Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-23 / nr. 330
AHOL XXXIll.—Nr. 330 LUIGI CAZZAVILLAN 4 Pagini 25 Bani exemplarul 4 Pagini CELE DIN URMĂ STIR! DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția Administrațiaj București, str. Brezoianuir 11 Vântul amenințător... In toate părțile Europei bate un vânt amenințător, care clatină vechie așezări sociale. Din păturile adânci ale societății se ridică la suprafață o forță distrugătoare, sub nu mportă, ce nume, sau eticheă. Această forță lucrează, poate orbește, fiind favorizată de criza generală, ca și de indiferența păturilor suprapuse. — Prea încrezătoare în stabilitatea așezământului politic și social existent» Ce fac conducătorii statelor? Ei sunt in măsură să observe zilnic mersul ascendent al forței distrugătoare; în consecință, sunt chemați să avizeze la mijloace, până când lcul magnetic nu va oscala nebunește, marcând apogeul urăcianului. Omul de stat în vremea prin care trecem, este dator să asigure justul echilibru social Și să-l mențină cu fermitate, ca așezământul să poată rezista puternicului asalt al amatorilor de aventuri roșii. In Franța, Georges CiomVnceau a atins această chestune. El a găsit de cuviință să reproșeze burgheziei o vădită, lipsă de energie, ba chiar> absență a simțului de conservare» deoarece, până azi, cu toate simptomele îngrijitoare, această clasă asistă impasibilă la un adevărat proces social, în care este pusă în joc însăși existența ei . Primul ministru al Franței este un om politic, care nu se sperie de realitate și nu înlătură din limbagiul sau cel tai crude adevăruri. El face parte din școala cea bună politică. Datoria i a dictat d-lui Clemenceau să invite burghezia ea din Franța, la simțul realității, deci la acțiune. In Italia, d« Giolitti» a atins și el chestiunea frământărilor sociale, susținând că actualele organizațiuni politice sunt condamnate să piară, din cauza „curentului nou de idei“ și a apriei dorințe a messelor să provoace o schimbare. Fostul prim-ministru italian apropus o alianță cu Internaționala, deoareca numai această alianță va putea face ceva in ordinea politică și socială. ,In multe cercuri din Italia și afară din Italia propunerea d-lui Giolitti a fost calificată de periculoasă și chiar detestabila, fiind în opoziție cu vederile acelora, care urmăresc un echilibru social pe baza principiilor, în cadrul cărora se pot armoniza interesele tuturor claselor sociale.Sunt, apoi alte țări, unde conducătorii ei, cred că au rezolvat de pe acum problema, înclinând accentuat spre dreapta, ba chiar atingând domeniul tiraniei politice, sub forma ei cea mai odioasă. Situația este prea gravă la că ne închipuim că, problema socială, în faza ei actuală, își poate găsi soluția fericită într’o atitudine, — printr’o înclinare mai spre stânga, sau mai spre dreapta.. Istoria este plină de exemple în această privință. Politica atitudinelor externe conduc la rezultate cu totul opuse; una, ar putea încuraja asaltul suprem: cealaltă, ar putea fi semnalul concentrării tuturor forțelor distrugătoare în vederea luptei hotărîtoare. Și într’un caz și în celălalt, rezultatul va fi negativ. Din nefericire țara noastră nu este scutită de primejdii. Faza cea mai glorioasă a istoriei noastre naționale, prezintă aspecte ciudate în ce privește orientările politice. Se guvernează prea de multă vreme fără parlament, deci fără control, iar [ acum, în preajma constituirei Parlamentului României întregite, multe forțe vii ale națiunii nu participă la alegeri, sub motivul absenței garanțiilor constituționale. Este profund regretabilă atmosfera, în care este consultată țara. In primul rând, Parlamentul ce va lua naștere va fi un pseudo-parlament, iar partidele de opoziție vor desfășura o activitate vie extra-parlamentară. In loc de armonia internă, în loc de solidaritatea generală, vom asista la frământări interne»'' care, fatal vor