Universul, aprilie 1909 (Anul 27, nr. 87-115)

1909-04-02 / nr. 87

nasss BBW P BjWgamg București CALEA VICTORIE! No. 70 București Coafor al Curței Regale, Coafor A. S. R. Prințesa României Recunoscut Magazin de Coafură de Dame și de lucrări de Păr fine, de s­ub ordin. Noutățile sunt expuse in inte­riorul Magazinului meu­. — Avana cel mai bine asortat Magazin și cel mai mare Atelier din Țară pentru lucrări de aur de artă de l­a calitate, pot efectua ori­ce comandă dorită. Grand Prix, Paris, Londra și Bruxelles a obținut aceasta cea mai mare distincțiune numai Atelierul meu din România pentru lucrările mele expuse in rus numitele orașe. Catalogul ediția 4-a se trimete franco la cerere. Serviciul prompt și conștiincios pentru provincie. Atențiune, Atențiune, Atențiune Pentru înfrumusețarea figurei se dă consultațiuni gra­tuite si conștiincioase, la Magazinul nostru, in interesul unor­ noștri­ cliențî. 3422 BOT* CJIffcE MAI OTJEiffi SE GASSSC X4UAW WîUBELE mm DE MUZICI JEAN FEDER București, Starea Victoriei, 54 Fur rotorul Curței Regale — Casa de Xnex ed­are — Vânzare in RATE in conditiuni avantagioase gigigi"“ Atragem atențiunea publicului că aveai depozitul fabri­­­ii si celor • Bechstein, Besemtorfer, Bimlieh, Kaps, Hopff, Jscuth și Schied Baayer-Pianofort,«fa!.r­ft (Bătrânul). Această din urmă fabrică e adevărata fa­ aj fa­brica Schiedmayler, cunoscută la noi sub numele da : «SCHIEDMAYER RATR^XUII.» și nu trebue de loc pe** , confundată cu pianele „Schied­mayer-Söhn?“* oferite de iama, concurență. ■— Cjine vrea să aibă o adevărată PIANINA Sel­îcîd maye p llfStrftnul să se adreseze la noi, având «um­at noi depozitul acestei fabrici. Toate JPXJkWISN­TEt! se vând cu J Prețurile oxișrm­ate ale fabricei StMlIfti#!»» A“«n­ mA pentru Import și Export, Bu­­curești PASTA de PÎNTέ^W­ de vânzare la: Indispensabilă | jjj £ 1 PARFUMERII, íA.SARG’58 phn3<&;PaPROGUER Hatc. Reprezentant: SAW. iuBi„ București SORI 84, Strada Lipscani, 84 (Sft. Gheorghe) Curele Englezești. Furfunî și tablă de cauciuc. Asbestupi. Oțel pentru scufe, Ștoi de tobă pentru orice sistem de m­așini agri­cole. Frânghii de sârmă de oțel Sârmă, cu ghimpi (Stacheldracht), Sârmă pentru vi, Rulete și lanțuri pentru arendași. INSTALEAZĂ COMPLECT ATELIERE MECANICE ARTICOLE TECHNICS 3355 rele de Benzină și Bezogen * I­­ r­ee*e­ŭ-aî .,aB ®^ni ^ ce se vând numai de Casa Nicolae Feliéi?& S­ie — Societara în Comandită — BUGDÎțIȘTS B1AIX.A CSALOVĂ Cereți oferte speciate și egtAfogul ilustrat. 3833 .­­Ci € ÎRAI»I SE VINDE in DETAIL cu preturile de m BROS­AT Numai în strada Șepcari No­ 9­1 Inainte de târguite vizitați acest magazin. 335s răfi. Intrigat de acest fapt de judecă­tor de instrucție a postat eri noapte 4 agenți, cu ordinul expres ca să ur­mărească câinele în caz când el s'ar ivi din nou. D. Ionescu-Dolj a dat apoi ordin să fie arestați toți pândarii turci de pe la fabricile învecinate cum și toți spărgătorii de meserie cari locuesc in Împrejurimile locului unde s’a săvir­­șit crima. Intre aceștia din urmă au fost arestați dour spărgători anume Oboreanu și Mielu, cari locuesc în str. Măgurele. De asemenea s'a tri­mis telegrame la toate punctele de frontieră, prin care s’a cerut arestarea tuturor turcilor suspecți cari vor în­cerca să treacă granița. Fiind bănueli apoi asupra a doi turci Saban Zemel și Zefir Zemel, cari Duminică dimineața au plecat la­ Buftea, s’a cerut autorităților de acolo arestarea lor și s’a mai dispus ares­tarea unui bulgar anume Constanti­­novici, cunoscut poliției ca hoț, care acum 2 luni a lucrat la acea fabrică. Autoritățile înclină a­ crede intr’o crimă pornită dintr’un fanatism religios Am căutat să vedem care este pă­rerea autorităților in această crimă și rezultatul a fost că unii dintre cei cari fac cercetări, cred că mobilul crimei pare a fi fanatismul religios, atât de mult desvoltat la turci". Când susțin aceasta, reprezentanții autorităților se bazează pe depozițiile di­rectorului și secretarului fabricei, cari au­ declarat că pândarul le spusese că Învățase să se facă preot, și ca fana­tismul turcilor cari urmăresc până la moarte pe aceia cari, pătrunzând în misterele coranului, renunță la urmă a mai deveni hogi, de teamă ca ei să nu divulge cumva altora secretele co­ranului. Pornind de la această idee, acei cari dau ca mobil al acestei crime fanatismul religios, susțin că un turc Însărcinat cu amorirea lui Wahid Duad a sosit in țară si găsindu-l pe acesta la fabrică, s'a prezentat in noap­tea aceea la dinsul. Reușind să-l con­vingă apoi că trebue să plece să se facă preot, au­ făcut împreună spar­gerea ca să aibă bani de drum si in urmă turcul in chestiune a săvirfit crima, aducând U Îndeplinire misiu­nea ce i-a fost, poate, încredințată de alții. Mobilul este cu totul altul Din cele ce am putut noi constata insă, mobilul acestei fioroase crime este cu totul altul Criminalul trebue