Universul, mai 1920 (Anul 38, nr. 118)
1920-05-13 / nr. 118
ALEGERILE De sigur că alegerile generale nu au reprezentat niciodată o însemnătate mai mare decât acum. Pentru întâia dată România va da parlamentul menit să fie expresiunea adevărată și întreagă a voinței naționale. Spunem aceasta fiindcă alegerile trecute, din cauza abținerii unora din cele mai importante asociațiuni politice, n’au putut fi socotite ca oglinda reală a opiniunei generale. Guvernul care va cârmui țara neputându-se menține decât prin asentimentul Camerelor viitoare, implicit va reprezenta ideile Curentele aspirațiunile națiunei întregi. Intrând în viata riguros constituțională, nu ne vom mai afla in fata Parlamentelor de odinioară, birouri de înregistrare și de confirmare obligatorie a dispozițiunilor ministeriale. — Și nu vom mai fi guvernați de cabinete compuse fără să se de seama de sentimentul opiunei publice. Ecou al tuturor claselor parlamentul va putea lua în cercetare numeroasele probleme politice, financiare, economice, culturale, etc., pe cari războiul le-a agravat; dezbaterile vor înfățișa interesul cel mai mare prin aceea că se vor auzi toate părerile; soluțiunile vor avea autoritatea morală care întovărășește hotărârile date cu egală preocupare de toate categoriile sociale. Din consideratunile expuse mai sus, votul dat în alegerile viitoare trebue să aibă la baza lui maximum de conștiință luminată. Dacă nimănui nu-i este îngăduit să abuzeze prin presiuni sau alte mijloace ilegale ori imorale de exercițiul ineptului cetățenesc, tot atât de adevărat este că nimeni nu trebue să desconsidere împrejurarea în care are purta și obligațiunea să-și afirme voința și simțimintele sale. Dacă s’a constatat altădată că adunările legislative n’au întrunit totalul de capacitate și autoritate morală spre a fixa norme de conduită generală, se datora tocmai faptului că votul marei majorități a națiunii era sau violentat sau neexprimat. Astăzi când votul obștesc dă prilej tutulor să-și manifeste credințele politice, nu mai este iertat să se producă asemenea inadvertențe de ordin constituțional. Această datorie se impune să fie îndeplinită cu atât mai multă conștiință, cu cât România Mare trebue să se prezinte ca o Românie Nouă scutită de năravurile police cari au produs destule rele în trecut, ridicată odată cu întregirea neamului la înnălțimea statelor civilizate, capabile să ducă o viață publică vrednică, curată, sănătoasă, în care virtuțile naționale desvoltânduse în libertate, vor înlesni consolidarea și prosperarea-Altădată votul a putut fi manifestarPa pentru un Partid, pentru un om, pentru o reformă. De astădată votul ia proporția unei excepționale manifestări, care desigur că trebue să poarte în gradul cel mai sus atât recunoștința pentru cei cari au prevăzut și au pregătit victoria, cât și prevederea Pentru viitor, care nu se asigură mai bine decât acordând încrederea acelora cari au făcut dovada capacitâții, devotamentului Și dezinteresării în slujba patriei. Stelian Popescu. Csa va fi decorat Mărășeștii La sfârșitul lunei, o numeroasa mn sune franceză, din care vor face Parte 10 generai francez?, va fi trimisă să decoreze satul MărâșeștiVor fi serbări mari și Pelerinaje la mormintele eroilor. Chestia delimitării frontierei Maramureșului într’un interview acordat Gazetei Transilvaniei“, d. AL Vaida-Voevod a făcut următoarea declarație în chestia Maramureșului. ..Cedarea teritoriilor reclamate de noi în Maramureș ne ar face Pentru totdeauna cu neputință relații de bună și sinceră vecinătate cu republica Ceho-Slovacă. Punctul mgu de vedere la Conferința de Pace a