Universul, aprilie 1909 (Anul 27, nr. 87-115)
1909-04-02 / nr. 87
nasss BBW P BjWgamg București CALEA VICTORIE! No. 70 București Coafor al Curței Regale, Coafor A. S. R. Prințesa României Recunoscut Magazin de Coafură de Dame și de lucrări de Păr fine, de sub ordin. Noutățile sunt expuse in interiorul Magazinului meu. — Avana cel mai bine asortat Magazin și cel mai mare Atelier din Țară pentru lucrări de aur de artă de la calitate, pot efectua orice comandă dorită. Grand Prix, Paris, Londra și Bruxelles a obținut aceasta cea mai mare distincțiune numai Atelierul meu din România pentru lucrările mele expuse in rus numitele orașe. Catalogul ediția 4-a se trimete franco la cerere. Serviciul prompt și conștiincios pentru provincie. Atențiune, Atențiune, Atențiune Pentru înfrumusețarea figurei se dă consultațiuni gratuite si conștiincioase, la Magazinul nostru, in interesul unor noștri cliențî. 3422 BOT* CJIffcE MAI OTJEiffi SE GASSSC X4UAW WîUBELE mm DE MUZICI JEAN FEDER București, Starea Victoriei, 54 Fur rotorul Curței Regale — Casa de Xnex edare — Vânzare in RATE in conditiuni avantagioase gigigi"“ Atragem atențiunea publicului că aveai depozitul fabriii si celor • Bechstein, Besemtorfer, Bimlieh, Kaps, Hopff, Jscuth și Schied Baayer-Pianofort,«fa!.rft (Bătrânul). Această din urmă fabrică e adevărata fa aj fabrica Schiedmayler, cunoscută la noi sub numele da : «SCHIEDMAYER RATR^XUII.» și nu trebue de loc pe** , confundată cu pianele „Schiedmayer-Söhn?“* oferite de iama, concurență. ■— Cjine vrea să aibă o adevărată PIANINA Selîcîd maye p llfStrftnul să se adreseze la noi, având «umat noi depozitul acestei fabrici. Toate JPXJkWISNTEt! se vând cu J Prețurile oxișrmate ale fabricei StMlIfti#!»» A“«n mA pentru Import și Export, București PASTA de PÎNTÎ^W de vânzare la: Indispensabilă | jjj £ 1 PARFUMERII, íA.SARG’58 phn3<&;PaPROGUER Hatc. Reprezentant: SAW. iuBi„ București SORI 84, Strada Lipscani, 84 (Sft. Gheorghe) Curele Englezești. Furfunî și tablă de cauciuc. Asbestupi. Oțel pentru scufe, Ștoi de tobă pentru orice sistem de mașini agricole. Frânghii de sârmă de oțel Sârmă, cu ghimpi (Stacheldracht), Sârmă pentru vi, Rulete și lanțuri pentru arendași. INSTALEAZĂ COMPLECT ATELIERE MECANICE ARTICOLE TECHNICS 3355 rele de Benzină și Bezogen * I ree*eŭ-aî .,aB ®^ni ^ ce se vând numai de Casa Nicolae Feliéi?& Sie — Societara în Comandită — BUGDÎțIȘTS B1AIX.A CSALOVĂ Cereți oferte speciate și egtAfogul ilustrat. 3833 .Ci € ÎRAI»I SE VINDE in DETAIL cu preturile de m BROSAT Numai în strada Șepcari No 91 Inainte de târguite vizitați acest magazin. 335s răfi. Intrigat de acest fapt de judecător de instrucție a postat eri noapte 4 agenți, cu ordinul expres ca să urmărească câinele în caz când el s'ar ivi din nou. D. Ionescu-Dolj a dat apoi ordin să fie arestați toți pândarii turci de pe la fabricile învecinate cum și toți spărgătorii de meserie cari locuesc in Împrejurimile locului unde s’a săvirșit crima. Intre aceștia din urmă au fost arestați dour spărgători anume Oboreanu și Mielu, cari locuesc în str. Măgurele. De asemenea s'a trimis telegrame la toate punctele de frontieră, prin care s’a cerut arestarea tuturor turcilor suspecți cari vor încerca să treacă granița. Fiind bănueli apoi asupra a doi turci Saban Zemel și Zefir Zemel, cari Duminică dimineața au plecat la Buftea, s’a cerut autorităților de acolo arestarea lor și s’a mai dispus arestarea unui bulgar anume Constantinovici, cunoscut poliției ca hoț, care acum 2 luni a lucrat la acea fabrică. Autoritățile înclină a crede intr’o crimă pornită dintr’un fanatism religios Am căutat să vedem care este părerea autorităților in această crimă și rezultatul a fost că unii dintre cei cari fac cercetări, cred că mobilul crimei pare a fi fanatismul religios, atât de mult desvoltat la turci". Când susțin aceasta, reprezentanții autorităților se bazează pe depozițiile directorului și secretarului fabricei, cari au declarat că pândarul le spusese că Învățase să se facă preot, și ca fanatismul turcilor cari urmăresc până la moarte pe aceia cari, pătrunzând în misterele coranului, renunță la urmă a mai deveni hogi, de teamă ca ei să nu divulge cumva altora secretele coranului. Pornind de la această idee, acei cari dau ca mobil al acestei crime fanatismul religios, susțin că un turc Însărcinat cu amorirea lui Wahid Duad a sosit in țară si găsindu-l pe acesta la fabrică, s'a prezentat in noaptea aceea la dinsul. Reușind să-l convingă apoi că trebue să plece să se facă preot, au făcut împreună spargerea ca să aibă bani de drum si in urmă turcul in chestiune a săvirfit crima, aducând U Îndeplinire misiunea ce i-a fost, poate, încredințată de alții. Mobilul este cu totul altul Din cele ce am putut noi constata insă, mobilul acestei fioroase crime este cu totul altul Criminalul