Universul, februarie 1909 (Anul 27, nr. 30-57)
1909-02-01 / nr. 30
Word Miniștri ruși : Amiralul Wojewoski (marină) și Timiriasev (comerț) Calendar pe anul 1909 Ortodox Sâmbătă, 31 Ianuarie. — Sfinții Ghu și Ioan Catonic Sâmbătă,13 Februarie—Benignus Râsâr. soarelui 7.20 Apusul 5.40 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.......................6/62 Redacția...........................12.88 Comunicări cu străinătatea . 2056 București, 31 Ianuarie. Arendarea moșiilor Am publicat proiectul de lege depus de d. ministru Anton .Carp pentru arendarea moșiilor Statului și așezămintelor publice către obștiile sătești. Guvernul își îndeplinește astfel făgăduiala dată prin manifestul regal dela 12 Martie 907, de a face o lege prin care proprietățile Statului și ale așezămintelor de binefacere și de cultura națională să fie căutate în regie sau arendate dea dreptul țăranilor, luând astfel o măsură însemnată pentru îmbunătățirea stărei sătenilor. Inlăturându-se arendașii de la aceste moșii, folosul pe care îl trăgeau ei va rămâne țăranilor și aceștia vor putea să-și întocmească munca așa cum va conveni intereselor Ion Proiectul d-lui ministru al domeniilor, după cum s’a văzut, la toate măsurile ca obștiile sătești, să poată lua în exploatare moșiile. Statului și pe ale așezămintelor publice ; numai când va fi cu neputință aceasta, moșiile vor fi căutate în regie, pământul fiind deadreptul la dispoziții în ea sătenilor. In același timp, se iau prin proiect toate măsurile pentru ca interesele Statului și ale așezămintelor sa fie garantate și în același timp să fie asigurat și interesul țării ca agricultura să progreseze, silind obștiile sătești să cultive tot mai bine și mai rațional pămîntul. Gospădăria obștiilor de arendare va fi de aproape supraveghiată și îndrumată pe calea cea bună. Se dhezâșnesc, într’un cuvânt, toate interesele și legea aceasta, aplicată cu stăruință și pricepere, va trebui să dea roade foarte însemnate. Firește, atârnă în primul loc de săteni ca „ prevederile aceste să se realizeze. Va trebui să se gândească fiecare obștie țărănească, cum că mucind cu chibzuință și râvnă, lucrează nu numai pentru binele membrilor săi, ci pentru toată țărănimea. In adevăr, dacă arendările moșiilor Statului și așezămintelor vor da roade bune, atunci și proprietarii vor căuta să urmeze pilda Statului și să-și dea moșiile țăranilor spre exploatare’, in loc să le dea arendașilor. Și moșiile particularilor sunt mai multe și mai întinse decât ale Statului și ale așezămintelor. Experiența de până acum cu obștiile sătești pentru arendări de moșii, ne face să credem cu tărie că lucrurile vor merge bine—ceea ce e foarte de dorit, în interesul țăranilor și al țării întregi. PUBLICAREA arsemmilor deputați Stfr D. președinte al Caturrei deputaților au luat Următoarea. decisiune,relativ ia publicarea.dărților de seama ale ședințelor Aducărei, prin ..Monitorul Oficial“: „Discursurile rostite în Adunarea deputaților vor fi transcrise In dublu exemplar. La caz de cerere, adresată directorului stenografilor, un exemplar va fi trimis oratorului spre corectură nu chiar seara pronunțării discursului sau iar copia va fi păstrată de Serviciul stenografic. Dacă ,până la orele 2 după amiazi, a doua zi, oratorul nu va restitui directorului,stenografilor Adunării exemplarul corectat, directorul e obligat să trimită la morimeria Statului, spre publicarea,nr..M«nitorul Oficial», copia rămasă la serviciu, corectată de dânsul. Directorul stenografilor e personal răspunzător dacă, în momentul deschiderii unei ședințe a Adunării deputaților, «Monitorul Oficial» nu va avea publicate desbaterile ședinței penultime. x . POLITICA EXTERNA Vizita regelui Eduard la Berlin Toată presa internațională nu se ocupă de câteva zile decât de vizita regelui Eduard la Berlin. Care va fi rezultatul ei, aceasta este întrebarea pe care toți și-o pun și pe care toți se încearcă s’o deslege. Nu credem că prin faptul că s’a făcut lui Eduard VII o primire strălucită în capitala imperiului german, raporturile dintre Germania și Anglia se vor schimba ca prin minune. Dacă aceste raporturi n’au fost satisfăcătoare în trecut , fiindcă la rădăcina antagonismului anglo-german sunt cauze adânci. Germania reprezintă astăzi singura țară care prin interesele ei economice și prin ambițiunile ei politice se află în conflict direct și real cu imperiul britanic. Asemeni cauze nu pot fi subtilizate de aclamațiunile oricât de entusiaste ar fi ele ale unei primiri. Industria și comerțul german vor continua și de aci înainte să constitue un pericol pentru propășirea economică a Marei Britanie, iar ambițiunile de supremație ale Germaniei pe Continent și visurile ei coloniale care se manifestează toate sub forma unei politici provocatoare, se vor ciocni tot atât de tare cu interesele Angliei, care ajunsă la apogeul ei, simte nevoia unei politici de odihnă și de pace. Dar dacă aceste lucruri sunt adevărate, ar fi totuși nedrept să micșorăm însemnătatea vizitei de la Berlin, însemnătatea