căutat In jurul fabricei si Intre festi­­­cunoscuți ai lui Wahid Duad. Fără a avea intenția să săvârșească crima, necunoscutul pentru moment, s’a in­trodus in curte și pe când pândarul se afla la caa­l’altă extremitate a fa­bricei, a săvârșit spargerea. Ca eșirea din biuroii $i când tocmai sa pre­gătea să fugă, spărgătorul a dat cu ochii de W­hid Duad și repede a improvizat un pretext, fie că a venit să-i ceară o țigară, fie alt­ceva de la el Pândarul s’a supus, și spărgătorul, —­prieten bun poate că acesta—a ple­cat. Pe drum Insă spărgătorul s’a gândit că pândarul are să observe spargerea și va spune și despre vi­­zita lui neașteptată și știind ce-l aș­teaptă a conceput imediat planul crimei. Prin gaura ce se află în peretele de scânduri din spatele magaziei, care gaură dă un câmp, el s’a introdus spre ziuă înăuntru și acolo a așteptat as­cuns după ușe, trecerea pândarului. Acesta s'a ivit la orele 6 si jumătate, după ce a fost văzut de servitoare, și când a deschis ușa magaziei, spre a se duce in camera lui, spărgătorul i-a aplicat o lovitură de bardă in cap. Odată turcul păsat jos, criminalul i-a dat si cele 1’alte lovituri, după care a dispărut prin acelaș loc. Așa se explică­ faptul că pândarul a fost gr&țit 4ft servitoare și c! la orale , de și ciorpârțit, degetul lui tot mai mișca. Urmele de Sânge de pe birou și (de pe fu­rți) provin de la mâna crimina­lului care, când a spart geamul pro­babil că s’a tăiat. Tot stăreț de agi­­tație ța care se afla pundarul care descoperise o spargere, de care era responsabil, se datorește și faptul că el pe la orele 1,2 la 2 a întors cea­sornicele numai de două ori iar de la această oră, nici odată-Mobilul acesta al primei pare mai întemeiat și am­ căutat să-l aducem la cunoștința autorităților. Cercetările de ©*■*,— Cămașa plină de sânge D. judecător de instrucție Io­­nescu-Dolj a continuat cercetările ori după amiaz. cină seara târziu­ Cercetările au fost făcute spre a se da de urmele toporului safi bașdeî cu care criminalul a să­vârșit asasinatul. Din acest scop s’au cercetat toate locurile dimprejurul ,fabriceî «Phenix», cum și latrinele fabricai. S'a secat de asemenea un mare rezervoriu cu apă, in care se cre­dea că criminalul a aruncat ins­trumentul cu care a săvârșit o­­morul. Tot eri d­­a, s’a făcut analiza chimică a unei pete roșii care s’a găsit pe o vestă a unui turc ares­tat și s’a dovedit că pata era de sânge, dar era mult mai veche de­cât timpul când s’a săvârșit crima. Se crede că această picătură de sânge provine de la h­emoragie nasală pe care turcul arestat a avut’o acum cât­va timp-Tot eri un agent de poliție a gă­sit pe un câmp în apropiere de fa­brica de Încălțăminte a d-lui Mân­drea, o mânecă de cămașă plină de sânge. Și acest petec de cămașă a fost trimis la institutul medico-legal spre­ a se constata dacă sângele de pe el era de om sau de animal Examenul a stabilit că era sânge de om. Cercetările continuă. Al. Tis­escii. Art. 1.— Articolele 7, 13, 14, 20, 21, 23, 25, 26 și 38 ale legii pentru monopolul vânzării băuturilor spir­toase in comunele rurale și măsuri în contra beției, se modifică precum urmează : Art. 7.—Pentru orice sat numărul cârciumilor este limitat la o cârciumă cu tot felul de băuturi de fiecare 150 capi de familie. Totuș, în cătunele mai mici de 150 capi de familie, pină la minimum de 50, se va putea în­ființa câte o asemenea cârciumă, dacă acel cătun se află situat la mai mult de 5 kilometri de alt cătun in care se află cârciumă.Se vor putea înființa cârciumi și nn cătune cu o poporațiune mai pu­țin numeroasă și mai apropiate de 5 kilometri de alte cătune, cu condițiu­­nea de a nu vinde alcooluri, ci nu­mai vin fi bere. Numărul cârciumilor ce vând nu­mai vin și nici o altă băutură al­coolică nu este limitat; deschiderea lor este liberă ; ele rămân însă su­puse celorlalte dispozițiuri ale legei de față. Cârciumile ce vind numai vin și bere, precum și cele ce vind numai vin, se vor închide, prin retragerea brevetului de licență, îndată ce se va constata că au vindut și alcoo­­luri, iar cârciumarul va fi condam­nat la o amendă de 500 lei. Constatarea o va putea face atât autoritatea comunală, cât și prefectul, administratorul financiar, controlorul fiscal, administratorul de plasă și orice inspector administrativ, agricol, financiar și medicul plăfii. Asemenea este permis a se des­chide cârciumi pe drumuri frecven­­tate, pentru trebuințele călătorilor, la depărtare mai mare de 3 kilometri de alte cârciumi, precum și lângă ori­ ce stațiune de cale ferată, ori­care ar fi distanța de alte cârciumi. Art. 13.