trebue căutat In jurul fabricei si Intre festicunoscuți ai lui Wahid Duad. Fără a avea intenția să săvârșească crima, necunoscutul pentru moment, s’a introdus in curte și pe când pândarul se afla la caal’altă extremitate a fabricei, a săvârșit spargerea. Ca eșirea din biuroii $i când tocmai sa pregătea să fugă, spărgătorul a dat cu ochii de Whid Duad și repede a improvizat un pretext, fie că a venit să-i ceară o țigară, fie altceva de la el Pândarul s’a supus, și spărgătorul, —prieten bun poate că acesta—a plecat. Pe drum Insă spărgătorul s’a gândit că pândarul are să observe spargerea și va spune și despre vizita lui neașteptată și știind ce-l așteaptă a conceput imediat planul crimei. Prin gaura ce se află în peretele de scânduri din spatele magaziei, care gaură dă un câmp, el s’a introdus spre ziuă înăuntru și acolo a așteptat ascuns după ușe, trecerea pândarului. Acesta s'a ivit la orele 6 si jumătate, după ce a fost văzut de servitoare, și când a deschis ușa magaziei, spre a se duce in camera lui, spărgătorul i-a aplicat o lovitură de bardă in cap. Odată turcul păsat jos, criminalul i-a dat si cele 1’alte lovituri, după care a dispărut prin acelaș loc. Așa se explică faptul că pândarul a fost gr&țit 4ft servitoare și c! la orale , de și ciorpârțit, degetul lui tot mai mișca. Urmele de Sânge de pe birou și (de pe furți) provin de la mâna criminalului care, când a spart geamul probabil că s’a tăiat. Tot stăreț de agitație ța care se afla pundarul care descoperise o spargere, de care era responsabil, se datorește și faptul că el pe la orele 1,2 la 2 a întors ceasornicele numai de două ori iar de la această oră, nici odată-Mobilul acesta al primei pare mai întemeiat și am căutat să-l aducem la cunoștința autorităților. Cercetările de ©*■*,— Cămașa plină de sânge D. judecător de instrucție Ionescu-Dolj a continuat cercetările ori după amiaz. cină seara târziu Cercetările au fost făcute spre a se da de urmele toporului safi bașdeî cu care criminalul a săvârșit asasinatul. Din acest scop s’au cercetat toate locurile dimprejurul ,fabriceî «Phenix», cum și latrinele fabricai. S'a secat de asemenea un mare rezervoriu cu apă, in care se credea că criminalul a aruncat instrumentul cu care a săvârșit omorul. Tot eri da, s’a făcut analiza chimică a unei pete roșii care s’a găsit pe o vestă a unui turc arestat și s’a dovedit că pata era de sânge, dar era mult mai veche decât timpul când s’a săvârșit crima. Se crede că această picătură de sânge provine de la hemoragie nasală pe care turcul arestat a avut’o acum câtva timp-Tot eri un agent de poliție a găsit pe un câmp în apropiere de fabrica de Încălțăminte a d-lui Mândrea, o mânecă de cămașă plină de sânge. Și acest petec de cămașă a fost trimis la institutul medico-legal spre a se constata dacă sângele de pe el era de om sau de animal Examenul a stabilit că era sânge de om. Cercetările continuă. Al. Tisescii. Art. 1.— Articolele 7, 13, 14, 20, 21, 23, 25, 26 și 38 ale legii pentru monopolul vânzării băuturilor spirtoase in comunele rurale și măsuri în contra beției, se modifică precum urmează : Art. 7.—Pentru orice sat numărul cârciumilor este limitat la o cârciumă cu tot felul de băuturi de fiecare 150 capi de familie. Totuș, în cătunele mai mici de 150 capi de familie, pină la minimum de 50, se va putea înființa câte o asemenea cârciumă, dacă acel cătun se află situat la mai mult de 5 kilometri de alt cătun in care se află cârciumă.Se vor putea înființa cârciumi și nn cătune cu o poporațiune mai puțin numeroasă și mai apropiate de 5 kilometri de alte cătune, cu condițiunea de a nu vinde alcooluri, ci numai vin fi bere. Numărul cârciumilor ce vând numai vin și nici o altă băutură alcoolică nu este limitat; deschiderea lor este liberă ; ele rămân însă supuse celorlalte dispozițiuri ale legei de față. Cârciumile ce vind numai vin și bere, precum și cele ce vind numai vin, se vor închide, prin retragerea brevetului de licență, îndată ce se va constata că au vindut și alcooluri, iar cârciumarul va fi condamnat la o amendă de 500 lei. Constatarea o va putea face atât autoritatea comunală, cât și prefectul, administratorul financiar, controlorul fiscal, administratorul de plasă și orice inspector administrativ, agricol, financiar și medicul plăfii. Asemenea este permis a se deschide cârciumi pe drumuri frecventate, pentru trebuințele călătorilor, la depărtare mai mare de 3 kilometri de alte cârciumi, precum și lângă ori ce stațiune de cale ferată, oricare ar fi distanța de alte cârciumi. Art. 13.