fost, că nici măcar în discuții nu putem intra cu privire la stabilirea unor acorduri între Ceho-Slovaci și între noi fie ele politice, fie economice, de strategice, pe bază de tratate, cât timp această chestie nu e aranjată. Nu este vorba de câțiva kilometri pătrați mai mult ori mai puțini... E vorba de un interes vital al statului român. Singura linie ferată, care ne leagă cu Polonia, s’ar tăia în două dacă nu am obține micuri. Pentru Ceho-Slovacia, neimportanta rectificare de frontieră. Prin minuții dintre Maramureș și Bucovina este aproape cu neputință să se construiască o linie de legătură între părțile de dincoace de Var- Pati și între Polonia. Dintre comunele neromânești numai doar sunt rutene, celelalte sunt de origină română. Buletinul grevelor din Franța Situația se îmbunătățește Lyon. 10. __ Situația pe c. f. s-a îmbunătățit. Greviștii vor relua lucrul Luni. Pe liniile p. L. M. serviciul mărfurilor erameliorat. Pe linia Pars-Orleans situația este satisfăcătoare. Pe rețeaua de est o parte din greviști au reluat lucrul. In nord toate serviciile funcționează. In porturi de asexaSnea se constată o revenire la normal. Confederația generală a muncii, față de această situație, a hotărât să întindă greva la alte corporațiuni. Ziarele spun că greva a dovedit iăbiciunea confederației și impresia generală este că puțini lui lăi-O« vor aăla ßa ordinat «L. QIOXITOLIUL pentru Dobrogea și zona frontului Alin. II d sub art. 1 al decretului Nr. 1.528 din 920, privitor la suspendări de termene, publicat In Monitorul Oficial Nr. 7 de la 9 Aprilie a. c., s-a modificat după cum urmează: ,,Rămân totuș suspendate termenele de plată prevăzute in convențiuni pentru toate persoanele domiciliate în județele Tulcea, Constanța, Durostor și Caliacra, precum, și în regiunea Ghimeț-Galați pe zona vechiului front, cuprinsă in limitele următoare : Județul Covurlui, întreaga porțiune la sud de linia Slobozia- Conachi, Costache NegH, Tulucești. Județul Tecuci: întreaga porțiune la sudvest de linia Hulești, Nicorești, Țigănești, Grivița, Călmățuiul. județul Bacău: întreaga porțiune la sud ,de linia Vasiesti, Bârsănești, Onești, Bralea. . Județul Brăila.■ întreaga porțiune la nord de linia Scorțaru, Romarm, Mărtănești, Brăila. Județul R.Strat: întreaga porțiune la nord de linia Risipite, Obilești, Gulianca, Ariciu. Județul Putna.- întreg județul la sud deinia Coțofenești, Cornățciul, Copăcești, Domnești. Cursul schimbului la Paris Paris, 10. Londra 60,31; New York 15,75; Belgia 106; Italia 60,17; ROMANIA 27; Elveția 278. Situația crea a polonezilor în ucraina Din informațiunile sosite în ultimele două zile guvernului nostru, situația armatelor poloneze în Rusia, cu toate victoriile obținute împotriva bolșevicilor, nu e din cele mai bune. Măsurile luate de polonezi în ținuturile ucrainiene ocupate a ridicat împotriva lor majoritatea populaț uiei ucrainiene. Organizațiuni bine înarmate stânjenesc mersul operațiunilor poloneze și pretutindeni s-au înființat focare de agitațiune împotriva polonezilor. Relațiunile italo-re»maso St. Paulo, 10. —■ Messaggero ocupându-se de nemulțumirea cauzată în România prin falsa interpretare a declarațiilor d-lui Nitti, relativ la Ungaria, spune că Stalia dorește să întrețină cele mai intime relațiuni cu România, care s-a luptat vitejește în marele război alături de dânsa. De la Consiliul de miniștri Duminică 1. Î1 dim., membrii cabinetului s'au întrunit In consiliu, până aproape de ora 1, sub președinția d-lui general Averescu. Ghistia împroprietăririlor S'a examinat in chestia împroprietăririlor cazul acelora cari au cumpărat pământ după expropriere. S'a hotărât ca la stabilirea dreptului lor de împroprietărire să se ție seama si de acele cumpărături. In ce privește validitatea condițiunilor cu cari s'au făcut aceste tranzacțiuni, chestiunea va fi supusă unei cercetări ulterioare. • Chestia embaticurilor S‘a examinat apoi chestiunea embaticurilor, precum și aceea a improprietărirei prin Casa rurală. Organizarea și contractul de Stat a industriei metalurgice a format de asemenea obiectul unui lung examen. Export de cereale In Cehoslovacia La urmă s-a discutat exportul de cereale în Cehoslovacia contra compensațiuni de zahăr, urnelte de lucru, fier brut, etc. Conferința de la Copenhaga ““ Delegații ruși au sosit . Lyon. 10. __ Mosuzoff, președintele secției siberiene a cooperativelor rusești, a sosit la Copenhaga spre a lua parte la negocierile care au drept scop reluarea raporturilor comerciale între Rusia și restul lumei. Delegația consiliului suprem este așteptată să sosească și ea. Kassa va rămâne la Copenhaga, iar Sejin va pleca la Londra. Știri din străinătate — Universitatea «lin Viena s‘a închis din cauza exceselor comise de studenți. — Unirea Austriei cu Germania s‘a cerut de locuitorii din Stiria- Propunerea va fi discutată de Dietă, care'și va ține în curând ședințele la Gratz. — Au fost omorâte 800 persoane în urma bombardarei Guatemalei, făcută, precum se știe, după ordinul prezidentului Cabrera- Acesta se ară arestat și curând va fi judecat. _ Aniversarea plecărei expedițiunei celor o mie de garibaldieni pentru cucerirea Licăiei a fost celebrată, la Quarto, cu mare solemnitate. __ A cincea sesiune a consiliului Ligii națiunilor va fi inaugurată la Roma, în ziua de 24 Mai. Regele și regina Belgiei au sosit la Londra Sâmbătă d. a., venind de la Bruxelles cu un aer roplan. La întrunirea generală a societăției editorilor de ziare din Leipzig, Președintele a indicat că în urma înpovărărei crescânde a Presei și sprijinului insuficient din Partea guvernului și al întrunirei naționale, apariția ziarelor devine problematică din moment în moment. Intr’o moțiune adresată guvernului se cere reglementarea prețurilor hârtiei. —■ La întrunirea ofițerilor activi germani, ministrul de război Gessler desemnează ca o datorie faptul de a retrage Reichswehren din războiul civil. Cercetările dacă ofițerii au participat la revolta lui Kapp au fost accelerate. In general revolta a fost susținută de către ofițerii neactivi. In timpul actual de tranzițiune trebue să observăm două mari cerințe ideale: Imperativul categoric al datoriei și credința nestrămutată în viitorul patriei. In proclamația de concediere a voluntarilor temporali. Șeful Reichswehrului von Seéckt mulțumește voluntarilor pentru intervenirea curacioasă , scop de a menține puterea statului. Ajutorul armat de camaraderie și sprijinul în timpuri grele vor rămâne neuitate. ” „Echo de Pars 44 spune că lucrurile sfinte vor fi puse sub controlul Ligei națiunilor. Abonamentele la ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni ;i Lei 30 pe 6 luni Conferința de la 5pac«gr«al «trrinilonlor DATA CONFERINTA Lyon. 10. _ „Journal de Debats", vorbind de nesiguranța, ce domnește în privința dată’.Conferinței de la Spa, scrie. ..Nu trebue uitat că șeii guvernelor aliate au convens la San-Remo că conferința de la Spa va preceda conferința de la Bruxelles, de mult prevăzuți și recunoscută de către puterile, aliate și neutre ca neapărat necesară pentru restabilirea economăc și financiară a Europei. Conferința de la Bruxelles nu mai poate fi amânată și nu credem ca argumentele de polică jnietr- sau electorală, invocate de guvernul din Berlin să poată hotărâ s>e aflați a amâna cu mult data conferinței de la Spa. negocieri franco r.