Universul, septembrie 1915 (Anul 33, nr. 242-270)
1915-09-02 / nr. 242
BĂNCILE POPULARE Isa România — Cîteva date asupra mersului lor din 1910 pină In anul 1312 — O serie de constatări, — cari dacă nu sunt de veche dată sunt însă cu caracter cu desăvirșire concludent, — duc la încheierea că băncile populare și cooperativele sătești au în țara noastră un rol din cele mai importante și mai caracteristice. Aceste constatări învederează odată mai mult că orice mișcare întreprinsă în scop de a aduce o îmbunătățire în starea generală a poporului nostru se cade să aibă, de la început, un caracter economic. Ministerul domeniilor, prin direcțiunea statisticei de sub conducerea d-lii dr. L. Colescu, publică în „Buletinul statistic al României“ o serie de cifre din cari extragem datele de mai jos. Mișcarea cooperativă, cu totul nouă în țara noastră, a dat pînă azi rezultate cari pe deoparte sunt din cele mai satisfăcătoare iar pe de altă parte constituiesc cea mai frumoasă garanție pentru succesul unei asemenea mișcări, fericit condusă. Anul 1902 poate fi considerat ca anul începerii activității băncilor populare și cooperativelor sătești. La 1 Septembrie, acel an, aveam în întreaga țară 700 bănci, numărînd un total de aproape 00.000 membri. După aproape 2 ani, numărul băncilor trece peste îndoit, 1025, avînd un total de 121.780 membri,avînd un capital vărsat de 6.850.976 lei și depozite spre fructificare ridicîndu - se la 2.431.112 lei. Creșterea înregistrată în anul următor 1905 nu se prezintă în aceeaș proporție ca creșterea de la 1902 la 1004, decît în ce privește capitelul vărsat, care e îndoit. Anul 1906 se prezintă cu 2021 bănci, numărînd 240.253 lei, avînd un capital vărsat, de 18.509.519 lei iar ca depozit pentru fructificare 3.579.216 lei. In anul următor, la numărul existent ,al băncilor se adaugă un spor de aproximativ 200; capitalul vărsat se cifrează la aproape 28 milioane lei; un număr de peste 295 mii membri au depozite de fructificare de peste B milioane lei. Anul 1908, la încheierea anului, prezintă un total de 2410 bănci; 246.707 membri au vărsat un capital de 37.851.898 lei, avînd ca depozite de fructificare 6.158.745 lei. De la 1905 la 1910 proporția creșterii e peste îndoit, la toate capitalele. Sunt: în anul 1910, în total 2656 bănci, cu 454.187 membri, la un capital vărsat de peste 61 milioane lei, găsim depozite spre fructificare în valoare de 9.388.680 lei. Creșterea, care se vădește în modul cel mai precis, merge mereu aceentuîndu-se și făcînd dovada că noua directivă e apreciată și sprijinită de oameni, cari-i înțeleg rostul: anul 1911 se prezintă cu sporuri îmbucurătoare, la toate capitolele. Depozitele pentru fructificare au atins frumoasa cifră de 13.257.020 lei, raportată fiind la un capital vărsat de aproape 80 milioane lei, aparținînd la peste o jumătate milion membri a 2755 bănci. Datele adunate de direcțiunea statisticei din ministerul de domenii se referă la epoca pînă la anul 1912 inclusiv. In acest din urmă an 2862 bănci au 563.270 membri, la un capital vărsat care se cifrează la 99.067.743 lei, corespunde un total de depuneri spre fructificare de 16.503.381 lei. * Rezultă din datele sumare pe cari le-am expus mai sus că un răstimp cu desăvîrșire restrîns, 10 ani, a fost deajuns spre a făce ca un curent nou, de o însemnătate socială de netăgăduit, să fie nu numai judecat cu seriozitatea ce i se cuvenea, dar să și prindă rădăcini cari sunt o chezășie a desvoltării viitoare. Socotiți după îndeletniciri, oamenii alcătuind membrii celor 2862 de bănci funcționînd în anul 1912, se clasează astfel: Cel mai mare contingent îl dau cultivatorii, cari sunt în număr de 52.426. Din aceștia 250.959 știutori de carte, numărul neștiutorilor de carte e ceva mai mare, 261.467. In al doilea rînd vin funcționarii, în număr de aproape 1b