—Veniturile de la cârciumi nu vor fi niciodată înscrise intre veniturile ordinare ale comunei; ele se vor înscrie la un fond special care nu se va întrebuința în nici un caz în cheltueli ordinare sau în remunerare de personal, sub orice formă ar fi- Acest fond se va întrebuința numai pentru construcțiuni de școli, îmbunătățiri de făcut bisericilor, ateliere de lucrări manuale,pentru plantațiuni, desecări de bălți,regulări pe râpă și torente, alimentări sistematice cu ape potabile făcute după regulele ce se vor stabili de direcțiunea serviciului sanitar, pentru cumpărări de tauri, animale, berbeci și vieri de reproducere. Art. 14. — Cârciumile comunale se exploatează prin darea lor in arendă cu licitațiune publică sau prin bună Învoială la societățile de cumpărare. Termenul de arendare va fi de trei anif Cârciumile ce vând numai vin plătesc comunei o dare anuală determinată la art. 20 de mai jos. Art 20— In caz de a se constitui în comună societăți de cumpărare cu beneficii limitate, administrația comunală va putea trata arendarea și prin bună Înțelegere cu aceste sacietăți Beneficiile cârciumilor, astfel arendate, vor servi mai întâii spre a plăti o dobândă cel mult de 6 la sută la capitalul asociațiunii; restul se va vărsa la fondul comunal al cârciumilor. Cârciumile cu vând numai vin nu sunt supuse dispozițiunilor art. 14 până la 18 de mai sus. Deschiderea lor este liberă, sub condițiunea de a plăti comunei pe teritoriul căreea se află o stare anuală reprezentând câte 50 bani de fiecare cap de familie aflătoare in satul sau cătunul unde este situată câteciuma, până la maximum 100 lei. În nici un caz, insă, darea anuală a unei cârciume ce vinde numai vip nu va fi mai mare de cât jumătatea celei mai mici arende anuale ca se plătește de cârciumile din acelaș sat sau cătun cari vând toate băuturile spirtoase. Această dare va fi impărțiă și plătită pe trimestru Art. 2Î.---Supravegherea cârciumilor de toate categoriile se face de opotrivă da autoritatea comunală și de următorii funcționari publici: Prefectul administratorul financiar, controlorul fiscal, inspectorul, administrativ, inspectorul agricol, inspectorul financiar,administratorul de plasă, medicul plășii. Atât autoritatea comunală, reprezentată de primar sau de înlocuitorul său, cât și toți funcționarii publici arătați la aliniatul de mai sus, au datoria de a constata contravențiunile săvârșite de circiumarî ori de consumatori de băuturi și dreptul de a aplica pedepsele ce cad in competenta lor, sau a cere judecătorului de ocol aplicarea pedepselor ce depășesc puterile lor. * Art. 23. — Gârciumarul trebue să fie cetățean român, să știe carte, să aibă vârsta de cel puțin 25 ani și să fie căsătorit la momentul încheierii contractului. Gelul ce a trecut vârsta de 50 ani nu i se mai cere să fie obligatoriu căsătorit. Cârciumarul trebue să fie cunoscut ca un om cu purtări bune, fără vicii și care să nu fi căzut niciodată sub lovitura unei sentințe penale, pentru delicte prevăzute in legea licențelor. Soția unui cârciumar comunal poate ca tutoare să urmeze comerțul in caz de deces al soțului său, insă numai până la expirarea contractului de arendare Încheiat de soțul său și Însărcinând cu girarea cârciumii pe un prepus bărbat. Prepusul Împuternicit de cârciumar sau de văduva tutoare trebue să Îndeplinească toate condițiunile ce se cer cârciumarului. Nimeni, afară de cârciumar, de familia, de servitorii lui și de călători, nu poate locui in cuprinsul localului ■ cârciumii. Toți servitorii cârciumii sau ai cârciumarului trebue să fie români. Cârciumarul care ar contraveni acestor dispozițiuni se va pedepsi cu amendă de la 200 până la 1.000 lei, iar in caz de recidivă, cu închisoare de la 3 luni la 1 an și cu rezilierea de drept a contractului de arendare. Nimeni, afară de societățile de cumpărare, nu poate lua în exploatare decât o singură cârciumă. Cei ce se vor abate de la această dispozițiune, precum și cei ce vor lua în exploatare o cârciumă rurală printr-o persoană interpusă, ce vor pedepsi, atât ei cât și persoana interpusă, cu o amendă de 500 până la 1.000 lei și cu închisoare de la trei luni până la un an, precum și cu rezilierea de drept a contractului. Art. 25.—Dacă autoritatea comunală sau vreunul din funcționarii publici, enumerați la art. 21 de mai sus, va constata că o cârciumă ține băuturi alcoolice de orice fel, stricate sau mestecate cu substanțe vătămătoare sănătătei, între care se consideră și esențele sintetice de orice natură, va pune imediat sub sigiliu băuturile bănuite, ca să nu se mai consume, și va lua dintr’insele probe sigilate in sticle bine închise, lăsând câte o probă identică sigilată cârciumarului. Medicul plășeî se va rosti un termen de cinci zile, printr'un proces verbal, după probele luate, dacă băuturile puse sub sigiliu pot să fie consumate fără pericol pentru sănătate, sau dacă urmează să fie aruncate ca vătămătoare. In termen de trei zile de la data acestui proces-verbal cârciumarul are dreptul să facă apel la judecătorul de ocol, și, servindu-se de probele sigilate lăsata in păstrarea lui, să ceară analiza unui laborator special, spre a dovedi că condamnarea la aruncarea băuturilor este nedreaptă. Sentința judecătorului, in asemenea caz, este definitivă, fără drept de opoziția și fără recurs. Art. 26.