—Veniturile de la cârciumi nu vor fi nici­odată înscrise intre veniturile ordinare ale comunei; ele se vor înscrie la un fond special care nu se va întrebuința în nici un caz în cheltueli ordinare sau în remune­rare de personal, sub ori­ce formă ar fi- Acest fond se va întrebuința nu­­mai pentru construcțiuni de­ școli, îm­bunătățiri de făcut bisericilor, ateliere de lucrări manuale,pentru plantațiuni, desecări de bălți,regu­lări pe râpă și to­rente, alimentări sistematice cu ape potabile făcute după regulele ce se vor stabili de direcțiunea serviciului sanitar, pentru cumpărări de tauri, animale, berbeci și vieri de reprodu­cere. Art. 14. — Cârciumile comunale se exploatează prin darea lor in arendă cu licitațiun­e publică sau­ prin bună Învoială la societățile de cumpărare. Termenul de arendare va fi de trei ani­f Cârciumile ce vând numai vin plă­tesc comunei o dare anuală determi­nată la art. 20 d­e mai jos. Art­ 20­— In caz de a se constitui în comună societăți de cumpărare cu beneficii limitate, administrația co­munală va putea trata arendarea și prin bună Înțelegere cu aceste saci­e­­tăți Beneficiile cârciumilor, ast­fel a­­rendate, vor servi mai întâii­ spre a plăti o dobândă cel mult de 6 la sută la capitalul asociațiunii; restul se va vărsa la fondul comunal al cârciu­milor. Cârciumile cu vând numai vin nu sunt supuse dispozițiunilor art. 14 până la 18 de mai sus. Deschiderea lor este liberă, sub condițiunea de a plăti comunei pe teritoriul căreea se află o stare anuală reprezentând câte 50 bani de fiecare cap de familie află­toare in satul sau cătunul unde este situată câteciuma, până la maximum 100 lei. În nici un caz, insă, darea anuală a unei cârcium­e ce vinde numai vip nu va­ fi mai mare de cât jumătatea celei mai mici aren­de anuale ca se plătește de cârciumile din acelaș sat sau­ cătun cari vând toate băuturile spirtoase. Această dare va fi impărțiă și plă­tită pe trimestru­ Art. 2Î.---Supravegherea cârciumi­lor de toate categoriile se face de o­potrivă da autoritatea comunală și de următorii funcționari publici: Prefectul administratorul financiar, controlorul fiscal, inspectorul, adminis­trativ, inspectorul agricol, inspecto­rul financiar,administratorul de plasă, medicul plășii. Atât autoritatea comunală, repre­zentată de primar sau de înlocuitorul său, cât și toți funcționarii publici arătați la aliniatul de m­a­i sus, au datoria de a constata contravențiu­­nile săvârșite de circiumarî ori de consumatori de băuturi și dreptul de a aplica pedepsele ce cad in compe­­tenta lor, sau a cere judecătorului de ocol aplicarea pedepselor ce depă­șesc puterile lor. * Art. 23. — Gârciumarul trebue să fie cetățean român, să știe carte, să aibă vârsta de cel puțin 25 ani și să fie căsătorit la momentul încheierii con­tractului. Gelul ce a trecut vârsta de 50 ani nu i se mai cere să fie obli­gatoriu căsătorit. Cârciumarul trebue să fie cunoscut ca un om cu purtări bune, fără vicii și care să nu fi căzut nici­odată sub lovitura unei sentințe penale, pentru delicte prevăzute in legea licențelor. Soția unui cârciumar comunal poate ca tutoare să urmeze comerțul in caz de deces al soțului său, insă numai până la expirarea contractului de a­­rendare Încheiat de soțul său și În­sărcinând cu girarea cârciumii pe un prepus bărbat. Prepusul Împuternicit de cârciumar sau de văduva tutoare trebue să În­deplinească toate condițiunile ce se cer cârciumarului. Nimeni, afară de cârciumar, de familia, de servitorii lui și de călători, nu poate locui in cuprinsul localului ■ cârciumii. Toți servitorii cârciumii sau ai cârciuma­rului trebue să fie români. Cârciumarul care ar contraveni a­­cestor dispozițiuni se va pedepsi cu amendă de la 200 până la 1.000 lei, iar in caz de recidivă, cu închisoare de la 3 luni la 1 an și cu rezilierea de drept a contractului de arendare. Nimeni, afară de societățile de cum­părare, nu poate lua în exploatare decât o singură cârciumă. Cei ce se vor abate de la această dispozițiune, precum și cei ce vor lua în exploatare o cârciumă rurală prin­­tr-o persoană interpusă, ce vor pe­depsi, atât ei cât și persoana inter­pusă, cu o amendă de 500 până la 1.000 lei și cu închisoare de la trei luni până la un an, precum și cu rezilierea de drept a contractului. Art. 25.—Dacă autoritatea comu­nală sau vre­unul din funcționarii publici, enumerați la art. 21 de mai sus, va constata că o cârciumă ține băuturi alcoolice de orice fel, stricate sau mestecate cu substanțe vătămă­toare sănătătei, între care se consi­deră și esențele sintetice de orice natură, va pune imediat sub sigiliu băuturile bănuite, ca să nu se mai consume, și va lua dintr’insele probe sigilate in sticle bine închise, lăsând câte o probă identică sigilată cârciu­­marului. Medicul plășeî se va rosti­ un termen de cinci zile, printr'un proces verbal, după probele luate, dacă băuturile p­use sub sigiliu pot să fie consumate fără pericol pentru sănătate, sau dacă urmează să fie a­­runcate ca vătămătoare. In termen de trei zile de la data a­­cestui proces-verbal cârciumarul are dreptul să facă apel la judecătorul de ocol, și, servindu-se de probele sigi­late lăsata in păstrarea lui, să ceară analiza unui laborator special, spre a dovedi că condamnarea la aruncarea băuturilor este nedreaptă. Sentința judecătorului, in asemenea caz, este definitivă, fără drept de opoziția și fără recurs. Art. 26.