mii, toți, firește, știutori de carte. In ordine imediată vin cei 13.315 meseriași din caii 2527 nu știu carte. Comercianții sunt toți știutori de carte, infățișînd un număr total de aproape 10.000 oameni. Proprietarii vin după aceștia, în număr total de 5.269, din care aproape 500 nu știu carte, învățătorii și preoții, — dată fiind proporția restrînsă pe care o reprezintă față de celelalte clase — vin la rîndul din urmă; cei dinții sunt în număr de 4.957 iar ceilalți de 3840. Prin urmare, majoritatea absolută a membrilor o alcătuește cultivatorii, înfățișînd o proporție de 91 la sută, lăsînd celorlalți o participare în proporție de abia 9 la sută. Socotiți după știința de carte, analfabeții sunt în proporție de 47,1 la sută, adică aproape jumătate din numărul total. Clasa care înfățișează cel mai mare număr de analfabeți e aceea ,a cultivatorilor, care dau un procent de 98,7 la sută din totalul analfabeților. Socotind după numărul băncilor pe județe, se stabilește următoarea ordine: județul Mehedinți stă în fruntea tuturor județelor din țară, în anul 1912, cu 169 bănci; Doljul vine în al doilea rînd, cu 149 bănci. Argeșul are 133, Ilfovul 129, Dîmbovița 127, Prahova și Teleormanul cîte 124. Numărul cel mai mic de bănci îl are Suceava. 34. Covurlui vine — cum s-ar zice — al doilea din coadă cu 43 bănci, iar Iașii sunt în al treilea rînd cu 44. Cel mai mare capital vărsat îl are Doljul, 8.151.196, cel mai mic Iășii, 877.923 lei. * N ne-am mărginit în acest articol la expunerea numai a cifrelor generale cari pot da cititorului o idee despre mersul vacilor populare pînă în anul 1912. Intr’un viitor articol ne vom ocupa în mod special de obștiile sătești, asupra cărora vom expune, de asemenea o serie de date principale. După care, intr'un articol aparte, vom vorbi de chemarea pe care o au, în țara și societatea noastră, acesta foarte trebuincioase orînduiri de mare viitor. M. Negre > *~GZЙ ♦ DIN PRESA și STREINA Politica bulgară Față de ultimele declarațiuni ale primului ministru bulgar că România nu numai nu a tratat cu Bulgaria in privința Dobrogii-Noui, dar că a refuzat să trateze cînd i s-au făcut propuneri, ziarul sofiot Dnevnic scrie următoarele: „Eram gata să uităm acțiunea României din 1913; să credem că aceasta nu a fost decit o neînțelegere; eram gata să întindem mîna României pentru o cooperare în aceste momente grele, iar în schimb nu ceream decît restituirea acelei părți din Dobrogea, care ne-a fost luată în 1913. „Refuzul acestei țări de a trata cu noi ne lămurește pe deplin că România are o purtare dușmănoasă față de noi. „Bulgaria va căuta în tot cazul ca aceste asperități să dispară. Politica Bulgariei în această privință nu va fi de represalii. Ti aceea a posibilului“. Pericolul pentru Statele balcanice Revista bulgară „Svobodvv Mnenis“ scrie că situația țărilor balcanice față de ambele grupări ale puterilor în luptă este foarte delicată. Autorul se teme ca aceste state să nu devie teatrul de război al beligeranților. Violarea neutralității unuia dintre statele peninsulei de către una din grupele in război, va atrage o imediată încălcare a aceleași neutralități de grupul advers și atunci statele balcanice devin arena luptelor. Comentînd cam ar fi puterile ce s-ar încumeta să facă aceasta și cărora interesul le-ar dicta să treacă peste orice fel de considerațiuni, revista bulgară spune că ele sunt Puterile centrale. „Spre a scăpa de această dilemă, zice „Svobodno Mnenie", nu este altă cale decît o alianță intre România și Bulgaria, cari luptînd laolaltă, se vor opune cu cele un milion de baionete ale lor oricărei încercări de încălcare a teritoriului lor. „Nu numai atît, dar această cooperare este singura asigurare a principiului ca „Balcanii să răncîe balcanicilor“. Naționalismul economic Viitorul, face constatarea că, pe lîngă forța morală pe care o au popoarele în luptă, s-a dovedit că ele au și o întinsă pregătire economică. Va trebui acuma, și de acum încolo, spune ziarul, să se concentreze energiile românești spre un progres economc în care materia primă dăruită de natură să se dospească în vetrele noastre, să se modifice după trebuințele noastre, și să creeze astfel o bogăție internă românească, pus românească, numai românească. Aceasta va fi religia de mîine, nu politica, ci Omul Franței Epoca, cu prilejul aniversărei bătăliei e la. Marna, consacră un articol poporului francez și încheie astfel: De Franța e legată renașterea noastră politică și intelectuală. Noi Românii nu putem uita că Franța a pus umărul ei puternic la ridicarea clădirei României moderne. De la ea și prin ea ne-a venit cultura apuseană de mai bine de un veac. In școlile deschise de francezi la noi în țară au fost crescuți cei ce erau destinați să fie făuritorii redeșteptărei noastre naționale. Generațiuni întregi s'au dus în Franța, care le-a deschis larg școlile, bibliotecile, laboratoriile sale, și s'au întors de acolo cu dragostea de libertate și de independență, cu cultul idealului, cu respectul dreptului. De Franța ne leagă nu numai recunoștința dar și speranța. Dacă de numele ei e legată Unirea de acum 60 de ani, cine nu simte că de triumful ei depinde Unirea de mîine, pentru care, în ce ne provește, suntem gata la toate jertfele? De acea, în această sîngeroasă, aniversară, aducînd omagiul nostru virtuțiilor de care a dat dovadă poporul francez, salutăm Franța victorioasă de la Marna, și îi urăm încă și alte victorii mai strălucite și mai hotărîtoare. Victoria ei e triumful unei cauze mari și sfinte, acea a libertăței și independenței popoarelor, e triumful unei civilizațiuni scumpe nouă, și al unei rase căreia suntem mândri să aparținem. La București și la Roman îl Giomale d'Italia primește de la corespondentul său din București rezumatul unui articol întitulat „Dezertorii cauzei române“. In el se spune că ziariștii vînduți nu se sfiesc să atace și autoritățile militare, ca să-și ajungă scopul. Presa onestă însă are asupra acestora următoarea concluziune. Ar fi prea mult să le cerem patriotism, dar le pretindem să respecte aceea ce toți Românii iubesc și respectă. Numitul ziar italian, relevînd , • "V sancțiunea ce conștiința românească o dă astfel metodelor nedemne ale propagandei germane în România, o comentează în modul următor: „Se produce, prin urmare, în România acelaș fenomen ca și în Italia, înainte de declararea războiului. In contra unui cîrd de păcătoși care vînd interesele și onoarea patriei lor pentru un pumn de aur, se ridică conștiința țării, care cuprinde în aceiași osîndă și în acelaș dispreț, pe corupătorii de afară și pe corupții din năuntru“. ----1..... POPORUL GERMAN înșelat fie guvernul său Paris, 27 (sosită 31). Fostul deputat Joseph Reinach, întors dela vizita flotei engleze, publică în „Figaro“ următoarea povestire întitulată „Pe bordul vaselor scufundate de flota germană“ : „S’a povestit la timp lupta de la Doggerbank, cînd vasul „Blücher“ a fost scufundat, iar restul escadrei a fugit cu toată iuțeala recunoscînd marea superioritate a tirului Englezilor. Amiralitatea germană anunțase că „Blücher“ fusese incendiat, dar că două cuirasate engleze Lion și Tiger au fost scufundate. M’am urcat pe bordul acestor două vase ale căror răni ușoare nici n’au lăsat cicatrice. Unul din aceste vase a salvat un mare număr de ofițeri și de marinari de pe cuirasatul „Blücher“ . In cursul călătoriei spre nord, am trecut peste podul imens unind ambele maluri ale golfului Firth. Unul din ofițerii germani, care fusese făcut prizonier a întrebat: ce este acest extraordinar viaduc. I s’a răspuns : Este podul de pe Firth. Prizonierul a replicat: este cu neputință, podul de pe Firth a fost