Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)
1915-10-01 / nr. 271
I ^^CE«50RH1C FRAȚII I in aur DOLLER 1 PLATINĂ I ȘI ARGINT BUCUREȘTI STR. CAROL 50.ETAJ H VILLERE PARXS — Strada Lipscani 48, BUCUREȘTI. Telefon 41 — Ceraț Lengiul și de lână «MOSCOVITE», articol special pentru ROCHII TAILLEUR adus EXCLUSIV pentru casa noastră. / (iii) Steiul antigraf „Bradolina“ Este cel mai bim preparat pentru întreținerea în perfectă curățenie și hygiena a dușumelelor, mosaicului și lineleum etc. înlătură praful și uzinifică aerul. Uns odată în 2—3 săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea cu BRADOLINA“ e mai eftin decât spălatul cu apă căci economisește mult timp. »BRADOLINA“ este recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, etc. Se vinde în bidoane a 5 kgr. Asemenea este necesar un aparat pentru aplicare. DEPOSIT GENERAL Carl Zimmer & Cs la „ELEFANT“, București, strada Lipscani (90). Sucursale la Iași, Craiova și Ploești. 3230 AAAÁÁÁAAÍ/a». ««».AAAJLAAAAAAAAiaAAA* 3 DE UE LOCURI de construcție PARCELAREA DIN ȘOSEAUA JIANU (alături de Parcul Filipescu) prevăzută cu amenajeri moderne: străzi largi (12-20 m.), pavate cu asfalt, canalizare, apă, luminat, plantație, etc., (loturi variind intre 600-900 m. p.) Pentru orice informațiuni a se adressa alături la Fabrica de cărămizi Gr. Joriand d.’n strada Prelungirea Dorobanților, telefon 745, sau la n l Gr. -dr'.maxai strada Puțu Piatră 12 (Ramificația 2-a), telefon 1/42. 323? TTTITTI »»?V*vVVVVVVIIT'/771?TZTIV ÎNȘTIINȚARE Se face cunoscut că in ziua de 1 (14) Octombre a. c.» la orele 10 dim., se va vinde prin licitație la «Moar» Ciurel» din București, vre-o 15.000 kilogr. fontă și fier, rămase in urma Incendiului, și cari se pot vedea oricând pâană atunci chiar la Moar ä .... «mk ’ ■ W ' . IL •'. > ■ m» vițe ALTOITE, calități superioare fORT ALTOI, americani, cultura proprie p HM EH-kl6#EI din cele mai renumite varietăți ATTBOHI de âhm și ORNAMENTE BRAZI, TRANKAFIHI, pueți sălbateci pentru port-altoi, pueți de salcâmi și gledide pentru împăduriri și garduri vii, etc., furnizează: Pepinierele STIEBEY, Suites 3954 — CATALOGUL r GRATUIT LA CERERE — I . Pentru Sobe și Calorifere, ■ asm I § furnizează prompt orice cantității I Iling § 8. «wiebel » 1. Suressus Iha1 111 Ü Tel. 46/46, București, Tel. 46/461 —ifl. Strada Carol, No. 18 3195 c›nonmr nu prodUCE mITOS JH KALODONT PASTAoEDINȚI de vânzare a: PARFUMERII FARMA CII DROGUERIÎ et« B ASARG’S SOHN&C^, Wiena, Berlin Uepresentanti Sam, Libt, Bacawsti. Pentru GENTILELE MIRELE Vreți să fiți fermecătoare în ziua când sunteți conduse la altar de alesul inimelor voastre ? Vreți să fiți admirate și sublime ? Vreți să fascinați prin frumuseța voastră ? Ei bine, atunci adresațîvă coaforului. S. BARASCH DIN STRADA REGALA No. 9 Telefon 27[25 N. B. Cereți gratuit ,.REVISTA COAFORE1“ NO. 3. 3206 PASTA DE DINȚI „âciiiion“ Neîntrecută. Tubul 75 b. 3146 INSTITUTUL DE BAEIL „ASOCIAȚII“ , Bucureșt, Str. Italiană, 5 — Localul cu totul renovat. In institut se fac cursuri primare și liceale. Se primesc elevi cari urmează la stat. Prețuri convenabile. Direcțiunea. he vânzm AL răpițise a dresa , ^“■»“ftETHACHE /»F I I I L“,u\>muna lanca, !