Universul, februarie 1913 (Anul 31, nr. 30-57)
1913-02-01 / nr. 30
PENTRU NUNȚI și logodne aibouri minunnate CU PREȚURI DE EXGROS În CERCEI CU DIAMANTE DEASOARINGE ȘI LANȚURI VERIGHETE ȘI BRATARI SERVICE De CEAI, VIN, CAFEA EXPOZIȚIE PERMANENTA FRAȚII ROLLER Strada Simura an. 35, Etajul 2 Turnisori Cârjei Regale KALODONT PASTA de DINȚI de vânzare la: PARFUMERIE,FARMACII DROGURI! etc. F. A-LARG’® SCHN& CSJ Jena-Berlin-Paris. Repräsentant! S*m. Lillel, lietresti. # FURNISORUL CURȚII REGALE 47 CASA FONDATA IN 187» DOBRICEANU ■ CIOCOLATA-CACAO ** OM BORIVE-FRUCTE CU64 VICTORIEI mOREȘTI-----TELEPÍN SAMANȚA PENTRU D-nii AGRIGUTORI BAZARE verde,, uZARE _____ galbenă VICTORIE da calitate superioară, toate varietățile repfil Foloagă, FASOLE Inturt LATA, ROTUNDA si diferite specialități VBZ ° VAZ LIGOVO, MEIA, Ulli S nuanță de In, SămânțA de Floarea Soarelui, inițial brun vânzare la, și galben, de SEMINȚERIA AGRICOLA M. WEITZENHflFFER — BÄAILA La cerere se trimite probe și lista ie prețuri_____ 90 Publicațiune Direcțiunea șantierului de construcțiuni navale din[Severin, aduce la cunoștința generală că, in ziua de 15 Februarie 1913, orele 3 p. m. se va ține licitațiune publică pentru aprovizionarea șantierului, cu grinzi de brad și scânduri de brad și molift. Condițiunile de licitațiune, tabloul pentru aprovizionarea lemnăriei și caetul de sarcini, sunt publicate In Monitorul Oficial No. 228/913 ,paginile 10564— 10568. 83. BOAURIX CANALULUI si BĂȘICIUDULUI. SOASELE SECRETE sifilitice)BLENORAGIA, STRICTURILE se vindecă repede și fără durere prin electricitate. BOALILE de FEM( Goale nervoase, fisiloîele si ulcerele cronice la tratează radical prin procedee electrice si fără durere Se tie examene microscopice si en‘ R IZF.LEX la INSTITUTUL de Electroterapie nr. 1.1. Cossta BuRESCU FOCȘANI, Străm 263 k Târgul-Jiu (Gorj) Str. Tudor Vladimirescu Biroul tehnic de ingineria Silvică in Itotarnică, executa conform codului vii vio: Amenajamente și Regulamente de exploatare a pădurilor supuse regimului silvic : Expertize; Contencios Slvic; Hotărnicii etc. sub conducerea: VIRGINIU C. STOîUFICII INGINER SILVIC și HOTĂRNICI liențiat in drept ;Autorit*1 de Onor. Casa Pădurilor din ministeru 1 Domeniilor. 2.1 COMERCIANȚI cumpără eftiu Hârtie albă și ziare ÎNTREGI ȘI CURATE Mei mai la* administrația 11 UluiGl raruhsi indrn PENTRU COMENZI mai mari *e FAGE REDUCERI. OVĂZ UGOVO pentru sămânță, se găsește la Administrația Moșiilor Ioan C. Agarici, Gara GALBENI. 93 PERTUSSIN este un remediu inofensiv și eficace contra, tuturor boale er de respirație, in special cont a tusei convulsive, cataruri și radheei artere, catarului bronhial acut și cronic și in contra astmei. Este considerat ca nepefuit de autoritățile medicale ale Vimei. Se găsește in toate farmaciile și droguaruri. 2300 Distrugerea Părului DE PROBRAZ prin electroliză, execută Doctorul ROSEN SPECIALIST in îngrijirea feței Consult, 11—12 a. m. și 2—5 p. m- Str. SOARELUI 3 (Covaci)-Telefon 2577 9X5« CALAȚI 1.500.000 cărămizi de bună calitate se află de vânzare numit în gros din cărămidăria Bădălan. Adresa: Ioan Drages, comerciant, str. Tecucii, 8. Galați.__________________107 DOCTOR UII, FISCHER-SALUȚI Fost operator al clinicei profesor Fuchs din Vien«* Soare «le OCHI Consult.3-5. Duminica 10- 1 3 București, 10 Str. Covaci Dr Bogdanovici Fost intern și chirurg al spitalelor ți paternitățeima moș Boale chirurgicale și operațiuni Telei- Teilor 64. Ore 3—1, 7—371 Dr. Ic. Mayarselm Laureat a facultatat de medicinii din Paris Elev ai profesorului Sebileau Spacr iist pentru Boala și Oparațiunfli ds Mas, cât șiOrect Calea Moșilor 97. colț ca str. Sfinților. Consult 2~6 p.m Telefon 283 3080 Se caută da către o societate petroliferă din Buștenari, montatori pentru părțile mecanice ale sondelor precum și mai mulți strungari și lăcătuși pentru atelier. A se adresa la ziar sub ..Exploatare”. 