Universul, martie 1909 (Anul 27, nr. 58-86)

1909-03-01 / nr. 58

smwMHMBg b­uminecă 1 Martie isos C A­RTJEJB­A Ședința de La 27 Februarie 1909 Ședința se deschide la orele 2.20 m„ »«a președinția d-lui M. Pheredhyde. Prezenți 112 d-ne deputați- Pe banca KajBislfij-lală se află d-mi miniștri Anton Carp, V. G. Morț­an și gene­ral Averesen. Se fac formalitățile obicinuite. D. V. Cerchez depune niște peti­țiii ni relativ la îmbunătățirea soartei unor categorii de funcționari în ve­derea pensister. D. Ș­tef. Ion cere un tablou de lo­furile funcționarilor publici, în care să se vază prin ce faze au trecut, do­rind a studia nouile legi depuse. I­. N. Filipescu cere a i se pune la dispoziție dosarul­­ cu motivele dis­­tituirea d-lui Cazacu de către fostul Ministru V. Lascăr. D. V. Fițoli anunță o interpelare relativ la nemulțumirile veteranilor. Se votează procesul de lege prin care se deschide un credit pe seama Eforiei spitalelor civile din București. Fiind anunțată interpelarea d-lui Al. Marghiloman, adresată d-lui mi­nistru de război, lojile sunt tiuite de public. Tribunele doamnelor sunt de asemeni pline. Interpelarea d-lui Al. M­ar­­ghiloman Dezvoltând interpelarea mea sunt departe de ori­ce interese politice și îmi îndeplinesc o datorie. Intră în fondul interpelărei. Zice că va face, în interpelarea sa, critica administrației ministerului de război, unde vede delapidarea banilor publici și neîngrijirea de interesele armatei. In ipimentul de față sunt ISO detașări printre ofițeri, pe cari com­­parându-le cu cele făcute sub d. ge­­rul Manu, se vede că sunt prea nu­meroase. Unitățile militare au suferit din a­­ceastă cauză. Citează mai multe ca­zuri. Arsenalul e comandat de un co­­licil de artilerie, iar regimentul lui de km alt colonel, în locul ajutorului de co­m­andant care este în ministerul de răzbu­i ă. Statul major e­ste de asemenea con­dus de ofițeri cari ar trebui să fie la corpurile lor. Lucruri de acestea nu se admit de o bună rânduială în armată ți sunt dator a le arăta, ca amic de­votat al forței armate a țărei. Citește art. 403 din regulamentul înaintărilor in armată și arată con­­dițiunile de recrutare și înaintare a ofițerilor. Zice că d. ministru de răz­boi nu a fost fericiri în cariera sa, căci a înaintat fără să facă stagiul cerut de la un grad la altul.. Azi vine colonelul Pătrașcu care ridică vocea. E­i nu cred să fie nici măcar un tachist, cu toată puțina mea deferenm ce am pentru partidul lor, care să încurajeze acte de indisciplină în armată și nu cred pe nimeni din toată Camera capabil de ala ceva. Citește o circulară trimisă de d. ministru șefilor de corpuri, prin care cere a i se arăta cari din ofițeri denotă spirit de Indisciplină sauî rele purtări, semnată de colonel Piu­rașcu. Daci d-sa introduce un soi de spio­­nagiu în armată care se întinde de sus până jos, Mă întreb ce devine cama­raderia dintre ofițeri, față de această­­ mentalitate a sferei diriginte din ar­mată. Spionagiul in armata din Franța se făcea de civili, nu de militari. Primesc numeroase scrisori din par­tea ofițerilor, cari mi se plâng că fișele Înființate de ministerul de răz­boiu le-a sfărâmat cariera. Nu încape îndoială că aceste fișe s’au înființat la ministerul de război. Zice că seria I a faptelor o consacră furniturilor de furagiu­­ a­l­ furnizo­rului Aron Sand­­­a III-a cumpărătu­rilor de arme făcute în ultimul timp. In chestia furnizărilor de furage, vorbește de oferta d-lui Văleanu. Acesta era senator în timpul când s’a încheiat contractul. Zice că contrac­tul e nul, căci e semnat de secretar, deși acesta nu putea semna de­cât până la valoarea de 10.000 lei, și nu e contrasemnat de directorul de ser­viciu. Fânul furnizat era de o calitate proastă și pe jumătate nu era mâncat de caii armatei. Se admite și o sumă de 50 lei de vagon pentru vamă, fără a se spune dacă se dădea numai pen­tru fânul adus din străinătate,­ sau și pentru cel din țară. Mai târziu se­cretarul general aprobă majorarea pre­țurilor din contracte,cu efect retroactiv (vezi dosarul 5­­D),în urma unei cereri din partea substituitului d-lui Va­karni. Ast­fel vedem că de unde mai înainte vagonul de fân revenea la 750 lei, Văleanu îl dădea cu 1.025 lei. Socotiți cât revine această diferință la 7 milioane kilograme fân și 7 mi­­lioane grăunțe. De ce n’ați trimis la comisia de reformă pe ofițerul care v’a trimis scrisoarea în care vi se a­­rătaț­ aceste lucruri ? Dar mai erau în același timp nu­meroase oferte ; vă întreb ce v’a făcut să primiți acea ofertă ? Relativ la oferta pentru făină a d-lui Eremia s’au primit niște con­dițiuni tot așa de defavorabile, căci Eremia lucra pentru altul, fabricant de făină, de la care cumpără făină cu 48 lei suta kg. și o vindea cu 24. D. ministru interimar la războiu­ Bră­­tianu a vroit să nu aproba contractul, dar era prea târziu. Ministerul de războiu plătea astfel făina cu­­ peste 2000 lei vagonul, pe când pe piață se vindea cu 1500 lei. D-voastră râdeți, d-le general, dar aici noi vorbim lucruri grave și se­rioase (Aplauze pe băncile majorita­­reî). Față de aceste fapte, concurenții serioși nu mai îndrăznesc a urca scă­rile ministerului de război­. Trece la partea a II-a : contractele lui Aron Sand. Mă voi­ folosi nu­mai de 2 contracte, care sunt tipice. La 1904 armata avea o lance, care era mai înceată în acțiune și care trebuia schimbată. La 1906, față de greutățile de a face o nouă lance la arsenal, se decide a se face licitație în țară și străinătate pentru procurarea nouei lance a cavaleriei. La 1907 chestia revine în discuție. Atunci co­mitetul permanent adaugă că dacă nu se pot găsi acele lănci conice, să se mențină lăncile vechi. Vine o casă germană care oferă lănci cilindrice, cum vin și alte terte. Se opinează de către consiliul permanent a se aproba oferta cu lănci conice și a se apro­viziona la început un singur regi­ment. Cu toate acestea s’au refuzat alte oferte și s’a dat comanda direct lui Sand, de mai multe mii de lănci, fără ca el să aibă brevet pentru acel tip de lance și fără a se spune care tip de lance se furniza. In dosar găsesc raportul unui co­lonel