«»•• >t{iril,iU 3333 Comunitatea Evangelică — din București — PURUGATIE Se aduce la cunoștința părinților elevilor ai elevelor ce frecventează a3333 Dr. LEONE FRIEDMANN I Fost asistent al Clinicilor din Berlin și Florența Membru al Soc. de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris, VINDECA 1 RADICAL BOALELE DE I Pele, păr, sifilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate ÎNGRIJIREA FETEI 3382 STR, CAMIlAEVü, 21 I Intrarea prin Valter Mărăcineanu Consult. 8-9, 3 lt. Telet. 51132 Dr ERACLIE ETERIAN Vechiu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10—12 și 6 8 22, Str. Bibescu-Vodă, Telei. 25 70 3304 mmmm vindecă radical medici specialiști ia clinica venerică „SALVATOR“ prin metode Electroterapeutice nedureroase. Dilatațiuni electrolitice. Electromasage și hipertermie pentru fitostatită.Examinarea internă a canaului cu lumina electrică. Microscopie. Injecții intravenoase cu Neosalvarsan și Cianul de mercur pentru SIFILIS ANALIZA SÂNGELUI - București, PASAGIUL ROMAN - Telef. 49119. Consult. 11-1 și 5-8 DINȚI Scoate garantat fără durere Curăță, plombează, pune danturi artificiale în cauciuc și aur. Executarea promptă, preț moderat Doctor HAMURIRĂ. XV „Tămăduirea“, 5 Rahovei 5. Deschis până la 9 seară. Tel. 40178 3182 Citit noua ediciuție (a 38-a mie) din EDUCAȚIA SEXELOR (5- IV-a de dr. ERACLIE STEHIAA vechiu medic al Eforiei spitalelor civile. Ediție mult revăzută și adăugită cu PAZA, CUNOAȘTEREA și COMBATEREA BOALELOR SEXUALE. In această edițiune cititorul va găsi puse pe înțelesul tuturor, aprape toate chestiunile care privesc genitalitatea speței umane. Depozit general la Librăria Alcalay . Co. 1,75 exemplarul. 3305 Doctor Elena Mopopescu Pake SPECIALIST pentru boale și operațiuni de ochi Craiova, Str. Justiției 3 Consult. 10-12 a. m. și 4-6 p. m. űrt.1.Ureciaia Docent la Facultate Medic la Spitalele Eforiei BOLI NERVOASE și MINTALE SIFILISUL NERVOS Consult. 5-7. Negustori 36 3317 Policlinica «VIAȚA» București, Calea Griviței 107 Cu iifirlp ca sifilisul, ble ÖC Viclucid NORACIA si Orice boală, ano, si cu vaccin Injecțiuni cu antiblenoragic CABINET DENTAR MODEâPî Cons. 8—12 și 2—8 tura. 2891 Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica .SANATATEA* Dr. M. O. Stamatopol — BUCUREȘTI — Strada General Florescu, 9 (partea dreaptă a spitalului Volțea) Nu intrați până ce nu citiți pe firmă „Sănătatea“ Dr. Stamatopol, ca să nu fiți induși in eroare. 234? Tide solzi CMw-. *... - Tnnifjr' "■. - . . ... .. ' •/. 4i> v 'Í Í \y ' 't. i / .. - {.» *. '*■ , ' ' - ..’V >*•' • • • it • C / ' ' - nil, \ JOI, 114 OCTOMBRIE 1915 Părinți și profesori Iată îndrumătorii generațiilor de azi și de mîine. In felul de educare al copiilor se oglindește Viitorul neamului. Adevărata renaștere a unui popor începe cu tinerimea sa: adevărata decadență tot de acolo începe a zice d. Mehedinți- Otrava și leacul sunt în aceeași cupă și atîrnă de pricepere. Munca și îngrijirea părintelui se completează cu strădania profesorului. Atît unul cît și altul vor să dea societății un om deplin, complet în adevăratul înțeles al cuvîntului. Pe moralitatea căpătată de acasă, să se aștearnă împietrind-o cultura școalei. Căci și școala și familia vor să dea caractere Și e și nevoie de caractere. Copilului, căruia ‘i s‘a vorbit necontenit de munca cinstită și meritoasă, de bunacuviință, de respectul legei și al oamenilor, de admirația faptei cinstte și desinteresate, ușor îi va veni să prindă cuvîntul neprefăcut