--Cârciumarul care va lăsa cârciuma sa lipsită de vin, sau care va pune apă sau apă gazoasă in vin fără cererea consumatorului. Se va pedepsi cu o amendă de la 100 până la 3,00 lei. Dacă va ține țuică artificială sau vin artificial făcut de stafide sau alte substanțe, sau băuturi copținind substanțe vătămătoare sănătății, se va pedepsi cu o amendă de la 200 până la 500 lei. Dacă țuica artificială sau vinul artificial va fi fabricat de în suș cârciumarul, sau dacă alterarea cu substanțe vătămătoare va fi făcută de din sul, el se va pedepsi cu o amendă de la 1.000 până la 10.000 lei. In toate aceste cazuri judecătorul va mai ordona și desființarea băuturilor-Recidiva se va pedepsi cu amenda îndoită și cu rezilierea contractului. Cârciumarul, al cărui contract a fost reziliat pentru vreuna din abaterile de mai sus, nu va mai putea lua in arendă o cârciumă, nici a fi asociat, procurist sau propus sub orice titlu al vreunui cârciumar. In cazurile sus arătate, judecătorul de ocol. Înaintea cărui cauza este adusă de cel ce face constatarea, se rostește cel mai târziu în 15 zile ; condamnatul va avea dreptul de apel la tribunal in termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței. Tribunalul va judeca in termen de 45 zile, fără opoziție și fără recurs. Oricine va denunța falsificările enumerate in acest articol, va avea dreptul la o primă de Ș0 la sută din amenda încasată. Art. 3Ș. — Pe măsură ce debitele existente se vor închide, fie pentru încetare de comerț, voluntară, sau prin Încetare de plăți, fie prin închiderea stabilimentului cu aplicarea dispozițiunilor legii licențelor de băuturi spirtoase, debitul închis nu se va mai redeschide. Tot astfel se va urma până când in fiecare comună urbană va rămânea cel mult câte un debit de fiecare 100 capi de familie. Când un stabiliment va fi posedat de o asociațiune de două sau mai multe persoane, cu brevet pe numele persoanelor asociate, și acea asociațiune se va desface, stabilimentul poate să urmeze a funcționa, insă numai sub conducerea unuia sau unora din asociații ce l-au posedat cu brevet. Numai descendenții legitimi sau legitimați ai cârciumarului, sau calfa care i-a servit 10 ani cel puțin, pot să urmeze comerțul tatălui ori patronului lor. Cârciumarul chiar în viață fiind, poate să transmită comerțul sau ori descendenților săi legitimi sau legitimați, ori unei calfe, in conditiunile de mai sus. In orice caz, succesorii trebue să exercite in persoană profesiunea de cârciumari. In caz când moștenitorii ar fi impuri, debitul va putea să fie ținut până la majoritate de tutor. Atât moștenitorul cât și tutorul trebue să întrunească condițiunile și șă îndeplinească formalitățile cerute de legea licențelor. In nici un caz o cârciumă nu se poate muta sau înființa la o distanță mai mică de 70 metri de biserici sau de școli. Distanța se măsoară pe drumul umblat de la ușa de intrare a cârciumii până la ușa de intrare in școală sau biserică. Cârciumile aflate in raza de un kilometru în jurul comunelor urbane nu sunt supuse supravegherii autorității comunale rurale pe teritoriul cărora s’ar afla, nici obligațiunilor ca cârciumi comunale rurale, Dispozițiune tranzitorie Art. 2.—în comunele unde se vor deschide cârciumi numai de vin, în conformitate cu adaosul făcut aliniatului 3 la art. 7 de mai sus, se va scădea din câștiurile anuale ale cârciumelor arendate in virtutea legii de la 6 Martie 1908, valoarea întreagă a dării anuale plătite de cârciumile de vin. Dacă vor fi mai multe cârciumi arendate, scăderea se va Împărți proporțional cu valoarea câștiurilor fiecăreia. Această scădere se va opri insă când darea anuală a cârciumilor de vin va fi pe jumătate cât arenda cârciumilor cu toate băuturile și egală cu arenda cârciumelor cu vin și bere. In acest caz, prisosul dării anuale se va vărsa la fondul cârciumilor. JL ® gra mod a monopolului băuturilor O CUGETAȘI!I*JS7 zi Pătimit-a fiul omului și moartea In durata el pentru, fericirea și crtarea omenirei de păcat, pildă data el bogaților că, știrbind ceva din prisosul lor, pot face fericiți In ziua învierii pe mulți a tătari in nevoi. Jóul 2 Aprilie in» Cârciumarii arendași, nemulțumiți pe dispozițiunile de mai sus, au dreptul de a cere rezilierea contractului, fără a putea pretinde alte daune comunei. De această dispozițiune vor beneficia numai cârciumile ce se vor axa arendate la promulgarea legii de față. Abdicarea regelui Serbiei Ziarul „Pravda“ confirmă știrile despre hotărârea regelui Petru de a se retrage în viața privată In ultimele zile, au circulat diferite știri relative la intențiunea