care spunea că noua lance a lui Sand e inferioară fiind mai subțire și sudată în loc de înșurupată. Apoi ministerul avea nevoe de 15 articole material de armament, pen­tru arsenal , se face licitație și prin­tre concurenți este și un român. Se prezintă și Sand, in numele unei case. Acesta este primit la licitație fără a fi supus obligațiilor din costul de sar­cini. Rezultatul este că Sand dăduse prețuri defavorabile, față de celelalte oferte. Ministerul nu aprobă rezulta­tul licitațiunei și decide a se ține o­ nouă licitație. De rândul acesta Sand reușește a câștiga două articole. Mi­nisterul n’a aprobat nici pe aceasta. La­ a III-a licitație se obține un preț cu 5900 lei mai urcat, căci se urcase prețul alamei. Licitația stă 4 luni neaprobată, deși timpul de efectuat comanda țcâlea. In­­ acest decurs de timp Sand face o supraofertă pentru niște articole- Se decide a se face o nouă licitație, dar orală, neobicinuită in legile noastre. Grație acestui procedeu Sand ridică­­ prețul articolelor .cu sume foarte mari; toată ■comanda de­ 80.000 lei se­ re­duce insă cu 4500 lei față de prețul oferit la­­ a H1-a licitație scrisă. Pen­tru această neînsemnată economie se pierde un an, pe lângă că prețul care se obținuse la prima licitație fusee­­ aproape îndoit. Și pentru cine s’ați făcut aceste călcări de lege ? Pentru un renumit crupier de la Berlin ! Legalmitea români din­ Berlin a­­trage atenția ministerului de externe că acel Sand era implicat latru« șan­­tagiu și ocazia concesionarei consu­latului din Bimm și cu alte afaceri— două privind chiar afaceri din Ro­mânia—și că fabricile berlineze declară că nu vor veni la nici o licitație a­­r­atari de acel comisionar. Ministre­­ de externe arată toate a­­cestea ministerului de războiu­. Totuși Sand este furnizorul nostru militar, favorizat in asemenea mod. Acest Sand și oricare altul ca el, ar trebui să dispară pentru tot­deauna deja concurența ministerului de război. La orele 4 ședința se suspendă. La redeschidere, 4. Marghiloman continuă. Vorbește despre a treia chestie a interpelărei s­ale : arsenalul armatei. Un domn Nacht face o ofertă pen­tru cumpărarea de mitralii, inum­ie arsenalului. Se mai primesc atunci și alte oferte. Deși un colonel spunea să nu se vândă mitraliile cât timp vom avea pulbere neagră, fiind necesare pentru apărarea șanțurilor, chiar consiliul permanent opiniază a mi se aproba ofertele, căci numai materialul valora 30.000 lei, pe când concurenții ofe­reau numai 8.000 lei. Inspectorul artileriei spune că ar fi mai bine să se extragă materialul din mitralii și să se întrebuințeze în pirotechnie și arsenal pentru nevoile armatei. Șeful contabilității arată că fără autorizația consiliului de miniș­tri aceste mitralii nu se pot vinde, totuși de secretar general al ministe­rului de răsboi aprobă vânzarea a 19 mii mitralii cu 9.000 Ioi lui Nacht, cea­ ce revine 50 bani de mi­tralie. Or, în acelaș timp statul cum­pără 160.000 kr. plumb cu 40 hari kgr. Chiar dacă mitraliile care cântă­reau 5 kgr., ar fi avut plumb, vedeți cât prețuiau. Asemenea se întâmplă cu tuburile de alamă. Un inginer, Mironescu, oferea iei 1.20 de mitralie și oferea chiar îndoit, dacă i se da voe să examineze conținutul mitraliei,­­iar nu 50 cen­time cum se aprobase lui Nacht. în urma analizelor făcute, s'a cons­tatat că mitraliile conțineau­ zinc și prea puțin plumb. S'au dat: zinc de 53.900 lei, plumb de 1960 lei, amba­­lagi­i de 4000 lei, toate 59.000 lei,—cu prețul de 9000 lei ! In urma acestora comandantul cetă­­ței București, general Boleanu, spune in raport, că arsenalul armatei a ră­mas sărac iar comandantul arsena­lului că nu mai are de­cât 4900 mi­tralii,—cari nu ajungeau de­cât pen­tru 2 ani de exerciții. Dar legea comptabilității publice arată cum se face vânzarea materia­lului inutil. Ministerul Domeniilor nu poate vinde nici cai reformați fără licitație publică. Mâine veți vinde pușcă și tunuri, după sistemul d-voastră. Cine vine azi să ia responsabilitatea acestor fapte ? In 1908, Zisman, armurier din Bu­curești, face ofertă ministerului de război a vinde ofițerilor arme modelul din război. Slheil, cu 77 lei bucata, mai oferă că primește chiar material vechi pentru sumele ce i se vor cu­veni, zicând că armele Stheil ce avea­u dânsul, este singurul stoc ce se mai poate găsi-Adevărul era că firma Stheil nu mai fabrica pentru moment numai și vin­dea pe cele gata cu 72 lei, că armele nu erau necesare trupei și că cereau vre­o 500 ofițeri să cumpere asemenea arme. Dar Zisman mai arată că e gata a primi să repare și armele uzate pe care le și indica. El se oferea tot o dată să cumpere cu 20­ lei armele noastre vechi, în schimb să i se cum­pere 800 pușci ale lui „Stheil“ cu 77 leî una. Oferta se aprobă, deși fabrica Stheil spunea că nu garantează de armele oferite de Zisman, fiind arme de comerț ! Armele oferite de Zisman se pri­mesc de d. ministru de război, ca fiind destinate trebuințelor jandarme­riei. De unde deferența aceasta pentru jandarmerie ? De ce această trupă să fie înar­mată cu alt­fel de arme, și încă cu arme pe cari fabrica le arăta ca fiind de o calitate inferioară ? Cred d-le ministru că v’aț­i luat o gravă răs­pundere ! Mai departe , după 6 luni Zisman cumpără armele vechi ale armatei, pentru care oferise 20 lei, cu suma de 15 lei și 10 le. Adică se dau 4000 puști pentru 800 carabine. Acesta e rezultatul ! Și se poate zice că sunt arme defect, când ele se cumpără de organizațiile secrete revoluționare ? Aceasta este o rușine pentru ar­mată și pentru țară. Doresc ca ministerul de războiu să fie spălat de aceste acuzări. Răspunsul d-lui gen.­ Ave­res«« Zice că a ascultat cu plăcere pe d. Marghiloman, dar a rămas surprins că d-sa a putut ridice așa acuzări contra unei instituțiuni ca armata, fără a fi pe deplin convins. Era mai bine a evita greșeli pentru d-sa și pentru auditor­ dacă venea să’mî spue cele ce auzise, era să fac anchetă, cu d-Sa alături și n’așî fi cruțat pe ni­meni, nici chiar pe mine însumi. Anul trecut d. Filipescu îmi atră­sese atenția asupra unor greșeli ce cre­­deau că se făcuseră cu furajul. Am cer­cetat și m’am convins că n’avea drep­tate, lucru pe care d-sa l’a primit fără a maî cere a-l dovedi. Altfel ași fi fost gata a-î pune și actele la dispoziție. Dar d.