție în țară, ei vor lua rânji în capul promoției, clasân­­du-se intre dânșii, dacă sunt mai mulți din aceiași categorie, în ordi­nea de vechime ce aveau înainte de a pleca din țară. Art. 25.—Sub­ofițeri­ de ori-ce armă sau serviciu pot înainta la gradul de sublocotenent respectiv, combatant sau asimilat, în limitele vacanțelor rămase neîmplinite cu produsele școa­lelor militare. Pe lângă condițiunile stabilite prin art. 5 din legea de înaintare, pentru ca să­­ poată înainta ei mai trebue : a) Să aibă din cei doi ani de ve­chime în gradul de subofițer unul cel puțin pentru subofițerii combatanți în serviciul frontului, iar pentru asi­milați în serviciul efectiv al specia­lității lor ; b) Să fie notați de șefii­erarhiei in mod favorabil sub raportul con­duitei, al cunoștințelor, al modului cum servesc și al educațiunei atât generală cât și militară ; c) Să aibă aprobarea inspectorului general că se pot prezenta la examen. d) Să treacă cu succes examenul asupra cunoștințelor militare necesare ofițerului, conform programelor de învățământ al școalei militare. Examenul va fi trecut înaintea unei comisiuni numită de minister. Art. 26.—Subofițerii vor lua rând în urma promoției din școala mili­tară respectivă; acei cari ar isbuti la examen și nu ar putea să înainteze din lipsă de vacanță, până la eșirea uniei noul promoțiuni din Școalele mi­litare, vor lua rând în urma acesteia, dar înaintea subofițerilor nou­i isbu­­tiți la un nou examen, în intervalul de la admiterea pe tabloul de înaintare și până la înain­tare, subofițerii vor intra în categor­­ia prevăzută la art. 23, fără a li se spori vechimea. Art. 27.—Tinerii cu termen redus cari vor declara că doresc a deveni ofițeri în activitate, vor primi o pre­gătire anume, corespunzătoare celei din școalele militare. Ei vor fi chiar de la începutul serviciului militar o­­bi­e [UNK]­ Ui­ unei pregătiri deosebite. I)upă 4 luni de zile de serviciu în front la corpurile lor, ei vor fi con­centrați în școala ofițerilor de rezervă. După terminarea acestei școlii acei cari vor isbuti vor fi trimiși la cor­puri unde vor face serviciul de plu­tonier până la noul an școlar al nu­mitei școli. Aici vor urma un curs special al aspiranților pentru gradul de sublo­cotenent în armata activă. Acei cari vor trece cu succes exa­­menul acestui curs vor fi numiți sub­locotenenți în armata activă, în limi­tele vacanțelor existente în urma subofițerilor, aplicându-li-se și lor dispozițiunile art. 30 alin. II. Art. 28.—Gradele de locotenent și căpitan se obțin în baza propunerilor șefilor erarhiei pentru înaintare la rândul vechimei sau al alegerei. Art. 29.—Pentru ca un căpitan să poată fi propus pentru înaintare la gradul de maior, trebue să aibă tre­cut cu succes examenul prevăzut de legea­­ de înaintare, după normele sta­bilite prin regulamentul de față titlul III. Art. 30.—Căpitanii pot să se pre­zinte la acest examen în cursul anu­lui al 5-lea de vechime în grad, chiar de nn an stagiunile cerute de art. 8 din legea de înaintare, complet îm­plinite ; cei combatanți însă vor tre­bui să se găsească in capul unități­lor lor în momentul când se prezintă la examen. Pentru această condițiune pot fi acordate dispense de către ministrul de războiu bazat pe avizul favorabil al inspectorului respectiv, când prin ordin în interesul serviciului ofițerul a primit o altă destinațiune înainte de a se prezintă la examen. _______ (Va urma). EVENIMENTELE DIM BALCANI — Serviciul nostru telegrafic — SERBIA Jenă comerciala și falimente Viena, 30.—Depeșă din Belgrad. Din cauza ultimelor evenimente politice, multe case comerciale, mari și mici, au dat faliment cu mative enorme și comerțul din provincie e foarte jenat. Succesele prințului moștenitor Belgrad, 30.