distrus de Zeppelinurile noastre încă din prima săptămâna a războiului. Ara zis adesea că nu a fost niciodată țară mai sistematic înșelată de guvernul său decît Germania și că tenacitatea sa în luptă nu se datorește numai virtuților unei rase războinice, ci și iluziilor sale și că se va produce o mare prăbușire în ziua cînd adevărul va apare la spatele decorului de minciuni sfișiat de adevărul faptelor“. (Havas). Concediul ambasadorului austriac din Constantinopol Constantinopol, 31. — Ambasadorul Austro-Ungariei, marchizul de Pallavicini, va pleca la 1 Septembrie intr'un scurt concediu de recreare. (K. B.). topirea fruntariei noastre Publicul trebue să îî e bine informat și luminat, pentru ca sa nu judece greșit, mai ales măsurile militare, pe cari le vede cu ochii. Din momentul ce o țară vecina la fruntarie pare a intra în război, sau, cel mai tirziu, cînd ea a intrat deja în războia cu o Putere oarecare. Statele învecinate au dreptul și datoria să se acopere la fruntarii cu trape de acoperire. — Dacă acea țară nu este amică sigură, ori chiar inamică, pe față sau ascuns,— cum este cazul Austro-Ungariei pentru noi,—drapele de acoperire trebue deodată, de la început, in complotul lor si mobilizate să se găsească la fruntarie. Aceasta, in scopul ca să rob avem surprinderi ci din contră noi să avem inițiativa mișcărilor. Noi să comandăm inimiculd, iar nu el nouă. ~ — Uneori trupele de acoperire, in parte sau în total, se află în garnizoanele de la fruntarie chiar disi timp de pace, cum este cazul fruntariei de Est a Franței, despre Germania. In principiu, trupele de acoperire sunt, cel puțin în parte, destinate în special cu această misiune, pentru ca, de o parte, ele sa fie pregătite în consecință, iar de alta, sa nu strice organizarea și ordinea de bătaie a armatei la mobilizare și, prin urmare, chiar operațiunile de războiu. Trupele de acoperire nu se desfășura de la început; ele nu fac paza propriu zisă și activă în cordon: ele se țin potrivit apropiate de fruntarie și se așează în garnizoane bune și bine arse. Toate acestea, în scopul de a se asigura cerințele rr hitare, liniștea și bunul taiu al trupelor, evitînduse oboseala și consumarea forțelor ininte de timp. Aceste științe intră în cadrul stat majorului armatei, și el are dreptul exclusiv de a se aplica în mod riguros, cu prevedere și la timp, C. Balettnál ráiitlalui I PE TEATRUL OCCIDENTAL. — Ca și piuă acni, luptele de pa întregul front de și se întețesc din ce in ce mai meii. Insă mai toata se reduc la dueluri de artilerie. Sunt atît de conuidabil organizata poziținane ambilor adversari, ia cit infanteria nu poate risca asalturi, pentru a cscali ca baioneta tranșeele inamice. Acțiuni mai însemnate au fost între narii 3 Somme și Oise; la sud de rîul Aisne, și mai ales în Angonne; aci după versiunea 53-amană, hrmata priețîi lu însuși, tei ar fi cucerit o puternică întărire francesa. Iantelan e confirmat. Alte ținte au avut loc în Champagne la nortre taberei Châlons, apoi în Woenra septentrională și Lorena la Moncei, Bezan și Chizelles. • ■ In fine în Vosgi au fost angajamente la Rabodeau, Lannois și Lingegopf. Germanii ausjin că ar fi cucerit în ziua de 27 August multe tranșee franceze pe Hartmannsweilerkopf pe care le mențin. Fapte apni, sunt bombardările germane pe frontul ocupat de armata belgiană la 2A August la Frise, Saint Jaques, Capelle și Nieucapelle. Bombardările aeriene simt din ce în ce mai freqvente. Escadrile de avioane bombardează în spatele frontului inamic gările, principalele noduri de comunicație și depozite și chiar erajele deschise. Astfel o escadrilă franceză a atacat marile depozite germane de la nord de Roufers; alte avioane franceze au bombardat instalațiunnile germane de la Oetaoda, cantonamentele dîn Middelkerke, gara Thorrnhout; altă escadrilă franceză a aruncat obuze peste stabilimentele militare de la Frosnty și gaza Sabloné la Wetz. Germanii au bombardat cu dirijabile Londra (G’’tv) si cu avioane Luneville, Nanev, Retard»«. Intre 29—24 August hidroavioanele osmane au bornbordut Tendra, Norwich și Middelsboround.