­­Marghiloman începe cu o greșală pe chestia detașerilor. Când am venit am găsit 281 detașerî și sub mine ați găsit 171, înainte nu te știa toata lumea, eu le-am scris cu caractere italice in anuar, ca să știu toată lumea. Dă explicații asupra unor detașerî cari se impuneau în vederea înaintă­rile, spre a nu nedreptăți pe ofițerii cari trebuiau avansați și a menține justul echilibru al înaintărilor. Fiindcă s’a referit la mine d. Mar­ghiloman, îi vom­ spune că am fost înaintat locotenent in urma camara­zilor mei. Mă măgulesc a crede că am procedat in mod treptat, așa cum trebuia, ținând­ seamă de meritele p­­ofițerism­,distinși, ■ ■­ ... Vin la o chestie foarte dificilă. Cre­deam că după înțelegerea ce avusesem cu d. Marghiloman va evita acea­ chestie. Este chestia fișelor. Ne-a ce­tit o scrisoare a colonelului Pătrașcu. Dintr’o măsură special luată d-sa face o stare generală ? A mai avut precedent sau urm­are ? I-am dat a­ceste explicații d-teti Marghiloman, chiar la d-sa acasă. Citește un comu­nicat oficial, prin care spunea că sunt inexacte zvonurile despre delațiune din contra s'au luat măsuri a se pune capăt anonimelor cari se obie­m­iau foarte mult. Din 1908 armata a avut rol și mai mare ca în 1907, când a reprimat re­voltele, căci a prevenit alte revolte, cari se plănuia și. Aveam motivele­­ mele să procedez ast­fel care am procedat in cazurile speciale, însăși faptul că scrisoarea­­ colone­lului Pătrașcu a ajuns in alte inim­i, dovedește scopurile ce se urmăreau printr'însa. Relativ la partea ad­tivă, constat cel dinții că în ad­ția noastră sunt defecte : excesiva centralizare și lipsa de control. Merg deci pe calea , des­­centralizărea tuturor­­ chestiunilor cari se pot rezolva în afară de minister, de către comandanții corpurilor de armată. Despre afacerea Sand , după cele spuse de d. Marghiloman s’ar zice că eu am inventat pe Sand sau că l’am pripășit la ministerul de război. Arată că de la licitațiile ministerului de război sunt excluși cei cari nu s'au ținut de angajament cu ministe­rul de război și cei căzuți in fali­ment. Regula s’a facut în 1900, când d. Marghiloman era în guvern. Zvonu­rile colportate au fost, lansate de acei egri au fost nemulțumiți și au ajuns a lua proporțiile ce s'au auzit. Citește un contract făcut la 1906 cu Band, de către r. general Manu și altul făcut tot la 1906 de d. general Gab­­­er, de­și la 1903 ministerul de răz­boi a fusese inf­ormat despre morali­tatea lui Sand. Dar mai au contracte de furnituri cu Sanid direcțiunea poștelor din 1895 până la 1909, în valoare de­­ 358.000 lei . C. F. R., în numele acestuia propriu­, pentru su­me dest­u­­ de importante. Nici nu­­ am inventat nici nu l'am adus eu pe Sand El­­area in 1906, când a tra­tat cu d. general Manu, procură le­galizată de legațiunea română din Berlin. In ce privește furnizarea furajelor, amî am­ dat poruncă a se trata direct cu proprietarii. Arată că a fost un singur ofertant și de aceea a anulat prima licitație Dacă știam că prețu­rile se vor urca, aprobaim prima lici­tație. Spune ca acolo unde s’au pre­zintă­ la corpurile de armată supra­­licitanți, au­ fost toți primiți. Anali­zează pe rând cazurile citate d­ e d. Marghiloman. La Bârlad, unde s'a prezintă­ s> d Văleanu, se ținuse li­citația și numai după licitație s'au primit oferte directe mai favorabile. Diferența intre oferta d-lui Vă­­leanu și aceia imediat inferiori era de 20 bani ia vagom,aproape neînsemnată. Dacă i s'au făcut concesii sub caetul de sarcini, nu știu: vom­ cerceta și vom­ lua măsurile cari se impun. Eu am publicat broșuri și anunciuri prin Monitor, invitând pe proprietari să ofere direct ministerului. Este vorba mai mult de sistem administrativ,­­de­cât de procedare necorectă. In chestia fu­ni zarei fainei zice eu s’a aprobat oferta Popovici, fiind­că era mai ieftină de­cât se lua făina de la manutanța. Apoi intervine su­praoferta lui Eremia, pe care am fost siliți să o acceptăm, întru­cât d. Po­­povici nu s'a mai prezintat la licită­rile următoare. Chestia lăncilor. Constat că d. Mar­ghiloman n'a fost bin­e informat. D-sa n’a consultat bine dosarele și s’a ser­vit mai bine de șoapte. Chestia lan­­­celor datează din 1904, când eram comandant de regiment. Citește adresa directorului arsena­lului prin care spune că arsenalul nu poate fabrica lănci nici de un fel nici­ degastui. Spune cum comitetul artile­riei a primit lancea de formă conică, pentru motive teh­nice. Oferta accep­tată era mai avantagioasă. Cât pri­vește eficacitatea acestor lănci s-au comportat foarte bine și iau asupra mea răspunderea. Arată că ți s’a a­­dăugat o parte care se păstrează la magazie, pentru caz de mobilizare, fără nici o diferență de cost. Chestia mitraliilor­ cred că d. Mar­ghiloman ori nu e la curent cu ches­tiile militare, ori a fost rău infor­mat. Inspectorul general al artileriei spu­sese să nu fie vândute cât timp vor avea pulbere neagră, fiind utile pen­tru apărarea șanțurilor. Constat și eu că persoane streine pot fi informate a­­supra chestiilor de înarmare. Era vorba de mitralii pentru tunuri de câmp, nu pentru tunuri de cetate, cari prețuesc mai mult. Ele fuseseră evaluate cu 72 bani mitralia și s'au vândut cu 50 bani. Din mitralii s'au reținut opt mii necesare cetăței. Prețul mic a fost calculat, socotin­du-se și cât ar fi costat lucrul transformarea materia­lului din mitralii. Cu alama stă tot ca și cu fănul. Prețul s’a urcat la celelalte licitații și de obiceiu se amână primele lici­tații, în speranța că celelalte vor da rezultate mai satisfăcătoare. La urmă s’a procedat prin bună învoială. Am făcut greșală când am zis : el­tei­tați­e orală», am voit să fie bună învoială. In chestia armelor vindute lui Zisman am primit carabinele oferite de Zis­­man atunci cînd se mărea jandar­meria și avea nevoe de arme. E o deosebire între rolul pe care îl are jandarmeria și armata com­bativă. Am spus că acele arme pot fi primite pentru jandarmerie iar nu pentru armata de luptă. Dar cred că ori­cine ar putea vorbi de armele vechi, afară de domnul Marghiloman. Toată lumea s’a opus la aducerea acelor arme și d. Mar­ghiloman chiar a intervenit ca mi­nistru de externe a fi trecute prin contrabandă afară din țară când au fost vândute, nefiind bune. (Aplauze). Dacă faptele arătate de d. Mar­ghiloman ar fi fost adevărate încă nu ar fi făcut atât bine cât rău a făcut că le-a arătat fiind neadevă­rate. Ca român și ca soldat doresc ca in armată să se dezvolte numai porni­rile bune. Toată această chestie nu a fost de­cât atmosfera care s’a făcut, mărin­­du-se din ce in ce. D. prim-ministru­ î.