--Cârciumarul care va lăsa cârciuma sa lipsită de vin, sau care va pune apă sau apă gazoasă in vin fără cererea consumatorului. Se va pedepsi cu o amendă de la 100 până la 3,00 lei. Dacă va ține țuică artificială sau vin artificial făcut de stafide sau alte substanțe, sau băuturi cop­ți­nind sub­stanțe vătămătoare sănătății, se va pedepsi cu o amendă de la 200 până la 500 lei. Dacă țuica artificială sau vinul ar­tificial va fi fabricat de în su­ș cârciu­­marul, sau dacă alterarea cu sub­stanțe vătămătoare va fi făcută de din sul, el se va pedepsi cu o amendă de la 1.000 până la 10.000 lei. In toate aceste cazuri judecătorul va mai ordona și desființarea băutu­rilor-Recidiva se va pedepsi cu amenda îndoită și cu rezilierea contractului. Cârciumarul, al cărui contract a fost reziliat pentru vreuna din abate­rile de mai sus, nu va mai putea lua in arendă o cârciumă, nici a fi aso­ciat, procurist sau propus sub orice titlu al vreunui cârciumar. In cazurile sus arătate, judecătorul de ocol. Înaintea cărui cauza este a­­dusă de cel ce face constatarea, se rostește cel mai târziu­ în 15 zile ; condamnatul va avea dreptul de apel la tribunal in termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței. Tribunalul va judeca in termen de 45 zile, fără opoziție și fără recurs. Oricine va denu­nța falsificările enu­merate in acest articol, va avea drep­tul la o primă de Ș0 la sută din a­­menda încasată. Art. 3Ș. — Pe măsură ce debitele existente se vor închide, fie pentru încetare de comerț, voluntară, sau prin Încetare de plăți, fie prin în­chiderea stabilimentului cu aplicarea dispozițiunilor legii licențelor de bău­turi spirtoase, debitul închis nu se va mai redeschide. Tot ast­fel se va urma până când in fie­care comună urbană va rămânea cel mult câte un debit de fie­care 100 capi de familie. Când un stabiliment va fi posedat de o asociațiune de două sau­ mai mul­te persoane, cu brevet pe numele persoanelor asociate, și acea asocia­­țiune se va desface, stabilimentul poate să urmeze a funcționa, insă numai sub conducerea unuia sau unora din asociații ce l-au posedat cu brevet. Numai descendenții legitimi sau legitimați ai cârciumarului, sau calfa care i-a servit 10 ani cel puțin, pot să urmeze comerțul tatălui ori patro­nului lor. Cârciumarul chiar în viață fiind, poate să transmită comerțul sau­ ori descendenților săi legitimi sau legitimați, ori unei calfe, in condi­tiunile de mai sus. In ori­ce caz, succesorii trebue să exercite in per­soană profesiunea de cârciumari. In caz când moștenitorii ar fi im­puri, debitul va putea să fie ținut până la majo­ritate de tutor. Atât moștenitorul cât și tutorul trebue să întrunească condițiunile și șă îndeplinească formalitățile cerute de legea licențelor. In nici un caz o cârciumă nu se poate muta sau înființa la o distanță mai mică de 70 metri de biserici sau de școli. Distanța se măsoară pe dru­mul umblat de la ușa de intrare a cârciumii până la ușa de intrare in școală sau biserică. Cârciumile aflate in raza de un ki­lometru în jurul comunelor urbane nu sunt supuse­­ supravegherii auto­rității comunale­­ rurale pe teritoriul cărora s’ar afla, nici obligațiunilor ca cârciumi comunale rurale, Dispozițiune tranzitorie Art. 2.—în comunele unde se vor deschide cârciumi numai de vin, în conformitate cu adaosul făcut alinia­tului 3 la art. 7 de mai sus, se va scădea din câștiurile anuale ale câr­­ciumelor arendate in virtutea legii de la 6 Martie 1908, valoarea în­treagă a dării anuale plătite de câr­ciumile de vin. Dacă vor fi mai multe cârciumi arendate, scăderea se va Împărți proporțional cu valoarea câș­­tiurilor fie­căreia. Această scădere se va opri insă când darea anuală a cârciumilor de vin va fi pe jumătate cât arenda cârciumilor cu toate bău­turile și egală cu arenda cârciumelor cu vin și bere. In acest caz, prisosul dării anuale se va vărsa la fondul cârciumilor. JL ® gra mod a monopolului băuturilor O CUGETAȘI!