\GLEZE Lyon, 10. __ „Petit Journal*4 află din Londra că opinia publică engleză începe a se ocupa serios de conversițiunile fancobritanice ce trebuie să preceadă întrunirea conferinței de la Spa. In așteptarea delegaților tehnici, cele două guverne vor studia împreună chestiunile manciare importante asupra cărora e absolut necesar un acord înainte de întrunirea consilului suprem la Bruxelles. Mai mulți funcționari superiori se află "cum în Angla D-nii Lloyd George și Millerand se vor întâlni la Falkistone sau la Douvrey — Germania Propune amânarea conferinței — Lyon, 10. — După o telegramă din Bruxelles, guvernul german Va face in curând un demers pe lângă guvernul francez, pentru ca data conferinței de la Spa —fixată la 25 Maiu—să fie amânată după alegerile germane. După „Le Petit Parisien“ de Mayer, însărcinatul de afaceri al Germaniei, a avut o convorbire. tn această chestiune cu d. Millerand primul ministru al Franței, fară să se pronunțe asupra fondului chestiunii, a observat că conferința trebue si se întrunească inamica conferinței internaționale de la Bruxelles. Dacă s-ar ține cont de obiecțiunile germane conferința de la Spa nu se va putea întruni înainte de^iulie, alegerea președintelui republicei germane urmând să se facă la 21 Iunie. Examinând această chestiune ,,Le Temps“ spune că dacă s-ar amâna conferința de la Spa, aliatii se vor găsi in fața unui guvern german sprijinit pe un Reichstag, însuflețit de spiritul revanșei. ȘTIRI CONTRADICTORII Lyon. 10. _ In chestiunea amânării conferinței de la Spa, o depeșă a lui „Hrvas4” spune că Petit Parissen primește din Londra știrea că cercurile politice nu sunt favorabile amănării. ..Vorwaorts‘‘ dezminte că guvernul german are de gând să ceară amânarea conferinței. CONFERINȚA președinților de cooperative orășânești i — Discursul imit îi stinĂâ în munți. Bâi@pa38 reapresia înSS.«»! Îa kt Președinții cooperativelor orășănești de consum, de bancă și de producțiune, au ținut Duminică câte o conferință, sub președinția d-lui ministru Gr. Trancu Iași, cele de consum dimineața în clădirea școalei comerciale din B-dul Domniței, celelalte d. a. la direcțiunea generală a cooperațiunei orășenești. Vorbind președinților cooperativelor de consum, veniți din toate unghiurile României Mari, ministrul muncei le-a arătat rolul acestor instituțiuni in combaterea speculei și le-a făcut cunoscut iitențiunea guvernului , de a construi locuințe pentru lucrătorii industriali prin rmijlocirea sistemului cooperatist. Rolul cooperațiunei — spunea d. ministru Trancu-Iași — e atât de mare încât aliații nu tratează azi cu Rusia oficială reluarea raporturilor economice, ci cu marea organizațiune cooperatistă a Rusiei. D. C. NICULESCU-SLAVE cere să se ia măsuri pentru aprovizionarea cooperativelor cu pește și afirmă că de Sf. Gheorghe s-a distribuit 150 kgr. la 115 cooperative. S-a vorbit și de stofele Statului. PĂRINTELE CHIRICUȚA de la Galați cere ca cooperativele să aibă o acțiune independentă de aprovizionare de către Stat și tot ele să aibă puterea de a trimite emisari pentru cumpărarea de mărfuri din străinătate. D. D. DUMITRESCU, președintele federalei ,,Unirea‘‘ face o interesantă expunere a situației în mișcarea cooperatistă de la orașe, arătând dificultățile ce se pun în calea cooperativelor de către speculanții interesați să compromită această mișcare. In chestiunea peștelui, expune rezultatul tratativelor la ministerul de domenii unde au fost chemați și reprezentanți ai pescarilor. Au mai vorbit și alți