100 41 VINERI, 1 mUttcúÁ wm — 2SSB Atitudinea pe care a avut-o și o are încă Rusia cu România de la Petru cel mare, primul împărat rusesc care a intrat în relație cu statele Europene Occidentale ȘI Relațiile pe care Moldova Muntean nu le-au avut cu Rusia încep de la Petru cel Mare, la începutul secolului al 18-lea, dânsul fiind întâiul împărat al Rusiei, care a căutat să se pună mai mult în contact cu puterile europene și care, în acest scop, a și strămutat capitala Rusiei de la Moscova, unde se afla mai înainte, la Petersburg, oraș fondat de dânsul pe coastele mării Baltice, în golful Finlandei, împrejurările care au silit pe Petru cel Mare să recurgă la aceste două State române au fost următoarele: Acest împărat in timp de 12 ani și mai bine, fiind un războiu cu regele Suediei Carol al XII, războiu în care, deși necontenit învins, prin stăruința lui Petru cel Mare, armata rusă, organizată de dânsul ca armatele permanente ale marilor puteri occidentale, a reușit să învingă și la dânsa armata suedeză, la bătălia de la Pultava. In urma acestei bătălii Carol al Xll-lea silit ar-și părăsi linia sa de operație, a trecut cu restul armatei sale prin România, chiar prin București, unde a clădit turnul Colței, un turn care deși dărâmat în parte de cutremurul cel mare care a fost in acest oraș în anul 1832, a fost dărâmat cu desăvârșire mult mai târziu. Prin stăruința regelui la înalta Poartă, Turcia a declarat războiul Rusiei, deși Petru cel Mare reușise mai înainte să încheie cu Turcia o pace pentru 30 de ani. Turcia a trimis o armată puternică, de 150 mii de oameni sub comanda marelui vizir Baltagi Mahomet. 1). Ori armata pe care o avea Petru cel Mare ,deși fusese victorioasă la Furtava, fiind insă decimată și nmmericește foarte slabă, în raport cu armata turcească, dânsul s-a adresat Prinților Cantemir și Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Moldovei și al Munteniei, ca să îi vină în ajutor cu oștirile lor, oștiri care erau organizate, după cum istoria ne arată, ca armatele permanente. Domnitorii Moldovei și ai Munteniei au venit îndată, cu armatele lor, cn ajutorul împăratului Rusiei Petru cel Mare, fără a ține seamă de numeroasa oștire pe care o trimetea Turcia și poate fără a avea cunoștința exactă de forța numerică a armatei rusești. Armatele: rusească, românească și moldovenească s’au întâlnit cu armata turcească, pe lângă Pruta Bender, unde s’a dat memorabila bătălie cu acest nume ,în care armatele creștine au fost făcute prizoniere de către armata turcă împreună cu imparatul Petru cel Mare. Notez că Petru cel Mare, în războaele lui, era însoțit și de împărăteasa Caterina, o fostă țărancă, soția unui soldat suedez devenită prizonieră și răscumpărată de către generalul rusesc Mencinkoff pentru frumusețea ei, și pe care acest împărat al Rusiei, văzând-o ca servitoare, la masă la acest general, s'a amorezat de dânsa și a și luat-o, peste puțin timp, ca soție. 2) Ori împărăteasa, Caterina, prin influența ei, către comandantul șef al armatei turcești, a reușit ca dânsul în schimbul unei nouă sume de bani, să primească să indice pace și astfel împăratul Petru cel Mare și Domnitorii Moldovei și ai Munteniei, Cantemir și Brăncoveanu, împreună cu armatele lor, să n-»fie de a fi reținuți ca prizonieri. Batalia de la Bender, se poate asemăna istoricește cu bătălia de la Sedan din Octombrie 1870 între armata franceză, comandată de mareșalul Mac-Mahon, unde se afla și împăratul Napoleon al III și armata germană comandată de împăratul Wilhelm al II-lea, cu deosebire că Petru cel Mare și armata sa, datorită vncuriei și corupției marelui vizir ,care s-a lăsat să fie cumpărat cu bani și a consimțit a încbeca pacea, a putut scăpă din situația critică în care s’a aflat, pierzând numai stabilimentele făcute la Azof, pe care le dobândise cu multa greutăți si vărsare de sânge. 3) Pentru noi românii insă, rezultatul acestei bătălii și ale acestei alianțe ne-au fost fatale. Domnitorul Moldovei cu întreaga Sa, familia a emigrat în Rusia, iar aceluia al Munteniei, Constantin Brâncoveanu, cu toți copiii lui, afară de cel mai mic, li s’au tăiat capetele la înalta Poartă, și ambele țări, fără a se mai ține seamă de privilegiile pe care Moldova și Muntenia le aveau, după vechile capitulări încheiate cu înalta Poartă otomană, au fost nesocotite și ambele principate au rămas pradă lăcomiei guvernului turcesc, timp de mai mult de un secol, până la revoluția lui Tudor Vlas). Istoria Imperiului Otoman ori Samaier, fost Intermențiu al Austriei la Canstantinopol. ah Dicționarul Universal, istoric, critic și bibliografic, tipărit la Paris tu apus 1SlO. 31. Histoire de Russie et de Pierre le Grand, de generalul comte de Sésur, uvragiu tipărit la 182». dimirescu din 1821. In tot timpul acesta, tronurile ambelor