—Țarul a răspuns la mulțumirile regelui Petru, că a primit cu mare bucurie vizita prințului moștenitor. Simpatiile sale­­ pentru Serbia sunt în­totdea­­una calde și speră că Serbia va sta liniștită. Principele Nicolae al Muntene­­grului a telegrafiat prințului moș­tenitor sârb felicitându-l­ pentru succesele repurtate la Petersburg. Apropiată alianță sîrbo-turcă Paris. 30.—Trimesul sîrb Veș­nici a asigurat pe ministru de ex­terne Pichon că tratativele sîrbo­­turce merg bine. E iminentă în­­cheiarea unei alianțe. Sfaturi împăciuitoare Londra. 30.—«Times» îndeamnă din nou pe Serbia să se ferească de o aventură războinică cu Aus­tria. Ziarul relevează că discur­surile principelui moștenitor sunt considerate ca lipsite de seriozi­tate. Europa, zice «Times», va trebui să mu­lțumească­ Rusiei d­acă Serbia nu va tulbura pacea Eu­ropei. Pretențiile sârbești aprobate de Franța și Anglia Bomna, 30. — «Giornale d Italia» a interviewat pe Milovanovici, care a spus că Austria trebue în mod absolut să cedeze Serbiei și Muntenegrului o fâșie de teritoriu pentru ca amândouă aceste State să poată forma un teritoriu vamal unic. Milovanovici a asigurat că Anglia și Franța sunt de acord cu aceste pretențiuni, dar cercu­rile politice din Roma neagă, a­­ceasta­ înarmările continuă Belgrad. 30. — Demonstrațiile anti-austriace au încetat. Ziarele sârbești nu fac decât să repete în­demnurile la calm pe cari străi­­nătatea le face către Serbia, însă guvernul continuă cu febrilitate înarmările. TURCIA In jurul insultării drapelului turcesc Constantinopol, 30.—Ambasado­rul austro-ungar a dat asigurări Porții că va proceda cu toată ener­gia în căutarea celor cari au in­sultat drapelul turcesc la Galata ; aceștia ar fi însă civili, iar nu marinari cum se spunea. Când se va întruni Parlamentul Berlin, 30. — «Vossische Zei­tung» află din Constantinopol că ministrul de interne Bakki-bey a declarat că Parlamentul turcesc se va întruni la sfârșitul lunei Noembrie și va avea 250 de membri. Se crede că se vor reîncepe tra­tativele cu Austria, ale căror re­zultate vor trebui să fie ratificate de Puteri. Guvernul bulgar cere interven­ția puterilor Viena. 30.—«Neue Freie Presse» află că guvernul bulgar s-a adresat Puterilor, rugându-le a interveni în favoarea sa, pe lângă Poartă, în scop ca tratativele turco-bul­­gare să aibă perspectivă de succes. Intervenția Angliei pe lângă Bulgaria Londra. 30.—Ziarul «Daily Te­legraph» află din Constantinopol că ambasadorul englez a vorbit ieri cu delegații bulgari îndem­­nându-i să observe o atitudine, mai puțin intransigentă față de Turcia. Delegații bulgari au declarat că Bulgaria are cele mai bune inten­­țiuni de a face concesiile cele mai largi, dar sărăcia ei nu ’i permite s-o facă. AUSTRIA Mare duce rus în misiune la Franz-Joseph Petersburg, 30.—E probabil că țarul va însărcina pe m­arele­ duce Mihail să ducă răspunsul la au­tograful împăratului Austriei, cu privire la anexarea Bozniei și Her­­zegovinei, și să-i transmită de ase­menea și felicitări pentru jubileul său. Marele­ duce ar rămânea câte­va săptămâni la Viena, o cugetare pe zi Intre nevasta și prietenii unui om celebru, e în­totdeauna un duel crâncen: ea e geloasă de ei, ei sunt geloși de ea. ȘTIRI DE STREN­­t TATE ! — Prin poștă — Ministerul de război și al Ita­liei a comandat construirea a trei noui baloane dirijabile. ... Prințesa Milena a Muntene­grului, mama reginei Italiei, a ple­cat la Paris, ca să se supue unei operații. Principii moștenitori ai Ger­maniei, au plecat alaltă erî la sta­țiunea balneară Kreuth, unde timp de o săptămână vor fi oaspeții ducelui și ducesei dr. Carol Theo­dor de Bavaria. „”. Zilele trecute a încetat din viață cunoscutul filolog german, dr. Eduard Wölfflin, profesor la universitatea din München, în vârstă de 78 ani. Defunctul este autorul celebrei scrieri «Thesaurus linguae latinae». Principele ereditar Ilanric XXVII de Reus, a împlinit alaltă­erî vârsta de 50 