zădărnici opera refacerea, ba poate vor dezechilibra spiritul public, înțelepciunea dictează adoptarea unei politici sănătoase, care să pornească desla respectul pactului nostru fundamental și al cărui scop să fie armonizarea intereselor tuturor claselor sociale. Alege ea mitropolitului la Sbiu Am citit zilele acestea prin ziare, că în curând,se va alege mitropolitul la Sibiu. Am așteptat câteva zile ca să văz dacă se mai scrie ceva în această privință, dar așteptarea mi a fost zadarnică. Chestiunea alegerii mitropolitului de la Sibiu, după mine, este o chestiune de mare importanță, ba chiar vitală Pentru biserica ortodoxă din România Mare, ori România este întregită și atunci toate orânduelile de interes general bisericesc și național trebuie să fie uniforme, ori nutrite întregită Și atunci țările alipite, pro forma, la vechiul Regat Român, rămân să-și rezolve afacerile lor, tot ca în trecut! Aduc aceasta chestiune în discuțiune, întemeiat pe trei considerente: a) Fiindcă chestiunea alegerii mitropolitului de la Sibiu interesează acum toată românimea, iar nicidecum numai pe Românii din Transilvania; b) Pentrucă biserica din vechiul regat trebue sä ia parte și ea, prin reprezentanții ei legali, la această alegere, și în sfârșit c) Fiindcă noua constituantă, între problemele la ordinea zilei va avea să se ocupe și cu legiuirile biserci din România Mare. Pe temeiul acestor consideratuni socotesc» că ar fi înțelept lucru, ca alegerea de mitropolit la Sibiu să se amâne, cel puțin, până după alegerea noilor corpuri legiuitoare. Și atunci, când se vor întruni laolaltă toți reprezentanții poporului din România Mare, se va aduce Petanet și chestiunea alegerii de mitropolit la Sibiu. Desigur noul Parlament preocupat de toat reformele cari trebuesc introduse pentru bunul și regulatul mers al trebilor din România Mare, se va ocupa și de cele bisericeș»!. Când m’am hotărît să scriu aceste rânduri n’am avut în vedere înlăturarea vreunei persoane dela alegere» ci numai interesul general al bisericii. , In multe chestiuni graba poate să fie folositoare pentru a se pune capăt unui rău, dar în biserică nu, este așa- Din contră trebue să se lucreze cu toată răbdarea și cu încordată băgare de cen atist, e&,astfel biserica, noastră națională să fie cât mai bine reprezentată. Această demnă reprezentare a bisericii este reclamată în vremurile mari pe cari le trăim, mai mult decât în trecut. In aceste vremuri Se cere de la biserică, înțeleg de la reprezentanții ei, nu numai o muncă încordată și pricepută, dar în acelaș timp să fie întemeiată pe devoțiune și abnegațiune evanghelică, în consecință este absolută nevoe ca biserica să-și făurea © slujitori devotați, cari în toate mișcările lor »să se ilustreze mai mult prin fapte, decât prin vorbe. Or, acest lucru, foarte important, și dătător de viață bisericii, nu se va putea obține decât printr’o lucrare comună și armonică a tuturor reprezentanților bisericii din România întregitfr. Judece oricine, cu puțină bunăvoință, asupra celor ce susțin și se va încredința că am dreptate. N’au trecut decât câteva zile de când s'a ținut în Capitală primul congres al preoțimii din România Mare. Acest congres între altele, s’a ocupat și de organizarea bisericii din România Mare. Au vorbit mulți preoți atât din vechiul regat, cât și din țările alipite, și cu toții au recunoscut că este absolută nevoea de o organizare uniformă. Să așteptăm dar să se înfăptuiască această organizare și atunci se va proceda în cunoștiință de cauză și la alegerea mitropolitului de Sibiu, ori de Cluj, capitala Transilvaniei, cam și la alegerile de mitropolit primat și episcopi, locuri vacante, actualmente, în vechiul regat, Pr. I. Constantinescu-Lucaci. Misiunea generalului Margin In Gurlanda , Lyon, 21. — Consiliul suprem a încredințat generalului Mangin o misiune în provinciile baltice, cu scopul să verifice condițiunile în