principate au fost puse la atezat și toți românii rămași prada rapacităței Domnilor ziși Fanarioți, de tristă memorie , perioada cea mai umilitoare a istoriei noastre naționale, în care neamul românesc s’a aflat intr o stare de decrepitudine și de amorțire aproape completă și a trebuit forța sa de rezistență ca ream, ei să nu-șî piardă ființa sa etnică. .. . In tot timpul acestei pelibație nefaste, școalele românești încetaseră mai cu totul, inființându-se școale grecești. Plutocrația fanariotă, compusă din greci formați la școalele bizantine din Fanar, fiind degradate moralicește și sufletește și fără nici un scrupul, nici un alt scop sau imbold decât jaful, se substituise păturei guvernante a vechilor boeri români. Această perioadă formează o pagină neagră în istoria neamului nostru și a lăsat, pot zice, încă urme, in ceea ce privește mai ales tăria, și lealitatea caracterelor vechi românești. Sub acest regim, Rusia, drept răsplată, că pe la începutul secolului al 18-lea ne-am aliat cu dânsa, a răpit Moldovei Basarabia la 1812, neavând, la acea epocă, cine să se împotrivească. De atunci încoace, în toate războaiele, pe care Rusia le avea cu Turcia, Moldova și Muntenia devenise grânarul, adesea gratuit al armatelor sale, cu atât mai mult că, în timpul cât durau aceste războaie, șefii armatelor Rusiei, puneau de fapt mâna și pe guvernul ambelor țări. Intr’un cuvânt Moldova și Muntenia, până la pacea de la Paris din 16 Aprilie 1856, în timp de un secol și jumătate, au fost sărăcite de către Rusia, prin necontenitele invasiuni ale armatelor sale. .Abia de la acest an ambele aceste principate au început să să poată guverna prin ele înșine, și să se poată desvolta in libertate pe toate căile. De la 1859, săvârșindu-se de fapt unirea ambelor țări surori și invaziile armatelor rusești turcești și chiar Austriace din anul 1854 până la 1856, încetând cu desăvârșire, România, ajunsă în sfârșit a fi cu totul stăpână pe ea însăși, a putut înainta, fără nici o piedică, pe calea propășirei sale, cu o mișcare impulsivă vertiginoasa, pot zice, mai ales de la anul 1866, după alegerea ca Domniilor a Scumpului nostru Rege Carol I-iI, astfel ca în o jumătate de secol, să poată face progresele ce le-a săvârșit, datorită înțelepciune și stăruinței Majestăței Sale. Ca un trimis al Providenței, Majestatea Sa a ridicat România, atât timp «buciumată în trecut, la rangul la care se află astăzi intre Statele din mienstrul Europei, făcând din România o a doua Belgie a Orientului. Zic, că schmmul nostru Rege este și va fi considerat pentru Români, ca un adevărat trimis al Providenței, căci coincidență istorică unică în feiul ei, este faptul că cu 470 de ani mai înainte, cu mai mult de patru secole și jumătate, sub domnia lui Mircea Vodă, un strămoș al Majestăței Sale, anume contele de Zorlem, împreună cu cavalerii săi feudali, a luat parte la bătălia de la Nicopole, pe care românii i-au avut-o cu turcii in anul 1396, sub Domnia sultanului Bayazez al II-lea, supranumit lilderim (fulgerul). In acțiunea binefăcătoare a M. Sale Regelui, Majestatea Sa Regina, prin bunătatea fără margini a inimei sale și prin actele de binefacere ce le-a săvârșit și le săvârșește, prezidând și încurajând toate societățile de binefaceri, ca o adevărată mamă a românilor, și-a atras asemenea dragostea tuturor și prin scrierile sale geniale, sub pseudonimul Carmeh-Sylva, a ajuns să fie apreciată in toate țările ca o mare scriitoare și astfel a creat o aureolă Coroanei de oțel a scumpului nostru Rege, răucucerit de 1« turci in războiul nostru pentru independență din anul 1877-1878. General de divizie.I. I. Anghelescu, veteran. (Va urma). —oxo- Petrescre cu lămbălău l demimondenă provoacă un enorm scandal . Un enorm scandal a fost provocat eri noapte in cabina unui restaurant din Capitală, de cunoscută demimondenă însoțită de câțiva obicinuiți ai localurilor de noapte. Scandalul s-a terminat cu stricarea oglinzilor și mobilierului, și numai în urma intervenției a două persoane necunoscute, cari au plătit pagubele, lucrurile s’au liniștit pentru moment. Origina scandalului e amestecul unei persoane din lumea aleasă din provincie în viața’ in* Rezultatul general al subscripțiilor lansate prin ziarul nostru „CĂMINUL STUDENȚILOR BASARABENI** Listele încredințate au dat următoarele rezultate: Lista No. 2 