acestei vizite rămâne mare și dată de ce. Când Eduard VII s-a urcat pe tronul Angliei, el a înțeles cu o admirabilă luciditate, două lucruri : întâi că toate Puterile de pe continent erau cam obosite de „supremația”,pa care Germania o exercita asupra lor cu oarecare brutalitate și al doilea dă afară de Germania nici una din marile Puteri nu mai avea ambițiuni cuceritoare din potrivă, toate simțeau aceiași nevoe de pace pe care o resimțea și poporul englez. Și atunci întemeindu-se pe existența acestor două simțiminte, Eduard VII a opus politicei agresive isvorâtă în parte din interesele reale ale Germaniei, dar în parte și din tradițiunile bismarckiane și din jurul gloriilor de la 1866 și 1870—o politică de pace care răspundea nevoilor și simțimintelor restului Europei și a adunat încetul cu încetul în jurul Angliei mai toate puterile europene, reușind în câțiva ani numai să isoleze Germania și să distrugă în folosul Angliei supremația ce acest imperiu o exercitase netulburat asupra întregului continent european în timp de peste 30 de ani. Odată ce Eduard ViI ajunsese la acest rezultat și că dobândise siguranța că nimeni nu j mai poate schimba, care era politica cea mai înțeleaptă pentru dînsul? Să continue a sfida Germania ? Să sublinieze triumful său ? Să sape, și mai adânc încă șanțul ,ce desparte ambele State ? Desigur că nu. O asemenea politică ar fi .speriat și ațâțat până într’atâta ,pe Germania, incât pacea luni’eî, acea pace pe care, Eduard VII urmărea tocmai s’o întemneze’ cât mai puternic in lume, ar fi fost amenințată. Prin urmare nu-î mai rămânea Angliei, dacă voia să nu ajungă la răsturnarea propriei sale politice, decât un singur lucru de făcut: să întindă Germaniei o mâna frățească; și să destindă astfel o coardă, care fusese deja peste măsură întinsă. De altminteri această politică se impunea cu atât mai mult Angliei,, cu cât Germania avea și ea tot interesul să primească mâna ce. Eduard VII i-o întindea. Intr’adevăr Germania are încă o flotă prea slabă pentru a declara un război Imperiului britanic fără să fie silită de niște nevoi absolut imperioase. Astfel stând lucrurile, vizita regelui, Eduard înseamnă că echilibrul european, amenințat de câtva timp prin antagonismul anglo-german, s’a restabilit, insă s’a restabilit în jurul unui alt centru de gravitate. înainte acest centru de gravitate era la Berlin, azi e la Londra, dar el este astăzi tot atât de stabil ca și pe vremea egemoniei lui Bismarck. Ambii păceî au chiar un cuvânt mai mult ca să se bucure; nu numai pacea este puternic chibzuita prin restabilirea unor raporturi mai normale între Anglia și Germania, dar centrul de gravitate al echiiibriluui european mutându-se; din mâinile Germaniei în mâinile țărei care reprezintă politica pacifică, ei pot fi siguri că se va veghea da acum în colo cu o îndoită priveghere ca nimeni să nu vre să tulbure liniștita desvoltare ,a civilizațiune a bătrânului continent prin vreo uneltire provocatoare sau prin vreo ambițiune periculoasă. I. G. II. Ja număra ca va apare Marți, 3 Februarie, Ziarul Călătoriilor va începe publicarea a doua nouă romane . Isprăvile d-șoarei Luizon Seteenaî i MIOS Abonamentul la Ziarul Călătoriilor insră 5 ici pe an. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA. Ședința de la 30 ianuarie 2009 Se deschide ședința la orele 3 d.asub președenția d-lui M. Phereckyde. Prezenți 142 d-nî deputați. Pe banca ministerială se află d-ni miniștri Em. Costinescu, Sp. Haret, V. G. Morțun și T. Stelian. Se fac formalitățile obicinuite. D. ministru Spiru Haret depune proiectul de lege prin care se înființează 17 catedre universitare și se numesc agregați definitiv la cele 12 catedre înființate la facultatea de drept și proiectul prin care epitropia bisericei Pitar-Moșu din București, este autorizată a ceda un teren în suprafața de 894 mp. S’au depus rapoartele comitetului delegaților de secții asupra procetului relativ la organizarea judecătorească și asupra proiectului din inițiativă parlamentară, prin care portul uniformei avocaților încetează de a fi obligatoriu de la promulgarea legei. D. dr. Gruescu interpelează pe d. ministru de războiu asupra faptelor săvârșite de comandantul reg. Mehedinți No. 17. . Se citește raportul comitetului delegaților asupra proectului de lege prin care se declară de utilitate publică construcțiunea șosetei naționale de la halta Govora la băile Govora. Proectul se admite: Se ia în discute procesul de lege pentru legitimarea creditelor suplimentare și extraordinare deschise de guvern, în lipsa adunărei deputaților. D. Ion Lahovary întreabă dacă s-au luat măsuri pentru descoperirea și pedepsirea celor vinovați de dispariția a 2 pietre de briliant de la marcare pentru cari. Statul a plătit 6000 lei. Mai care explicații asupra sumei de 100.000 lei pentru încălzit, cerută de ministerul instrucțiunei și asupra cifrei de 270.000 lei cerută de ministrul de externe. D. ministru Em. Costinescu râspunde că d-sa personal a luat toate măsurile pentru descoperirea