î.Bs.*ălia»u Cred ca și d. ministru de războiu că această chestiune nu trebuia a­­dusă înaintea parlamentului. Ascul­tând cele urmate am constatat însă că în ad­ția războiului se petrec lucruri cavi trebua să înceteze și vom lua măsuri împreună cu colegii noștri. Comisionarii trebue să fie cu totul înlăturați de la licitațiile ministeru­lui de războiu. Cred că nu e nevoe nici de an­chetă parlamentară nici de alt­ceva­ Discuția se închide. D. A. Marghiloman vorbește în chestia personală. Zice că față cu declarațiile d-lui președinte al con­silium­ nu cere nici anchetă par­­lam­entară, ci va­­ lăsa primului ministru sarcina de a înlătura re­lele constate. Afirmarea că n’a arătat cifre exacte cere a se retrage, consul­­tându-se­­ dosarul. D. general Averescu zice că în ce privește diferință de cifre de la ul­ lima licitația pentru vânzarea mitra­liilor ea rezultă comparând cifrele ultimei licitații scrise cu acelea­­ie licitației orale. Ședința se ridică la orele 7. SE 2. A. T­V Z. Ședința de la 27 Februarie 1909 Ședința se deschide la orele 2.15 m. sub președinția d-lui C. Climescu, vice-președinte. Prezenți 65 d-ne senatori. Pe banca ministerială d-nii Ion Brătianu și Tomta Stelian. D. Tom­a Stelian, ministrul justi­ției, depune proiectul, admis de Ca­meră, pentru reorganizarea judecă­torească. Cere și se admite urgența- D. I. Brătianu, președintele con­siliului, depune proiectul pentru ex­tinderea regimului constitutional in jud. Tulcea si Constanta. (Aplauze). D. Demetrescu-Agram­, anunță d-luî ministru de finanțe ® interpelare pri­vitoare la taxele nedrepte pe borhot ce se încasează de la locuitorii co­munelor Orbeni și Scorțeni din Pra­hova. D. dr. Râmniceanu face propu­nerea să se așeze in incinta Senatului bustul lui P. S. Aurelian. Propunerea se admite în­ unani­mi­tate. Se admit recunoașterile d-lor Mi­hail I. Cazacu din com. Gross, jud. Vlașca, Ion I Brănescu din Bucu­rești și Gheorghe D. Pangora din Sofia (Bulgaria). Se admite indigenatul d-lui Manea Hadzi din com­. Rotopănești județul Suceava. Ședința se ridică la orele 3. interview cu­l Milovanovici Declarațiuni importante.—Apropie­rea sârbo-bulgară — Convenția co­mercială dintre Bulgaria și Serbia.— Conflictul cu Austro-Ungaria — fi­n­­anța turco-bulgaro-sârbo-munte­­negreană Doctorul Milovanovici, fostul mi­nistru plenipotențiar al Serbiei la Bu­curești, ginerele d-lui Ghermann și actualmente ministru de externe în cabinetul de coalipune, este conside­rat­ și cu drept cuvânt, ca cel mai fin și cel mai energic diplomat al Ser­biei. Declarațiunile lui măsurate și totdeauna spuse nu fără premeditare, au o mare importanță și sunt comen­tate de presa streină. De aceea credem că nu va fi fără interes pentru cititorii noștri inter­­vievul acordat unui­­ ziar bulgar (Dnev­­nic) pe care-l reproducem mai jos. Apropierea sârbo-bulgară Prima întrebare ce i-a fost pusă a fost aceea despre posibilitatea unei apropieri bulgaro-sârbe,­­ la care d. Milovanovici a răspuns: — Am susținut în­tot­deauna i­­deia unei apropieri de Bulgaria, nu numai în mod teoretic ci și practic. Această apropiere este în interesul ambelor țări. Dacă Serbia va fi per­­dută politicește, va atrage după sine și perderea Bulgariei. In fața acestei perspective, ori­când ar fi, trebue să ne întindem mână. Este greșită ideia care domnește în Bulgaria cum că sârbii ar fi dușmanii Bulgarilor. Este adevărat că anume chestiuni au dat naștere unei neîncrederi re­ciproce, care trebue să dispară cu ori­ce preț. Se vorbește cum că noi am vedea in Țarul nostru o pedică pentru realizarea unei apropieri. I Absolut inexact. Țarul Bulgarie este personificarea poporului bulgar. Așa, noi fiind bine cu bulgarii, nu putem să fim rău cu țarul și dinas­tia sa. Nu voim ,să ne amestecăm în afacerile noastre interne. Tot ce­ se vorbește despre un atac din partea noastră în caz de războiu bulgaro-turc, este o invențiune in care sper că cercurile oficiale din Bul­garia nu cred. Convenția comercială sârbo­­bulgară In ce fază se află chestia conven­ției comerciale ? T Am fost invitați de guvernul bulgar să începem tratativele. Am încredere că convențiunea va fi în­­­cheiată foarte repede și cu avantagii pentru ambele părți. Conflictul sârbo-austriac — In ce fază se află conflictul cu Austria ? — Noi am încredințat cererile noa­stre în mâinile marilor Puteri. Noi susținem că chestia bosniacă este o chestie europeană, a cărei resolvire depinde de la dânseie. Avem încre­dere în spiritul de dreptate al Eu­ropei. Nu voim să provocăm pe nimeni, dar nici nu vom lăsa să fim provo­cați. Credem că Puterile vor aprecia purtarea noastră și își vor îndeplini datoria. D. Tisza a declarat că ches­tia bosniacă nu ne privește. Eî bine, dacă după dreptul public această ches­tie este internațională, d’asupra ei e o altă chestie cu un caracter mai su­perior ; ar fi dreptul natural. Dar nu este așa. Chestia bosniacă este pur sârbească. Alianța turco-bu­lgaro-sâr­­bo-muntenegreană întrebat dacă o asemenea alianță este posibilă, d. Milovanovici a de­clarat : — E greu să răspundă cineva la această chestiune. Tot ce pot spune este că o asemenea alianță este de dorit. Rămâne ca Turcia să înțeleagă rolul ce poate juca și să ne întindă mâna. In acest caz, primim cu plă­cere invitația. Acest lucru însă a­­târnă de dezvoltarea ulterioară a lu­crurilor în Turcia. Am încredere însă că noul regim, după ce se va consolida, va înțelege care sunt interesele Turciei și vă face posibilă o apropiere de statele