d. G. P. Alexandrescu, Loco, lei 55. Lista No. 3 d. Mircea Dumitrescu, Loco, lei 30. Lista No. 10 I. P. S._S. Mitropolitul Primat, lei 128,50. Lista No. 12—14 I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, lei 243. Lista No. 15, idem, lei 10. Lista No. 16, idem, lei 32. Lista No. 29—39 I. V. Praja, Iași, lei 200. Lista No. 45 St. V. Andreescu, Galați, lei 17. Lista No. 47 C. Olănescu, Roman, lei 143. Lista No. 55. G. Lăzărescu, Tg. Jiu, lei 103. Lista No. 58, Coman Marinescu, Pucioasa, lei 228.50. Lista No. 61, Mihăilescu, Banca comerțului, Craiova, lei 140. Lista No. 62, V. Vasiliu, Dorohoi, lei 32. Lista No. 67.68 N. I. Mihăilescu, frizer, Galați, lei 161.50. Lista No. 70, Dr. Mangiurea, T.Severin, lei 45. Lista No. 72, I. Cernătescu, Brăila, lei 40. Lista No. 73, Eraclea Maniu, T.-Severin, lei 25. Lista No. 74, Lina Stoenescu, Focșani, lei 69. Lista No. 75, Econ. Preoțescu, Pitești, lei 367, Maior Tulea, Iași, lei 10. Total Lei 2.084,50. Suma din urmă lei 3.367,50. Total general lei 5.452. FLOTA NAȚIONALA AERIANA DE RĂZBOI Inițiativa Ligei naționale aeriane: Gh. C. Gussi, Brăila, lei 500. Victor Morărescu, Buzău, 50.* G. N. Cordea, inginer. Socolei 12.20. N. Mucenic, Pașcani, lei 1. G. Lișneanu, Pașcani, lei 1. Al. Darie, Pașcani, lei 1 . Oct. Dumittrescu, Pașcani 1. 7. Mavridin, Pașcani, lei 1. Total lei 567.20. Suma din urmă, înaintată Ligei naționale aeriene în ziua de 27 Septembrie 1912, lei 918.55. Total 148.7S. RIDICAREA UNUI BUST LOCOTENENTULUI CARANDA Subscripția Dan V. Nicolae, Băile Vulcania, lei 13. Personalul consiliului de război, Constanța, lei 9,35. Marioara Simiescu Soco lei 5. Suma din prma 563,80. Total general lei 5905. Sumă pusa și dispoziția direcției revistei infanteriei, însărcinată oficial de către ministerul de razboiu pentru strângerea subscripțiilor pentru lt. Carranda. FAMILIA GH. BASUREANU, LOCO Simionescu, Lotto, lei 20. C. Ștefănescu, Bacău, lei 1. Suma din urmă lei 205. Total general lei 226. ---- -------- • oxor— —: Dsla Româniai de peste munți IN CHESTIA INSPECTORILOR ȘCOLARI Budapesta, 29. —. Ziarul „Keleti Értesítő " comunică, că eparhiile gr. or. rom, organizaseră de mult posturi de inspectori școlari, cari insă nu fuseseră completate din cauza lipsei de fonduri. Când ministerul cultelor a mărit subvenția școlară, a eparhiilor gr. or. romanești, aceste posturi au fost completate, fără insă ca sinoduHle eparohiale să fi fost consultate. Acest fapt din urmă, se consideră ca o călcare a autonomiei bisericești și e probabil, că, va da naștere la mari discuții in sinoadele ce se vor ține după Paști. -----------------0X0----------------- DIN CAMERA AUSTRIACA Viena. 29. — Camera Deputaților. — Ministrul apărării naționale, George, răspunzând mai multor interpelări, rispin de plângerile făcute cu privire la locuința și la echiparea rezerviștilor chemați sub drapel. Expune măsurile luate în favoarea trupelor teritoriale și constată că aceste trupe sunt convenabil adăpostite, bine hrănite, bine echipate și apărate în contra frigului. Armata teritorială este prevăzută cu tot cei trebuește Deputații pot fi convinși că toate autoritățile militare sunt conștiente de întreaga răspundere în ce privește îndeplinirea datoriilor în mod ireproșabil. Deputații au primit expunerea ministrului cu vii aplauze, afară de socialiști cari au întrerupt ptministru prin zgomot. Propunerea socialiștilor de a se deschide discuția asupra expunerii făcută de ministru este respinsă cu 175 voturi contra 121. LANSAREA UNUI CUIRASAT Pinnie. 29. — Cuirasatul „Navarra” construit în șantierul „Danubius” va fi lansat la 15 Februarie cor. VIZITA ARHIDUCELUI MOȘTENITOR Triest. 29. — Arhiducele Francis Ferdinand moștenitorul tronului austriac va sosi la 23 cor. împreună cu familia pentru un timp mai îndelungat la Mirandare. SerViciUL TELEGRAFI AL ZIARULUI „UNIVERSUL» UlMML KOJÎÂMI-BILIÎAK Acțiunea diplomatică a Puterilor triplei alianțe Londra. 29. — „Daily Telegraph“ află din București că guvernul român, a cerut guvernelor Puterilor Triplei alianțe să mij tocească la Sofia tratativele pentru aplanarea diferendului româno-bulgar. Viena, 20. Guvernul român s’a adresat în Viena, Londra, Berlin și Roma cerând o intervenție la Sofia, pentru ca Bulgaria să renunțe la tactica ei de tărăgănare în chestia rectificare! graniței și să cedeze cererilor României, deoarece România nu mai poate aștepta în această chestiune. Viena. 