ani. Principele Kupi, un nepot al împăratului Japoniei, care și-a terminat studiile la Academia mi­litară din Potsdam, a dat alaltă­­seară un banchet la care au luat parte 117 persoane, între cari se aflau ministrul de raz­boții, gene­ralul Einem, comandantul-șef al gardei imperiale, generalul baron Kessel, ambasadorul Japoniei, etc. Prințul Kuni a toastat în cu­vinte e­ntusiaste pentru împăratul Wilhelm, mulțumindu-i pentru că i-a conferit ordinul «Vulturul negru». Zilele trecute a încetat din viață la Budapesta, fostul secre­tar­ de Stat la departamentul poș­telor și telegrafelor, Petra Szalay. Din Brașov ni se scrie că a­­laltă erî s’a spânzurat într’o pă­dure din apropiere Stefan Si­ye, fiul unui maior de la reg. 82 din localitate. ■.*. Ziarul «Pester Lloyd» din Budapesta, ocupându-se cu criza austriacă spune, că Ungaria nu poate sta indiferentă față de sla­vizarea progresistă a Austriei. Schimbările ce ar mai urma în defavorul germanilor, trebue ex­cluse. Ziarul «Neues Pester Jour­nal» crede că regimul clerical-fe­­deralist-slav va potența probabil conștiința de sine a creștinilor­­soci­ali din Viena, de asemenea și a soțiior lor de principii din Ungaria. O telegramă din Viena a­­nunță că ofițerii în rezervă din armata comună au­ primit ordine rezervate, prin care sunt invitați a nu se îndepărta din locurile unde sunt stabiliți și de a­sta gata ca în caz de mobilizare să poată pleca in timp de 24 ore in trupa lor. După ce armata de uscat engleză de debarcațiune năvălise în Germa­nia prin teritoriul Iutlandei, călcând in mod flagrant neutralitatea daneză, și la început întâmpină numai o u­­șoara resistență, in marea îndepăr­tată se dase deja prima lovitură. Flota germană din anul 1909 ca și in anul precedent, făcuse o călătorie tactică de exercițiu, in­ oceanul Atlan­tic Nesiguranța situației politice, care părea că există în mod trecător pe la mijlocul lunei Iulie, pricinuise o tă­răgănare a plecării astfel în­cât că­lătoria s-a putut începe numai în ul­timele zile ale lunei Iulie. In primele zile ale lunei August flota germană făcuse o vizită, în es­cadre împărțite, la insulele Canare și la Madeira și se adunase în ziua de 3 August, de dimineață spre nord de Madeira, pentru ca imediat să ia drumul spre casă. Trecuseră săptămâni de grea muncă de marinari, căci flota în primele zile avu a se lupta cu furtuni mari, și echipagiul, care era deprins în mă­rile de nord și de est abia acum își întărise picioarele pentru ca să reziste pe bord uriașelor valuri ale oceanu­lui Atlantic. A fost un serviciu strașnic in tot decursul călătoriei. In locul evoluțiuinilor laetice sim­ple ale escadrei s’au făcut manevre complicate, cu lupte și servicii de recunoaștere, avându-se în vedere spa­țiul întins al oceanului. Problemele navigațiunei astronomice deveniră mai amplificate decât în apele din patrie și astfel ofițerii, ca și soldații, se bucurau in taină de zilele de repaos lângă insulele paradisice din Nord­­vestul Africei. Acum însă cursa mergea spre casă. În cinci zile trebuia să se ajungă la intrarea în canal și apoi fără de a vizita porturile engleze să se alăture prin canal în marea nordică din pa­trie. Flota din ocean fusese ridicată la o înălțime, la care nu s-ar fi a­­juns prin manevre și prin exerciții de tir în apele de acasă. Era aproape de amiază în ziua de 3 August 1909, când de­odată în a­­paratul de telegrafie fără sîrmă și pe vaporul amiralului comandant prin­cipele ilenric de Prusia se puse în mișcare ticăitul alfabetului Morse. După câte­va minute adjutantul de serviciu aduse principelui ilenric de Prusia o telegramă sosită tocmai a­­tunci și care fu repede desfăcută. . Prințul citi depeșa și apoi o dădu șefului statului major al amiralitate!, care se afla lângă el.