celor vinovați, destituind chiar 3 funcționari din acel serviciu. eă d-sa a fost contra legei de marcare, dar că cei cari au suferit pagube, trebue să fie despăgubiți. In ce privește încălzitul, spune că funcționarii sunt risipitori, dar și că lemnele s’au scumpit cu 20, 0—25*/s, de altfel sumele acestea sunt minime, față cu adaosul de 1.400.000 lei pe care a trebuit să-l plătească, de pe urma ad ției d-lui Vladescu. In ce privește adaosul de 270.000 lei de la ministerul de externe, el se justifică prin împrejurările din Orientul Europei. Proiectul se votează. Se comunică că comisia de petiții s-a constituit,alegând președinte pe d. Șt. Filipescu și secretar pe d. Moisescu. D. președinte, se ia act. Votul pentru autorizarea epitropiei SS Spiridon de a ceda de Veci, gratuit com. R oșiești (Fălciă), un teren pentru construirea a două localuri de școală, este nul. La orele 4 ședința, se ridică. XXIV EMOWERBEE ZZ Pe unde a sărit capra, trebue să sară și lada. scrisoare.În salonic Ziua de 24 Ianuarie a fost serbată cu o deosebită solemnitate la școala comercială a României. Dimineața la orele 9 s’a oficiat un Te-Deum la paraclisul românesc din localitate. După aceasta a avut loc o serbare in localul școalei. D. A. Pineta, profesor de limba română, a relevat printr’o frumoasă și interesantă conferință, importanța .,Unirei“, rolul jucat de două puteri interesate la dezmembrarea României și a condus la mărirea și gloria României obținute numai prin unire. Aplausele publicului au răsplătit îndestul pe d. Pineta pentru modul strălucit cum a știut să pună în relief acest mare evenimet. Tot grație muzicei și sârguinței d-sale s’a și reprezintat două piese : „Poema alegorică 24 .Ianuarie“și alta .„Cuza-Vodă“, de d-na Adam, reprezintata de elevii cursului inferior. 1 . Corul elevilor a intonat diferte cântece : ,,Pe al nostru steag“, „Deșteaptă-te române“, etc. Cu modul acesta,s’a serbat acest însemnat eveniment, în prezența reprezentantului român și a întregului corp, didactic. S’a făcut rău că n’a fost convocată și colonia, spre a lua parte la aniversarea acestui exemplu de abnegațiune și iubire de patrie, arătat de generația trecută. Gh. w«.«o»n.»wTOe. 26 ianuarie. Mișcarea comercianților de băuturi spirtoase Cosîstiituirea de la d. Brătescu In urma unei invitațiuni făcuta de d. Bratescu comercianților de băuturi spirtoase spre a încape o acțiune pentru desființarea monopolului cârdiuonarilor precum și pentru desființarea legel licențelor s’au întrunit la d-sa acasă peste 100 de comercianți de frunte. D. Brăiescu iera, spus să iase la o parte pantea de partid și să se ocupe, numai de interesele breslei lor apoi le-a făgăduit concursul sau, riîgându-i să fie solidari pentru ducerea la bun sfârșit a cererilor lor... Dună d. Brătescu au luat cuvântul mai mulți comercianți arătând starea in care se găsește ’această, breaslă...făgăduind că Vor fi solidari spre a dobândi toate drepturile avute înainte, de legea monopolului. S’a,hotărât ca Vinerea viitoare, la orele 4 d.a., sa se țină o întrunire în sala „Amiciția“. V. căpitan Creangă a vorbit în chestia cofetarilor, un alt comerț românesc foarte vechi și, pe care Statul caută acum să-l lovească indirect prin acumularea tuturor favorurilor exclusiv pe seama sabricanților de ciocolată, rahat și halva. I Arată că dacă cofetarii se vor lăsa ademeniți de făgădueli, sau se vor solidariza cu fabricanții de ciocolată, îi așteaptă peir.ea ,fiind că fabricanții de ciocolată îi vor sdrobi prin concurență, întrunirea s’a sfârșit la.orele 5 și jumătate. Gas. Congresul de Arte și Meserii Cu ocazia împlinirei a 10 ani de la fondarea „Asociației generale a absolvenților școalelor de arte și meserii din țară“, comitetul de inițiativă al asociațiunei a organizat un congres de arte și meserii în București, pentru zilele de 30 și 31 Ianuarie și 1 și 2 Februarie. ZIUA 1 (30 IANUARIE) — Ședința de dimineață — Ședința se deschide la orele și dimineața, sub președinția d-lui G. Alimăneșteanu, deoarece d Djuvara, ministru al industriei și comerțului, n’a putut lua parte la congres; discursul de deschidere a fost rostit de d. Alimăneșteanu. Discursul d-lui C. Alimănișteanu D. C. Alimăneșteanu scuzează lipsa d-lui Djuvara, spunând că, cu toată dorința ce d-sa ar fi avut de a deschide congresul, nu o poate face, fiind bolnav, și exprimă in același timp regretele d-ui ministru al industriei și comerțului că nu poate fi în mijlocul congresiștilor. Cu ocaziunea acestui de al doilea congres, d. Alimăneșteanu urează celor prezenți bună-venire și izbândă în greaua lor muncă, spunând că economia noastră națională are nevoe de sprijinul meseriașilor pentru a putea propăși. D-sa arată cum clasa noastră muncitoare e alcătuită în majoritatea ei din elemente străine și cum, pentru ca elementele românești să ia locul celor dintâi, e nevoe să dea o mai mare desvoltare școalelor de meserii. Având in vedere programul acestui congres în care figurează chestiuni ce sunt în strânsă legătură cu nevoile clasei muncitoare,acțiunea