29. — Ziarul „N. Fr. Presse1” scrie: Guvernul român a întreprins un demers la Viena in scopul ca Austro-Ungaria, din proprie inițiativă să obție la Sofia grăbirea tratativelor asupra pretențiilor teritoriale ale României la Dunăre și Marea Neagră. Austro-Ungaria va răspunde acestei dorințe și va fi sprijinită, fără îndoială și de Germania in acțiunea ei. Opinia publică a monarhiei dorește ca cele două state cari aparțin celor mai puternice elemente culturale din Balcani și dau dovadă de atâta capabilitate de viața serioasă de stat, să ajungă la o înțelegere poliiică și să termine un conflict, a cărui influență ar putea restrânge asupra Europei întregi. Simpatia se îndreaptă, insă in mod special către- amica România, care și-a câștigat, în trecut ca și in prezent, mari merite față de statele balcanice și are dreptul la satisfacerea cererilor ei. Budapesta. 29. Corespondentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap“ comunică după informațiuni autentice: Știrea că Austro-Ungaria va întreprinde în curând demersuri energice la Sofia pentru grăbirea tratativelor româno-bulgare, nu corespunde adevărului, sub forma aceasta. Fapt este că monarhia sprijină în continuu cauza României și vrea să grăbească terminarea tratativelor. Ministrul nostru la Sofia se folosește de orice prilej pentru a convinge cercurile guvernului bulgar că cererile românești sunt îndreptățite și a obține o cât mai repede rezolvire definitivă a acestei chestiuni, rezolvire care este și în interesul păcei europene. Viena, 29. —. Deoarece tratativele directe intre România și Bulgaria nu au dat până acum un rezultat definitiv, guvernul român s'a adresat la Viena cu rugămintea ca Austro-Ungaria să influențeze la Sofia pentru ca tratativele să fie grăbite și cererile. Rcmonici împlinite. Se așteaptă in curând un demers oficial al Austro-Ungariei la, Sofia, demers ce va fi sprijinit și de Germania și Italia, deci o acțiune diplomatică a triplei alianțe in favoarea cererilor României. După prima victorie a trupelor bulgare la Birkilise și Sutriargas, România, și-a anunțat cererile ei. Când s'a încheiat armistițiul la Ceatalgea, d. Dunev in drumul său spre Londra da oprit la București, unde a discutat cererile României. D. Take Ionescu a plecat și el la Londra unde a avut repetate conferințe cu d. Danew. Mai târziu conferințele au continuat intre Danew și Mișu, minstrul României la Londra, dar nu a dus la o apropiere între punctele de vedere ale celor două state interesate. De atunci tratativele stagnează.După cum se știe, România, cere teritoriul dintre Silistra și Balcic, inclusiv cele două localități, in total o fâșie de vre-o ,%00 de Mm., în vreme ce Bulgaria, până acum, nu s'a declarat dispusă deecât pentru o mică rectificare de graniță, sub motiv că marea Sobranie nu va aproba niciodată, o cedare de teritoriu mai mare. Puterile triplei alianțe vor încerca acum o intervenție diplomatică pentru înlăturarea neînțelegerilor. CONTINUAREA TRATATIVELOR Sofia. 29. — D. Chica ministrul României ăi aici continuă tratativele preliminarii în vederea tranșare! diferendului româno-bulgar. S’a hotărât ca tratativele să fie continuate după sosirea de la Kirkslisse a lui Danev. ROMANIA IȘI MENȚINE PRETENȚIILE Viena. 29. ■ [UNK] Ziarul „Neues Wiener Tageblatt“ în baza unei informatiuni din sursă autorizată, anunță, că toate știrile răspândite în străinătate, că România ar avea de gând să renunțe la Silistra, sunt lipsite de orice temei. România și-a formulat minimumul pretențiunilor sale cerând teritoriul Silistra-Balcic, care, bine înțeles, cuprinde și aceste două orașe. România nu renunță la această pretențiune a sa cu nici un preț. —---------exo---------nu plecăm capul decât în fața Atotputernicului. “ „Rugăm pe compatrioții noștrii, ca după moartea noastră să îngrijească de ai noștri. Dacă ne întoarcem avem multe de spus asupra rezultatelor ce leam obținut, așa însă nu trimitem decât notițe scurte și ununciul nostru mortuar.