regelui Petru al Serbiei de a renunța la tron și de a se retrage in viața privată. Cauzele pentru care regele Petru ar fi luat această hotărire, ar fi insuccesele politice care se țin lanț de la urcarea lui pe tronul Serbiei. In adevăr regele Petru nu a reușit până azi de a lega prietenii personale cu vreun cap încoronat și de a fi primit la vreo curte. Pe deasupra a venit să se adauge și insuccesul politicei sale balcanice și o înfrângere suferită in conflictul cu Austro- Ungaria. Pare clar că știrile de abdicare nu sunt fără temeiu. Aceasta rezultă dintr’un articol de fond al ziarului „Pravda“ din Belgrad,consacrat acestei chestiuni. Numitul articol a produs in toată Serbia o mare impresie. El a fost confiscat de poliție dar sentința poliției fiind infirmată de tribunal a fost publicat pentru a doua oară. Dată fiind importanța lui, reproducem pasagiile cele mai importante. ,.În cercurile politice din capitală —, zice „Pravda“ - aproape nimeni nu tăgăduește existența unei crize dinastice. Însuși Regele pare a se fi convins de dificultățile cu care are de luptat, de aceea își dă bine seama de pericolul de care este amenințată dinastia Caragheorghevici. Înghesuit de conjurați, in mâinele cărora se află coroana și Statul, fără ca să aibă și răspunderea care apasă pe parlament; lipsit de popularitate in țară și crunt lovit de insuccesul unei acțiuni politice, Regele Petru a perdut orice speranță in viitor. „Regele, Petru simte că politica lui fie că i-a fost impusă, fie că a fost făcută din propria lui inițiativă, a fost plină de greșeli și in acelaș timp simte că familia lui a fost părăsită de soartă. „Amicii care ’] înconjoară de aproape știu că regele este sătul de tron. Da aceia se afirmă că nici nu va fi nevoie de multe silințe pentru a-l determina să plece din nori in străinătate și să închidă astfel după el porțile conacului in care n’a avut nici un ceas de mulțumire. . „Se afirmă chiar că regele ar fi având de gând să-și ia rămas bun de la tron, in mod liniștit, fiindcă nu vrea ca să fie gonit cu sila. Regele Petru se simte foarte jenat la Belgrad pentru că politician» aruncă răspunderea asupra lui și vede că va fi silis să plătească dânsul oalele sparte de alții“. Mai departe „Pravda“ afirmă că regele Petru n’a comunicat nimănui intențiunea sa de a părăsi imediat tronul, dar că este muncit, de acest gând pe care nu le ascunde anturajului său imediat. . Apoi ziarul in chestiune, după ce comentează un comunicat publicat de guvern, prin care se desmințea vestea despre abdicarea regelui, termină articolul afirmând că mai curând sau mai târziu aceste știri vor trebui să se adeverească și că la momentul oportun ar trebui ca oamenii politici să se gândească la vreuna din casele domnitoare străine iar nu la regi cari se urcă pe tron cu gândul de a se retrage la pensie. ________ Spic. Starea agricolă a fărei la sfîrșitul lui Martie ș. n. Timpul rece, abundența zăpezii și desele precipitațiuni atmosferice, au făcut ca vegetațiunea să nu se desvolte decât foarte puțin in această lună, ea fiind înapoiată, iar lucrările agricole de primăvară să întârzie foarte mult. Semănăturile de toamnă au ieșit foarte bine din iarnă mai pretutindeni, nesuferind mult de înghețuri, mai mult insă au fost vătămate de inundațiile și înecurile din urmă, cari acoperiseră cu apă toate șesurile, putrezindu-le in parte. Grâul este in general frumos și viguros, rapița în mare parte a pierit, asemenea și orzul de toamnă pe alocuri s’a rărit foarte mult. Arături și semănături de primăvară au Început a se face foarte puține in ultimele zile, și numai prin unele localități din regiunea de câmpie sau pe locurile mai înalte unde apele s’au scurs și pământul s’a svmtat mai repede. In cea mai mare parte a țării arburile nu se pot încă face, pământul fiind prea moale din cauza apei care in multe părți maî stagnează pe cimpie. Au început a se face desfundări de terenuri pentru pomi, vii și alte plantațiuni Viile s’au desgropat în mai multe podgorii; n’au suferit de geruri decât ceva prea slabe și neîngropate. Arborii, arbuștii și pomii roditori au început a înmuguri în ultima decadă; tot in acest timp, în mare parte a țării n’au sosit pasările călătoare și s’au redeșteptat hibernantele. Iarba pe câmpii a început să înverzească aleea către sfârșitul lunei. Vitele sufer foarte mult de lipsa de nutreț, cu deosebire in regiunea muntoasă și în nordul țării. Efle sunt așa de slabe, incât lucrările agricole, deja Întârziate, nu se vor putea face cu mai multă activitate decât după ce se vor mai îndrepta prin iarba care va crește. Oile s’au scos pe câmpii din a doua jumătate a lunii ; cele l’alte vite se țin in cele mai multe părți încă cu paie și diferite strânsuri, iar pe unele locuri, cu muguri și lăstari de prin păduri sau cu câte puține boabe de porumb sau de orz măcinat. Svenimentele DIN CONSTANTINOPOLE — Serviciul nostru telegrafic — Mari tulburări militare Constantinopol, 31.