întreprinsă de congresiști e bine-venită și de natură a putea remedia încă răul. Desvoltarea clasei de muncitori e importantă pentru noi din două puncte de vedere: pentru economia noastră națională și pentru formarea unei pături intermediare între pătura de la țară și cea cultă. Lipsa acestei clase a pricinuit mari pagube Statului. D. Alimănișteanu spune că avem 150.000 de meseriași în întreaga țară. In fiecare an mortalitatea in această clasă e de 3990. Școlile de mercerie dau in fiecare an un contingent de absolvenți mult mai mic ca acela al morților din clasa meseriașilor, iașa că pe fiece an ce trece se observă un gol tot mai mare in această clasă. Pentru a se remedia acest rău avem nevoie de școli de arte și meserii. După discursul d-lui Alimăneșteanu congresiștii procedează la formarea biroului, care e compus astfel : președinte: d. C. Alimănișteanu; președinți de secții: d-nii S. Gâdea, inspectorul meseriilor; P. Panaitescu, directorul școalei de meserii din București și M. Alexandrescu, directorul Bursei Muncea , vice-președinți d-niî . St. Burcuș, architect; P. Negreanu, comerciant ; G. Gorlanescu-Iași și Paraschivescu, secretari d-ni I : G. Elefterescu, profesor; V. Arsenie-Iași, Ionescu-Câmpulung și Atanasiu-Slatina. Biaroul a expediat în numele congresiștilor următoarele telegrame: M. S. Regelui, Palatul Regal Absolvenții școalelor de arte și meserii, întruniți în al douilea congres al învățământului artelor și meseriilor, înalță gândul lor către Tron și Dinastie. Membrii acestui congres, adânc pătrunși de înalta ocrotire ce Maiestatea voastră a dat propășirea industriei și meseriilor naționale, aduc la picioarele Maiestăței Voastre omagiile lor de profund respect și devotament, împreună cu călduroase urări de sănătate și fericire pentru binele Patriei. Președintele congresului, C. Alimânișteanu, deputat. D-lui minele industrie și comerț Absolvenții școalei de arte și meserii, întruniți în al doilea congres, vă exprimă omagiile lor de recunoștință pentru sprijinul puternic ce acordați industriei și comerțului și vă urează ani îndelungați de muncă pentru binele și, propășirea armcei naționale. Președinte, C. Alimănișteanu D-lui ministru Haret, Absolvenții școalelor de arte și meserii întruniți în al douilea congres al învățămîntului artelor și meseriilor, vă aduce cu recunoștință mulțumirele lor pentru ajutorul ce ați binevoit a acorda întru atingerea idealului lor. Adânc convinși de interesul ce purtați culture naționale in toate direcțiile de activitate românească, vă urează viață lungă pentru desăvârșirea operei începute. Ședința de după amiază Ședința se deschide la orele 4 d. a. sub prezidenția d-lui Gâdea. D. Botez dă cetire la două telegrame de odesiune din partea școalelor de meserii din Iași și Galați. D. Sava Drăgoi, directorul școalei industriale din București, arată cum acum câtăva vreme școlile de meserii și atelierele nu erau da foc frecventate și spune că vede cu mulțumire cum azi părinții își îndreaptă copiii spre meserii. Cursurile de seară pentru ucenici și adulți au împlinit un gol ce de multă vreme era simțit. Menirea lor este să pue la îndemâna meseriașilor, cari din diferite motive nu și-a putut completa studiile, cunoștințele teoretice de cari au nevoe. D sa face istoricul școalelor industriale pentru ucenici și descrie pe cele din străinătate. D Drăgoi esre părere ca ucenicii până la vîrsta de 18 ani să fie obligați a urma cursurile școalelor industriale. Cere sprijinirea înființărea unor astfel de școli și organizarea într’un mod mai serios adăugând că ele trebue să fie conduse de meseriași, singurii cari sunt în măsura să priceapă nevoile meseriașilor. * Nu toate școalele industriale — spune d-sa — trebue să aibă aceeași organizare și aceleași programa. Altfel trebue organizată o școală urmată de ucenici de croitori și astfel una de ucenici turnători. ■ Mulțumește d-luî .Alimănișteanu pentru dragostea ce poartă meseriașilor și’șî exprimă recunoștința pentru d. ministru Djuvara, către care sunt îndreptate toate speranțele meseriașilor. D. Gâdeî, inspectorul meseriilor, arată importanța cursurilor școalelor industriale și constată cu bucurie că viața noastră economică, în ce privește mica industrie, a început să se regenereze. D. Gâdeî crede că școlile profesionale de meserii înființate numai de Stat nu sunt bune. Statul nu e bun meseriaș. Menirea acestor școli e să completeze cultura generală a meseriașului și să-l perfecționeze din punct de vedere tecnic. O chestiune care trebue să ne intereseze este cum am putea avea pe ucenici la școală fără sâ jignim interesele patronilor. Deși actuala lege reglementează firele de muncă pentru ucenici, ea nu se respectă și de aceia ucenicii nu pot urma cursurile profesionale. Ca să remediem acest rău se cere să aplicăm riguros lege. In privința organizărei tehnice a școalelor profesionale de meserii trebue răspunsul să-l așteptăm de la meseriași. D. Marin Alexandrescu vorbește de învățământul industrial și cel profesional arătând