de adevăr și bine al profesorului de pe catedră. Familia să aibă în îngrijire creșterea viitorului cetățean, după cum grădinarul îngrijește de vlăstarele tinere. Profesorul să prindă sufletul copilului pregătit de familie — să-l fixeze în contemplația frumosului, adevărului și binelui, de unde se va desprinde totdeauna înfiorat de magia noilor revelații. Pentru aceasta familia trebue să-l pregătească, în special mama. Mama cu figura ei senină ori turbure, cu înclinările ei curate sau întinate, cu vorba ei blîndă ori semeață, se pecetluește definitiv în sufletul copilului- Mama prin îndelungata petrecere aproape de copil, influențează puternic sufletul plăpînd al copilului. Tatăl să-î insufle dragostea de muncă și de unitate, sentimentul de dreptate, să-l inițieze în practica vieții, disprețuind lucrurile meschine și încălzindu-se de faptele mari. Leibnitz zicea „ pornind de la anume păreri psihologice: ,.dațimi școalele într’un stat și voi face din tinerime tot ce voiți“. Noi am putea susține: formați mame bune și vom avea o tinerime mai fără defecte. Prin urmare, educația tinerimei reclamă o colaborare continuă, o armonie dăinuitoare, o completare reciprocă de vederi- o comunicare cît mai deasă între școală și familie, între părinți și profesori. Fără acest schimb de observații și griji paralele, educația copilului, tînjește- defectele se măresc în loc să scază și energiile și ale profesorului și ale părinților — dacă nu se complimentează — se sleiesc zări amic-Așa ar trebui! Să vedem însă în ce raport stă școala și famiia, în »iata de «zi. Cele ce ar trebui să fie într’o familiară corespondentă, sunt într'o dușmănie de moarte-Școala pentru majoritatea părinților e un simplu birou de eliberare de drepturi pentru micul Bebe. E o simplă cancelarie, în care se completează scriind cu mina un product de tipografie, întăărit de minister. Mamele răsuflă că au scăpat de băiat și de nebuniile lui în timpul zilei. Părintele crede că școala îi va da toată mintea ce-i lipsea acasă izbăvindu-și datoriile materiale socotește că a încheiat orice obligație. Dacă se inspecteazăă notele școlarului ""zise, e mulțumit sau nu, cred că notele sunt totul. Nici o legătură sufletească cu școala, nici un interes pedagogic pentru copil. S‘au văzut mame de copiicare un an de zile, n‘au știut că au un elev la liceu, n‘au trecut pragul școalei în altă vreme a anului școlar* — deci, atunci, cînd elevul amenințat să rămîe repetent —•• o urmare de altfel naturală — venind pentru intervenție. Și profesorul, considerat ca cea mai neglijentă marfă un an de zile, se vede înconjurat la sfîrșitul anului de doamne, cari îi fac rugăciuni duioase nelipsite și de accente teatrale, numai să promoveze un leneș patent Profesorul protestează. influențele se măresc cîștigînd în greutate și într'o societate în care cel mai mic păcat e de a lăsa repetenți, intervențiile vin de unde Vin te aștepți. Aceleași mijloace în fiecare an și odrasla a ajuns în societate, așa cum Pa voit Iar școala rămîne tot biroul de înregistrare și profesorul un funcționar plătit de stat bine pentru o muncă minimă, neputînd să cîrtească în fața mai marilor și a împrejurărilor. Ce apostol, ce sămănător de idei, ce luminător de suflete, ce funcționar de lux în țara românească! Și cu toate astea ponosul unei tinerimi nevrednice și trage