— De azi dimineață domnește aci o mare surescitare. Din Stambul vin vești îngrijitoare. Se spune că trupele s'au împărțit în două grupe care trag locuri una asupra ceilalte. Locuitorii sunt cuprinși de o panică teribilă. Toate prăvăliile din Stambul sunt închise. In Pera de asemenea surescitarea e la cuhne. Turburarile au început azi dimineață la cazarma din Stambul a soldaților din Anatolia, cari au eșit din cazarmă demonstrînd și cerând demisia guvernului. Se spune că între trupele din Astolia și vânătorii trîmeșî contra lor a început o sângeroasă inenerare. Mulți soldați ar fi căzut de ambele părți. Guvernul a dat ordinul ca toată garnizoana să fie concentrată și să se ia măsuri pentru paza parlamentului și a Porții. Panica in populație este indescriptibilă. Se crede că o dictatură militară este inevitabilă. Svan despre moartea Sultanului Constantinopol, 31 .La Poartă au sosit știri din vilaetul Kossovo că subofițerii au oprit pe soldați ca in rugăciunea de seară să mai pomenească numele Sultanului. Această interzicere se face de obicei numai la moartea Sultanului. S-a răspândit svonul că Sultanul ar fi murit. Se crede că acest svon a fost răspândit de porsoane interesate in scop de a pregăti poporul la evenimente grave. Marele vizir a dispus arestarea subofițerilor cari au dat ordinul potrivicit mai sus- Acești subofițeri vor fi dați la judecata tribunalelor militare. Din diferite părți ale imperiului au sosit întrebări la Poartă, cerând știri asupra zvonurii morței Sultanului. Anarhia din armată.Ofițeri arestați. Ciocniri sângeroase intre trupe Constantinopol, 51. — Pare a se fi petrecut la Stambul în cursul nopții, serioase incidente. Prăvăliile din Galata și in parte și cele din Pera sunt închise- Patrulele circulă. Se zvonește că soldații câtorva cazărmi ar fi surprins pe ofițerii lor, i-ar fi legat și apoi sar fi, dus sa manifesteze in fața Camerei și a Portei ocupând două clădiri. Soldații ar cere aplicarea legei Senat. (AR). Constantinopol, 31. — Zvonurile sensaționale cari circulă cu privire la ciocniri sângeroase sunt false. Câteva sute de soldați rasvrâtiți ocupă insă Poarta și cer sa se aplice legea Șehat. La Stambul domnește o mare oscilatiune. Patrule de cavalerie circulă pe străzi. Se zvonește că mai mulți ofițeri au fost făcuți prizonieri și transportați la ministerul de război, care este ocupat de rasvrâtiți. Se zice de asemenea că ministrul războiului ar fi fugit. Toate aceste versiuni insa nu sunt confirmate până acum (A. R. Junii turci regretând omorîrea lui Hassan-Fehmi Constantinopol. 28. — Comitetul tinerilor turci a adresat comitetelor din provincie o comunicare in care exprimă regretele sale pentru asasinatul ziaristului Hasan Fehmi. Ziarul «Yeni Gazetta» propune în privința luptelor politice prin presă, un armistițiu de două luni, din cauza situației interne și externe. Sultanul și marele vizir se străduisc a liniști populația. (A- R.) .wm—K» « «I» nWiiljniH.— indivizii cu pricina la rest, să-i dea pe mâna poliției și să-și poată scoate pierderea. Intr’adevăr, două din indivizii de mai sus se prezintă la Avram Figur spre a încasa restul. Dintre ei lipsea insă Nec. Popescu, care fusese seara și care dăduse moneda spre schimbare. Cârciumarul pretextă că cel ce-i Încredințase moneda nefiind prezent, nu se poate da restul Din și nu se supără însă și propun lui Figur să le mai schimbe o monedă la fel cu cea dată aseară. Acesta încredințându-se că are aface cu niște pungași de meserie, trimite răspuns unui alt cârciumar B. Iacobsohn, care denunța cazul sub-comisarului Filipescu. Luați de scurt, declarară că au primit banii aceștia de la un transilvănean Toader Ignat pe care nu-l știu unde e acum și că mai au două tovarăși, pe cari polițistul Anton Teodorescu ii găsi chefuindin cârciuma lui C. Constantinescu din str. Bateriei. Duși la poliție, dânșii declarară cu toții că banii le-au fost dați de Toader Ignat, după ce l-au dus de la mai multe cârciumi,unde l-au îmbătat, și arătând că 2 monede le-au schimbat eri seară la cârciumarul Mitică Popescu din strada Curții de apel Sub comisarul Filipescu, ducându-se la numitul cârciumar, găsește și confiscă cele 2 monede false. Dânșii au mai încercat in cursul zilei să schimbe o monedă din acestea pe la mai mulți negustori din oraș, fără a isbuti insă. Greu era de dat de urma ardeleanului Toader Ignat, cu toate cercetările agenților de siguranță. Toate cârciumile fuseseră răscolite in zadar. Abia pe la 6 seara, pe când se făcea o ultimă revizie pe la cârciumi, dânsul a fost găsit in cârciuma „La botul apei“ din str. Florilor. Deocamdată cercetările au fost suspendate, Toader Ignat fiind beat ton ceea ce-l făcea