cooperatori, după care s'a procedat la alegerea delegaților în consiliul de administrație al centralei. Au fost aleși d-nii dr. G. Dumitrescu și general Ștefănescu, președinții celor două federale din București, și preotul Chiricuță dela Galați. Supleanți : preotul Postelnicescu dela Pitești, J. Mihăilescu dela Brăila și D. Olănescu dela Ploești. După amiază, au fost aleși, in comitetul de administrație al centralei, din partea cooperativelor de bancă și economi« d-nii G. Rădulescu (București) și Ispas Fetescu (Iași.) Supleanți. d-nii Spătaru și Chr. N. Anghel. Din partea cooperativelor de producția a fost Ies d. Hierîeu iar supleant d. inginer Fieciu. Seara a fost un banchet la Iordache în cursul căruia a domnit, o vie însuflețire. Au toastat d-nii ministru Gr. Trancu-Iași, care a deschis o serie lungă de toasturi, dr. G. Dumitrescu, P. Constantinescu, Teodorescu-Țincu, preotul Chiricjiíir L . Blumenich,m arfiotul Postelnicescu, g-rai Ștefănescu și alții. In numele representanților presei, a vorbit colegul nostru d. Leontin Iliescu. D. ministru Gr. Trancu-Iași, a încheiat apoi seria toasturilor vorbind de solidaritatea socială prin cooperațiune și de legătura sufletească ce ar trebui să existe între cooperatori. D-sa a făgăduit cooperativelor cel mai larg sprijin cum și apropiata realizare a unei prese a cooperativelor orăășenești. Ministrul muncii a accentuat asupra faptului că solidaritatea cooperatistă trebue să îmbrățișeze cu aceeași dragoste pe toți cetățenii țărei, indiferent de naționalitate sau de clasă, pentru că dușmani nu există în cuprinsul țărei, ci numai în afară de granițele ei. Banchetul a luat sfârșit după ceasurile 1 noaptea în mijlocul unei vii însuflețiri. MNCHETH asupra naufragiului vasului „Astore" Bulina. 11 Mai Din ordin înalt, comferinea specială, compusă, din d-n ministra Contescu, delegării României în comisiunea europeană dunăreană și amiralul Coandă, inspector administrativ, a plecat la Sf- Gheorghe, însoțtă de inspectorul vamal Paghina medicul primar al județului, Hibncu și Moruzov, șeful Siguranței dobrogene spre a cerceta la fața locului naufragiul vasului ,,Astore“ în care și-a perdut viața fampia milionarului rus Edzlein din Cherson. Pe lângă comisiune merge și un frate al defunctului Falzlein. După ce se va face autopsia Cadavrelor care au fost înmormântate sumer, vor fi puse în cosciuge pregătite aci și înmormântate cu ceremonialul obișnuit. Liga farmaciei române Liga farmaciei române s-a constituit definitiv, de către un număr foarte mare de doctori, licențiați, asistenți, studenți, și elevi în farmacie. S-a constituit comitetul ce reprezintă revendicările tuturor categoriilor de farmaciști nepatroni. S‘a a hotărât minimum de salariu, orele de munist și alte chestiuni ce vor contribui la valorificarea muncei farmaceutice. Elevii, studenții, asistenții, licențiații și doctorii farmaciști nepatroni din întreaga țară sunt Invitați a-și trimite de urgența adeziunile în scris și individual pe adresa: George Garafani, șeffanaacrit al spitalului Coltea, Ziua III ijedința se deschide la orele 3 d. a. sub preșidența d-lui Alex. Constantinescu. La ordinea zRej chestia învățământului silvic, D. T. Ionescu a citit darea de seama asupra sfărei financiare a soc. ,,Progresul silvic“ și a revusitei forestiere. D-nii Rubănescu, Mateescu și Fl. Voicu au fost aleși cenzori. D. N. G. Popovici mulțumește d-pii Al. Constantinescu, pentru sprijinul dat silvicultorilor. D sa, intrând în ordinea de zi, arată apoi mersul învățământului silvic, scoțând în evidență înbunătâtirile aduse școalei superioare de la Brănești- Arată nevoile