tot școala. Dar lucrurile nu stau așa în formarea caracterelor cea dintîi chemată spre a-l întări și dirige e familia, e mama. Pe canavaua morală a familiei se brodează ideile moale ale școalei și în familie au prilejul să se înfăptuiască mai des decît în școală. Pe temelia morală a familiei se ridică existența împodobită a sufletului școlarului. Datoria familiei, a părinților e de a-și educa copiii bine, căci nu e o satisfacție personală, ci e un real serviciu adus țărei. Datoria școalei ar fi ca prin conferințe să lumineze societatea în felul da a îndruma conștiințele și ofeli caracterele, de a forma mame bune, chezășia unei Vrednice tindrîmi viitoare. Numai colaborînd școala și familia putem să dobîndim suflete hotărîte, voinți ferme și categorice, capabile de a-și închina viața cu dărnicie, munceiiînsuite și desinteresate. In stare de a concretiza în fapte un bine, ce nu ar lumina numai propria-i persoană, ci o lume întreagă — binele obștesc. Const. T. Gerota. - FMPRIGT&Rn și ARENDAȘII eșuat la sorți pentru export — Lista No. 10 dela 2501—2749 — Eri înainte de amiază s-a întrunit la ministerul lucrărilor publice, comisiunea compusă din d-nii: G. Văsescu, D. Danielescu și F. Enescu, sub președinția d-lui C. P. Olănescu, delegatul agricultorilor din întreaga țară, pentru tragerea la sorți a proprietarilor și arendașilor înscriși la administrațiile financiare din țară pentru export. Iată numele persoanelor cari au eșit la sorți: G. Iovițoiu, Teleorman; D. Tomovici, Buzău; I. Beligrădeanu, Ialomița; Săftica Popescu. Olt; G. P. Sîrbulescu. Mehedinți; Paul Lazăr, Iîomanați; Ștef. G. Pop, Covurlui; G. Grosu, I. Bercaru și G. Nicolescu. Ialomița; El. Pastia, Vaslui; L. Constantinescu. Ialomița; Pazu. Vîlcea; Domnica Bogdan, Olt; I- P. Buzdugan, Ruba; I. Tru dca, Vlașca; T. Toscu, Buzău; Avram Stoala Dorohoi; I. C. Runcaru, Suceava; N. Simionovici- Botoșani; D. Marinescu, Romanați; V. HPapadopol. Covurlui; I. Dănescu Dolj; M. Burilian- Romanați; C- Dianu. Dolj; maior C. I. Dumitrescu, Putna; N. Zaharescu, Teleorman; P. C- Stoian, Mehedinți; S. D. Niculescu, Ilfov; G. Goleșteanu, Ilfov; Xblîgy Edelatoiu și O. Solomon. Vaslui; căpitan Căpreanu, Romanați; G. Bratu, Constanța; I. Turcotaș și A. Brătăianu, Teleorman ; Gr. G. Scanat, Brăila; căpitan C. Sutzu, Vaslui; T. Curți, Constanța; D. Meliczan, Fălciu; Al. Cernescu, Ilfov; I. D- Moca- Constanța; V. Mavrocordat, ’u. Buzău; ‘ AI. Cicei, aațu; I. Tonescu și Burgheiculescu, Mehedinți •lescu, Releorman I. B. Te Ialomița; Angeiopescu, Te•odin; Olt; Ionescu; Jrj; M. Ștef; Angelan Stoian; Iușu, Mehe- Brăila; Z. Domeniul ;Constanti- Dolj : N. teanu; Dolj; V. Crețoiu. Prahova; E. Ștefănescu și T. Iotan, Vlașca; I- A. Rusan. Romanați; I. Strîmbeanu, Dolj; Locot-col. dr. Savu Iliescu. Prahova; col. N. Buretescu. Mehedinți; N. N. Ionescu, Olt; A Anastasiu. Dolj; G. C. Ananiescu, Dorohoi; A. P. Tătăranu. R»Sărat; G. Crăsnaru. Golj; căpitan C. Julea. Dolj; D. Enachescu, Olt; I. Corăbiescu, Ilfov; M. Noiculescu, Dolj; C. G Pănaș, Brăila; C. V. Bîlnoiu, Buzău; C- L. Negruzz. Iași; P. Necula, Buzău; N- T. Stroici. Iași; N. Predescu, Dolj; R. N- Iordăchescu. Constanța; Al. Prossa- Botoșani; S. I. Mustață, R.Sărat; Gr Constantinescu, Mehedinți; N. D. Protopopescu, Dolj; St- I. Mucică; Dolj; C. Stoian; Constanța; B. Bercogici, Iași; I. D- Corneanu, Constanța; dr. C. Leonte, Prahova; P- Ivănescu» Ilfov; F. I. Garapașu, Teleorman; N. Moi Jiu; OH ; N. Lazaridhe- Neamțu; I. I. Alexandrescu, R-Sărat; căpitan I. I. Zamfirescu, Bacău;osia Niculescu, Buzău; I- Moaș și P. P. Carp. Vaslui; N. I. Popa, Tecuci; C Sarca, Buzău; I. D. Valaori, Constanța; G. Nurcă, Teleorman; Gr. Condescu- Ilfov; A. Esarcu, Brăila; Eufrosina Bădescu. Ilfov; T. Nicolaide, R.