deosebirea dintre ele. Învățămintul profesional trebuește —spune d-sa—organizat, astfel încât să ne dea buni meseriași. D. Alexandrescu se plânge că la noi în țari ca nici intr’o altă partesunt atâtea brațe care rămân neîntrebuințate. Pentru a forma buni meseriași, sunt 2 sisteme , sau prin școalele Statului, sau prin ateliere particulare. Cum școlile Statului nu pot primi toți copiii cari vor să urmeze o meserie, ei sunt nevoiți să se ducă la ateliere. Toată străduința noastră trebue să fie să ridicăm pe ucenicul care lucrează în atelierele particulare la nivelul cultural al acelui care a urmat,școala Statului. Ucenicilor trebue să le dăm nu numai cunoștințe speciale meseriei lor, ci și generale. D. Greceanu Constantin, directorul școalei de meserii din Tg.Berești cere, in numele micilor meseriași, avantajele ce azi se dau numai celor cu capitaluri mari și adesea streine. Interesul guvernului e să sprijine pe micii meseriași. D. G. Gâdea răspunde,că in proiectul actual al d-lui ministru de industrie, se prevede soborârea cât mai jos a limitei pentru acordarea diferitelor avantaje industriale. D. Hristodulo Elefterescu spune că în ce privește organizarea școalelor industriale în primul trimestru elevii să repete cunoștințele dobândite în clasele primare , iar cei cari au perdut sau n’au clasele primare să urmeze în timp de 1 an un curs preparator, in urma căruia să intre în școala industrială. D-și face apoi o amănunțită descriere a modului cum trebuesc organizate sediile industriale. D. Ștefan Giuglea, mecanic, propune ca pe lângă celelalte înlesniri făcute școalelor industriale să se echivaleze diplomele lor cu acele ale școalelor Statului, sau să li se încuviințeze examene de diferență, învățătorii de la țară în loc să predea copiilor cursuri industriale,cum se face azi, mai bine și-ar întrebuința timpul într’o direcție unul bogată în rezultate. Nu e admisibil ca în 2—3 suni cât urmează un învățător cursurile speciale de meserii să poată învăța attâta mecanică încât să poată să învețe și pe alții. D. N. Gr. Baaban, architect, antreprenor, este de părere că cursurile școalelor industriale nu trebuesc predate de învățători ci de meseriași. D. G. Roman, modelist la c. f. r., face istoricul înființarea școalelor de meserii din țară. Scopul școalei de meserii, zice d-sar să producă meșteșugari cari să își strângă prin muncă un capital cu care să deschidă apoi un atelier, devenind maestru pe socoteala lor, iar nu pa aceia a Statului. Descrie organizația școalelor de meserii din Anglia. D-sa. sa plânge de concurența pe care școlile de meserii o fac meseriașilor luând la licitație diferitele lucrări cari le-ar putea executa meseriașii. D-sa e pentru înființarea unei biblioteci și unei școli de chimie pentru meseriași. Vorbesc apoi d-niî Burg și Săveanu cari arată cum să fie organizate școlile profesionale. Ședința se ridică la orele 7 jum. * * . * Azi la orele 11 dim.. .toți , directorii școalelor de meserii, se vor prezenta d-lui Sp. Haret, mulțumindu-i că le-a dat concedii spre a participa la congres. ^ * ¥ ¥ Congresiștii se vor aduna azi la mesa 2 d. a. la școala de arte și meserii, pe care o vor vizită și apoi se vor fotografia în corpore. De aci se vor duce la muzeul zoologic de la Șosea.* • ¥ ¥ Biroul congresului a hotărât ca continuarea discuțiilor să se amâne pentru ziua de 1 Februarie în scop ca și patronii meseriași, cari nu sunt liberi in zilele de lucru, să poată participa. Această ședință se va ține la școala Golescu de pe cheiul Dâmboviței. Aceasta din cauza că localul „Bursei Munceî" nu e încăpător față de marele număr de congrasiști. Marele incendiu din Iași (Prin telefon dela coresp. nostru) Iași, 80. La ceasurile 9 seara, un incendiu violent a izbucnit la casele cu No. 83, din str. Goliel, fosta proprietate a bancherului Neuschotz, actualmente proprietatea Schwarz. Flăcările s’au transmis imediat ia tot șirul de magazine din partea locului. In momentul când telefonez, magazinul de muzică al d-lui Caimanovici, magazinul de ghete al fraților Braun, magazinul de haine al lui Goldenberg, magazinul de pălării al lui Hockman, cofetăria i-lor Vasiliu și Nicolau precum și magazinul de mode al d-lui Ringhilescu sunt in prada flăcărilor. Toate secțiuniie de pompieri sunt in fața locului. De asemeni întregul aparat polițienesc in frunte cu d. Alex. Zdrobici, directorul prefecturei de poliție. Mai multe plutoane de soldați fac serviciul de pază. Parchetul, bănuind că focul a fost pus, anchetează. Proveniența focului nu s’a putut încă stabili. Sunt însă indicii că, a izbucnit în podul magazinului Ringfinescu. Se crede că incendiul va fi localizat până în scurt timp, deși primejdia ca și casele învecinate, proprietatea d-lui Adolf Braunstein, să fie cuprinse de flăcări, nu e exclusă. Pagubele sunt până acum de 5000.000 lei. Cea mai mare parte din magazinele incendiate sunt asigurate, la societățile „Dacia“, „Naționala“ și „Generala“. Multe atenanse din curtea caselor Neuschlotz au fost deasemenea distruse de