acestui învățământ și apără principiul naționalizărei pădurilor și al aplicarei tuturor mijloacelor științei pentru conservarea lor. D. Daniile Clain vorbește despre refacerea pădurilor noastre devastate de exploatatorii streini cari nu s’au gândit decât la maximum de forcse imediate, distruse de răzbi, sau din motive agricole. D-sa arată opera nefastă a soc. ,,Gö*tz‘‘ care s’a dovedit nu numai dușmăniă a economiei naționale, dar și a Ftatulii și a armatei în decursul războiului. Inam eul ne-a devastat peste o sută mii de ha din pădurile statului în cei doi ani de ocupație. In aută ordine de idei, daa arată care este legislația sivică a țărilor occidentale și, paralel, insuficiența practică a legilor de la noi în ce privește regimul forestier. Cere ca politica forestieră să nu mai depindă de policiani interesați și lipsiți de scrupule ca aceea ce nu au sprijinit soc , Goetz, ci de specialiști cu dragoste de bunurile țărei. D. Al. Constantinescu supune votului congresiștilor procesul de buget al societăței. Se alege a com spune pentru studiul reorganizărei învățământului silvic. Se citește o moțiune în care se exprimă dezideratele congresului în această privință și se preconizează deja creărei unui politecnicum și a școalelor medii de silvicultură. D. Constantinescu declară congresul închis, aducând mulțumiri congresiștlor și spunându-le să nu fie de loc îngrijați că țara a câștigat în provinciile noi multe mai multe păduri decât a pierdut și că d-sa va avea toată solicitudinea pentru această mare problemă a păstrărei pădurilor noastre. FILME In Franța s’e pornit o mișcare foarte vie pentru stabilirea drepturilor de autor ale pictorilor sculptorilor, arhitecților, o mișcare ce desigur va avea repercusiune în toate părțile. E vorba de recunoașterea unor drepturi incontestabile, a căror violare constitue un mare abuz. Pentru scriitori, dreptul acesta s’a satornicit în mai toate țările. Lupta n’a fost ușoară. In multe capete a existat îndoiala dacă poetul sau prozatorul este sau nu proprietar, cel puțin pentru un anumit număr de ani ai versurilor sau nuvelelor scrise. I>. mentalitatea naivă, care găsea foarte elsplicab 1 dreptul intangibil pe moșia moștenită, dar foarte furioasă pretenția cuiva d’a nu i se lua fără plată produsul intelectual, se adăugau raționamentele celor mai rafnuți, după cari operele literare și științifice sunt tezaure umane și deci bunuri comune. Concepței acesteia i s’a opus obiecțiunea întemeiată că nici un om de talent nu refuză de a-și pune operele la dispoziția semenilor săi, ca singura condiție să fie răsplătit, ca să i se dea putința să trăască și să continuă a crea. Astăzi lucrul se pare simplu. Altădată era discutabil- Și nu sunt mulți ani trecând, la Senat, un distins om politic răpundea cu dispreț suveran acelora cari cereau exproprierea rurală. __ Lesne vă v-ne să vorbiți, de când nu sunteți decât proprietari de idei! Evoluția a demonstrat că tocmai această proprietate abstractă joacă cel mai mare rol socal și că, prin urmare, posesorii ei trebuesc puși la adăpost de nedreptăți. Dacă mai toate legislațiunile s-au completat sub acest raport, recunoscând dreptul de autor și prevăzând un timp mai lung sau mai scur, până când operele intelectuale trec î n domeniul pubic, a rămas totaș o lacună în ce prvește pe artiști. Nu pretutindeni li Bei asigurat și lor această ocrotire. Și deacaea foarte mulți au câștigat speculând reproduceri ale celor mai reușite pânze, statui, monumente, pe când unii d intre autorii acestora trăgeau pe dracul de coadăîmpotriva acestei michiulți reacționează azi în Franța unanimitatea