­I*JS7 zi Pătimit-a fiul omului și moartea In durat­a el pentru, fericirea și crtarea omenirei de păcat, pildă dat­a­ el bogaților că, știrbind ceva din prisosul lor, pot­­ face fe­riciți In ziua învierii pe mulți a­­­ tătari in nevoi. Jóul 2 Aprilie in» Cârciumarii arendași, nemulțumiți pe dispozițiunile de mai sus, au dreptul de a cere rezilierea contrac­tului, fără a putea pretinde alte daune comunei. De această dispozițiune vor bene­ficia numai cârciumile ce se vor axa arendate la promulgarea legii de față. Abdicarea regelui Serbiei Ziarul „Pravda“ confirmă ști­rile despre hotărârea regelui Petru de a se retrage în viața privată In ultimele zile, au circulat dife­rite știri relative la intențiunea rege­lui Petru al Serbiei de a renunța la tron și de a se retrage in viața pri­vată. Cauzele pentru care regele Petru ar fi luat această h­otărire, ar fi in­succesele politice care se țin lanț de la urcarea lui pe tronul Serbiei. In adevăr regele Petru nu a reușit până azi de a lega prietenii perso­nale cu vre­un cap încoronat și de a fi primit la vre­o curte. Pe deasupra a venit să se adauge și insuccesul politicei sale balcanice și o înfrânge­re­ suferită in conflictul cu Austro- Ungaria. Pare clar că știrile de abdi­care nu sunt fără temeiu. Aceasta re­zultă din­tr’un articol de fond al ziaru­lui „Pravda“ din Belgrad,consacrat a­­cestei chestiuni. Numitul articol a produs in toată Serbia o mare im­presie. El a fost confiscat de poliție dar sentința poliției fiind infirmată de tribunal a fost publicat pentru a doua­ oară. Dată fiind importanța lui, repro­ducem pasagiile cele mai importante. ,.În cercurile politice din capitală —, zice „Pravda“ - aproape nimeni nu tăgăduește existența unei crize dinastice. Însuși Regele pare a se fi convins de dificultățile cu care are de luptat, de aceea își dă bine seama de pericolul de care este amenințată dinastia Caragheorghevici. Înghesuit de conjurați, in mâinele cărora se află coroana și Statul, fără ca să aibă și răspunderea care apasă pe par­lament; lipsit de popularitate in țară și crunt lovit de insuccesul unei ac­țiuni politice, Regele Petru a perdut ori­ce speranță in viitor. „Regele, Petru simte că politica lui fie­ că i-a fost impusă, fie că a fost făcută din propria lui inițiativă, a fost plină de greșeli și in acelaș timp simte că familia lui a fost părăsită de soartă. „Amicii care­ ’] înconjoară de a­­proape știu că regele este sătul de tron. Da aceia se afirmă că nici nu va fi nevoie de multe silințe pentru a-l determina să plece din nori in străinătate și să închidă astfel după el porțile conacului in care n’a avut nici un ceas de mulțumire. . „Se afirmă chiar că regele ar fi având de gând să-și ia rămas bun de la tron, in mod liniștit, fiind­că nu vrea ca să fie gonit cu sila. Regele Petru se simte foarte jenat la Bel­grad pentru că politician» aruncă răspunderea asupra lui și vede că va fi silis să plătească dânsul oalele sparte de alții“. Mai departe „Pravda“ afirmă că regele Petru n’a comunicat nimănui intențiunea sa de a părăsi imediat tronul, dar că este muncit, de acest gând pe care nu le ascunde anturaju­lui său imediat. . Apoi ziarul in chestiune, după ce comentează un comunicat publicat de guvern, prin care se desmințea vestea despre abdicarea regelui, termină ar­ticolul afirmând că mai curând sau mai târziu aceste știri vor trebui să se adeverească și că la momentul op­ortun ar trebui ca oamenii politici să se gândească la vre­una din casele domnitoare străine iar nu la regi cari se urcă pe tron cu gândul de a se retrage la pensie. ________ Spic. Starea agricolă a fărei la sfîrșitul lui Martie ș. n. Timpul rece, abundența zăpezii și desele precipitațiuni atmosferice, au făcut ca vegetațiunea să nu se des­­volte de­cât foarte puțin in această lună, ea fiind înapoiată, iar lucrările agricole de prim­ă­vară să întârzie foarte mult. Semănăturile de toamnă au ieșit foarte bine din iarnă mai pretutin­deni, nesuferind mult de înghețuri, mai mult insă au fost vătămate de inundațiile și înecurile din urmă, cari acoperiseră cu apă toate șesurile, pu­­trezindu-le in parte. Grâul este in general frumos și vi­guros, rapița în mare parte a pierit, asemenea și orzul de toamnă pe alo­curi s’a rărit foarte mult. Arături și semănături de primă­vară au Început a se face foarte pu­ține in ultimele zile, și numai prin unele localități din regiunea de câm­pie sau pe locurile mai înalte unde apele s’au scurs și pământul s’a svm­­­tat mai repede. In cea mai mare parte a țării a­­rb­urile nu se pot încă face, pământul fiind prea moale din cauza apei care in multe părți maî stagnează pe cim­pie. Au început a se face desfundări de terenuri pentru pomi, vii și alte plan­­tațiuni Viile s’au desgropat în mai multe podgorii; n’au suferit de geruri de­cât ceva prea slabe și neîngropate. Arborii, arbuștii și pomii roditori au început a înmuguri în ultima de­cadă; tot in acest timp, în mare parte a țării n’au sosit pasările că­lătoare și s’au redeșteptat hiber­­nantele. Iarba pe câmpii a început să în­verzească aleea către sfârșitul lunei. Vitele sufer foarte mult de lipsa de nutreț, cu deosebire in regiunea mun­toasă și în nordul țării. Efle sunt așa de slabe, in­cât lucrările agricole, deja Întârziate, nu se vor putea face cu mai multă activitate decât după ce se vor mai îndrepta prin iarba care va crește. Oile s’au scos pe câm­pii din a doua jumătate a lunii ; cele l’alte vite se țin in cele mai multe părți încă cu paie și diferite strânsuri, iar pe unele locuri, cu mu­guri și lăstari de prin păduri sau cu câte puține boabe de porumb sau de orz măcinat. Svenimentele DIN CONSTANTINOPOLE — Serviciul nostru telegrafic — Mari tulburări militare Constantinopol, 31.