-Sărat; N- G. Voielicu, Vîlcea; Dincă Schileru, Gr.. col. dr. Ciomac. Iași; C. CRapiE. Constanța; I. Dinulescu, Vlășca; 1- C- Hoia, Dolj; I. D. Ciurea, R-Sărat; N- Păsăraru; Dorohoi; V- sAvin. Botoșani; G. Mănicuța; Vâslii» A- Anastasiij. Teleorman; S. Di’lmar Și I- Hioniaș, Dorohoi; gneral Argetoianu, Dolj; P. Guirord- Suceava; Lucrețian- Ciont?’ Romanați; I. G. Chiroiu. i Jomița; P. Sp. Topoli, Vaslui; G. Iași; I. Schiper, Buzău; M. M. Brînzău; Dorohoi; I. Dunca, lai?“mița ; I- D. Cristcos* R.-Sarat; G C. Caraula, Olt; D. A. Mavrodin, R.Sărat; C. Orghidan- Brăila; N. și I. C- Mihail, Mehedinți; I. C. Simionescu» Iași; Barbu Catargi, Prahova; H- I. Weins Buch și W. Schwartz, Tutova; D. Coculescu, Mehedinți; I. N- Seceleanu; S Cramer, G. Roșu, N. Ouleanu și Gh. I- Busuioc, Buzău; P. I. Noica- Teleorman ; Ghinopol; Dolj; D. Dobrescu, Vaslui; N- G. Cearcu, Teleorman; D. Crnstein- Vaslui ; I. Nicolidi, Covurlui; N. Paciurea, Teleorman; Smaranda Apostol^ann. Tecucii D- Butărescu-' Moara ,Nădejdea“, sec. din Bazargic-Caliacra; I. C. Pesiacov. Dolj; T. C. Măndicel, Prahova; I. F. Popescu și M. N. Popescu. Dolj; S. Mustățea, R-Sărat; M. Ionescu, Vlașca; I. I. Miulescu, Ialomița; P Iacob. Tutova; M. Ionescu, Buzău; lg. T. Demetrescu, Ilfov; Al. Gheorghiu, Olt; N- Bărbulescu. Mehedinți; Elena G. Penovici- Dolj ; P. Mihăilescu. Roman; D- D. Grecescu, Mehedinți; R. N. Deliu. Romanați; dr- I. N. Cernătescu. Romanați; C. V. Vasiliu, Prahova; P. Moscovici, Dorohoi; D. Ivan și alții și N. I Conea, Dolj; Em- E. Leer. Constanța; C. și A. Lăscioreanu, Dolj; DC. Pîrvu- Teleorman; C- Brăiloiu, Ilfov; V. Mirea- Buzău; C. G- Paroșnicu, Gorj; C. Vasiluță și M. Barbu; Dolj; I. G- Mihăescu; R-Sărat; C. Cireșeanu, Prahova ; G. A. Antonescu, Buzău; M- și B. Goldenberg, Iași; S. Hristodorescu, Ialomița; I. T. G- Mărăscu- Romanați; G. N. Constantinescu, Brăila; A. Florescu- Mehedinți; C. Gabrielescu, Brăila ; M- I. Vlășceanu- Buzău ; M. I. Dincă, Teleorman; L- G. Gussi- Brăila; P. A. Mincu, Vlașca; I. C. Bellu, Romanați ; P- D. Costea și V. Murgescu, Fălciu; R. Marinescu, Dolj; T. Costescu, Mehedinți; Fernando C- Niculescu-Dorobanțu; Ilfov; A. Catrinoiu, Teleorman ; G. Gîrleșteanu, Ilfov; N- Marincu, Teleorman; R. Tîrnoveanu și V. P. Nacu. Romanați ; C- G. Petraru, Teleorman ; V. Lazarovici, Vlașca; N. I- Filitis, Ilfov; I. Teohari. Roman ; I. Hober; Dorohoi; T. Negrea; Fălciu; M- Nicolescu și I. I. Udrescu. Romanați; L. C- Buzarnichi, Teleorman; G- Stavarache, Fălciu; G. și A. Melic, Ilfov ; I- Petrescu- Dorohoi; D. Henteși, Dîmbovița; N. D. Știrlea, Constanța; M- Risteanu. Dolj; A. I. Alexandrescu; R.Sărat ; I- D. Camenița, Mehedinți ; A. Ionescu Nicu, Ialomița ; A. Iliescu, Argeș; I- M. Vasilescu. Romanați; C. Căciulat, Mehedinți; A- D. Berniș- Ialomița.; Ecat. G. Cantacuzino, Ialomița ; C- Soroceanu, Botoșani; G. C. Niculescu. R-Sărat; G. A. Ivănuși; Teleorman; I- Igiroșanu, Mehedinți; A. T- Apostol, Brăila; căpitan