flăcări. Curtea de casație și proiectul de reorganizare judecătorească Se știe că ministerul de justiție a curții și Curțea da casație ca să-și arate părerile asupra proectului de Lege relativ la reorganizarea judecătorească. In acest scop membrii curței s’au întrunit în secțiunii unite și au dresat un proces-verbal in care își arată părerile asupra acelui proces. Iată câteva deziderate mai principale : 1. Curtea e de părere ca grefierii și ajutoarele de la Curtea de casație '' fie' considerați' ca magistrați, iar nu ca funcționari judecătorești, după cum e prevăzut în proiect. In cel mai rău caz, ei să râmâe asimilați magistraților așa după cum e prevăzut in actuala lege. II. Curtea e de părere să se mențină principiul pluralității in ce privește completul tribunalelor. III. Consideră ca unsă instituția inspectorilor judecătorești dar numai in ce privește judecătoriile de ochi și tribunalele.. O considera insă la inutilă pentru curți. Nu admite nici intr’un caz ca inspectorii să aibă și dreptul de control în ce privește aplicarea legei. Acest drept rămâne" tot instanțelor superioare judecătorești, așa după cum e în actuala lege.IV. In ce privește consiliul superior judiciar, care după noul proiect de lege are dreptul de«veto» la ce privește numirea și avansarea magistraților, Curtea e de părere ca consiliul să nu aibă acest drept ci cel mult să aibă dreptul de a forma un tablou sau să recomande mai mulți magistrați din care apoi ministrul să numească pe cină va crede de cuviință. Curtea de casație găsește că ar fi mai bine să se mențină actualele dispozițiuni în ce privește judecarea" magistraților în chestiuni disciplinare decât să se dea acest drept consiliului superior judecătoresc, căci prin aceasta s’ar atinge prestigiul Curții. Curtea de casație se pronunță și contra inamovibilității membrilor parchetelor tribunalelor. In afară de acestea Curtea face și alte observațiuni de puțină însemnătate asupra proectului. Intre acestea și părerea de a se crea o casă da pensiuni pentru a prozii______ ____IM. T. O CUGETARE BE ZI Experiența și mintea au dovedit că nu urmează bine lucrurile ce depind de răniți. ȘTIRI . SÎÎEJA4TATE <— Prin poștă — Defunctul rentier Coblenz a lăsat orașului Colonia întreaga sa avere, de' peste două milioane de mărci,'în scop de a se înființa un azil al invalizilor. Intr’o comună de lângă Halle, au murit trei copii cari au mâncat prăjituri otrăvite. S’a deschis o anchetă.. In luna Ianuarie emigrarea prin portul Bremen a fost de cinci ori mai mare ca în luna corespunzătoare a anului trecut, adică 13.183 persoane. După ultimele socoteli făcută, cheltuiala totală a tăereîistmpluî de Panama va fi de 29 milioane dolari. Mai sunt de tăiat in momentul de față 111 milioane metri pătrați de pământ. .* încă unul din castelele imperiale germane, cel de la Friedweid, a fost pus în vânzare de către administrația bunurilor coroanei. Regina văduvă Margareta a Italiei, care va face în curiid o călătorie în Japonia, a hotărît să meargă în automobil până la Vladivostok. Prințul Borghese, care a făcut drumul de la Vladivostok la Paris, a dat reginei mame informațiile trebuitoare pentru această călătorie. Ni se scrie din Berna (Sințeza) că Dumineca trecută s’a serbat acolo în institutul Haliemanum de la facultatea de medicină, jubileul vestitului profesor de fisiologie Ango Kronecke. Au luat parte delegați din multe țări. S’a înmânat jubiliarului o adresă de felicitare cu peste 300 de iscălituri din Elveția, Germania, Austro-Ungaria, Franța, Belgia, Italia, Danemarca, Rusia, Scandinavia, Anglia, Statele Unite și Japonia. Adresa e legată in piele și împodobită, cu pietre scumpe. ’ PIIMEA IN CIRCULAȚIE a liniei Buzau Nehoiaș. Pa ziua de 16 Februarie (1 Martie-st. n.) 1909, se va deschide linia de interes local Buzau-Nehoiași pentru traficul de călători și bagaje, numai între stațiile : Buzău-Grindu - Verbești-Cândești- Palanca Oreasca-Măgura-Pârnov - Ruștavăț-Viperești și Cislău. Itinerarul trenurilor se va face printr-o publicație ulterioară. In tariful ce se va publica în curând, taxele sunt calculate astfel: -Pentru cl. I l bani de chilometru, iar taxa minimală 60 de bani. Pentru el. III 5l/3 bani de chilometru, iar taxa minimală 30 bani. Tot o dată direcțiunea acestei linii a luat masuri pentru înființarea și a c. ăi. PROIEC pentru arendarea moșiilor Statului, Casei școalelor, Casei bisericei, județelor, comunelor și așezămintelor de binefacere și de cultura națională la asociațiunile țărănești sau pentru exploatarea lor in regie (Urmare și slujit.—Vezi No. de erî) Art. II.—In caz când ministerul de agricultură și de domenii, instituțiunile și așezămintele, sau când Casa centrală a Băncilor Populare, cu ocaziunea exercitării controlului ce legea îi dă asupra asociațiunilor țărănești de arendare, ar constata că asociațiunile țărănești nu s-au conformat obligațiunilor privitoare la modul de cultivare al moșiei. Statul, instituțiunile și așezămintele vor avea dreptul de a se aplica sancțiunile ce sunt datoare să prevadă în contractele lor de arendare. Art. 12.