— De azi dimineață domnește aci o mare surescitare. Din Stambul vin vești îngrijitoare. Se spune că trupele s'au­ împărțit în două grupe care trag locuri una a­­supra ceil­alte. Locuitorii sunt cuprinși de o panică teribilă. Toate prăvă­liile din Stambul sunt închise. In Pera de asemenea suresci­tarea e la cuhne. Turburarile au început azi dimineață la cazarma di­n Stambul a soldaților din Anatolia, cari au eșit din cazarmă demonstrînd și cerând demisia guver­nului. Se spune că între tru­pele din As­tolia și vâ­nătorii trîmeșî contra lor a început o sângeroasă inenerare. Mulți soldați ar fi căzut de ambele părți. Guvernul a dat ordinul ca toată garnizoana să fie con­centrată și să se ia măsuri pentru paza parlamentului și a Porții. Panica in populație este in­descriptibilă. Se crede că o dictatură mi­litară este inevitabilă. Svan despre moartea Sulta­nului Constantinopol, 31 .­La Poartă au sosit știri din vilae­tul Kos­­sovo că sub­ofițerii au oprit pe soldați ca in rugăciunea de seară să mai pomenească nu­mele Sultanului. Această in­terzicere se face de obicei nu­mai la moartea Sultanului. S-a răspândit svonul că Sultanul ar fi murit. Se crede că acest svon a fost răspândit de porsoane interesate in scop de a pregăti poporul la evenimente grave. Marele vizir a dispus arestarea subofițerilor cari au dat ordinul potrivicit mai sus- Acești subofițeri vor fi dați la judecata tribunale­lor militare. Din diferite părți ale impe­riului au sosit întrebări la Poartă, cerând știri asupra zvonurii morței Sultanului. Anarh­ia din armată.­Ofițeri arestați.­ Ciocniri sângeroase intre trupe Constantinopol, 51. — Pare a se fi petrecut la Stambul în cursul nopți­i, serioase inciden­te. Prăvăliile din Galata și in parte și cele din Pera sunt în­chise- Patrulele circulă­. Se zvonește că soldații câtor­va­ cazărmi ar fi surprins pe ofițerii lor, i-ar fi legat și apoi sar fi, dus sa manifesteze in fața Camerei și a Portei ocu­pând două clădiri. Soldații ar cere aplicarea legei Senat. (A­R). Constantinopol, 31. — Zvonu­­rile sensaționale cari circulă cu privire la ciocniri sânge­roase sunt false. Câteva sute de soldați rasvrâtiți ocupă insă Poarta și cer sa se aplice le­gea Șeh­at. La Stambul domnește o mare oscilatiune. Patrule de cavale­rie circulă pe străzi. Se zvonește că mai mulți o­fiț­eri au fost făcuți prizonieri și transportați la ministerul de război, care este ocupat de rasvrâtiți. Se zice de asemenea că ministrul războiului ar fi fugit. Toate aceste versiuni insa nu sunt confirmate până acum (A. R­. Junii­ turci regretând omorîrea lui Hassan-Fehmi Constantinopol. 28. — Comitetul tinerilor turci a adresat comite­telor din provincie o comunicare in care exprimă regretele sale pentru asasinatul ziaristului Ha­san Fehmi. Ziarul «Yeni Gazetta» propune în privința luptelor politice prin presă, un armistițiu de două luni, din cauza situației interne și ex­terne. Sultanul și marele vizir se stră­­duisc a liniști populația. (A- R.) .wm—K» « «I» nWiiljniH.— indivizii cu pricina la rest, să-i dea pe mâna poliției și să-și poată­ scoate pierderea. Intr’adevăr, două din indivizii de mai sus se prezintă la Avram Figur spre a încasa restul. Dintre ei lipsea insă Nec. Popescu, care fusese seara și care dăduse mo­neda spre schimbare. Cârciumarul pretextă că cel ce-i Încredințase moneda nefiind pre­zent, nu se poate da restul Din și­ nu se supără însă și propun lui Figur să le mai schimbe o mo­nedă la fel cu cea dată aseară. Acesta încredințându-se că are aface cu niște pungași de meserie, trimite răspuns unui alt cârciu­mar B. Iacobsohn, care denunța cazul sub-comisarului Filipescu. Luați de scurt, declarară că au primit banii aceștia de la un tran­silvănean Toader Ignat pe care nu-l știu unde e acum și că mai au două tovarăși, pe cari polițistul Anton Teodorescu ii găsi chefuind­in cârciuma lui C. Constantinescu din str. Bateriei. Duși la poliție, dânșii declarară cu toții că banii le-au fost dați de Toader Ignat, după ce l-au dus de la mai multe cârciumi,unde l-au îmbătat, și arătând că 2 monede le-au schimbat eri seară la cârciu­marul Mitică Popescu din strada Curții de apel Sub­ comisarul Fi­­lipescu, ducându-se la numitul cârciumar, găsește și confiscă cele 2 monede false. Dânșii au mai încercat in cursul zilei să schimbe o monedă din acestea pe la mai mulți negustori din oraș, fără a isbuti insă. Greu era de dat de urma arde­leanului Toader Ignat, cu toate cercetările agenților de siguranță. Toate cârciumile fuseseră răscolite in zadar. Abia pe la 6 seara, pe când se făcea o­ ultimă revizie pe la cârciumi, dânsul a fost găsit in cârciuma „La botul apei“ din str. Florilor. Deocamdată cercetările au fost suspendate, Toader Ignat fiind beat ton ceea ce-l făcea ca să dea răspunsuri