“ Notițele poartă data de 25 Martie 1912 și sunt semnate Scott. Cadavrele expediționiștilor au fost îngropate de Atkinson. Cadavrul lui Oate însă nu a fost regăsit, cu toată căutarea. Se afirmă, că expedițiunea, ar fi avut mai ales excelente succese geologice. -------------------Q7------------------ Asasinarea deputatului socialist Schuhmayer Viena, 29. Deputatul socialist Schuhmayer a căzut victimă unui atentat, astă-seară la orele 10.37. Deputatul fusese astă-seară la o adunare electorală a socialiștilor din Stockerau unde a rostit o cuvântare. El se întorcea cu ultimul tren, când pe peronul gărei de nord-vest fu întâmpinat de un om în haine de muncitor, care punându-i revolverul în piept, a tras asupra lui zicând: „Aceasta este răzbunarea mea“. Schnhmayer fără a zice un cuvânt căzu la pământ, murind pe foc. Doai funcționari au apucat pe atentator și !<-au predat comisariatului gărei. Poliția a închis gara imediat oprind atât intrarea cât și eșirea. Ancheta a stabilit că atentatorul se numeșe Paul Hunsbac, e în vârstă de 40—50 ani și e lucrător metalurgist. Se bănuește că ar fi rudă apropiată cu fruntașul creștin-social și consilier comunal cu acelaș nume. Un martor ocular povestește următoarele: ,,Trenul in care se afla și Schuchmayer era ultimul care vine din Stockerau, și sosise în gară, la orele 10.37. In tren se aflau cel mult 10—10 persoane. Pe peronul gărei un om in costură muncitoresc veni spre Schuhmayer cu revolverul îndreptat spre el, și cu cuvintele: „Ți-am spus că mă voi răzbuna’’ trase de la o depărtare abia de două pași asupra lui Schuhmayer, fără a scoate vreun cuvânt căzu la pământ. Moartea i-a fost fulgerătoare. Schuhmayer fusese lucrător strungar și chiar pe când era simplu lucrător a avut multe conflicte cu autoritățile politice. El s’a ridicat la demnitatea de șef social-democrat foarte rejiv de. In Cameră s’a adeverit a fi un excelent orator, care se bucura de multe simpatii, chiar în rândurile adversarilor săi politici, grație humorului sau drastic și adevărat vienez. El era editorul proprietar al ziarului social-democrat „Wolfelribune’’. Schuhmayert moare în vârstă de 49 ani, lăsând în urma sa două copii. ----- —..... exo------—. catastrofa expediției lui Scoit Londra, 29. — însemnările căpitanului Scott conțin date referitoare la cauzele, cari au determinat pioprea expedițiunei. Scott susține că dezastrul nu a provenit din greșeli organice ale expedițiunei. '■Gda dintâi lovitură a fost că în scurt timp toți caii polong au pierit, așa că expedițiunea a fost pusă în imposibilitate de a inainta repede, după cum își propusese. Din această cauză proviziile de alimente au scăzut uimitor. La întorcere, Scott avea de gândă să accelereze înaintarea dar a întâmpinat greutăți de neînvins; zăpada se mutase așa că nu mai suporta greutatea unui om, iar mersul era foarte anevoios. Această piedică a fost învinsă. Toate dispozițiile luate referitor la hrană, îmbrăcăminte și combustibil pentru drumul de 700 mile, s’a dovedit ca bune și corespunzătoare împrejurărilor. Expedițiunea atingea cu siguranță Gletscherul, dacă în drum cel uai robust membru al expedițiunei, matelotul Evan, nu se îmbolnăvea și nu cădea victimă acestei boale, murind. Dar poate că nici cazul acesta nu zădărnicea reîntoarcerea, dacă natura nu ar fi lucrat în contră întreprinderea. La bariera polului era o temperatură ne mai pomenită. Așa la 85 și 80 grade latitudine barometrul arăta un ger de 30—35 grade Celsuus, pe când la 82 grade de latitudine gerul, era de 40—45 grade Celsius. Pe lângă această lovitură a mai venit și aceia a morței lui Oaie și din cauza gerului consumarea extraordinară a combustibilului. ..Cu alimente ce vor ajunge abia 2 zile și combustibil pentru 4 zile este imposibil să mai înnaintăm continuă Scott, sântem atât de slabi încât abia putem, scrie“. „Suntem însă englezi și ca atare suportăm cu sânge rece orice lovitură, chiar și moartea și RODIN TRATATIVE «de pace Budapesta. 29. — Corespondentul din Viena al ziarului ,Budapesti. Hírlap“ comunică, că cercurile diplomatice vieneze nu speră in reușita unor noi tratative de pace, deși Turcia ar dori ca Puterile, să intervină pe lângă Bulgaria, ca aceasta să înceapă noul tratative și se declară gata a ceda bulgarilor Adrianopolul, menținându-și suzeranitatea numai asupra mormintelor califilor. Este cert insă, că Puterile având în vedere răspunsul Porții la nota lor colectivă, nu vor putea interveni, cu atât mai mult, că Bulgaria nu se mai mulțumește astăzi cu orașul Adrianopol ci pretinde întreg vilaetul, și aceasta in vedere că are interese vitale ca să obțină portul Rodosto. Sofia. 