­­ O istorie afurisită 1 Incrucișezo­nul nostru școală „Freya“ anunță că francezii au deschis astă­zi înainte de amiaza un bombardament violent, asu­pra portului marocan Azemur sub pre­textul că este contrar intereselor fran­ceze de a permite lui Muley N­afid ca să se stabilească cu o armată mare la coastele marocane, unde după actele de la conferința din Algesiras recu­noscute de Sultan numai Franței și Spaniei ,îf competi controlul asupra siguranței și a ordinei. La obiecțiu­­nea făcută de crucișătorul «Freya» amiralul francez a dat să înțeleagă crucișătorului nostru că are ce ames­tec în favorul lui Muley N­afid îl va califica ca un act ostil și va răspunde în conformitate cu aceasta. La aceasta, după cum se înțelege de la sine, va­sul «Freya» a ridicat ancora pentru ca să plece la Tanger, ca de acolo să ridice protest în contra acestei atitu­dini a amiralului francez, care este contrarie dreptului ginților. In același timp comandantul ceru directive mai detailate , pentru cazul de alte atacuri ale francezilor. Aceasta de­sigur ca și la cele de la Berlin. In orice caz eu cred că am face bine dacă ne-am îndrepta marșul spre est, spre a fi mai aproape de teatrul evenimentelor pentru cazul când in­tervenția noastră va fi necesară. Pre­gătește pentru aceasta toate dispozi­­țiunile, pentru ca fără întârziere să se poată da ordine pentru schimbarea cursului. Șeful statului-major se duse în cabina sa, pe când principele Slenric se urcă pe puntea de comandă, pen­tru ca să facă cunoscut căpitanului vasului „Deutschland“, care ca vas­­amiral era în frunte, de cuprinsul a­­cestei radio-telegrame. Ei se aprofundară mai multă vreme într’o conversație serioasă. Departe se îndrepta privirea peste suprafața nemărginită a Oceanului de culoare albastră-închisă, și se opri la vapoarele flotei oceanice, cari plu­­teau în două linii despărțite, in­­ for­mațiune de excadră, una lângă alta, pe când cele două grupe de recu­noaștere în semicercuri largi urmau același curs în jurul grosului flotei, fiind în afară de cercul vederea și numai cele două crucișătoare urmă­rite de primul grup de recunoaștere „Scharnhorst“ și „Gneisenau“, se vedeau in depărtare. Era o priveliște admirabilă ce se oferea ochilor marinarilor. Mândra flotă sub pavilionul cu crucea de fer în legătură strânsă, pe nemărginita suprafață a măre­—singură și isolată. Numai în întinsă depărtare se vedea la orizont spre Vest o dâră de fu­­m a unui mare­ vapor de comerț, care ținea cursul spre Madeira, iar la Sud pânzele în colțuri ale unui vapor spaniol. Și deasupra acestuia se vedea cerul al­bastru-închis, în desăvârșită curățenie. Imediat după aceia se ridicară pa catargul vasului „Deutschland“'stea­gurile pestrițe prin care se transmitea flotei ordinul pentru schimbarea cursu­lui spre Est, în­­ direcțiunea coastei marocane. Vapoarele flotei repetară semnalul în semn de înțelegere și in același timp sfârâia pe vârful transmisiunea telegrafului fără fir, prin care se transmitea ordine cu o scurtă schițară a situațiunei. Vaporul „Deutschland“ făcu o voltă în semicerc—la 90 grade spre tribord —și cele două escadre urmară acestei pilde. In acest moment se auzi din nou zgomot la aparatul telegrafiei fără sârmă. Curând după aceia fu înmâ­nată amiralului, prima depeșă. Incrucișătorul „Freya“. La pără­sirea radei din Azemur escortat de torpiloarele franceze, cari imediat au executat un atac de torpile din am­bele părți. Vaporul M. S. „Freya“ însoțit pe tribord de către torpile, se scufundă din moment în moment. Ținuta echipagiului este excelentă. De trei ori ura, pentru Majestatea Sa împăratul ! Căpitanul de marină Maass, comandantul vasului „Freya“. Principele Henric lăsă din mână hârtia, fără ca să rostească o vorbă. Fața sa slabă și înegrită de intem­­periile naturii nu se mișca de foc. Deodată el tresări. Acum se afla­­ stațiunea telegrafică. — Flota oceanică, zise el, trimite vasului „Freya“ ultimul ei salut: «Onoare