cu totul incoherente. Credința tuturor e că ardeleanul acesta trebue să fie agentul vre­unei bande de falsificatori de mo­nede de aur și că ceilalți 5 indi­vizi, toți pungași minori, simțin­­du-i că are bani, pe cari i-ați crezut adevărați, l-au­ pungășit. Cercetările vor fi reluate mâine, când poliția speră că va da de adevăratul fir al acestei afaceri. De la Milcov. Fi urnele unei bande de falsificatori de monede (Prin poștă dela coresp. nostru­ particular) Focșani, 30 Martie. Astă­zi, pe la orele 2 d­ a., sub­comisarul X­. Filipescu, de la circ. II, a fost înștiințat că la o cârciu­mă a lui Avram Figur din str. Omțul lui Gherasim, se află trei indivizi cari au asupra lor mo­nede de aur false. Ducându-se la fața locului împreună cu sub-co­­misarul C. Florescu și mai mulți sergenți, a dat peste 3 vechi clienți ai poliției: Sârbu Neculae, Cră­ciun Gh. și Gheorghe Vasile. Nu­miții fuseseră încă de aspară la cârciuma aceea și reușiseră să facă pe cârciumar să le schimbe o mo­nedă de aur englezească pe care insă le-a dat numai 12 lei, restul rămânând să-l primească astă­zi, dacă cârciumarul se va convinge că moneda e bună- Mare îl fa insă mirarea hiatului evreu când, ducându-se azi de dimineață la ceasornicarul, Rozenstein, acesta constată că moneda e falsă. Toată nădejdea lui era că, întorcându-se EXPULZAREA LUI CASTRO —Serviciul nostru telegrafic— Fort de France, 28­—Guvernul francez a notificat fostului preșe­dinte Castro ordinul de a părăsi insula Martinica. Acesta pretin­zând că fiind bolnav se găsește în imposibilitate de a părăsi patul, guvernul a chemat un medic ex­pert, spre a constata starea fos­tului președinte Castro. (A. R.) New-York. 28. —• După o știre din Fort de France, medicul a constatat că fostul președinte Cas­tro poate foarte bine să călăto­rească chiar astă­zi cu vaporul «Versailles» care pleacă după a­­miază din Martinica. (A. R.) New- York. 28­—Sosește din Fort de France știrea că fostul preșe­dinte Castro a primit ordinul de a părăsi imediat insula Martinica și de a pleca pe bordul vaporului «Versailles». (A. R.) Port-of-Spain. 29­—Crucișătorul cuirasat­ american «North­ Caro­­lina» a plecat spre Fort-de-France, in Martinica, după toată probabi­litatea. (A. R.) Fort-de-France, 29­—Fostul pre­ședinte al Venezuelei, Castro, per­sistă in a declara că ni e cu ne­putință a pleca. Comisarul guver­nului l-a amenințat că-l va îm­barca cu forța pe pachebotul «Ver­sailles» la orele 5 și i-a declarat că resistența sa va avea de con­secință 6 luni Închisoare. Genera­lul Castro a chemat un avocat și un medic spre a se constata că starea sănătatei sale ii interzice o călătorie. Poliția și mulțimea staționează in fața hotelului. Guvernatorul și procurorul general refuză lui Cas­tro amânarea cerută a plecărei sale și se va proceda la expulza­rea manu militari a generalului Castro. (A- R.) New-York. 29. —• Din Fort-de- France vine vestea că președintele Castro a fost transportat era pe bordul vasului „Versailles“ care a plecat seara la St.-Nazaires.­­A.RD Fort de France, 30.— Fostul pre­ședinte al Venezuelei Castro, a re­fuzat cu atâta îndărătnicie de a pleca, pretextând neputință in care se află din cauză de boală, in­cât guvernatorul a ordonat ori o noua cercetare a stării lui de sănătate de către trei doctori. Examinarea a dat ca rezultat că o călătorie nu ar pune in primejdie viața lui Castro. Castro continuând totuși a opune resistență si au dat or­dine de a se uza de forță. Sosirea jandarmilor a atras mulțimea.­­Castro refuzând a se îmbarca a fost pus pe o saltea și apoi pe s targă și transportat pe bordul va­porului. Transportarea părea a-i pricinui suferințe. (A­ R.) Washington, 30. — Soția lui Castro neprimind permisiunea de a debarca a plecat spre Columbia. (A. R.) De vînzare CERAIEAXIA. bună pentru mașină plană Prețul foarte avantagios A se adresa la adminis­trația ziarului «Universul» ORMIE MOȘTENIRE! PARTEA A PATRA V “*» Aci n’ar fi vorba de ceva rău, zise dânsul cu ochii in pă­mânt. Dacă aî fi ca acum trei ani, te-aș trimite să-i faci curte, s’o iai și s’o duci orî­unde, ca să nu mai aud vorbindu-se de dînsa. Simon ișî netezi barba și pufii de râs. •— Acum sunt cam brulrân, e drept, dar am prieteni­­ tineri cari vor face lesne treaba. Cel puțin e frumoasă ? Cine o păzește ? Cum aș putea s’o văd ? Bancherul scoase din săltar o fotografie ce-o dăduse Cabiati cu doi ani înainte. Liana era atunci abia de 45 ani lasă destul de desvoltatâ ca să i se poată aprecia frumuseța. — Iacă, zise dânsul , pot să-ți garantez că seamănă perfect. Simon privi portretul și ră­mase extasiat și ochii i­ se aprin­seră. Puse repede portretu­l în bu­­zunar ca și cum ar fi luat în stă­pânire,persoana ce reprezenta. Bancherul ii spuse ce știa des­pre Diana de la doamna Ernesta și de la vecinii doamnei Olimpia. — Așa­dar, zise Ansaldi, dân­sa locuește (a o prietenă a veri­­șoarei