care se face evacuarea acestor regiuni dar rapide germane. Mangin se va opri și la Berlin unde va lua cunoștință de măsurile luate de guvernul german Situația politica ■......... Dela Consiliul de Miniștri Credit pentru c. f. din Ardeal Miniștrii s’au întrunit Luni seară în consiliu sub președinția d-lui general Văitoianu. A participat și d. Lt. Pop, ministrul Transilvaniei. S‘au aprobat numeroase deschideri de credite, printre cari un credit de 25 milioane lei pentru căile ferate din Transilvania în vederea intensificării tranzitului. . r•» . . . ’ Chestia chiriilor D. ministru de justiție Miclescu, la cir ca din consiliu, a declarat următoarele cu privire la chirik „Dispoziunile legei excepționale asupra chiriilor se vor prelungi dela 2d Aprilie 1920, cât încă, 6 luni adică până aică Octombrie 1920. Va veni un decret prin care mărirea chiriilor să se facă după norme bine fixate, iar nu după bunul plac al proprietarilor. Prețurile ramerilor la hoteluri vor fi de asemenea fixate, în ce privește apartamentele și camerile mobilate se vor lua măsuri de îngrădireV ,, Exportul cerealelor interzis Atât exportul cerealelor cât și ceil öl alimentelor va fi și pe viitor strict interzise. Sta dispus aplicarea de pedepse mari acaparatorilor de cartofi, ceapă, etc. -toäfaKtoski Expunerea situației financiare a României, precum și a proceselor privitoare la o reorganizare a tezaurului public va fi ținută de d. ministru de finanțe Angelescu în consiliul de miniștri de mâine. Au sosit în ministerul de interne rapoarte că numeroase comune nu se vor prezenta la alegeri. I Răspunde statul român pentru pagubele făcute de ruși — O importantă Jurisprudents — Secția II a Curții de Pasatis a avut de judecat recursul ministerului de război contra, deciziei Curții de apel din Iași, care-l condamnase la 5000 tot despăgubiri civile către soția măturătorului Vasile Roșca, din serviciul primăriei Iași, călcat în piața Unirei de aur altomobilul condus de soldat rus Petre Izotul, condamnat și el la o lună închisoare. Curtea de casație, anulând decizia instanței de fond, după cum am anunțat la timp, a stabilit cu această ocaziune o foarte import*a j iubsprudență referitoare la pagubele provocate de inși» afaceri cari desigur vor fi foarte numeroase. Potrivit art. 1000 al. III din codul civil. — argumentează înalta Curte — pentru ca stăpânii și comitenții să fie răspunzători de prejudiciul cauzate de servitorii și prepușii lor în funcțiunile ce te-au încredințat, este necesar să existe un raport, de dependență de la comitent la prepus. ' Cîi asemenea raport nu există între statul român și soldatul rus» astfel că statul român nu date niște daune pentru prejudițiul eaux», de acești soldați cu ocazia infracțiunilor comise de dânșii- PARISUL primește Crucea de război Horsea. 20. — Piața hotelului de Ville, unde mareșalii Joffre, Fach și Pétain, au primit spada de onoare în cursul celebrărei victoriei, unde în cursul războiului multe alte ceremonii s-au desfășurat în prezența mulțimei imense, astăzi a fost scena celei mai mari demonstrări a tuturor francezilor. Pentru modul eroic cu care parizianii au privit, focurile cu lungă distanță ale tunurilor „Berta”, precum și atacurile dușmane aeriene, orașul Paris a primit o măreață decorație. Au luat parte și delegațiile altor orașe din Franța, de asemenea decorate cu „Crucea de Război“ pentru eroismul lor. înainte de ceremonie, președintele a fost viu aclamat de Parizieni. Au venit în urmă copii din Alsacia primiți de copii din Paris, iar Poincaré remite „Crucea de Război“ președintelui consiliului municipal din Paris. A urmat reviste militare, concerte, ospățuri la Palatul administrativ. Seara au fost reprezentațiuni speciale la teatru, iar la Cahelet reprezentația pentru copiii din Alsacia. Programul serbărei mai prevede vizitarea câmpului de luptă de extr^.ogopia-jafljfla Paris și. Adagja* SITUAȚIA IN RUSIA PETJOKRADUL N’A CĂZUT INCA Karnarvon, 21* — TrIn»«»•in .