* In urma mobilizărei industriale din Franța și Anglia, cantitatea de mențiinat ce pot fabrica aceste două state va fi in scurt timp atît de mare, în cit va face față nu numai trebuințele de pe teatrul occidental ci și pentru armatele aliate. In arsenalele anglo-franceza se inorează acum și la fabricarea de guri de foc de mare calibru, pentru a copleși și sub acest raport pe adversari. II. PE TEATRUL ITALO-AUSTRIAC. — Acelaș progres metodic se observă din partea Italienilor pa întregul front. Ei au cucerit Cina Cista în valea Lagana, și muntele Salubiii, pe frontul Tirolului. Pe frontul Carniei, unde Italienii stau în defensivă, toate atacurile austriaca au eșuat. In Godore, ultimul comunicat constată un nou succes italian. Asediul capului de pod Tolmino se desfășoară în condițiuni favorabile. In fine pe platoul Carlo la Deere, Italienii au înaintat in direcțiunea St. Freslino (St. de Gradisca) și pe platoul Treberdn Luptele din ultimele zile s-au desfășurat pe creștine 0e sa întind dealungul văilor Tellina, Sagana, Sexten și Selbach, Gaîîlitz, pe culmile Kastrein și Bagi«. Înalte de mai bine 3200 metri. Prin aceasta stat majorul italian caută a-și asigura stăpînirea culmilor 52 piscurilor cele mai primejdioase, mai înainte de sosirea sezonului rău. Este foarte posibil ca Italienii să destine torțe însemnate altui teatru de operațiuni, dat fiindcă pa teatrul lor numai avantgardele trupelor de întîia linie sunt suficiente, pentru a face față immânirărilor. III. PE TEATRUL BE SUB. (sârbcesc). — Sîrbii bombardează din cîmî în cînd dealungul Dunărei main austro-ungar. Se pare că forțe însemnate aurire germane se concentrează în Banat și Ungaria de Sud. Peste că aliații vor încerca o nouă ofensivă în Serbia. De o namilată nu putem visă nimic prezuma. IV. ÎN GALIPOLI. — In ziua de 22, după un comunicat otoman, un submarin englez din cele aflătoare In marea de Marmara a fost distrus. De altfel submarinele acestea aduc mari neajunsuri transportului de trupe și aprovizionări turcești, împiedicîndu-se aproape complect. Aliații ocupă în Galipoli două fronturi: unul la sud, jalonat de Ari-Burun-Krishti-Demuzdere; al doilea pe coasta vestică a peu*nvi»lu i de la Kaha Tape pînă la N. f, de capul Sar?. Aripile cele mai apropiate (Faba Tape ?! Ari Buran) sunt depărtate una de alta de 10 km. Turcii sunt cu unuii mai numeroși (3—3 ori), însă nu au minițiuni suficiente și nici artilerie grea. Fisten înpărțiți în patru timpuri: a) un crun mare la Gaîlpoți ri împrejurimî; h) un alt prun în foto sprinbri de Nord al rî’st’lor; c) în fata nre-ri-M de Sud ennîo-francaz; în ring nrun«h ol 4-fea *r) omane coe-'fa a„S-fîoS a ’Conțe gfii'N’S* "'•'"'i'fty Ti y pywrwis0w?! 4 Ot,T. ■pivn *r., voi veni curind cu o cronică specială. VECETÎU3 simboiul Acriuni din sufilerie în Tirol, Trentin și Garnia — Prin telegrafia fără fir — Coliano, 31. — In regiunea Tirol, Trentin și in Carnia continuă acțiunea artileriei împiedecată însă de dese neguri, în care dușmanul insistă a-și îndrepta focul asupra adăposturilor dindărătul liniilor noastre. Bazinul Plezzo. In seara de 28 August trupe dușmane, folsindu-se de întuneric au încercat un atac prin surprindere contra pozițiunilor noastre dela răsărit de Slatenik. Ai noștri au lăsat adversarul să se apropie pînă la o mică distanță, apoi s’au aruncat a•riva acestuia cu baioneta, primdu-l pe fugă după o crîncenă Învălmășală. In sectorul Tolmino, după atacul nostru din ziua de 27 August pe Sta Maria s-au semnalat puternice detașamente dușmane care se in dreptau prin valea Tomischi înspre acest loc. In zona Isonzului inferior, recunoașteri aeriene ne-au dat siguranța că dușmanul construește noi lucrări, de apărat cu caracter semi-permanen Din informatiunile luate, rezultă că dușmanul și-a adus noi contingente și scrie grea.