—Când se va constata că mandatarii nu lucrează în interesul asociațiunii și că sunt de rea credință, că pământurile de cultură nu s’au distribuit conform contractului de arendare, sau că unii din membrii asociațiunii trag foloase în dauna altora. Statul, instituțiunile și așezămintele vor putea provoca schimbarea mandatarilor. Dacă nu se va putea numi alți mandatari sau dacă după înlocuirea mandatarilor nu se va constata o îndreptare, contractul va putea fi reziliat, fără somațiune sau judecată, ci numai pe baza constatărilor făcute. Desisiunea ministerului, a instituțiunii sau o admnistrațiune a așezământului respectiv, privitoare la rezilierea contractului de arendare, va fi comunicată asociațiunea cel puțin cu trei luni înainte de deposedare. Art. 13. — Asociațiunile țărănești nu vor putea ceda, sub nici un cuvînt și sub nici o formă, contractul de arendare a moșiei ori a unei părți dintr’visa. Ori-ce cesiune totală sau parțială dă dreptul Statului, instituțiunilor și așezămintelor la rezidarea contractului de arendare, fără somațiune sau judecată. Art. 14.—Când Statul, instituțiunile și așezâmintele nu vor putea arenda moșiile,tor la asociațiuni țărănești, ele se vor administra în regie. Art. 15.—Exploatarea moșiilor Așezămintelor în regie se va face conform regatelor, stabilite de administrațiunile acestor așezăminte și după normele prevăzute prin această lege pentru administrarea moșiilor Statului în regie. Art. 16.—Exploatarea în regie a moșiilor Statului, Casei școalelor, Casei bisericei, județelor și comunelor, se va face prin administratori, numiți de ministerul agriculturei și al domeniilor, ți de aceste institutioni, conform regulamentului de aidicare al acestei legi. Locurile de muncă vor fi date spre cultură de preferință țăranilor stabiliți pe moșie și, dacă vor mai rămânea disponibile, celor din vecinătate. Morile, bălțile, stuferiile, zăvoaele și celelalte Venituri accesorii, se vor arenda prin licitațiune politicî, dându-se preferința asociațiunilor țărănești din localitate. "Art. 17.—Prețul acestor locuri se va stabili de ministerul domeniilor, de instituțiunile sau de așezămintele de binefacere și da culture națională, conform art. 5 de mai sus. Piața zecimelor comunale și județene datorite pentru moșiile Statului, se va face de cultivatorii de pământ, iar suma plătită va fi dedusă din prețul de arendare. Art. 18.— Statul, instituțiunile și așezămintele de binefacere și de cultură națională vor avea asupra averei mobile a membrilor asociațiunii țărănești și a capitalului lor de exploatare : vite, instrumente, mașini, etc., precum și asupra recoltei țăranilor cari au lucrat pământul de pe moșiile lor, privilegiul prevăzut de ant, 1730 din codul civil. Țăranii, cari vor fi făcut în voii cu administratorul moșiei, nu vor putea ridica recolta lor decât după ce vor fi plătit integral prețul stipulat în contractele lor de învoeii pentru pământurile pe care recolta a fost produsă. In caz contrar, țăranii se vor pedepsi conform art. 5, al. IV din legea pentru învoelile agricole din 23 Decembrie 1907. Art. 19. —Încasarea arendei de la asociațiile țărănești, precum și a prețului locurilor distribuite de delagatul moșiei, se va face de Stat, de instittuțiuni și de așezăminte conform legei de urmărire a contribuțiunilor și veniturilor Statului. Art. 20.—In localitățile unde sunt crescători de vite, cari nu-șî vor putea procura în alt mod pământul necesar pentru creșterea vitelor. Statul va putea rezerva până la o pătrime din întinderea moșiilor, arendate la asociațiunile țărănești sau din aceea a celor ce va administra în regie, spre a o arenda la asemenea crescători. Art. 21.—Terenurile rezervate pentru împăduriri, buițile, stufăriile și toate terenurile inundabile, precum și orice terenuri destinate ameliorat,iunilor funciare, nu intră în prevederile acestei legi. Art. 22. — In caz când Statul, instituțiunile și așezămintele s’ar găsi în imposibilitate de a arenda moșiile lor la asociațiuni țărănești sau de a le exploata în regie, conform dispozițiunilor prevăzute în această lege. Statul, instituțiunile și așezămintele publice vor putea arenda în total sau în parte aceste moșii la alte persoane. Constatarea imposibilității de arendare sau a căutării în regie se va face printr-o cercetare ordonată de ministerul de agricultură și de domenii, iar arendarea nu se va putea efectua decât în urma avizului conform al consiliului superior de agricultură. ■ , Art. 23.—Contractele de arendare ce se face de‘ așezămintele publica în contră dispoiSili unilor legei de față, sunt nule’și de nul efect. Nulitatea este de ordine publică. Ea poate fi cerută de orice persoană interesată,sau de ministerul public de,pe lângă tribunal, a situațiunii imobilului. Art. 24.