știri oficiale primite la ministerul de război cu data de 9 Octombrie, arată. e& La această dată armată de nord vest rusă a atins tinia Gorelova, care face parte dintrun tri* unghiu cu vârful în Stationen Ligowo. Ambele aceste localitiăți sunt situate la nordul Krasnoe-Selo. Aceasta ne a istă că "armata generalului denici se găsește la 8 mitr .1$ Petrograd. Trebue să observăm că un radio bolșevic din 19 arată că luptele continuă in districtul de la nord est de Glicina. Din aceasta putem vede:, că contraofensiva îmigotr yg, aliatei nord vastrasten eșuat și lae-ina a totmas definitiv în mâinele generalului «lud.«ici. JUDEN TOT VREA SA CRT* te retrogradul Hodisea. 21. — Telegram © din Helsingfors cu data de erî ne arații că o parte din trupele gMierahilui Judenici nu au»»« «uhurhi iJe . Retrogradului pe;»■ pând nodul liniei ferate din Putijoff care este situat la 5 mile de centrul orașului. Este de observat că rușii cei nai bine informați în Londra nu așteaptă ca Petrograd« să cadă imediat Toată lumea are încrederea că «Judiemei deține in mână situația. Și are multă grijă să ferească orașul Petrograd de avarii, de asemenea vrea a menaja și Pe locuitori orașului, cu anal njjațiis parte dispre aceștia fiind inoratori și partizani frecvenți b armatei lui. . j. DENIKIN ÎNAINTEAZA SPRE MOSCOVA Karmiarvon. 21. — Armata lui Denikin înaintează: “'eroii spre Moscova Aceasta se confirmă prin telegrama semnificatvă bolșevic?ă nu care *ata, că dacă Denikin va ocupa la Moscova va găsi numai raorma 11 de ruine. GARNIZOANA DIN PETROGRAD VA REZISTA Karmor von. 21. — Este cert că orice comunicațiune este întreruptă între Petrograd și interiorul Rusiei. Trupele estoniene se apropie de Oran Lenbaum și Krasnoe Gorki. Fortul Kronstat a arborat drapelul alb la 17 octombrie însă detalii nu se cunosc. Estonienii înaintează spre Pskov care se găsește acum sub focul tunurilor estonene. Se zice că garnizoana din Petrograd prepară orașul pentru sediu; mitraliere au fost așezate în case pentru apărarea, străzilor principale și proviziilor care sunt aduse în oraș Divizia „Bashkir“ care a fost trimisă din intrai Rusiei pentru apărarea Retrogradului a fost, complet înfrântă la Krasnoe Selo. Nu se confirmă știrile din sorginte oficială bolșevică cum că aceștia ar fi luat printr’o contraofensivă Krasnoe Selo și Gacina sau că ar fi respins armata lui Tudienici. Ultimele telegrame Confirmă știrea că o deputăție din i’et,jl ograd a sosit la 17 Octombrie în Gacinia oferind să predea cetatea dacă nu o va bombarda. ■ , • m* v’r" * Corespondentul special al jdunnlui „Times“ din Helsingfors. lă arată că bolșevicii s’au coalizat împotriva aripei drepte a armatei húladenici în direcțiune:!, Gdolf pe linia ferată Narvapskoff la 8 mile sud vest de Gacina. Se zice că întăriri ale armatei roșii sunt aduse din Moscova. In același timp ui se anunță în mod neoficial că Jadenici a întrepriins un raid către partea de răsărit a Gaciniei, tăind legătură ferată Petrograd Moscova .Joc Toana (?) localitate situata la 33 mile sud est de Petrograd. IJJJ Telegrame din Străinătate AUSTRIA RENUNȚA LA TITLUL DE AUSTRIE GERMANA I Lyon. 21. __ In vederea asigurării strictei executări a tractatului, de la rit Germain, Adunarea națională austriacă va discuta intr'una din viitoarele .