mele Ernesta? Insă Er­nesta nu mi-a spus nimic despre un lanț de aur pe care mama l’ar fi dăruit acelei fete ? Ca să zică, mama o cunoștea de mult ! —­ Eu­ nu știți, strigă banche­rul, și nu pricep cum s’a petre­cut afacerea cu un obiect de aur legat cu lanț, pe care mama du­­mitale l-a hărăzit acelei fete care spune că se numește Maria Ar­­genti, ceea ce nu e adevărat . Sunt sigur insă că s’au făcut in­trig! in contra mea,, cu știrea și voința mamei d-tale ! Nu-țî face sânge râsi ; ori­ce intrigi s’ar fi făcut, o să le spul­bere și o să iasă treaba cum vrei d-ta, numai să-mî dai garanție că o si’mî plătești bine la urmă iar acum si- mi numeri câte-va bârfii de bancă, pentru că Înțelegi, eu­ nu pot să fac curte unei fete cins­tite­­ n halul in care mă aflu: „Miam hotărât să mă încurc eu însumi cu dânsa și n’o să meargă treaba rău, pot să-ți dau cuvântul meu de onoare. Cuvântul de onoare al lui An­­sa­di n’avea nici un preț, insă d. Cardoni, fără să facă vr’o obser­vație, scoase dintr’un săltar mai multe bilete de bancă și i-le dădu zicând­: — Dacă isbândești, ma jur ea o să fii mulțumit de mine. Când fata n’o să mai fie, rămân eu stă­pân pe toată averea. — Am să te servesc, fiind­câ ’mi place fata și apoi aștept ceva din belșug. Am să vezi cum o să te iau. Și Simon plecă repede. VI CURSA Se știe din memoriile Lianei că un necunoscut ii eșta in cale când se ducea in oraș. Acel in­divid era Simon. Dânsul găsise repede prăvălia doamnei Olimpia. Stând la pândă vedea pe Liana eșind d’acasă și se lua după dînsa Tot urmărind-o ast­fel, dădu intr’o zi peste o mu­tră la care nu se aștepta. Cunoștea de mult timp e Gior­­­gio fără să fi vorbit cu el vreo­dată , nu simțise pentru el nici simpatie nici ură. Insă când o văzuse cu Liana fusese cuprins de o furie oarbă și cine știe ce ar fi făcut dacă nu s’ar fi te­mut de bancher, de la care aș­tepta o plată bună. După cum­ ii văzuse vorbind și privindu-se, nu se mai indoia că tinerii erau amorezați unul de al­tul, înțelese de asemenea că ban­cherul nu știa nimic de această dragoste care i-ar fi fost de mare folos- un adevăr, dacă Giorgio s’ar fi însurat cu moștenitoarea d-lui Acerbi, afacerea s’ar fi a­­ranjat în modul cel mai cinstit și convenabil pentru toți. Dar aceasta nu-l aranja pe dân­sul. Se hotărî deci sa despartă cât mai curând pe cei doi amorezi fără știrea bancherului. Liana era mult mai seducătoare în natură de­cât în fotografie și sângele lui Ansaldi se înfierbântă și mai rău. El își puse mintea la lucru și făcu un plan care i se păru mi­nunat, începu să culeagă informații despre Giorgio și curând află des­re incidentele petrecute între anchet și fiul său și care făcu­seră mare sensație intre amicii acestuia din urmă- I se spuse despre o ceartă teribilă intre tată și fiu, despre plecarea lui Georgio din casă și despre mizeria in care trăise tânărul până găsise un loc la un advocat. Simon nu stătu la îndoială de a se prezenta la acest avocat într’o oră când Giorgio nu era labiurou, spunând că venea din partea bau­en­erülui Nu avea nici o hotârire luată de mai Înainte însă pricepu chiar din cuvintele avocatului că Însuși d. Cardoni voise ca tânărul In­­arijat sâ găsească de lucru la dânsul. Simon zise atunci : — Da, știți asta, însă acum d. Cardoni m’a trimes să te rog ca să îndepărtezi pe d. Georgio din Milan, pentru câteva zile, sub un pretext oare­care. Advocatul fu surprins dar pro­mise că va satisface dorința ban­cherului. După obținerea acestui rezultat, tot restul păru lesnicios lui An­saldi. Cu ori­ce preț voia să-și atingă scopul. Disparițiunea Lianei trebuia sa fie grabnică și așa de tainică in­cât să nu rămână nici o urmă. Inima tinerei fete era câștigată de un altul, tânăr și frumos. El era bătrân și urât. Nu făcea ni­mic. El avea să birue prin min­ciună, perversitate și crimă. Chiar în ziua când Georgio plecă din Milan, Simon își ruse barba, pe jumătate albă, iși puse o perucă blondă, se îmbrăcă cu bârnele elegante ce -și cumpărase, se parfumă și porni în cucerire. Ișî închipuia că era acceptabil. In realitate nu se schimbase ni­mic din expresia feței lui. Cel mult, tânăra fată nu l’ar fi recu­noscut drept individul care o ur­mărise­ Ajungând lângă prăvălia d-nei Olimpia, se preumblă încoace și în­colo până văzu prăvălia plină de mușterii. Cam la aceiași oră se ducea și servitoarea in piață după târguele. Atunci Simen intră pe din dos în apartamentul negustoresei și bătu într’o ușă de mai multe ori. Liana era singură. Ea întredeschise ușa și văzu înainte­­ un domn foarte bine îm­brăcat însă mai mult ridicul, dar a cărui fisionomie exprima o du­rere, ceea­ ce o înduioșa pentru un moment. Streinul aruncă o privire în­dărăt, apoi una în odae și puse piciorul în prag zicând : — Domnișoară, fie’ți milă, spu­­ne-mi dacă ești singură, căci arr­a­ ți spune câte­va cuvinte. — Dar eu nu te cunosc !­i (Va urma)

Next