* Două aeroplane de albire au bombardat cu late taberele de lîngă chiasella. Dușmanul , cat. numeroase gravat bazinul Monfalconr cînd stricăciuni cile scafe. (sst C LAPT uri Champapr ss Boriin, 29 (ranșeele luate cu . August lîngă Hartm ,Jäv»i-O »dlerkopf au fost menținute contra două atacuri întreprinse de francezi * Berlin. 30 (sosite 31). Pe o mare parte a frontului a fost vie activitate de artilerie. Exploziuni încoronate de succes în Champagne și Argonnet au cauzat mari pagube în tranșeele franceze . Aviatorii inamici au aruncat di dimineață bombe asm,g orașului Ostende. Pagube nu s'au făcut, persoane n’au fost rănite. (W. B.). Lapteîe fîn’Caucaz Turcii respinși fio la Fiul Arkvane și imintile Akaraöag Petrograd. 29 (sosită 31). —Comunicatul armatei din Caucaz din 27 August. In regiunea litoralului, Turcii au încercat in mai multe rînduri în timpul zilei să treacă rîul Arkvane, dar au fost de fiece dată respinși. In zorii zilei, forte considerabile turcești, folosindu-se de ceafă, au atacat muntele Akaradag, dar au fost respinși cu mari pierderi. * In dieresiunea Olty, Turcii au canonat peste zi fără folos pozițiunile noastre de lîngă Paraket la sud de Mesazakert. Cavaleria noastră a alungat cavaleria turcă din satul Damian Pe restul frontului nici o schimbare. (Westnik). CrBC'oa iuțită în regiunea A rsie Viena. 31. — Precum ne-am așteptat, pe frontul litoralului în sectorul septentrional, s'a proiseri din nou o serie de lupte destul de însemnate cari s'au sîirșit toate cu deplinul eșec al Italienilor atacatori. In hasisul Flitsch, atacul inamic reluat din nou, n’a progresat de loc, în fața Jablonicei focul nostru a silit pe inamic să se retragă in dezordine. Tot astfel încercările de atac ale detașamentelor italiene, cari se ascunseseră la Sud de Javorcek, au fost respinse. In regiunea Vrsk, lupta a durat toată ziua mai violent decit oricînd; landwehrul din St. Foesten a respins pe Italieni cu o vitejie încercată. Toate pozițiunile noastre au rămas ferm în mîinile noastre. Terenul din fața lor e acoperit de trupuri de italieni. Partea septentrională a capului de pod Tóimein s’a aflat din nou sub focul destul de intens al tunurilor. După cum se vede astăzi, la atacul întreprins aci la 27 August, au luat parte din partea adversarului, divizia VII de infanterie, un grup de alpini, două batalioane de bersaglieri din regimentul 25 de infanterie italian, care singur a pierdut 1000 de oameni. In seatcrul Doberdo, mai multa înaintări ale inamicului în contra părții eșiade a platoului au fost ca întotdeauna respinse. Pe frontul Tyrolului Italienii au atacat eri în zadar după amiazi și azi la spațiul dela Vest ,în Montepiano, cu grupuri tari pînă la un batalion pozițiunile noastre din valea Fopona și în regiunea Cristallo. (K. B.) K si je^ o mL mic PĂȚĂMÎNTULUI NOSTRU SECUNDAR ul dela 13 August al UT d. profesor Mihai,reu preocupat de pronvățămîtului nostru r, găsește că multe din urile lui, constatate la pas, sunt datorite act.ungarizații cu 3 secțiuni in superior și ajunge la cona că pentru a înlătura a a neajunsuri cel mai bun lie să revenim cit mai de abă la vechiul liceu unitar, fost după d-sa, o nenorocoasă cercare făcută cu liceul tri,a urcat și pentru a îndrepta lucrurile trebue să ne întoarcem cu 17 ani în urmă la vechea organizație. Convins că lucrurile nu stau tocmai așa, voiu încerca să arat că organizația actuală a liceului trimurrat de la noi este în principiu la fel cu cea din occident că diferențele de detaliu sunt provenite din cauza nevoilor societăței noastre, altele dorit în străinătate și că