bal­canice, de care depinde mărirea și fericirea ei. ‘ Spic. ’ Șefii iniaziciior militare In legea pensiunilor, cum și în mo­dificările aduse prin noul proiect de lege, s'a admis, prin art. 23, tuturor funcționarilor civili de la stat, județ ș comună, etc. cari au avut anii servit fără rețineri pentru pensie, a plăti re­ținerile cuvenite pentru acei ani, spre a se putea bucura de drepturile la pensie pentru toți anii serviți. Ar fi drept să se acorde și­ șefilor de muzici militare acest avantaj. Cum în toată armata nu se găsesc de­cât un număr de 15 șefi de muzică cari au servit ma î­nainte la fostele re­gimente de Dorobanți, în calitate de șefi de fanfară, numiți prin decizie ministerială și retribuiți din fondurile regimentelor cu câte 150 lei lunar, sumă fixată de onor, minister de răz­­boiu, și cărora nu li s-au făcut rețineri pentru pensie până la anul 1898 când toți au fost trecuți în bugetul statului, de­sigur că nici un neajuns n’ar re­zulta pentru Casa pensiilor. De­oare­ce tot Statului au­ servit șe­fii de muzică și au avut toate obliga­țiunile și îndatoririle militare, dato­­rându-se numai împrejurărilor că nu au fost plătiți bugetar da la început­, sperăm că se va ține seamă de cererea lor. SÂMBĂTA ♦ M. S. Regele a primit, din partea marelui­ duce de Hesa, o scrisoare de felicitare drept răs­puns la notificarea ce i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran pentru nașterea A. S. R. Princi­pesei Ileana. ♦ Balul cercului de citire din Alexandria, care era anunțat pen­tru seara de 21 or. s’a amânat pentru azi. Sâmbătă, 28 cr. ♦ Spre a înlesni populației rurale mijlocul ca să-și procure «Universul», suntem dispuși să înființăm depozite prin toate comunele rurale în cari s ar putea desface cu numărul cel puțin zece foi pe zi. Cei cari doresc să se însăr­cineze cu depozitele­ noastre de ziare, sunt­ rugați a se adresa administrației noastre, care le va face cunoscut condițiile. ■» Suntem rugați a publica ur­mătoarele : Facem un călduros apel către toți membrii Corpurilor legiuitoare și in special către d. ministru de finanțe, rugându-i să binevoiască ca la modificarea legei pensiilor să dea o deosebită atențiune per­sonalului de tren de la C. F. R., care este cel mai trudit, căci el nu are nici­ o sărbătoare, nici o­­dihnă regulată, nici masă regulată, ba încă sunt cei mai expuși acci­dentelor, etc. etc. Douăzeci de ani de serviciu, ori­care ar fi etatea, ar fi de ajuns spre a avea dreptul la pensie.­­ La ministerul de interne se activează lucrările pentru studie­rea și aprobarea ofertelor comu­nelor pentru islazuri, aceasta în vederea sosirea primăverei, când locuitorii au nevoe de terenuri pentru vite. ♦ D. D. Anidricu, director al contabilităței generale a Statului din ministerul de finanțe, a fost delegat să îndeplinească funcțiu­nea de comisar al guvernului pe lângă Creditele funciare din Ca­pitală, pe timp de 45 zile, cât ti­tularul se află in concediu. Când d. Andrieu va fi impedi­­cat de serviciul său­ a îndeplini această însărcinare, va fi suplinit de d. insp. financiar Săvescu. O Consiliul superior al agri­­culturei se ocupă de câtva timp cu modificările ce urmează să se introducă in legea invociiior a­­gricole. ♦ La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : D lrie Niculescu, absolvent al școalei superioare de comerț, a fost numit" impiegat auxiliar cl. 3 in administrația financiară Mehe­dinți, in locul d-lui F. C. Stanco­­vici, demisionat. D. C. V. Groapă, bacalaureat, a fost numit impiegat auxiliar cl. 2 în locul d-lui Gr. Pătrășcoiu, demisionat. D. S. Eftușescu, actual impiegat auxiliar cl. 2 în serviciul exterior, a fost numit impiegat auxiliar cl. I în serviciul creditelor agricole, în locul d-lui Chr. Sandovici, desti­tuit. ♦ Administrația ziarului «Uni­versul» dorind a-și procura o ma­șină de scris, a ales sistemul «Yost», ca fiind cel mai practic și mai ingenios. Sfătuim cititorii noștri ca, la nevoie, să-și procure și dânșii acest sistem de la compa­nia «Yost», București, Victoriei 54. ♦ Ministerul instrucțiunei a în­sărcinat cu observațiunile astro­nomice și meteorologice din Bacău pe d. Atanasie Constantinescu, institutor la școala de băeți din acel oraș. ♦ Eli s’a terminat examenul special al calculanților de la dife­rite magazii de mărfuri ale c.f.r. ♦ In scop de a stabili legături mai strânse între membrele sale, societatea «Cultura și Ajutorul fe­­meei“ a hotărât a da o serie de mici serate artistice intime și cu invitațiuni plătite, din al căror produs să se mărească fondul a­­dăposturilor de zi pentru copii fe­meilor muncitoare. Fie­care membră are dreptul a invita două persoane. ♦ Duminică 1 Martie, se vor aduce spre vânzare in str. Primă­­verei No. 7, de către S. P. A., mai mulți câini fox-terrier și câini de vânătoare. ♦ Adăpostul animalelor de pri­pas din timpul Teilor anunță : Câinii aduși pe ziua de 27 Fe­bruarie a. c., 48 și anume : 3 câini ciobănești, 2 cățele ciobănești, 4 cățel ciobănesc, 2 câini corcitură fox-terrier, 4 cățel corcitură bas­set, 1 câine corcitură fox-griffon, 4 câine corcitură ogar rusesc, 1 cățea corcitură griffon, 3 câini corcitură nedefinită, 3 cățele cor­citură nedefinită. ♦ Duminică 4 Martie, la orele 5 jum. p. m., va avea loc în Pa­latul Eforiei, marele asalt de ar­me, organizat de cunoscutul nos­tru profesor de scrimă d. Nic. Sp. Badescu. Acest asalt, după cum se­ știe, este sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principesa Maria a Româ­niei și sub Preșidenția de onoare a domnului Take Ionescu. Asaltul va fi condus de d. A­­lexandru C. Davila. Partea I.— 4) Lt. Boszescu, flo­retă cu I. Ioc. N. Constandinescu; 2) Lt. S. Lupu, floretă cu I. Pan­­telly ; 3) Sabie: Sub. Lt. Nicu­lescu, cu Sub. Lt. V. At­anasiu ; 4) Floretă : Căp. D. Marțian, cu H. Pinari. Partea ÎI—­1) Fioretă: Lt. St. Capșa, cu C. Pan­cu ; 2) Sabie : Lt. G. Gheorghiu, cu Sub. Lt. M. Cons­tantinescu ; 3) Floretă: Al. Sat­­mary, cu S. Nicolescu ; 4) Spadă : Al. Racovitza, cu M. Savu; 5) Flo­reta : Socot: C. Presbiterianu, cu Nic. Sp. Bodescu. ♦ S-a aprobat modificarea bu­getului drumurilor Județulu­i Il­­fov, pe exercițiul 1908—1909, în sensul că s-au făcut reduceri in sumă de 54.500 lei. Această sumă a fost adăugată la suma de 42.600 lei, spre a forma un fond pentru deschidere de credite suplimen­tare si extraordinare în sumă de 97.140 lei. ♦ La 12 Martie începe sesiu­nea examenelor la școala de ști­ințe de Stat, înscrierile se nu­­­mesc până la 6 Martie. Candidații sunt rugați a prezenta carnetele de frecvențâ.