29. — Turci și bulgari! continuă tratativele de pace, luând exemplu de la italieni, cari ț eî aă tratat pacea pe când războiul continua cu furie. Ideea a fost a turcilor. Se afirmă că tratativele vor contiua la Nizza. Se crede că, călătoria europeană a fostului marevizir Hakki-pașa ar fi în legătură cu aceste tratative. -----------0X0 Diferendul franco-bulgar Paris, 29.—Bulgaria refuzând a neutraliza un cartier din Adrianopol spre a adăposti pe străini în decursul asediului, ori să autorizeze pe străini să părăsească orașul, Franța a stăruit din nou în mod presant ca naționalii să să fie autorizați să iasă din Adrianopol. ----oxo - o întâmplare nostima la CINEMATOGRAF Roma, 29. — In fața unui cinematograf binic vizitat s’a prezurisat erl unui domn elegant, care a cerut portarului , să fie lăsat a intra. Portarul însă, s’a opus și a început o luptă cu individul. Respectivul a amenințat pe portar cu împușcarea dacă nu-l va lăsa să intre, căci în sală se află nevasta sa cu amantul. Proprietarul cinematografului bflând de scandal a intrat în sală ,a făcut lumină și a spus: „Domnilor afară e un bărbat gelos carie vrea să intre sub motiv că soția lui este în sală în societatea amantului“ și arătând spre o ușă laterală a spus: „Gel cu musca pe căciulă săi iasă pe această ușă după ce voi stinge lămpile“. Făcându-se întuneric s’au auzit mișcări de scaune, iar după ce se făcuse iarăși lumină s’a constatat, că sala rămăsese aproape goală. GREVA GENERALA Budapesta, 29. — Lucrătorii fabricei de munițiune a lui Weiss Manfred, de pe insula Csepel de lângă Budapesta, au proclamat greva generală. Această fabrică este una din cele mai mari de felul acesta in Ungaria. Ea din ocupație la 7000 lucrători. . Asupra cauzei grevei se comunică următoarele: Lucrătorii proectai), de mult greva generală, poliția ca să prevină eventalitatea a trimis 2 agenți secreți, ca să spioneze pe lucratori. Lucrătorii unei secții au cerut înlăturarea spionilor și deoarece cererea lor nu a fost satisfăcută au ■ [UNK]proclamat greva. Direcțiunea fabricei a comunicat că declară ca concediați pe greviști, din care cauză întreg personalul a proclamat greva generală. Directorul, fabrice, declară, că greva a izbucnit din , cauza, că direcțiunea a refuzat să oblige pe lucrătorii nesindicaliști a intra in sindicate. A fost trimis la fabrică un detașament militar și întrucât greva nu va lua sfârșit în cel mai scurt timp, fabrica vei continua lucrările, cu muncitori dați de către comandamentul militar adecă cu soldații, in activitate, căci altfel nu va putea satisface marele comenzi ce sc are. REUNIUNEA AMBASADORILOR Londra, 29.—Ambasadori s’au întrunit azi după prânz. IUBIREA ODRAȘUI PARTEA DOUA DREPTUL DE A IUBI ! Răzbunarea cocoțatei x reiit d-ta, că o mania ar subscrie de bună-voie o asemenea, transacție, în favoarea bărbatului care par aduce fata dezonorată, și impunându-i o însoțire cu un descreerat ales de el, și de teama lui?... D-le conte, iți aștept răspunsul ?.„ Contele tăcea , cocoșată reliă . — Tăcerea d-tale, echivalează cu o mărturisire; în aceasta afacere, eu nu am făcut deci să interves lese rolul de păcălit, pe care d-ta mi-l,menaje ajb, asta <5 tot... Contele sta trântit pe un jeț, și cu o mână se juca cu un cuțit, de pe misă... zâmbea însă foarte ciudat... Cocoșate, simți un fior, o îngrijorare, văzându-i acel zâmbet... — Să isprăvim odată, d-le coate, îî zise ea puțin enervată. -- Eu te ascult cu răbdare, buna mea Francoise!... ]ț răspunse contele foarte serios. Iată ce am voit eu, d-le conte. Punândlu-mă în raport direct cu nevasta d-tale, asigurând întoarcerea copilei lângă mama ei... fără colaborare i d-tale, am vrut să fim asigurați de recunoștința d-nei de Villersville, nu căzut când n ta, ai fi refuzat de - ns subscrie... — larifi-mă dacă te întrerup dar nu te mai pricep, draga, mea, Franșoise, obiectă cu blândețe d-e Villersville... D-ta mă judeci, tara, nici un drept, asupra actelor d-ntor -da Villersvile ș Mimi... îmi afirmi că ți-ar fi suficient să soliciți gratitudinea soției mele pentru a obține de la ®ă> milioanele cari mie ’mi sc'a*pă... intr’un cuvânt im* ceri să-ți garantez căsătoria fratelui d-tale cu fiica, mea vitregă, să fac; vărsământul zestrei cari v’ar îmbogăți pe amândoi, și tot deodată, zici, că garanțiile acestea, ale mele ar fi, lipsite de temeri... spun