•ședințe un proces cu privire i*? ■I) Interzicerea pentru republica austriacă de a sa alipi lai statul german și 2) renunțarea la titlul de Austrie germană. CRIZA MINISTERIALA SARDA S’A REZOLVAT Lyon. 21. — Din Belgrad se anunță că criza ministerială s’a rezolvat. Cabinetul Pavlovici, în formațiunea lui actuală rămâne la putere. Singura schimbare este intrarea în guvern a unui deputat croat din Dalmația, d- Bianehani, ca vice-președinte al consiliului și un ministru fără portofoliu. PUNEREA IN APLICARE A TRATATULUI DE PACE Lyon, 21. — Sub preșidențîa d-lui Piehon, consiliul suprem a continuat Luni examinarea măsurilor militare în vederea aplicarei tratatului. Joi» consiliul va hotărî crearea datorittelor comisiuni interaliate prevăzute în tratat. Aceste comisiuni vor fi de 3 feluri: 1) cheile însărcinate cu delimitarea noiilor teritorii ; 2) cele însărcinate cu executarea plebiscitelor și 3) cele cari vor administra unele teritorii. DESVOLTAREA COMERȚULUI ENGLEZ Karnarvon, 21. — Secretarul parlar. r al departamentului ,omeri»,»ii trans-oecanic» din Camera de comerț , d. Hamar Greenwood, a declarat uruatoirele privitor la activitatea departamentului său. Grija principală a guvernului a fost desvoltarea și extinderea comerțului englez. Partea capitală a lucrării era să îngrijim ca misiunile comerciale să poată merge în diferitele puncte ale lumei spre a face cercetări în ramura comercială a concurenților noștri și să-și dea seama spre a aplica cunoștinței lor la propășirea fabricelor noastre industriale. Greenwood nu este pesimist în ceea ce privește situația în țară. Dificultățile de care ne iubim zice el, sunt datorite faptului că am sacrificat mulți oameni, avere, material, mai mult decât oricari altă țară. Aceste sacrificii ne-au pus într’o situație destul de dezavantajoasă față de concurenții noștri, Japonia și America, însă noi ne vom reculege și nci o țară nu este mai în măsură de a relua afacerile cu țările europene decât, noi, imediat ce cana UÎ^l^’^sffl^gggigerea afacerilor ăl Esas de la declararea * independenței Ardealului f • Președintele Consiliului dirigent, d. Iuliu Maniu a trimis d-lui iaida la Paris, următoarea telegramă): " „La prima aniversare a zil$ când comitetul central al partidului național român prin glăsul tău cuprinse și înflăcărat, a declarat in parlamentul din Budapesta independenta misiunei române din Transilvania și Gagmixt, ca pe urmă să se decreteze pentru veciemnitatea tuturor românillor, cuprins de cea mai intimă recunoștință față de prevederea politică și hotărârea bărbătească cui care ai rostit cuvântul tuturor românilor, țin să-ți arăt gratitudinea întreg neamului românesc față de sine, față de tovarășii tăi din parlamentul ungar și față de întreg comitetui central, al partidului național român. In mijlocul mancei stăruitoare, pe care și azi ca totdeauna necontenit o desfășuri pentru asigurarea, drepturilor integrale ale întregului neam românesc și al României unite, rog primește asigurarea alipirii noastre frățești, a recunoștinței și a încrederii desăvârșite a poporului românesc*. \ \ m Conspirație comunistă la I Beidasseffia — 17 comuniști arestați — ’ Siguranța publică din Budapesta, fiind anunțată că membrii partidului comunist, cari nu au ■ fost arestați, țin ședințe secrete într'un restaurant din strada Kiszokus, a trimis detectivi, cari ascunși în dosul perdelelor, au ascultat convorbirile comuniștilor. 1 Urmii dintre comuniști au ținut o cuvântare, in care a spus că acum ar fi timpul cel mai potrivit pentru organizarea și renașterea bolșevismului. A mai spus, că dacă a reuși să organizeze partidul comunist, Bela Kun s-ar reîntoarce în Ungaria. Alt orator a spus, că e nevoit să se pornească din nou o vie propagandă printre muncitori. Când oratorul și-a terminat vorbirea, la semnarii unuia dintre detectivi, mai mulți polițiști, bani așteptau afară autocon 3uzate cri Sei, ocujpațiu, toate ieșirile spre a nu putea să le scape nici un comunist. Numărul comuniștilor cari au participat la ședință și au fost arestați e de 17 inși. („Renașterea Română“).' Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Persoanele, cari ne trimit articole să-și păstreze copie. închiderea sesiunei Parlamentului francez — Discursul d-lui Deschanel — Lyon. 21, — Sesiunea parlamentară s’i închis Duminică. Camera §î Senatul au lehidat toate procetorie înscrise la ordinea de zi și Duminică seara, la orele 9 lunn. s’a citit decretul de închidere. Cu această ocazie» d. Paul Deseltanel, președintele Camerei, ținut un lung discurs a cărui afișare s'a ordonat: „In momentul spune de Desejțanel, în care legistratura ziarelei război și a victoriei se termină, să evocăm în sufletele noastre ședința nemiluitoare din 4 Anglist 1914. In acea zi toată Franța, sub agresiunea Germaniei era în spicioas e‘‘. După ce a vorbit de ororile războiului și de vitejia soldaților francezi, d. Deschanel a arătat în linii generale opera săvârșită de această Cameră. După discursul d-lui Deschanel, d. Clemencelau a citit de la tribuna Camerei decretul de^îmbifera^a sgiuneh^ Țarul Bulgariei va fi judecat Lyon» 2t — Din Băle se telegrafiază că partidul țărănesc bulgar a hotărît să pențină Sobrsiniei să trimită înaintea unei înalte Curți pe ex țarul Ferdinand și pe foștii președinti de consiliu, Radoslavof șî Malinof FILME Fiecare bine are buclucurile lui. Democrația a cerut votul universal, reprezentarea minorităților și alte bunătăți. Insă ai ai dus și dreptul fiecăruia de a candida ,și ceva mai mult, obligația Statului, deci a noastră, a contribuabililor, să-i plătim listele de vot î 1n drept că uneori se prezintă și candidați interesați, caii» merite, să ne lipsim de hrană și de îmbrăcăminte, cai să le tipărim numele. Din fericire, cazurile acestea sunt chiar numeroase. Ne vom lua sstroika să nu lăsăm ignorate figurile cari se disting în lupta omerică ce se anunță pentru binele și prosperitatea» neamului. Astfel, primim arinifestul d-lui Miltiade E. Cutavai, „candidat la deputăție în județele Covurlui și Constărița.‘ Cum se vede, acesta cere statului chiar jertfe mai mari: Mărirea lis1teici» pentru, toți alegătorii din două județe, ca să-i încapă numele. Are și dreptul — căci iată cum începe, manifestul: „Cele din urmă cercetări științifice stabilind mai multe sutimi de mii de ani de la ivirea omului pe pământ, exclusivismul național și ritualismul talmudian și coranian se părea că nu vor mai avea ființă. Totuși vedem și astăzi cum pe de-o parte se afirmă cele două mari adevăruri: Adevărul infinitului și acela al pluralității lumilor locuite, iar pe de alta se falsifică adevărul celor două mari acte naționale : Unirea din anul 1859 și desrobirea din anul 186»i — înfăptuite de către nemuritorul domnitor Alexandru Cuza, nici decum de către partide politice“. După această așa de clară introducere, vine programu care cuprinde între dispozițiile ce viitorul ales va cere parlamentului, următoarele: „Avocații, să-și desvolte spiritul, numai în fața Tribunalelor și Curților tinde în nici un caz durata unui proces civil sau penal, sa nu depășească termenul de 3 ani. Dreptatea și adevărul izvorând de la conștiință, iar nedreptatea și fățărnicia de la ignoranță. Temelia societăței fiind familia, legea căsătoriei ofițerilor să fie abrogată pentru ca să triumfe afinitatea electivă și să dispară prostituția; iar pentru a se micșora contingentul fetelor bătrâne și celelalte funcțiuni publice să se încredințeze numai bărbaților căsătoriți, Jocurile de cărți și frecventarea varieteurillor, să atragă perderea drepturilor politice, iar necredința conjugală să fie pedepsită cu munca silnică), deoarece seducătorul poate reda onoarea tinerei fete printr'o căsătorie dar adulterul niciodată complicei sale după divorț“. 3 cum ar deveni Românii» după realizarea acestor idealuri . N'aș dori să hhier, înainte de a vedea România leagănul științelor, literelor, artelor, cum a fost Grecia în strălucitul secol al lui Pericle și Italia în frumoasa epocă a Renașterei, ca și Franța pe vremea civilizată a lui Ludovic al XIV-lea“. .Nu-i așa că atunci când (f. Cutava ese înaintea alegătorilor din Constanța și Covurlui cu tava cu bunătăți, se impune ca contribuaibilii să-i susție cheltuelsile dectorșilc ? ., Don. Josó CP Jomi 23 Opt Diflerie 1919 PECTORII RCSTRI Un contrast Manea Cercetând diferitele genuri de pictură, ne