ca să dea răspunsuri cu totul incoherente. Credința tuturor e că ardeleanul acesta trebue să fie agentul vreunei bande de falsificatori de monede de aur și că ceilalți 5 indivizi, toți pungași minori, simțindu-i că are bani, pe cari i-ați crezut adevărați, l-au pungășit. Cercetările vor fi reluate mâine, când poliția speră că va da de adevăratul fir al acestei afaceri. De la Milcov. Fi urnele unei bande de falsificatori de monede (Prin poștă dela coresp. nostru particular) Focșani, 30 Martie. Astăzi, pe la orele 2 d a., subcomisarul X. Filipescu, de la circ. II, a fost înștiințat că la o cârciumă a lui Avram Figur din str. Omțul lui Gherasim, se află trei indivizi cari au asupra lor monede de aur false. Ducându-se la fața locului împreună cu sub-comisarul C. Florescu și mai mulți sergenți, a dat peste 3 vechi clienți ai poliției: Sârbu Neculae, Crăciun Gh. și Gheorghe Vasile. Numiții fuseseră încă de aspară la cârciuma aceea și reușiseră să facă pe cârciumar să le schimbe o monedă de aur englezească pe care insă le-a dat numai 12 lei, restul rămânând să-l primească astăzi, dacă cârciumarul se va convinge că moneda e bună- Mare îl fa insă mirarea hiatului evreu când, ducându-se azi de dimineață la ceasornicarul, Rozenstein, acesta constată că moneda e falsă. Toată nădejdea lui era că, întorcându-se EXPULZAREA LUI CASTRO —Serviciul nostru telegrafic— Fort de France, 28—Guvernul francez a notificat fostului președinte Castro ordinul de a părăsi insula Martinica. Acesta pretinzând că fiind bolnav se găsește în imposibilitate de a părăsi patul, guvernul a chemat un medic expert, spre a constata starea fostului președinte Castro. (A. R.) New-York. 28. —• După o știre din Fort de France, medicul a constatat că fostul președinte Castro poate foarte bine să călătorească chiar astăzi cu vaporul «Versailles» care pleacă după amiază din Martinica. (A. R.) New- York. 28—Sosește din Fort de France știrea că fostul președinte Castro a primit ordinul de a părăsi imediat insula Martinica și de a pleca pe bordul vaporului «Versailles». (A. R.) Port-of-Spain. 29—Crucișătorul cuirasat american «North Carolina» a plecat spre Fort-de-France, in Martinica, după toată probabilitatea. (A. R.) Fort-de-France, 29—Fostul președinte al Venezuelei, Castro, persistă in a declara că ni e cu neputință a pleca. Comisarul guvernului l-a amenințat că-l va îmbarca cu forța pe pachebotul «Versailles» la orele 5 și i-a declarat că resistența sa va avea de consecință 6 luni Închisoare. Generalul Castro a chemat un avocat și un medic spre a se constata că starea sănătatei sale ii interzice o călătorie. Poliția și mulțimea staționează in fața hotelului. Guvernatorul și procurorul general refuză lui Castro amânarea cerută a plecărei sale și se va proceda la expulzarea manu militari a generalului Castro. (A- R.) New-York. 29. —• Din Fort-de- France vine vestea că președintele Castro a fost transportat era pe bordul vasului „Versailles“ care a plecat seara la St.-Nazaires.A.RD Fort de France, 30.— Fostul președinte al Venezuelei Castro, a refuzat cu atâta îndărătnicie de a pleca, pretextând neputință in care se află din cauză de boală, incât guvernatorul a ordonat ori o noua cercetare a stării lui de sănătate de către trei doctori. Examinarea a dat ca rezultat că o călătorie nu ar pune in primejdie viața lui Castro. Castro continuând totuși a opune resistență si au dat ordine de a se uza de forță. Sosirea jandarmilor a atras mulțimea.Castro refuzând a se îmbarca a fost pus pe o saltea și apoi pe s targă și transportat pe bordul vaporului. Transportarea părea a-i pricinui suferințe. (A R.) Washington, 30. — Soția lui Castro neprimind permisiunea de a debarca a plecat spre Columbia. (A. R.) De vînzare CERAIEAXIA. bună pentru mașină plană Prețul foarte avantagios A se adresa la administrația ziarului «Universul» ORMIE MOȘTENIRE! PARTEA A PATRA V “*» Aci n’ar fi vorba de ceva rău, zise dânsul cu ochii in pământ. Dacă aî fi ca acum trei ani, te-aș trimite să-i faci curte, s’o iai și s’o duci orîunde, ca să nu mai aud vorbindu-se de dînsa. Simon ișî netezi barba și pufii de râs. •— Acum sunt cam brulrân, e drept, dar am prieteni tineri cari vor face lesne treaba. Cel puțin e frumoasă ? Cine o păzește ? Cum aș putea s’o văd ? Bancherul scoase din săltar o fotografie ce-o dăduse Cabiati cu doi ani înainte. Liana era atunci abia de 45 ani lasă destul de desvoltatâ ca să i se poată aprecia frumuseța. — Iacă, zise dânsul , pot să-ți garantez că seamănă perfect. Simon privi portretul și rămase extasiat și ochii i se aprinseră. Puse repede portretul în buzunar ca și cum ar fi luat în stăpânire,persoana ce reprezenta. Bancherul ii spuse ce știa despre Diana de la doamna Ernesta și de la vecinii doamnei Olimpia. — Așadar, zise Ansaldi, dânsa locuește (a o prietenă