—Contractele de arendare încheiate de Stat, de Casa școalelor, de Casa bisericei, de județe, de comune și de așezămintele de binefacere și de cultură națională astazi in vigoare, vor rămâne valabile până la expirarea lor. Art. 25. — Un regulament de administrațiune publică va desvolta dispozițiunle cuprinse în această lege. Ministrul agriculturel și al domeniilor Anton Carp. MIȘCARE intre verificatorii de măsuri Verificatorul de măsuri și greutăți cl. Ilerăscu Dumitru este retrogradat pe ziua de 1 Februarie la cl. II pentru gravă neglijență în serviciu, iar in locul său este înaintat la cl. 1 verificatorul cl. Ii Gheorghiu Eugen. V. Verificatorul cl. I. Panaitescu Petre I. este transferat după cerere de la Focșani, și însărcinat cu conducerea brazoului de mustiți din Giurgiu,și îndeplinirea Serviciului la comunele rurale Arsache, Găujani și Petroșani, în tocul verificatorului Herăscu I., retrogradat și transferat ca pedeapsă la Câmpulung. Verificatorul d." l. Gheorghiu Eugen este transferat prin înaintare de la Buzău și Urlați .și însărcinat cu conducerea chiurcuilui de măsuri și greutăți de Focșani și îndeplinirea serviciului la com. Mărășești, în locul verificatorului d. l Panaitescu Petre, transferat. Verificatorul cl. h Clerescu D tru este însărcinat cu conducerea biuroului de măsuri și greutăți de C.-Lung, în locul verificatorului cl. II Angelescu Al. I., transferat. Verificatorul cl. H Angelescu Al. I. este transferat de la C.-Lung, după cererea sa și însărcinat cu conducerea birourilor de măsuri și greutăți de Buzău și Urlați, în locul verificatorului Gheorghiu Eugen, transferaprin înaintare. _________ trimite lunar de la înființarea pavilionului. D-na Elisabeta Moisescu 20 pâini și 5 kgr. carne. Primăria Comunei București 1500 pâini lunar. Poliții comunală pâine confiscată 192 bucăți. D-niî brutari cu următoarele sumi de pâini lunar: Iosef Goldwurm 25, Gheorghe Mihail 50, Cabal Nathan 30 Voiculescu 25, Manolescu Gh. 30, Martin Ianoș 30, Teodorescu I. 50, Rizescu I. 50, Radulescu N. 50. Nicolescu Ion 30. Doamna Maria Olmazu, si obiccte de artă pentru tombolă, în valoare de lei 300. Doamna Elena Pherekyde, 2 tablouri lei 60. Emilia Stroe Popescu, 2 tivi și o fiernă lei 54. Ținem să mai menționăm că d-ra de Klemme în trecerea sa prin București din produsul unui concert a oferit soc. 490 lei pentru care soc. Î i aduce viile sale mulțumiri. De la soc. „Pâinea Zilnică“ Comitetul societăței de binefacere „Pâinea Zilnică“ de sub înaltul patronagiu al M. S. Reginei, aduca călduroasele sale mulțumiri persoanelor și instituțiunilor caritabile, mai jos notate, care au răspuns la apelul făcut de societate cu ocazia sfintelor sărbători oferind obolul lor pentru alinarea suferințelor săracilor induieindu-se astfel câteva clipe din viața lor : Banca Marmorosch Blanck lei 500, Banca de Credit Român 200, Creditul Funciar Rural 200, Creditul Funciar Urban 200, Banca Națională Română 200, Banca Generală Română 200, Soc. de asigurare generala 200, • Soc. de asigurare Dacia România 200, L’Indépendatme Roumaine 200, d. G.,N. Pontief din p. casei Ev. Gheorghieff, 100, societatea petroliferă ,Astra“ 100, Tha Bank Of. Roumaine Ld. 100, Soc. Concordia Petroliferă și Vega 100, Soc. Română Americană 100, Soc. Iteaua Română 100, D. M. Bragadiru 100, Spc. de asigurate „Patria“ 60, fabrica de săpun „Stela“ 40, d. Sigmund Prager 40, d-na. Cornelia 20, d. Vie Constantinescu 10, ,d. Bergher 8.40.. Societatatea aduce mulțumiri celor de mai jos, care au oferit alimente, obiecte etc. Fabrica Chitila SO kgr. zahăr, Fabrica Mărășești 50 kgr. zahăr, d. Lessel 2000 kgr. lemne, d. Bela Erb 1000 , kgr. lemne, d-niî Bucher & Dürer 500 kgr. lemne, d. Frank 30 kgr.cafea, afară de cele 10 kgr. ce DIN ȚĂRILE BALCANICE ,*. Sârbii au fost afectați de știrea că guvernul sârbesc a oprit pe consulul sârb din Moscova de a înscrie voluntari. Generalul italian Robilant a declarat unui redactor al ziarului „Journal de Salonitrue“ că reorganizarea jandarmeriei din Macedonia, din cauza Lipsei de fonduri, merge greu. Ziarul „Politica“ din Belgrad cere guvernului să facă față de Austria politica pe care o face Bulgaria față de Turcia. Austria după „Politica“ nu-î convine să aibă un război și față de amenințarea Serbiei cu mobilizarea va fi silită a ceda. ,*,, Sesiunea parlamentului turcesc va dura 6 luni in loc de patru ce nu fusese hotărit mai înainte. Sultanul a conferit ordinul Megidie cl. III conducătorului opozițiunea musulmanilor din Bosnia Ali- Bey-Firdus. V din Craiova(Macedonia) se anunță că in împrejurimile acelui oraș și-a făcut apariția șeful de bandă Ciavdaroff. D. Guckoff, deputat în Dumă și șeful „oetobriștilor“ a plecat intr’o călătorie de studii. Dînsul va vizita Constantinopolul, Sofia și Belgradul. Sindicatul ziariștilor din Belgrad a înființat un „tribunal de onoare“ care va putea judeca toate diferendele de onoare nu numai dintre ziariști, ci și dintre particularii care ar recurge la ei. IftV SEATEEZ7 IDeii afectarei localurilor. Să se aerisească localul bine și să se arză sulf, 40 grame de metru cub._____ SUBSCRIPȚIA pentru construirea unei ferscire din Ierusalim Suma din urmă lei 1181.15 Constantin ChiricQ, loco, iei 259 Total lei 1183165 .TfTrv*