Dumitrescu, Constanța , M. Osman, Vlașca, Iamandi Djuvara, Covurlui și IConstantinescu- Ialomița. Presa engleză și Grecia Roma, 10 (sosită 11). — Ziarul Morning Post scrie: :.Dacă Grecia ne va fi amică, flota noastră și armata noastră vor fi în orice moment gata să o apere de inamicii săi externi, dar dacă este neputincioasă să-și apere propriul interes, pentru că se găsește încleștată de intrigile unei elice supusă unei puteri străine, atunci vom uza de flota și armata noastră pentru a o ajuta să se libereze de acea clică-Daily Chronicle întreabă dacă ■e de ajuns o debarcare la Salonic a unei armate mari însoțită de o escadră, sau poate ar fi mai bine ca o altă escadră să viziteze, în mod amical, și vreun alt port al Greciei.Se pare că criza din Grecia, a excitat energia Angliei, iar dispozițiunile poporului se potrivesc cu voința, hotărînd exprimată in chip neîndoios de Foreign Office“ prin măsurile ce le-a luat pînă acuma. Ziarul Times declară că e nevoe ca să ne lămurim cît mai curind asupra intențiunilor regelui Constantin. De aceiași părere este și ziarul Morning Post care zice: Aliații au drept în numele sacrificiilor pe cari le-au făcut pentru popoarele balcanice, să ceară să se declare fățiș de sunt prieteni sau dușmani (A. T- I.) liberarea comerciantului român arestat la Rusciuk Giurgiu. 28 Septembrie Se știe că autoritățile bulgare din Rusciuk au arestat, pe pontonul românesc din acel port, pe comerciantul român Const. Corneliu, pe cînd acesta se afla în tratative comerciale cu un comerciant din Rusciuk. După ce acest comerciant a fost ținut mai multe zile în arestul comandamentului militar din Rusciuk, a fost înaintat, sub pază, la Sofia, unde a urmat ancheta. In urma mai multor perchezițiuni ce s’au făcut la magazinul pe care numitul comerciant îl avea în Sofia, nedovedindu-se nimic în sarcina lui și în urma stăruințelor depuse de d. Gurănescu, secretarul legației române din Sofia, care în mod energic a protestat contra arestărei numitului comerciant, autoritățile bulgare au dispus să fie expulzat din țară, atît el cît și soția lui. Astăzi de dimineață, comerciantul Corneliu a fost adus în Rusciuk, de unde a fost înaintat la comandamentul portului. Acesta l-a îmbarcat pe vaporul „Giurgiu“ cu care a sosit în portul Ramadan. 1 Comerciantul Const. Corneliu, văzîndu-se în sfîrșit scăpat, cu lacrimi în ochi istorisea tuturor modul cum a fost tratat și cite a îndurat în timpul arestării lui A mai declarat că la toate autoritățile militare pe unde a fost dus pentru cercetări) a putut vedea cum ofițerii germani lucrau în cele mai importante birouri, alături de ofițerii bulgari. Aproape în toate birourile, — spune numitul comerciant, — nu se vorbea decît limba germană. Cu trenul de 2 d. a. comerciantul Corneliu a plecat spre Bucu- In jurul ATITISIZISI GUI Petrograd, 10 (sosită 11).