artiștilor, și desigur că rareori o revendicare a avut mai mult temei. Căci în momentul când munca izbutește să-și asigure un echivalent tot mai vrednic, ar fi mai mult decât o nedreptate ca tocmai cea mai superioară esență de produs mintal și «ufic.ies.» să râmă« în afară de «pir» «. fii de lege.jSfen Jvk TELEGRAME Din strainaTATE TRATATUL COMERCIAL CEHO.ROMAN Lyon, a. — Din Praga, după Narodny Listy o comisiune guvernamentală de 10 membri va pleca in curând în România, spre a trata acolo indicerea unui tratat comercial. In acelaș timp ministrul Căilor ferate va trimite reprezentanți la Cluj, spre a lua parte la conferințele în cari acorduri mutuale cu privire la transporturile dintre România și Cehoslovacia vor fi discutate. LOCOMOTIVE AMERICANE PENTRU ROMANIA Lyon. 10. — D. Samuel M. Faucan, președintele fabricilor de locomotive Baldwin, a plecat a fi din New York pe, Mauritania și. e g întreprinde un turneu în Europa, în scop de a completa angajamentele pentru aprovizionarea cu locomotive a țărilor devastate din Europa centrală, și anume: România, Austria, Ialia. UN DELEGAT BULGAR DEZAVUAT DE GUVERN Sofia. 10. — Ministrul bulgariei de la Baga, Haginkeff, a fost numit delegat pe lângă conferința păcei din Paris, in locul lui Ganeff, care a fost dezavuat de guvern pentru atitudinea sa in chestia Traciei. DESCHIDEREA BÂLCIULUI DIN PARIS Lyon, C. — președintele republici a inaugurat bâlciul din Paris Sâmbătă dimineața, la invalizi. AMERICA ȘI CHESTIA TURCA Paris. 10. — O depeșă din Washington a agenției Havas spune că cercurile bine informate de acolo declară că Wilson a hotărât să nu intervie in regularea de către aliați a chestiei turcești. BAGAZ CERUT DE UNGURI Lyon. .9. — A fost aprobat suplimentul de cinci zile răgaz, cerut de delegații unguri peste cele 10 zile acordate. MOARTEA LUI BISSOLATI Din Roma. Bisolati, deputat al Romei, a murit. A fost încă de la început un fervent partizan al intrării Italiei în război alături de aliat. A luat parte la război în prietenii de zi era de 57 de ani, până în ziua când a fost numit ministru fără portofoli. JAPONIA ȘI ÎMPRUMUTUL CHINEI Lyon. 10. _ Departamentul Statului a fost informat că Japonia își retrage toate obiecțiunile ridicate contra fomărei unui consorțiu de bancheri în vederea unui împrumut al Chinei și că Japonia pregătește o notă primind condițiile puse de Anglia, America și Franța. CE FORTE aveau gerMANII IN REGIUNEA RUHR Paris, 10 _ Le Tempse»1 »nunta că forțele germane în regiunea Ruhr, se ridicau până la 10 Aprilie — în momentul când trupele franceze intrau în Frankfurt și Darmstadt __ la o divizie comandată de generalul Haas; o divizie comandată de generalul Kubisch; o divizie de cavalere , 13 baterii de artilerie și o brigadă comandată de colonelul von Epp. EVREII ȘI ARABII DIN ■ palestina Hornea; 10. _ Doctorul Weizmann și d. Sokolow cari au reprezentat cauza zionismului Ja 8an Remp, au fost călduros salutați la reîntoarcerea lor în Londra de către compatrioții lor. Discutând atitudinea arabilor Sokolow spuse într'un interview, că regretă disensiunile recente în această chestiune. A spus că atribue aceste disensiuni unei propagande artificiale și rău-voitoare din partea câtorva extremiști. Satele arabe nu sunt vinovate de vreun spirit de revoltă. Arabi n'au prieteni mai buni ca evreii și mulți dintre ei își dau seama de aceasta. Mai ales cei de prin sate, Arabii adevărați cari nu sunt sub influența politicienilor și trăisc la sate, în vecinătatea coloniilor evreești și-au dat seama încă de mult de efecte binefăcătoare ale colonizărei evree. El știa foarte bine că evreii nu vor