­­ A se citi în pagina IV-a «Știri din străinătate», «Fi­nanțe, Agricultură și Comerț» și «Un sfat pe zi».­ Școlare ♦ S’au declarat vacante cate­drele de desemn după natură și după antic de la școala de arte frumoase din Iași, precum și cea de violoncel de la Conservatorul de muzică din acelaș oraș, aceasta din urm­ă pe ziua de 1 Octombrie. Candidații, doritori de a ocupa aceste catedre cu titlul provizoriu, își vor trimite ministerului cere­rile însoțite de diplomele lor. până in termen de 3 luni ♦ Inspectorii învățământului primar și revizorii școlari s’au în­trunit erî la ministerul instruc­țiunei, sub preșidenția d-lui mi­nistru Sp. Haret, spre a discuta a­­supra vacanțelor la grădinele de copii. ♦ După cum se știe, în zilele de 5—7 A­prilie se vă ține in Ca­pitală congresul maeștrilor de de­­semn din țară. Acest congres se va ține, in ceia ce privește diser­tațiile, la liceul Lazar, iar confe­rințele la liceul Sf. Sava. •» Ministerul instrucțiunei a co­municat direcțiunilor școalelor nor­male de învățători și învățătoare cu anul școlar la acele școli va fi împărțit in 6 trimestre, iar nu tn 4. 1 Econom­ice ♦ Ministerul de interne a cerut, telegrafic prefecturilor de județe relații amănunțite despre starea semănăturilor și a arăta dacă du cum­va sunt periclitate de canti­tățile de apă care stagnează pe câmp. ♦ Consiliul superior al agricul­turei a decis ca dijma cea mai ridicată ce va lua administrația domeniului Coroanei la sfecla de zahăr, ce va cultiva în dijmă cu țăranii pe domeniul Gherghița, din regiunea II a județului­ Pra­hova, va fi de una și una. Administrația domeniului Co­roanei va pune pământul, desfun­­datul terenului­­ la 35 cm cu plu­gul cu aburi, o arătură primăvara, grăparul cu grapa de fier, jumă­tate sămânța, semănatul cu ma­șina în rânduri, tăvălugitul, plata transportului la întreaga prod­uc­țiune pe căile ferate române de la gara Crivina la Chitila și cheltue­­lile de administrație pentru cul­tură și supraveghiere. Țăranii vor pune jumătate să­mânță, praștia ușoară cu săpăligi sau planete de trei ori, raritul, scosul, curățatul de foi și trans­portul de la moșie la gara Crivina a întregii produ­cțiuni. ♦ In toamna viitoare se va da în exploatare una din magazin­e cu silozuri din portul Constanța. ♦ La ministerul de interne se lucrează la' modificarea regula­mentului'pentru măsurătoarea is­lazurilor comunale. JP‹n&sie £ sir ® ♦ Prin noul buget al ministe­rului lucrărilor publice s’a prevă­zut o sumă de peste 240.000 lei pentru sporirea iefurilor micilor funcționari și sporirea cu jumă­tate din diferență de salar a per­sonalului teh­nic. ♦ Bugetul ministerului lucră­rilor publice pe exercițiul viitor 4900—900 se prezintă cu 96.968.549 lei la venituri și 78.324.213 lei la cheltueli, cu un excedent de 48 milioane 644.350 lei. In această sumă a veniturilor și cheltuelelor, căile ferate figu­rează cu 80.678.949 lei la venituri și 52.678.949 lei la cheltueli. Căile ferate au deci un excedent la ve­nituri de 28 milioane lei. I­nrlumentaiie ♦ Azi se va începe la penat dis­­cuția asupra proectului de lege pentru desființarea portului robei advocaților. e­ Erí s’a depus la Cameră pro­iectul prin care se recunoaște ca­litatea de persoană morală sec. «Unirea femeilor române din Vas­­luiu», pentru ajutorarea copiilor săracî­ Recunoaștere și împământeniri ♦ S’au împărțit ieri la Senat proectele pentru recunoașterea ca­lității de cetățean român d-nilor : Valeriu Popa, Aron Vraciu, I. G. Ciocoiu, N. Stoica, C. Musta și Al. Sun­că din București; C. L Bidu din Sinaia; N. Ne’goescu din Bu­zău ; I. G. Aldia din Gherincea (Constanța); C. Cocărăscu din Ho­rezu (Vâlcea). S’au mai împărțit proectele pen­tru împămîntenirea d-lor : A. Dru­­mer și W. Glück din București; dr. S. Camerman din Ploești E. Gruchol din Iași; L. Buga, din Giurgiu ; S. Bernacki, din Stanic (Bacau), și E. I. Anagnostopol din Măgura (Buzău­). J Artistice — Balul „Cercului cultural al me­seriașilor din România“, ca era să se dea mâine, 1 Martie, in sala Dacia, s’a amânat pentru Duminică 8 Martie. — Astă seară, la orele 9, cercul ar­­tistico-literar ,,Artă și Muncă“ va da un mare festival în palatul Ateneului-Vor da concursul d-ra Grasingeri, violoncelistă din Amsterdam, d-rele Leister și O. Bobulescu. — Sâmbătă, 7 Martie, orele 9 seara, se va da la­­ șco­ala Golescu, ,,Șezătoa­rea Horei“. Programa: 1) Dizertațiu­­nea d. G. N­ Demetrescu despre Me­lodia populara și Gavriil Muzicescu; 2) coruri populare, mixte sub condu­cerea maestrului Juarez Movilă; 8) Danț. Intrarea liberă numai cu invi­­tațiuni, cari se­­ pot obține de la mem­brii societat­ei. Garderoba 50 bani de persoană. — Loc. de binefacere ..Ileana.“ va da mâine, Duminică, 1 Martie, orele 3—7 d. a., al doilea matineu dansant numit al „Mărțișorului“, Sa saloanele clubului german( str. Brezoianu 17). La acest matineu, d-șoarelor li se va oferi la cadrul câte unu mărțișor-me­­dalion. — Loc. culturală ,,Miron Costin“, din Capitală, va ține astă seară. Sâm­bătă, orele 8 jum., a patra șezătoare artistică literară, în localul­ Bursei Muncii (bul. Carol I). D. Const. Ghițeanu va vorbi despre : „Femeia românii față de femeile bul­gară, sârbă și greacă“. Vor urma apoi cetiri literare, decla­mați­uni de poezii și anecdote hazlii, canto și muzică instrumentală. Intrarea fără plată. JSihl­offest Me An­ .apărut: ■ [UNK]Monumentele din România. Din pu­blicațiile societății «Arta românească». — «Pedagogia experimentală» , anul I, No. 9—1 ®. Prețul 60 bani. București. — Bucureștenii găsesc la adminis­trația ziarului nostru „Cartea soacre­lor“ de colegul nostru Marion. Cei din provincie să se adreseze autorului str. Razelor, to. Volumul 1 meu, plus 10 bani, porto. — Următoarele