Universul, mai 1920 (Anul 38, nr. 118)

1920-05-13 / nr. 118

Banca BomBiÉsca Orientului So .netata Anonima pe Acțiuni Capital­ S © s­ s3i Lei 1o.ooo.ooo Sediul Principal, București Str. Paris No. 13 Palatul Camerei de comerț și Industrie înființată prin actul autentificat de Tribunalul Ilfov, Sec­ția de Notariat la No. 2674 din 4 Februarie 1926, automată de Tribunalul Ilfov, secția I Comercială prin sentința No. 46 din 9 Februarie 1926, și publicată In Monitorul Oficial No. 253 din 7 Martie 1926. SCOPUL PRINCIPAL Orice operațiuni de bancă, Cassip­ra și vande astiuni și efecte publice, Operațiuni,Ss Import și export cu Orientul, Sprîn­tețis depuneri spre fructificare. Participă la întreprinderi de tran­sport de a­pă și uscat. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Președinte, Dr. I. Ghiulamila; Vice-președinte, Ing. N. N. Pisiota; Administratori delegați, Matas Gherassy, C. L. Nau­­mescu și I. ü. Piticii; Membri: N. P. Ștefănescu, Comandor Cezar Grperescu, N. Salaria, 0. Cionga, Nași Diamandi, pro­fesor S. Murnu și N. Papahagi. Director: N. Răducan Ponescu. Societatea Franco-Anglo-Americana S.A. Capital social *#o.ooo.ooo Lei Prima emisiune 26.o­.© © o. Lei idiul principal: București, Strada Karagheorghevici, 5 idiul secundar: Paris, 277, Rue St. Honoré (Madeleine) Prospect Se înființează în București o societate anonimă sub de­­tnirea de afINITATEA FRANCO-ANGLO-AMERICANA. Operațiunile societății sunt: importul și exportul de rfuri; finanțarea și crezarea de industrii, ca și achiziționa­­mijloacelor de transport pe apă, fluviale și maritime. Capitalul social fixat este de 40.000.000 lei, din care una emisiune este de 20.000.000 lei, împărțită în 40.000 acți­­la purtător, a câte 500 lei fiecare. Din acest capital, fondatorii își rezervă 10.000.000 lei, restul de la pop.ooo lei se dă in subscripție publică. Actuala firmă SOillE lATIA FRANCO-ANTILU-AMLRIUANA ce, ca aport social, pe lângă contractele de exclusivitate legate cu cele mai importante case de export din Franța, b­a și de dincolo de ocean, și participarea ei la marile­­prinderi ale firmei SIMIAÜNűS FHIRES din Poit-au-Prince ts), pentru transformarea și industrializarea cafelei și a­rului. La subscriere se va depune valoarea integrală de lei­­ de acțiune și 26 lei pentru cheltueli de emisiune, adică­­ lei de fiecare acțiune subscrisă. Subscripțiile se vor face în țară, la: Kca Marmorosch, Blank , Go., S. A., și la filialele ei,­­ Bank of Roumania Limited, Calea Victoriei; ica Sindicatului Agricol Ialomița, Calea Victoriei; ica Germaliștilor, Strada Lipscani; ica Romană pe Comerț­ și Industria, Str. Lipscani 2; iar in străinătate la: ica Dupont & Uj., 15, Rue du Louvre, Paris. Subscr­irea începe în ziua de Miercuri 12 Mai și va tunua până la 19 Mai 1920 inclusiv. Consiliul de administrație își rezervă drept un de a închide scnpția și mai înainte de termenul fixat, dar in nici un caz nu e de 15 Mai și este singurul in drept a repartiza acțl­­e subscrise. Repartiția acțiunilor se va face in cel mult 15 zile de la iderea subscr­pțiunei. Prin faptul subscrierei se aderă la actul constitutiv și tatutele societăței.’ Consiliul de administrație Isii Mercantile and Trading Company (Franco) Limiten, ezemantă prin directorul ei general M. Mădavar. 1 Simffes MtjS Frores, plantații de cafea, cacao, zahăr, etc. :-au-Prince (Haiti) reprezentantă prin șeful ei, Jean Si­mones, sef­al de corp de armată C. Goandă, fost președinte al onsiliului de miniștri, erai G.Cantacuzino, mare proprietar. Greceanu, Fost ministru, mare proprietar. e Ionescu, fost vice-președinte al consil. de miniștri. astfan Moeruzzi, fost deputat, mare proprietar, st. Xeni, avocat, fost deputat. Cenzori Ierai E. Pretorian, mare proprietar. tandru Deniei, fost director al adunării deputaților. a­ Wiegier, avocat. Cenzori supleanți m­agnostrade, mare proprietar, fost deputat. Pătuneanu, avocat, Seoroceanu, avocat. "La­­ recapitulam si Cumpăram gu­ste și gh­ete între ghete Dar ceva mai bune, unde sunt ? Tot la „STAMATE“ Decanul încălțămintelor din Str. Paris 8 și Colței 37 și când mai adaogă, fru­musețea ghetelor. Atunci tot „STAMATE“ ține recordul lor Progresul Agricol Societate Anonimă Înștiințare ln conformitate cu de­­ciziunea consiliului de administrație, domnii ac­ționari ai Societate! Ano­nime PROGRESUL AGR­­­­COL sunt rugați a face al doilea vărsământ de 40 la suta sau lei £ 00 de v fiecare acțiune. Vărsămintele vor fi fă­cute deja 5 .Mai i până la 81 Mai cel mai târziu, la sediul Societăței B-dul