dăm seama că, pe lângă tehnica execuțiunei, composiție și perspectivă, chiloritul joacă în această artă un rol determinată. Felul cum știi să faci (distribuția luminei și a umbrei, punerea în evidență a efectelor, interpretarea cerului și a pământului, a naturei mai bine zis, toate acestea ne descopăr sufletul artistului, temperamentul său firesc, pe care școala îl rafinează iar studiul îi dă posibilitatea expansiune!. Sub acest raport, atât cât poate pricepe un critic impresionist, există un contrast intre cei doui pictori cari își expun linurile, unul în sala bibliotecei de la Ateneu, Manea, iar cellalt, — Troteanu iai salonul „Arta“ dinlstr. Franklin. La pictorul Manea, școala muencheneza cu sobrietatea liniilor dar totuși vioaie, o vioiciune cumpătată însă. __ expresiune logică a temperamentului nordic ; la Troteanu, vioiciunea a Jaetitică a latinului, sufletul sburdalnic care cântă zgomotos și felicit chiar atunci cîmd nu știe să cânte după toate legile armoniei. Pictorul Manea studiază erdane analisează cui meticulozitate, nu dă stilizări de Sevres, ■drăgălașe,, cochete, cisellate, dar prea mult amănunțite; pictorul Troteanu râde sburdalnic în mijlocul naturei, exuberant de veselie ca un copil. Fete la baa (36), La mal (37), J In stuf (39) sunt pretexte admiirabile pentru meșterul Maneattei, în ciuda coloritului său uneori prea pesimiști să ne arate totuși că realitatea firei nu poate să nu poarte sigiliul personalităței sale de latin. In nuduri, previziuni anatomice, variațiuni de atitudini care ne dovedesc greutățile tehnice pe care exposantul de la Glasspalast din München a știut sa le învingă așa chip ca să ne redea pe lângă firescul interpret tirei și siguranța penelului său. In Bătrâna cicăltind cartofi (13), în cap de lătrân (35) e multă expresivitate, simt suflete care vorbesc, ochi care privesc aiurea, nu simple portrete care dorm în pervazuri somnul zidului de care sunt atârnate. In Viziunea Salomeei (39) Țrilănci petrecând (78), Ghicitoarea (63) e un colorit nuternic, horbotă de culori, care-ți dă impresia că pictorul Troteanu e un risipitor de tonuri de dragul cărora puțin îi pasă, de firescul compoziției și de tehhnica desenului ca tălmăciri din realitățile firei. In Acterna dolar (69) e inile artistic: si Troteanu săși drama omenirei. Crucea Calvarului ..pe care lumea de atâtea milenii o poartă printra suspine și lacrimi. E in pictura lui Troteanu un mijloc caracteristic de distribuție a luminei care-ți place chiar când nu respectă legile firescnului. » . In peisagii sunt tonuri fluide»* ce. — un »sincer optimism in Tăiișolu (24), joc sprinten de țară sub cerul de toamnă. Simținci sugestia mișcărei și parcă iei parte la joc. S’ar putea crede că pictorul Troteanu vrea să acopere în cascada culorilor unde defecte de execuțiune. Eu văd, mai mult o tendință sinceră spre muzicalitate. S’ar putea crede că artistul nu pensulează ci cântă o rapsodie care poate să nu o placă tuturor. Pictorul Manea anaplisează, vrea să pătrundă până în inima tainelor. Troteanu fuge de analize, plutește pe deasupra lucrurilor și-i place să privească înfrățirile sferei de sus, chiar prea de sus. Nu se pot compara între ei. E contrastul logic și rece care nu poate suferi atenuări, ii, totuși, amândoi sunt artiști care nu ne-au dat încă definitiva operei lor. Sunt încă tineri și au o cale de perspectivă înaintea lior. 1 1. • « In salonul „Arta“ din str. Franklin va expune pictorul G. Ionescu-Doru, — îndrăgostitul iernilor. Expoziția sa se va deschide data» 1 Noembrie a. e. Unde va expune însă Kimen Login ? E trist a ceea ce se întâmplă. S'aude că Statul va despăgubi pe artiștii cari au angajat Ateneul până 1,0, începutul anului viitor. Dar la ce se pot folosi aceste despăgubiri? Indiferența față de artiști er& crimă. Artele sunt cea mai nobilă expresiune a emulației unui »)»»(vox». Da,» artelor la tabuc au adăpost sigur, departe