numere nouă din „Biblioteca pentru toți“ a 30 isanî: „Văduva“, comedie de R. Simoni; „în­dreptări“, roman de Duiliu Zamfi­­rescu ; „Vechiul Heidelberg“ de För­ster, trad. de L. Dauș. Intre aniie­ conferințe — Cercul cultural «Crângul» va ține azi Sâmbătă ședința sa săptă­mânală cu care ocazie di. Gh­. Lupu, contabil, va vorbi despre «Cambie». La această ședință se va discuții organizarea corului și darea unei se­rate. " Adunarea­­ generală anuală a soc. muzicale „Hora“ s’a amânat pe Duminică 8 Martie, ora 2 d. a., când se va ține cu ori­ce număr de mem­bri prezenți. Vor putea lua parte la discuțiuni toți membrii cari vor pre­zintă chitanțele de cotizații pe Ianua­rie și Februarie a. c. Ordinea zilei : 4) Modificarea câ­­tor­va articole din statute ; 2) darea de seamă asupra gestiunei financiare; ■3) descărcarea comitetului și alegerea noului comitet; diverse propuneri. — Astă­ seară societatea cicliștilor „Principile Carol“ va avea adunare enerală, la sediul său de la berăria teatrului, spre a-șî alege noul comitet. — Azi Sâmbătă, la societatea Fe­meilor Române (in sala soc. geogra­fice de la Ateneu str. Franklin uș a 2-a) va vorbi,­ la orele 9 seara, d. D. Onciul, profesor universitar, despre : „Cultura românească în secolele XVII și XVIII“. — Mâine, Duminică, 1 Martie, ora 3d. a. se va ține, in amfiteatrul liceului Matei Basarab, prima cuvân­tare de propagandă asupra limbii Es­peranto. Subiectul cuvântării este „Folosul și utilitatea unei limbi internaționale“ și va fi tratat de d. Al. Mateescu, membru în comitetul societății esperantiste române. — Comitetul cercului comercian­ților și producătorilor de băuturi spir­toase din Capitală, a hotărât convo­carea adunărei generale estra­ordi­­nare, pentru .Tot 19 Martie, ora 3 după amează, in sala Dacia, ca să facă darea de seamă anuală pe 1908 și să protesteze în contra­înființarea de coperative și Economate. La această adunare, se va hotărî și ținerea unui mare­ congres cu comercianții din toată țara, relativ la înființarea de coperative și econo­mate, a diferitelor carteluri și mo­nopoluri. — Cercul profesorilor secundari va­­ine o întrunire în ziua de Sâmbătă, 28 Februarie, orele 5 d. a. La ordinea de zi va fi : Discujsune: a) asupra institutelor particulare — cooperative ; b) clădirea de case pen­tru profesori. — Societatea studenților în teolo­gie va­­ine în ziua de 1 Martie a. c. orele 2 jura. d. ședință cu ur­mătoarea ordine de zi: 1) „Mijlocul de moralizare a po­porului prin scrieri religioase“, con­ferință de d. Ștefan Berechet. 2) Ședință intimă: propuneri și discuțiuni.____ ___________ D’ale meseriașilor — Iată cum s'a ales comitetul cor­porației brutarilor din Capitală : d-nii Nuță, președinte ; Petre I. David, Ion D. Sch­eianu, Ion Crăcea, Bă­­descu Badea, Ștefan Petrescu, Drago­­mirescu Ion, Ion C. Nicolae, Ion Manea, și Spiridon Nicolae. me­mbri. Pentru 2 locuri de membri s’a de­clarat balotaj. — Corporația zidarilor, dulgherilor din București convoacă­ pe toți mem­bri săi, fără deosebire de naționali­tate, pentru mâine Duminică, fi­rele 10 dim., la localul Corporației din Bul. Maria, No. 20, pentru vota­rea bugetului pe anul 1909—10, cum și pentru aprobarea gestiunei finan­ciare pe anul 1907— 908. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Fraudele de la vama-poștă Se știe că ministerul de finanțe a condamnat la 44310 lei pe d. I. Moisescu proprietarul magazinului «Luvru» din Capitală, fiindcă a contravenit legea vămilor. Aceste fraude au fost descope­rite de d. judecător de instrucție V. Popovici cu ocazia cercetărilor fraudelor comise de Domide și alți funcționari. Contra deciziei ministerului, d. Moisescu a făcut apel care urma să se judece era la secția II-a a trib. Ilfov. Constatându-se însă că d. Moi­sescu a mai făcut un apel contra aceleiași deciziuni și care e repar­tizat la secția I,tribunalul a dispus era conexarea ambelor apeluri și a amânat procesul la 6 Martie. Jidacarea aflarsa disp latre d-aiî Bongomirescu Aseară la orele 9, s’a adunat în lo­calul Universităței din București co­­misiunea însărcinată cu judecarea di­ferendului intre d-nii Mihail Drago­­mirescu și Neculai Iorga, profesori la facultatea de litere din Capitală. Comisiunea de judecată era com­pusă din d-nii Matei Cantacuzino, dr. I. Cantacuzino și Pangrati ca membri și din d-nii Negulescu și dr. Măldărescu, ca asesori. D. M. Dragomirescu recuzând pe d. Pangrati, s’a procedat, în fața rectorului Universităței din București și a d-lui M. Dragomirescu, la alege­rea unui alt membru din cei doi a­­sesori. A fost ales d. dr. Măldărăscu. Judecarea procesului s’a amânat pentru 7 Martie, la 9 seara. ”ESPERANTO“ Rezultatul concursului al II-lea de esperanto, al societății «Esperanto» din București, str. Golcea No. 16, con­curs publicat în «Universul» din 24 Decembrie 1908 și 17 Ianuarie 1909. (Premiul I , nu s'a acordat nimă­nui»). Premiul II. S. S. Preotului V.Mi­tru (Huși). Premiul III; D-ra S. Nicolescu, profesoară la Caracal ; d-ra Fotina Sturza, Tg.­Ocna; d-na E. V. Io­nescu, Iași (str. Școala de Arte 14). Mențiune : D-na Maria Căpitan A. Vîroschi, Iași (str. Română, 11). Premiaților li s’au trimes, prin poștă și recomandat, cărți (manuale, crestomație, cărți de cetit, etc.), ziare, insigne, etc. esperantiste. Textul tradus va apare în gazeta «Rumana Gazeta Esperantista» din Martie 1909 (București,str. Colțea 16). In curând se va publica al II-lea concurs, în acest ziar. Viscolul din țară ! [Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Alexandria Vijelia de ch­. —Erî toată ziua a fost o vijelie însoțită de zăpadă nemai­pomenită. Către seară vântul luase proporții îngrijitoare. In multe locuri au fost rupți arborii, au fost răstur­nate clăi de fân. La hotel Paspale, vijelia a luat tot învelișul răspândin­­du-l pe strade. Puțin au lipsit de nu s’au întâmplat victime, căci tablele de fier de la înveliș cfideau cu mare furie pe stradă. Bârlad De noaptea trecută s’a deslănțuit asupra orașului un viscol puternic făcând circulația anevoioasă prin în­­zăpezirea drumurilor. Din cauza viscolului trenurile n’au sosit regulat. Trenul de 4 dimineața a sosit cu 4 ore întârziere, trenul de 9 dimineața cu o oră întârziere, tre­nul de 5 seara ce trebue să vină din București n’a sosit de loc; a sosit la acea oră un tren format din Tecuciîi. BuatASS Județul întreg a fost bântuit de un viscol cu zăpadă groaznic ce a între­rupt comunicația în multe părți ale județului. Azi viscolul a încetat și a început să se moiteze. Paneia Circulația trenului pentru Mără­șești este întreruptă de 2 zile. Stând viscolul, cel mai curând își poate relua circulația peste 2—3 zile. Săniile cu călători, cari au plecat erî din Panciu spre Mărișești, s’au înapoiat de la „Podul Șugiței“, unde s'a așternut un val colosal de zăpadă, imposibil de­ trecut. Bate vânt puternic. 