supăra pe arabi nici nu-i vor invidia și nici îndepărta detre pământul lor. In adevăr, Palestina nu »«te Arabia. Sperăm că Arabia va reveni de asemenea o țară prosperă șî liberă sub proprile sale principii și căpetenii. Ierusalimul ier este Damascul- întinderea țărei este așa de mare și ei au așa de mult de lucrat în cursul secolului viitor încât nu au de ce să fie geloși de poporul evreu coloarător *1 Prilej^ne* ORNAMENTAREA MORMINTELOR FRANCEZE Lyon. 10. — Organizații :.Souvenir i'rar ' ■ ; ’a Ta trepr'ns orna: ’ irii’.' Ai'* mintelor franci" - «spfiiu ! dorința să asi ' fra«* cez pe lângă íe.. . .1 .’.ioton Cn te Pe mor soldat, americ.ru. — trape* scop bg va striii 1 ■ «ănd s • Parat-RUFE PENI CUPU UNC Jk Lyon, 10. — dar Enerson, ‘ r•misar al Crac dia ’ b ' ropa. a făcut t>esefit v.: femeile americană în Ciugari,10 b «.•nifărie de cop ,a rând posibil. pa ice<- **» pectând spiral a iM- n mare număr di osi . . . a trimie și d nsp RECORDUI î V. ..•’ l‘ars. 10. - miti aviator Weiss . i... n ■ [UNK]*», parând un sbor cropian«? ridicându-se. Iz .-«ițn. *■* 432 m.]e. Este • n.iu Msi/ti altitudine ajut Lipsind oxi r ț trebuit să se regrea e’a efe‘ i- A- - v”*, fii 14 secunde. SFARAMAR PL , Paris, 10. — Abgerile, Duminică, un !iUa ,-tat •<*• d-ra Boland- div.d pasager» « a sfăi a at *n oofe» râre, la un aer r, P.;y-& » rafi Pasagerul pcri-v* tó tut, d-ra Bola iuSUit« D ra Boland ;ti np, t,L nfiră aviatoare i H. * d-ra Farman SERVICIUL ."AL AERIAN II CIINA Horsea. 10. J . «iin-Telefrram «r.sui A >4 aeroplan Hap •< - ain iugurat erser ’ ein i .i. u» tre Peking și r Printre pas; tți j Plan era Șt iî. ; tj etigl'eJfc China intenție ai • !% teze in curam rv ,;a x& gulat de poș : ’• l^yr^ ora?eîc sale^i Conferința i ‘Isr -- Afacerea ■ .•’■xrdpl • Lyon. 10. _ ia »î’j* sudorilor s‘a a In ștd.ttV5 de Sâmbătă di, «j • a * Sleswigului. D iur I ■ [UNK] frații---.. norvegieni, în lui, au avut c y.u» â« și * «m se de dep • i O delegați« ..i,n îttte. Sleswigulub .• ji« biscitub va sí L-'aj ;i, Va f-> ascultat și Claude^ Franței îa Danemarca. Situația sanitară «a |âra Starea sanitară a țării e relativ multumultoare. Sojdeanii“ le sunt în continuă descreștere. Direcțiunea generală a ser«viciului sanitar luptă, cu mijloacele de cari poate dispune, să facă față tuturor nevoilor. Se simte foarte mult» negreșit, insuficienta personalului medical si a celui sanitar inferior, dar se speră că, InVan timp nu prea îndelungat, aceste lipsuri se vor împlini. Pentu posturile de agent sanitari sunt primiți si foști soldați sanitari. Descentralizarea sanitară continuă. In curând vor lua ființă si inspectoratele regionale Bacău și Constanța. La Cluj și Cernăuți se vor numi zilele acestea delegați sanitari din partea directiunei generale a serviciului sanitar cu însărcinarea de a pregăti unificarea serviciilor sanitare din ținuturile alipite cu cel din vechiul regat. Această unificare e posibilă fără schimbări brusce. D. general dr. Vis col are aceeași însărcinare la Ch’îirău.Minister« nostru de’a Vet- Șovia a comunicat dpiy^ane g'nt 'ah* - ser» iciului «a suie că tif flul exantematicsface mari ravagii în Galiția ori«» talaînsemnuiarca întinderei epidie”u i se poate dedica din cele spuse de un deputat po Ion, cu privind unei interpelări adresate guvernului său în privința combaterii acestei epidemii. Epidemia aceasta de timp .«"automatic — a arătat intemeiatorul — poate fi comparată ca un grozav incendiu, care «o întinde nimicitor, și la a cărui stingere nu se gândește nimeni destule serios- Sunt zeci de mii de cazuri. La granițele noastre s'au luat măsurile de ziara.-Cuvenite i