drept că nu știu ce vrei... Pentru că, d-le conte, d-ta, uiți că pentru a pune și eu mâna pe partea mea ele beneficiu, am nevoe de complicitatea d-tale... — Ce beneficiu ? ■ Răzbunarea mea’... rapiica cocoșată cu un accent de ură care făcu chiar pe conte să se înfloare... Prin urmare, dacă îmi dai, îți dau și el d-le conte!... Și pe Mimi nu ți-o dați, dacă în schimb rm-mî faci un act, pe cart! să ți-l dictez eu cu gura mea, și d-ta să vii l iscălești... acum, «ti firaî decât... a ei Lt fata noastră... Sunând, porunci sa aducă hârtie, cerneală și condeiü, pe Si te așeză sub nasul de lux de villersville, și cu un ton autoritar ii zise. — Acum scrie: „Subsemnatul, conte de Villersville, mă recunosc vinovat, pe a fi provocat omorul săvârșit de René Dervat, asupra persoanei marchizului Henry de TiezerHiautcourt...a: PE a fi săvârșit 'prin mărturisiri' false, condamnarea lui René Delval, la munca silnică, atunci când adevărul nu-1 cunoșteam. 3-a. De a fi furat, anoî părăsit la Paris, în strada Lamarek, ■ .--pixul lui René Delval și al Margaretei ce Trezé d’Hautcourt. Această copilă găsită da familia Gravat, a fost crescută sub numele de Mimi. 1-a. De a fi impus prin amenințări de șantaj d-rel - Margăreta de Tren« d’Hahtgoult, căsătoria în vederea cărei săvârșisem aceste diferite crime. 5-a. De a fi asasinat, azvârlind in flăcări, pe omul care prin sforțări nemaîpomenite, izbutise a scăpa pe Mimi, din focul de la. Opera comică. Iscălesc mărturisirea acestei crime în deplină posesie a nain ței și voinței înde, ca să slujească de justificare căruia ii vino de drept...”, — Iscălește și pune data pretinse cocoșată. Fără nici o ezitare, d. de Vilersyilie cu cea amî blândă supunere, cu mâna sigură, își iscelei hârcăli numele în josul aceii, care constituia cu toate acestea în potriva lui cea mai grozavă dovadă a infamiei lui... își iscan poate sentința de moarte... — Numai atât dorești, scumpa mea Francoise? o întrebă contelc tot zâmbitor. Cocoșatu îi fi•■: lung, adânc, și privire* eî, vroi ! să pătrundă, să scotoceastoă iu . adâpi'di. apel © î,gânVfivî care cundea -acea fizionomie in care se ghicea, viclenia periculoasă, enigma amenințătoare, dar care rămânea de nepătruns sub masca acelui zâmbet ciudat... — Te miră, fără îndoială, draga mea Francoise, ușurința cu care ți-am pus în mână armă, care pentru mine echivalează cu tăișul ghilotinei, dar a mă nevde ar fi să perdeți și d-voastră înșivă fructul compUcităței noastre. Nu ești și d-ta de părerea mea, dragă Maurice? — Perfect!... aprobă ,ideta, care nu vedea nici un râu, in actul care întărea și mai mult baza speranțelor lui. Cocoșată insă, nu părea câtuși de puțin convinsă de această tiradă, care deși spusă cu acent de francheță, suna insă fals ureche!— Cu toate acestea, sigură de îndemânărea ei, at Him se hailiam „patru, o ascunse la sân și răspunsă și ea: — Alătur și aprobarea, mea lângă acetea a lui d-le conte!... Acum, să faceți așa ca mâine de dimineață, Maurice să se afle la d-ta, să-ți ție de urât, și pe d-ta te rog să nu eși de loc din casă, toată ziulica.... fiindcă, Mimi are să fie adusă mâine... — Mâine? strigă Maurice nemai putând de bucurie. — Ești sigură? Întrebă și «I. de Villersville tresărind de bucurie... D-le conte, nu pot să-ți spui mai mult decât Mâine! afirmă cocoțata cu siguranță. — Atunci pe mâine!.. și mulțumesc scumpa mea Franțoise, zise contele. Se despărțiră de conte, care mergea cu capul în sus, cu fața foarte zâmbitoare, $1 cântând: — E! e! această cocoșată mică nu ii proastă..., mi-a sugerat, o zile” minunată!... din nenorocire, ave curații de’ a cule cudli a'hârtioare, și-aceasta e'o mânie,-tic care mori foarte rănâi!... geau în susul stradei Vivienne;deodată Françoise se opri, întrebând: — Dar pe unde o fi telegraful -- Uite colo! îi arătă, fratele o fi deschis acum, • Ia ora asta? — Toată noaptea stă deschis! Dar cum vrei să depeșezi? — Ai să vezi! In adevăr, în biuroul telegrafului care era pustiu, cocoșată scrise : „D-na de Villersville -a pus poliția pe urma d-voastră.... veghează asupra micuței Mimi... Tremolo Ia, spune-mî, Francoise, ai tebunit?Je întrebă Maurice... ce însemnează acest avertisment?... eu această iscălitură? Deodată însă, vorba, îî râmase în gât, se înecă... căscă gura, ochii se măriră de mirare, căci sora lui scria,adresa destinar», rulum: _IV* um»)