—Telegraful ne-a transmis protestare Greciei contra debarcărei trupei1 anglo-franceze la Salonic prcum și știrea despre lungi covorbiri între ambasadorul gimăn și regele Constantin, cei ce lasă de bănuit că împărați Wilhelm a exercitat asupraegelui o prresiune care explică atragerea d-lui Venizelos. Totuși, continuarea debarorinei la Salonic, primirea omidă pe care o face trupelor expediționare populațiunea, inspectarea acestor trupe de principele moștenitor Andrt și în sfîrșit declarațiunea de neutralitate binevoitoare a Giziei, răstoarnă toate ipotezele. In locul lor se formeaza combinațiuni cari au origina intr-o timidă încercare germana de a compara descinderea la Slonic cu violarea neutralităței Belgiei de către Germania. Amis că această încercare a fost imidd pentru că s-a făcut întîie un articol inspirat de o foaletă monofilă olandeză și apa reprodusă în Germania. Ar fi tot atît de inexct a se deduce că guvernul geman a căutat să scadă influeța provocată asupra opiniunei publice germane de debarcarea rupelor la Salonic, de a suscita dificultăți momentane aliații,- de a jena pe regele Constanin prin comparațiune între Iigia si Grecia sau alte deducă, fără a fi putut obține alt rezustat decit retragerea d-lui Verzelos In tot cazul acest rezulit a fost poate unica țintă a emersului diplomației germani Retragerea d-lui Webuia să însemne per nia, ca și pentru alierea radicală a tutcesc de la dispoziția toate față de puterii Dacă aceasta sau mația germană , ținta, dar pentru s, * căci va vedea Inccințele deplorabile , le văd numai ochi * Nu e nevoie de multe pentru a respinge că aliații au violat Greciei precum ania cu a Belgiei, perpetuă a Belgiei tă de marile puter Germania, pe citălitatea Greciei a f temporar pentru diului. Violarea nevgiei a fost o crimă. dei pare o violare maniei- Dacă stat urmînd statele seo fi înțeles spre aalitatea lor, Germai silită să renunțe a-și croi un drum tinopol prin Bulgaea guvernului bu făcut din tarabul pentru jocul Germ Enver pasa vindi Turcia, doi aliaților, turi de a atrage ttea lor prin negoț și au izbutit. In a dea cine va ajuns stantinopols Germiații. (Westnik). Trece««« Austro-Germanilor prin Balcani era plănuită din Maiu Roma, 10 (sosită 11). — Ziarul „Tribuna” este infirmat că acordul între împratul Austriei și al Germanei pentru o acțiune militară a Austro-Germanilor și Bulgarlor datează de la sfîrșitul luni Aprilie trecut. De fapt, Germania în Main trecut, pentru a-și deschide un drum spre Turcia, voia să atace Serbia, a cărei stare atunci era puțin satisfăcătoare; pe lângă aceasta se pwese pe o bază bună acțiunea diplomației germane la Atena și relațiunile dintre guvernul din Berlin și cel din București erau mai sigure, ca în prezent. A fost însă neprevăzută intervențiunea Italiei, care a necesitat trimiterea unui însemnat număr de trupe la tron vrem din spre Alpi; astfel s’a amînat planul ce a fost reluat astăzi cu atîta strășnicie. (A. T. I.) înmormântarea Principelui Vladimir Mihail Ghica Luni( la orele 4 d. a., în capela Cimitirului Șerban Vodă (Bellu), a avut loc înmormîntarea principelui Vladimir Mihail Ghica, fost senator, fost deputat, fost efor al spitalelor civile, etc. Au asistat la această tristă ceremonie, pe lângă întreaga familie a defunctului, prieteni și cunoscuți, și un mare număr de săteni de pe moșia Ciocănești. Din partea M. S. Reginei Maria a asistat doamna de onoare Procopiu. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Theofil M. Ploeșteanu, vicarul Sf. Mitropolit înconjurat de un numeros cler , iar răspunsurile au fost date de corul Mitropolitan, după care a avut loc înhumarea în cavoul familiei. Pentru 1 ministru de război D. ministru de război a recrutat mulți învățători, cari au devenit ofițeri în rezervă și alții asemenea cu 4 clase secundare, fără să se gîndească și la absolvenții școalelor, de meserii, tot cu 4 și 5 clase secundare. Dacă pînă în prezent d- ministru de război nu a făcut ofițeri de rezervă și din absolvenții școalelor de meserii, nădăjduim, că se vor lua măsuri pe viitor, dîndu-le dreptul să devină ofițeri în rezervă, în baza unei școli speciale de 2—3 luni, ca și învățătorii deveniți sublocotenenți de rezervă» ținînd în seamă calitatea specialității lor- circumstanțe ateut, decizia penală 29 Aprilie 1915). 3 °) Curtea de art. 47 din legei pensiuni, cînd a care a cerut resparilor sale la pensi înaintea sa cerirea Curții de tatoare că a servit mai mult în certificatul misia de pensanii serviți, plificat. (Cas. 343 din 26 II JURISPSUDENȚE Stabilite In ultimul timp de înalta Curte fie Casație 1 °) Raclamațiunea calității de cetățean român în cursul anului ce urmează deja majoritate, conform arh . c. civil., poate să rezulte, între altele, și din faptul ocupării de funcțiuni publice în cursul acelui an. (Cas. secția I, decizia No. 397 din 15 Iunie 1915): 2 °) Atunci cînd unui minor culpabil de un delict penal i s'a recunoscut circumstanțe atenuante, judecătorii trebue să calculeze mai întîi pedeapsa legală I după criteriul înscris în argin É c, pen., adică finind soartHÉÉE minoritate și apoi silid^^H acea pedeapsă sub minirB I fixat de lege pentru acel nQQ i aplicind art. 60 c. pen. relativ 1^ Bid pontonul ’ n portul ț.f.v. — Reținerea »Beutalul nostru de navigațiune și trimiterea lui ti interiorul țarei — Zimnicea• _2S Sepk. Cu mare greutate s'a ridicat azi pontonul N- F. R. din portul bulgar Șiștdv de vaporul rometn Dorobanțul comandat de d. căpitan P. Petre și transportat la Giurgiu fără pod și grinzi care au fost oprite de Bulgari. La început Bulgarii nu voiau să permită ridicarea pontonului romănesc, zicind că ce se află în ape bulgare este tot al lor. S'au făcut intervenții pe ca diplomatica si numai atunci jfi liberat, pontonul. "IB_ Vaporul românesc a fost ■ trei ori la Sistov, pînă a p .^B să ridice pontonul ■ ’^B Se spune că e Brăiloiu. Age.^ 1 tul N. F. R.. ar fi fost reținut cu ■ familia sa Sistov și oprit să comunice cu vreo persoană de pe" 1 vaporul Dorobanțul. D-sa va fi A trimes în interiorul țârei " Descoperirea unei crime monstruoase la Constanța 11 Luni după amiază un locuitor ■ din partea de sus a orașului, a nume Ion Lupu, a văzut pe paznicul turc Caia Tosum, din serviciul depozitului de cherestea al a d-lui Companietz- săpînd într'un ■ morman de gunoaie. « I Intrigat de acest fapt, numitul l-a întrebat pe turc ce face acolo ! Turcul a răspuns că sapă părămînt galben pentru lipit casa. I Ion Lupu, bănuind că la mijloc nu este lucru cinstit, fi a încunoștiințat poliția. I Imediat au sosit la fața sorii lui d. polițai Ștefu împreună cu d- Duca, șeful siguranței, începînd cercetările. Săpîndu-se în locul arătat« 4 poliția a descoperit la o adîncime de 70 cm. un cadavru în putrefacție. Fiind arestat, turcul, anume Caia Tosum, a declarat că aCtft, 6 luni. întru noapte, pe cîm păzea depozitul, a venit un grec să fure scînduri, fiind prins) s-au luat la bătae care a provocat moartea grecului, apoi a îngropat cadavrul. .j J Din cercetările făcute de poli^flth. se crede că victima băiat, anume lamioaraeB junii ^ u < ■ • r:î era pederast și se poatee|^^9H| ■ pervers. SHRNB B