vitejilor ! Venim ca să vă răzbunăm». Principele Plenric de Pru­sia, amiral. Și pe când aparatul trimetea ulti­mul salut vaporului care se scufunda prin undele electrice, principele Slenric dădu ordin ca să se pună pe catargul vasului Amiral, următorul semnal: „ S. M. S. «Freya» scufundat de francezi prin torpile. Flota se află în stare de războiu. Salut“. (Va urma) O telegramă sosită astă noapte și în care se comunică că chiar azi Marti Andrassy va prezenta proectul în Ca­meră, a ațâțat și mai mult spiritele. In Sussak, socialiștii au invitat­ pe lucrătorul Edbin Kristan să țină mai multe conferințe. Prima sa ținută Duminică, seară tratând despre „Naționalism și socia­lism“. Aseară pe când conferențiarul își dezvolta a doua conferință despre „Socialism și individualism“ în mij­locul unei animații și entuziasm ex­traordinar, ședința fu suspendată, iar conferențiarul arestat sub motiv că în tratarea conferinței a atins și ches­tiuni politice jignitoare. Lucrătorii deciseră să țină azi în piața Jelaccic o întrunire, ordinea de zi fiind : Pentru sufragiul univer­sal, însă poliția avizată la timp îri— piedică întrunirea. S’au făcut multe arestări și :«ci­ai aceasta ațâță și mai mult spiritele. Tot orașul este cutreerat de jan­darmi cu baioneta la pușcă. Socialiștii au­ trecut în Fiume adu­­nându-se în fața corporației și nu se auzeau de­cât strigăte de : „Trăiască partidul socialist“ sau „Voim sufra­giul universal direct, egal și secret“ ! Un lucrător eși un balcon și vorbi masei despre însemnătatea sufragiu­lui universal, scoțând în relief că vo­tul plural prosejat de guvern este o jumătate de măsură care nu cores­punde nici de cum cu cerințele,de azi. Intervenind poliția mulțimea fu împrăștiată, într’un haos de h­uidueli și înjurături. Mărirea prețurilor de voiaj pentru America de N­ord Republica nord americană fiind li­berată de grija alegerilor preziden­țiale, va începe acea efervescentă ac­tivitate­ industrială, care necesită un mare număr de brațe și care va a­­ve­a o influență colosală asupra emi­­grațiunei europene, încetarea agitațiunilor electorale și starea înfloritoare a capitalurilor a­­mericane, fac să se aibă bune spe­ranțe pentru: reîntoarcerea în condi­­țiuni normale a mișcărei industriale in republica nord americană. Acestea sunt motivele care justifică mărirea cu 20 de coroane a prețului biletelor de voiaj până la New-Yok de către toate societățile de naviga­­țiune. SI. D. 5. BULGARIA EUROPA IM I HB «■nEKBBea '%. % ■£ ^ VIITORUL RĂZBOIU GERMAN TQ ÎT 1909 — DE — IN IM AUL WA.firEim A.XiI­ CAP. VIII isi © eeamil Atlantic Calendar pe anul 1908 Ortodox Vineri, 31 Octombrie.—Ap.Saehie și Amphie. Catolic Vineri 13 Noembrie.— Stanislas, Răsar, soarelui 7.12. Apusul 4.50 «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12 88 Comunicări cu străinătatea : 20/56 București, 31 Octombrie Biserica și viața pici De cât­va timp se observă că autoritatea bisericească în­cepe să se intereseze de lucru­rile care o privesc în legătură cu viața obștească. Acesta este un sem­n cu atât mai îmbucu­rător, cu cât de mult începuse a se deplânge rolul din ce în ce mai șters la care se reducea la noi Biserica, atât la orașe, cât și chiar la sate. Acum vr un an, autoritatea civilă, guvernul, s’a gândit ca să cheme ajutorul Bisericei spre a influența asupra săteni­lor ca să nu mai fie sărbători păgânești și posturi în afară cu cele­ admise de canoane—și autoritatea bisericească a și intervenit prin circulărî cărora li s’a dat o mare răspândire. Cu acest chip se dădea și bisericei un mijloc de a’și ri­dica prestigiul, și se făcea și o faptă de propagandă bună și îndreptătoare. Ce roade va fi dat acea in­tervenție nu putem încă ști, — dar vedem că și anul a­­cesta ea se repetă, de­și mai pe scurt, însă cu și mai mare energie față de preoți, că­rora li se pune în vedere cer­tare