neajunsurile rezultate din această organizație, necesitează mai de grabă o revizuire pierind de la starea actuală de lucruri clrU o înlocuire generală a liceului de azi cu cel vech iu unitar. In țările din apus, ca Franța, Germania, Anglia, Austria, unde există actuala organizație a liceului trifurcat sau bifurcat, crearea lui a fost o urmare firească a nevoei mari, care se simțea de a se decongestiona, ca să zicem așa liceul vechiu unitar, care pe lîngă studiile clasice se încurcase cu studii noui aduse de progresul timpului. Importanța pe care o dobîndiră studiile moderne — matematici, istorie, geografie, științele fizico-aturale, limbi vii — deveni așa de mare la sfîrșitul secolului al 19-lea, încît vechile studii clasice nu mai puteau mulțumi nevoile vieții contimporane. Alături de ele și mai presus chiar, studiile moderne își reclamau dreptul lor de cetățenie în cultura tibetului. Alături de liceul clasic, adînc intrat în tradiția culturală a societății apusene, se înființează imribeu modern; rivalitatea între ele este din cele mai mari pentru a se impune societății cel clasic introduce în programul său materii din programul celui modern și cel modern la rîndu-i introduce materii din programul celui clasic. Lupta puternică se dă între susținătorii unuia și ai celuilal și printre luptători găsim alături de cei mai mari reprezentanți ai învățămîntului, pe cei mai autorizați pedagogi și numele actualului președinte al Franței și al împăratului Germaniei. In urma unor lungi atchete și mari desbateri, plecîndu-se de la convingerea că varietatea formelor de liceu, înlăturînd Uniformizarea vieții spirituale, dă putința de a se cultiva toate puterilor sufletești și de a se îmbogăți spiritul național prin cele mai variate materii, s-a ajuns la concluzia că învățămeuhul clasic și modern, la care se mai adăuga un al treilea, real sunt deopotrivă de necesare culturei naționale, având o egală valoare educativă prin concentrarea studiilor după aptitudinile elevului Punîndu-se în liceul clasic mai mult din cultura greco-latină, și mai puțin din cea modernă precum în liceul real mai mut din studiul naturei prin științe și mai puțin din studiul omului prin literaturi și istoric, precum în cel modern mai mult din cultura modernă și mai puțin din cea clasică, s’a avut în vedere nu o unilateralizare de studii într’o secție sau alta și dezvoltarea sufletească a elevului sub toate formele — judecată sănătoasă, simțire fină, voință tare, un caracter care să servească mai tîrziu societății și patriei — printr-un ciclu de cunoștințe mai ușor asimilabile după aptitudinile fiecăruia conform principiului , nu tuturor toate ci tuturor cele mai bune (non omnibus ommia, se tuturor țele se i dea una sau nu altă pai aceste i dea răi • tors optima). Cînd cunoșttea țte să se le trebue iar pe do au nevoe de dac să li se ,e. om, i prin aceasta asimi ițelor și transform niște forte vii de ca peste acea generală să sa săde dală, dobindită interioare. De ce un mai mare aplccrții științifice, să fie iscă anticiitatea tr.unind pentru acer , destul de mare, cum ar putea-o conducem, ori cu doirii acestora ca parte cocică, față de origin ,ai ales cel latin,—i un altul căruia îi clasic, ori moderne, de ce ar fi nevoit să învețe tot așa de mule matematici de exemplu ca un altul care mai tirziu va fi de exemplu inginer sau architect? Căci ori ce s’ar spune, dacă prin studiul diferitelor materii dintr'un ciclu se urmărește educația sufletului copilului, nu mai puțin plăcerea ți aplicarea pe care el o simte pentru acele materii, îi va determna mai tîrziu și cariera pe care o va îmbrățișa. In Franța, în urma mărei anchete dela 1900 s’a ajuns la forma de la 1902 din care a ieșit organizarea de azi a liceului înclepînd din clasa In cu două divizii, una m latina alta fără, uînfi în cl. TV-a și