a verișoarei mele Ernesta? Insă Ernesta nu mi-a spus nimic despre un lanț de aur pe care mama l’ar fi dăruit acelei fete ? Ca să zică, mama o cunoștea de mult ! — Eu nu știți, strigă bancherul, și nu pricep cum s’a petrecut afacerea cu un obiect de aur legat cu lanț, pe care mama dumitale l-a hărăzit acelei fete care spune că se numește Maria Argenti, ceea ce nu e adevărat . Sunt sigur insă că s’au făcut intrig! in contra mea,, cu știrea și voința mamei d-tale ! Nu-țî face sânge râsi ; orice intrigi s’ar fi făcut, o să le spulbere și o să iasă treaba cum vrei d-ta, numai să-mî dai garanție că o si’mî plătești bine la urmă iar acum si- mi numeri câte-va bârfii de bancă, pentru că Înțelegi, eu nu pot să fac curte unei fete cinstite n halul in care mă aflu: „Miam hotărât să mă încurc eu însumi cu dânsa și n’o să meargă treaba rău, pot să-ți dau cuvântul meu de onoare. Cuvântul de onoare al lui Ansadi n’avea nici un preț, insă d. Cardoni, fără să facă vr’o observație, scoase dintr’un săltar mai multe bilete de bancă și i-le dădu zicând: — Dacă isbândești, ma jur ea o să fii mulțumit de mine. Când fata n’o să mai fie, rămân eu stăpân pe toată averea. — Am să te servesc, fiindcâ ’mi place fata și apoi aștept ceva din belșug. Am să vezi cum o să te iau. Și Simon plecă repede. VI CURSA Se știe din memoriile Lianei că un necunoscut ii eșta in cale când se ducea in oraș. Acel individ era Simon. Dânsul găsise repede prăvălia doamnei Olimpia. Stând la pândă vedea pe Liana eșind d’acasă și se lua după dînsa Tot urmărind-o astfel, dădu intr’o zi peste o mutră la care nu se aștepta. Cunoștea de mult timp e Giorgio fără să fi vorbit cu el vreodată , nu simțise pentru el nici simpatie nici ură. Insă când o văzuse cu Liana fusese cuprins de o furie oarbă și cine știe ce ar fi făcut dacă nu s’ar fi temut de bancher, de la care aștepta o plată bună. După cum ii văzuse vorbind și privindu-se, nu se mai indoia că tinerii erau amorezați unul de altul, înțelese de asemenea că bancherul nu știa nimic de această dragoste care i-ar fi fost de mare folos- un adevăr, dacă Giorgio s’ar fi însurat cu moștenitoarea d-lui Acerbi, afacerea s’ar fi aranjat în modul cel mai cinstit și convenabil pentru toți. Dar aceasta nu-l aranja pe dânsul. Se hotărî deci sa despartă cât mai curând pe cei doi amorezi fără știrea bancherului. Liana era mult mai seducătoare în natură decât în fotografie și sângele lui Ansaldi se înfierbântă și mai rău. El își puse mintea la lucru și făcu un plan care i se păru minunat, începu să culeagă informații despre Giorgio și curând află desre incidentele petrecute între anchet și fiul său și care făcuseră mare sensație intre amicii acestuia din urmă- I se spuse despre o ceartă teribilă intre tată și fiu, despre plecarea lui Georgio din casă și despre mizeria in care trăise tânărul până găsise un loc la un advocat. Simon nu stătu la îndoială de a se prezenta la acest avocat într’o oră când Giorgio nu era labiurou, spunând că venea din partea bauenerülui Nu avea nici o hotârire luată de mai Înainte însă pricepu chiar din cuvintele avocatului că Însuși d. Cardoni voise ca tânărul Inarijat sâ găsească de lucru la dânsul. Simon zise atunci : — Da, știți asta, însă acum d. Cardoni m’a trimes să te rog ca să îndepărtezi pe d. Georgio din Milan, pentru câteva zile, sub un pretext oarecare. Advocatul fu surprins dar promise că va satisface dorința bancherului. După obținerea acestui rezultat, tot restul păru lesnicios lui Ansaldi. Cu orice preț voia să-și atingă scopul. Disparițiunea Lianei trebuia sa fie grabnică și așa de tainică incât să nu rămână nici o urmă. Inima tinerei fete era câștigată de un altul, tânăr și frumos. El era bătrân și urât. Nu făcea nimic. El avea să birue prin minciună, perversitate și crimă. Chiar în ziua când Georgio plecă din Milan, Simon își ruse barba, pe jumătate albă, iși puse o perucă blondă, se îmbrăcă cu bârnele elegante ce -și cumpărase, se parfumă și porni în cucerire. Ișî închipuia că era acceptabil. In realitate nu se schimbase nimic din expresia feței lui. Cel mult, tânăra fată nu l’ar fi recunoscut drept individul care o urmărise Ajungând lângă prăvălia d-nei Olimpia, se preumblă încoace și încolo până văzu prăvălia plină de mușterii. Cam la aceiași oră se ducea și servitoarea in piață după târguele. Atunci Simen intră pe din dos în apartamentul negustoresei și bătu într’o ușă de mai multe ori. Liana era singură. Ea întredeschise ușa și văzu înainte un domn foarte bine îmbrăcat însă mai mult ridicul, dar a cărui fisionomie exprima o durere, ceea ce o înduioșa pentru un moment. Streinul aruncă o privire îndărăt, apoi una în odae și puse piciorul în prag zicând : — Domnișoară, fie’ți milă, spune-mi dacă ești singură, căci arra ți spune câteva cuvinte. — Dar eu nu te cunosc !i (Va urma)