de fluctuațiunilie sgomotoase dar sear, bode ale politicei fie chiar parlamentare. Popoarele nu visează și nu cugetă decât prin artiști, — prin visătorii lor. Vremurile de astăzi își așteaptă, elfi mărețul care să le vestească ■solia. Unde se va adăposti opera Celui așteptat când un simplu ordin dat în stil imperativ, poate să alunge din Ateneul artelor pe un Kimon Loghi și pe un Velmont? Dar în vremurile acestea electrice toate paradocsele pot, trece drept lucruri foarte firești. Leontin iHcsen. Activitatea parlamentului englez Kamarvon, 21. — întrunirea parlamentară de Miercuri în sesiune de toamnă,se va ocupă cu măsurile și chestiunile de o deosebită imporanta. Printre acestea sunt: Economia națională, fixarea orelor și salariilor muncei, industria cărbunelui și controlul; chestiunea Irlandei, a clădirilor,, a furnisărei electricității. Taxarea profiturilor de război este subiectul care ocupă mai mult atențiunea publicului și probabil că va fi ridicată și în parlament. Un mare interes ne oferă și discursul de mâine al primului panistm în chestiunea agriculturei. SITUAȚIA administratorilor de plasă Simt in țară 240 administratori de plasă, toți licențiați în drept, cu examene de capacitate cari primesc un salariu de 300—350 lei bugar și fără nici o perspectivă de avansare Pe când în toate celelalte categorii de funcțienari, există gradațiile și înaintările, administratorii de plasă, sunt condamnați să rămână în aceeași situație. Din această cauză majoritatea lor părăsește administrația Misiunea administratorilor de plasă este prea importanta, ca situația creată lor prin legile existente, să poată rămâne aceleași.. Ar tribui modificată legea organizării administrative în așa fel, încât administratorii de plasă să aibă posibilitatea avansării și a gradațiilor. S’ar putea înființa posturi de inspectori județeni. La inspectori județeni se vor numi administratorii de plasă cei mai destoinici și cu vechimea de 5—6 ani in serviciu. Numai așa posturile de administratori de plasă vor atrage elemente bune, de care administrația noastră are atâta ne- Pentru copilașii români Cu prilejul reîncepere cursurilor, în sala centrală a atelierelor c. f. r. a fost o serbare de binefacere organizată de o institutio de binefacere franceză ,,Calea lactee”. Ministrul plenipatenciar al Franței fiind absent a fot reprezentat, prin d. Cambon Însărcinat de afaceri. Au asistat d-nj. general Mărgineanu, gen. de Candele, subdirectorul Nădulescu, inspector Teodorescu director Duțescu, subdirector Christodorescu, inspector Costinescu, insprator Băiatu dr. Popp, medic-major Drient de la Goutte de lap, ofițerii de la ,.Goutte de laif’ Dugnes, Guillabert administratorul societăței Cazalis de Moreffian, superioara și surorile de la St Vincent de Paul și alte personalități. O mie de copii au plat parte la această serbare. După ce a’au împărțit tuturor partuni, d-nele, Perticari, Pillat, Popp, Fotiade, precum și d-rele: Archip. Duca de la Bastide, Ionescu-Brăila, au distribuit copiilor săraci, cărți și caiete, de asemenea bonuri de haine și ghete. D. Periețeanu directorul general apr., r. a reamintit copiilor jertfele făcute de părinții și frați lor pentru înfăptuirea României Mari, spuîndu-le că defcuesc ,să fie în vizor și ei gata să se sacrifice pentru menținerea Integritati* moștenire lăsate de predecesorii lor: integratea României Mari D. Cambon în numele ministrului Franței, mulțumește călduros doamnelor patronate ș»i în special, d-nei Popp, care creînd cantina de la Grivița a »desăvârșit, opera „Goutte ,de lait”, unind astfel cele două surori latine. România și Franța' într’o opa»»o comună de binefacere. Ofițerii francezi atașați speratvței „Gout»» de lait”, ai luat toate dispuțiile ca micii opii români să primească și în tipul iernei, ca în trecut, medicamente și laptele sterilizat necesar alimentării lor. — Nu deștepta pe urs cădit doarme