din clasa V-s cu 4 secții de cîte doi ani : A greacă-latine (cinste), B latina limbi vii, C latina științe (aratele modern) și D științe limbi vii real, care se grupează in al treilea an., primele secții în clarsa de filozofie și a TV în cea Öe matematici. În Germania din reforma de la 1900, a ieșit cele 3 forme de liceu cu cfte 9 etese: gymnasium (clasic), reel gymnasium (modern) și reel oberstțmle (reali pe lîngă cari mai există alte școli paralele cu cîte 6 clase progymnasium și real progymnasium. In Austria este liceul clasic cu 8 clase și real cu 7 separate din clasa I-a. Deși greutatea alegerei într’o secție sau alta în aceste licee încă din clasa T-a este ușurată prin tradiția pe care copiii o găsesc în familia lor, care și-a făcut cultura generală printr-un liceu sau altul, totuși ea resimțindu-se de cele mai multe ori la copiii de 11 și chiar 10 ani, în Germania există 7 școli numite Reform Schulen, cu un curs inferior unitar și care în 1900 erau aproape să fie generalizate, ramînînd acum numai ca școli de experiență. Unele din ele Reformschulen nach Altonaer System au un curs inferior de 3 ani fără latină și cu cel superior bifurcat , real cu 3 clase și modern, cu 6; altele Reformschulen nach Frankfurter System, au un curs inferior și mediu comun, urmate de altul bifurcat, clasic și modern. In Austria, afară de liceul bifurcat din clasa I-a s’a prim ideia unui liceu cu curs inferior comun ca cel de la Teschen lîngă Viena, numit Oberrealschule cu un curs inferior de 3 ani cu latină și superior, clasic și modern. In Anglia Public School, cu 7 clase, grupate în micul Colegiu Junion Section cu latină și marele colegiu Senior section cu două secții: clasic classical side și modern modern side. La noi prin reforma de la 1898 s’a împărțit liceul în două cicluri : inferior, zis și gimnaziu unitar cu 4 clase și superior cu 3 secții: clasic, modern și real, toate de cîte 4 ani. S’a rămas în cursul inferior la o organizație unitară, amînînduse alegerea între cele 3 secții cu începere din clasa V-a deoarece acest lucru ar fi fost foarte greu de făcut la noi, unde majoritatea copiilor vin în liceu și gimnaziu fără nici o tradiție de cultură, aparținând celor mai variate trepte sociale, cu părinți cari de multe ori n’au făcut nici școala primară. Cum însă alături de gimnaziu nu mai era o școală paralelă în felul celor din străinătate, cari să prepare pentru școli practice de comerț, industrie, normală etc., s’a dat această însărcinare tot gimnaziului, care din această cauză se găsește poate prea încărcat, avînd prea multe materii de studii și de multe ori cu prea puține ore. Spre deosebire de străinătate, unde elevul începe cu materii puține și cu foarte multe ore, la noi de cele mai multe ori elevii foarte puțin pregătiți încep cu prea multe materii și prea îngrămădite dintr’o clasă în trial ta. In această îngrămădeală, dacă unele materii sunt bine repartizate, altele ca limbile moderne au ore prea puține față de greutatea predărei lor, iar limbile clasice cum nici nu se putea altfel, au fost aproape sacrificate, scoțîndu-se cu totul greaca și redurîndu-se latin» numai in ultimele 2 clase. In cursul superior începe trifurcația din clasa V-a, lucru care ,după cum am văzut mai sus este introdus și în unele din liceele din străinătate. Deoarece însă, după cum s’a constatat de multe ori, elevii se pot înșela alegînd între o secție sau alta din clasa V-a, li s’a dat putința ca să treacă dintr'o secție într’asta, lucru pe care nu-l intîlnim în Germania unde elevul ntrînd într’o secție din clasa I, trebue s’o urmeze pînă în clasa ultimă, sau în Franța unde elevul trebue să aleagă din clasa I-a între două secții, dintre care cei din secția H-a fără latină trebue s’o urmeze pînă în clasa 7-a. Aceasta din cauză că acolo nu există ca la noi materii cu ori % I