2ăpaada e foarte a­ a­are. Ultime informațiuni SAMBATA ♦ In altă parte a ziarului publicăm textul proiectului de lege pentru acordarea dreptu­rilor politice locu­itorilor din Dobrogea. ♦ Unele bănci populare din țară trimit corespondențe nefrancaze a diferite autorități. Se face cunoscut băncilor po­pulare că n’au drept a trimite co­respondențe nefrancate de­cât nu­mai către Casa centrală a băcilor populare.­­ Pe ziua de erî au­ mai râmas înzăpezite liniile : Ciulnița—Slo­bozia și Roșiori—T.­Măgurele. ♦ M. S. Regele a aprobat re­gulamentul de aplicare a legii pen­tru înființarea consiliului admi­nistrativ permanent. Acest regulament va apare la «Monitorul Oficial» și cuprinde un capitol cu privire la organizarea consiliului, altul privitor la atri­buțiile consiliului, la constituirea consiliului în comisie examinatoa­re, în autoritate disciplinară, etc. ♦ Soldații Botezata­ I­, din reg. Mircea 32, condamnat pentru de­zertare și Tudor Al. din reg. I de artilerie «Regele Carol»,condamnat pentru nesupunere, au fost grațiați de M. S. Regele, de restul osânde ce mai aveau a face. ♦ Ministerul lucrărilor publice a fost autorizat să execute 16 po­dețe boltite de beton de ciment, pe șoseaua vecinală Huși-Fălciu, prin Stânilești. Valoarea lor este de 10.200 lei. Aceste podețe vor fi executate în regie de serviciul teh­nic al județului Fâlciu. ♦ D. I. Peretz, profesor la fa­cultatea de drept din Iași, a fost ales membru în comitetul soc, istorie române precum și în acela al comitetului de redacție al re­vistei acestei societăți. ♦ Am publicat că’d-nii Radu Constantinescu, I. Dumitrescu, G. Radof, Gh. Constantinescu, N. Dumitrescu, și alții au fost dați judecății pentru c’ar fi comis fraude în calitate de membru­ în consiliul de administrație al sec. angrosiștilor români de băuturi spirtoase. Procesul s'a judecat de secția I-a a tribunalului Ilfov, care a a­­chitat pe d. Radu Constantinescu și cei­ul­ î. Contra acestei sentințe parche­tul n’a făcut apel; a făcut însă d. Călinescu ca parte civilă. ♦ D. dr. C. Mârzescu, a fbet numit medic primar definitiv la spitalul «Precista Mare» din Ro­man. ♦ Profesorii orașului Buzău au înaintat colegilor lor din țară un apel prin care li invită să se asocieze la cererea tot de a ii se spori salariile. " ♦ Ministerul de război a admis în principiu ca unul din cele 6 regimente de artilerie, ce se vor înființa în curând, să aibe garni­zoana la R.­Sărat. ♦ Cărțile de alegător pantru co­legiul I de senat de Ilfov se vor elibera la Dasatul de justiție, cu începere de­ Luni, 2 Martie. In zi­lele și la orele mai jos indicate: Luna, Joi și Sâmbătă dimineața de la 9—11, Marți, Mercuri și Vi­neri de la 12 jum.—5, iar Dumi­neca de la 2 jum.—­6.­­ La «Uniunea absolvenților școalelor de comerț» a ținut a­­seară o conferință de Traian Ță­­ranu vorbind despre trusturi, pe cari le-a arătat păgubitoare pen­tru muncitori și pentru consuma­tori și zicând că Statul trebue să intervie atunci când unii produ­cători Încetează de a câștiga cins­tit. CHESTIUNEA BALCANICA Serviciul nostru telegrafic —< Apropierea turco-bulgară Berlin, 27.­«Vossische Zeitung» anunță din Sofia că acolo se pune mare preț pe­ știrea că Rifaat-pașa a luat parte era la un prânz dat de reprezentantul diplomatic bul­gar la Petersburg, Sukow. SERBIA Un ziar sârb despre conferință și despre relațiile cu Bulgaria Belgrad, 27.—«Trgovinski Glas­­nic» scrie în articolul său de fond: «Intre Serbia și Austro-Ungaria există un conflict cu un caracter internațional; din această cauză el nu se poate rezolva decât pe cale internațională. Germania și Austria greșesc când cred că acest conflict se poate aplana cu totul prin tratativele directe între cele două state». In ceea­ ce privește relațiile cu Bulgaria, ziarul citat salută cu bucurie o înțelegere politică și va­mală cu Bulgaria, spunând că ar­monia dintre statele balcanice va face ca cele­ll alte state să nu se poată amesteca în Balcani. Înființarea de consulate tur­cești in Bosnia Constantinopol, 27. — «Turquie» află că ministerul de externe spre a dovedi că dorește să mențină relații amicale cu Austro-Ungaria, a hotărât să înființeze 4 consulate turcești in Bosnia. In cercurile o­­ficiale se asigură că in Austro- Ungaria această inițiativă a Por­tei va face o bună impresie, TURCIA Isvolski cerând Turciei să ce­­deze o porțiune din Sangiac Berlin. 27.—Isvolski a propus lui Rifaat pașa, in timpul vizitei sale la Petersburg, ca Turcia să cedeze Serbiei și Muntenegrului o fâșie de pământ din sangiacul Novipazar, pentru care aceste două state ii vor plăti suma de 4 mi­lion de lire turcești. Ministrul de externe al Turciei a respins această propunere. Această încercare a lui Isvolski a produs în cercurile politice de aci mare surprindere. Noua misiune a lui Rifaat pașa Sofia, 27. — In cercurile oficiale bulgare se asigură că ministrul de externe al Turciei, Rifaat pașa, după terminarea înțelegerii ruso­­turce, e însărcinat cu o nouă mi­siune pe lângă guvernele marilor Puteri. El stărue pentru ștergerea articolului 23 din tratatul din Ber­lin, relativ la autonomia Mace­doniei. Transport de dinamită Constantinopol. 27.— Telegr. din Salonic.— Un transport de dina­mită pentru societatea minieră franceză a fost descărcat azi aci BULGARIA CERXEAL și bună pentru mașină plană Prețul foarte avantagios A se adresa la administ ■­trația ^iurul m­inimelui,

Next