din partea mai marilor, dacă vor lipsi de la însărcina­rea ce li se dă, de a căuta să influențeze asupra credincioși­lor în înțelesul dorit. Chestia­ sărbătorilor e și o chestie economică, iar cea a posturilor și o chestie igienică, pe lângă chestia de credință cre­știnească. Amândouă au o în­semnătate mare, legând viața sufletească a mulțimii de cea trupească. Propovăduitorii credinței creștinești treime să arate ce anume cere Biserica credincio­șilor și ce este păgânesc, cre­dință deșartă și potrivnică chiar "Bisericei și credinței adevărate; și nu numai să arate acest lu­cru, dar să caute a și convinge pe toți despre aceasta, ca să vedem un rezultat practic al propagandei. Tot o chestie de igienă este și cea despre care tratează o artă circulară, dată zilele astea. E vorba de răspândirea unor boale molipsitoare ce se poate face prin unele practice reli­gioase. Trebue și aci să se ia măsuri ca acestea să nu fie primejduitoare sănătății pu­blice,—ba chiar ar fi bine ca și pe calea credinței să se răs­pândească bunele­ precepte de apărare a sănătății. Toate reli­giile și în­tot­deauna au­ pus preț și pe asemenea precepte, și influența lor n'a făcut decât să crească prin aceasta. Peste tot, Biserica trebue să caute cât mai mult a se apro­pia și a se solidariza cu viața publică și practică, întărindu­­se prin aceasta, recâștigându-și prestigiul și în acelaș timp și puterea înm­uririi făcătoare de bine. RUSIA Discursul lui îsvoisky Viena, 30.—«Neue Freie Presse» află din Petersburg că discursul pe care-l va ține îsvoisky in Dumă va fi discutat prealabil Sâmbătă în consiliul de miniștri, așa că Osvoisky va vorbi abia în săptă­mâna viitoare. Stolipin ar fi con­tra. îsvoisky își va exprima bu­curia pentru aplanarea incidentu­lui din Casablanca, va afirma că Rusia a știut să oprească pe Ser­bia de a fa­ce pași nesocotiți in chestia Bosniei și se va scuza că nu vorbește de chestiunile asupra cărora tratativele nu sunt încă terminate. De la consiliul județean Consiliul județean de Ilfov a ținut aseară ultima ședință din actuala se­siune. Ședința se deschide la ora 9 seara.­­ Se ia în discuție cererea locuito­rilor din satele Grivița și „Princi­pele Carol“ de a se deslipi de co­muna Militari spre a forma o co­mună a­parte. _ D. prefect propune ca această ches­tiune să se amâne până când se va constata că aceste sate ar fi în stare de a suporta sarcinile bănești ce se cer unei comune. Se știe că, prin noua lege de reor­ganizare a armatei, s-au înființat încă două batalioane permanente ale reg. Ilfov. Ministerul de război a intervenit pe lângă­ consiliul județean ca să se acorde 75 mii lei ca ajutor pentru clădirea unei cazarme necesare acelor batalioane. D. prefect e de părere ca această cazarmă să se construiască în orașul Oltenița. In acest sens a vorbit și d. Duca. Consiliul aprobă propunerea d-lui prefect. Se aprobă un credit de 120 mii lei pentru construcția a 5 localuri pentru judecătoriile de ocoale. După ce s’au­ discutat mai multe chestiuni referitoare la buna stare a județului, d. prefect în numele M. S. Regelui declară sesiunea închisă. I­. T. Efectele reformat­e­ ec­orals Proclamarea grevei generale.—Con­ferențiar arestat. — Demonstrați­uni. Fiume, 28 Octombrie Ca semn de protestare contra pro­­cetului de lege electorală a lui An­­dr­assy, partidul­ socialist a proclamat greva generală. El luptă cu înverșu­nare ,spre a obține un vot „direct“ „egal“ și „secret“. Cum astăzi se deschide Parlamen­­ul, socialiștii de frică a nu se pune proectul în discuție, înainte de a lua m seamă oare­cari manifestări de protestare din partea lor, au decis să declare greva generală, iar aseară la sediul corporațiilor­­ unite , a împăr­țit printre lucrători și muncitori o circulară scrisă în trei limbi: italiană, ungurească și croată. M­ALFOV ‘ ——«Károssa« » » ♦ minus»—f*—

Next