I. C. Brătianu 5, intre orele 4-7 după amiază. Pentru varsămintele ne • achitate timp de o lună se va calcula o dobândă de 8 la sută pe an ; după acest termen Societatea va putea proceda con­form codului de com­erț. Consiliul do Administrație. ri 245 ÂVIZ SOCIETATEA LOTERIEI DE STAT Aduce la cunoștința Onor. Publicului jucă­­tor, că atât plata câș­tigurilor cât și a pre­miilor CI. a 6-a a Lot. a XViII-a se va face cu Începere de la 1S col.,­­se parece la Monitorul Oficial, unde urmează a se publica Lista Ge­nerală Oficială a celor 18.225 numere câștigă­toare, lucrătorii-tipo­­grafi sunt încă în greva. G. I. PASCAL ,evul Misiunii SiPctiv al Societatii București, 5 Mai 1920 fabrica de paste făinoase, biscuiți etc. fostă Ludwig Josiek Societata Anonimă pa Acțiuni a reînceput fabricarea a tot felul de paste făinoase ca: Macaroane, Fidele, Cușcuș, Orzișor, Steluțe) precum și Tăeței și Per­ceie cu ouă în pachete și BISCUIȚI atât în butoais cât și în cutie. Recomandăm în mod cu totul deosebit aceste produse domnilor comercianți și onor­ public, ele rivalizând cu cele mai fine pro­­duse similare din străinătate. Comenzile se vor adresa la bi­rourile fabrice­ din Galați, str. Dogăriei nr. 137.­­ 161 Inginer agronom Inspector la Stat, dorește a intra în Întreprinderi particulare. Adresa sub: „ AGRONOM Agenția Gherman, Sărindar 6. ansi,acsai3&, »an (Col­ofoniu) a sosit la „COSMOS“ BIROU TECHNIC București, Strada Paris 2E S’a­ pus lin vânzare Ediția 11­ a RASPUTIN Ui­kisspjárgsi Oiștii nani La toate librăriile din țară. Societate Anonimă, București. Poetul lw.oi €» — Depozitul la SOCEC .& Co., ♦ Împrumutul intern a atins cifra de un miliard 500 de mi­lioane. El se va închide peste câteva zile. O Intrun interview acordat co­respondentului ziarului "I Messa­­ggrro" din Roma, d. ministru M­aciony a formulat în mod căl­duros necesitatea unei cet mai strânse legături între România și l­u­pta. D-sa a arătat de aseme­nea că populațiunea din Tran­­silvania se folosește in mod larg de concursul inginerilor, arhitec­­ților și al lucrătorilor italieni. ♦ D. ministru D. Zammfirescu a plecat eri la Iași. ♦ D. ministru M. Cantacuzino a sosit eri în Capitală.. ♦ D. ministru de stat A. Mo­­ciopi a plecat ’n Banat, unde va rămâne până după alegeri. ♦ Proectul tratatului de Pace a fost predat­ la Paris, delegației otomane, etc. Marți. S’a acordat delegației un termen de o lună Pentru pre­darea răspunsului. ♦ Induși în eroare de către corespondentul nostru din Bră­ila- am publicat știrea că d. danvara, șeful gării locale, a fost destituit. Din cercetările făcute, am constatat însă că știrea nu-i exactă-D. C. Arsenie, care ne-a trimis acea știre falsă, a fost înlocuit. 4 In Bulgaria jandarmeria a fost organizată în modul urmă­tor: O administrație centrală pe lângă ministerul de războiu, trei inspectorate la sfatul-major al jandarmeriei, un batalon de jan­darmi în fiecare județ (2—4 com­panii și 1—2 ecadroane, de fie­care regiment), și o școală de jandarmi. ♦ Direcțiunea liceului internat din Iași roagă’'pe toți foștii elevi ai școalei să-i comunice de ur­­gență: î. Cariera ce au îmbrățișat și adresa lor actuală; 2 ce știu des­pre colegii de clasă plecați din țară ori morți ;3. numele colegilor și camarazilor morți pentru pa­trie, cu scurte notițe biografice. Aceste date sunt necesare pen­­tru monografia ce­ se întocmește cu ocazia jubileului de 25 ani de la înființarea școalei. ♦ Oficiul poștal din Târgoviște refuză corespondentului nostru de acolo de a-i face reducerea la te­legrame de 30 la sută , reducere ce se acordă ziarelor. Semnalăm acest fapt direcțiu­­nei generale a poștelor și sperăm că se vor lua măsuri în consecință. ♦ GagiștU muzicei reg. 16 Su­­ceava’1 roagă pe d. ministru de război să le acorde și lor sporul de scumpete care nu l’au primit din Septembrie 191Ș­♦ ,-Manif­­ul electoral al lui nea Niță Popa­lac“» moar­tea Operei, ce zic d-nii Vămă­­șeștii, Di'au­, Jean Atanasiu, ÎL Gogring, — mâine în­­ VE­SELIA. Regimentul 15 obuziere a­­vâund nevoie de un, bun maestru potcovar, doritorul de a ocupa a­­cest post să se prezinte cât mai urgent cu actele necesare spre a fi angajat. D- La Sulina au sosit cu vasul ..Boris“ 255 refugiați polonezi din Sevastopol. După desinfectarea ce li se va face la Sulina, ei vor pleca în Polonia prin G"­ati­. Direcțiunea școalei de viti­cultură din Valea Călugărească (Prahova) aduce mulțumiri d-nei și d-lui Gri G. Fernic, fiul, cari au donat 1000 lei ca să se cum­pere haine și încălțăminte pen­tru elevii orfani din războiu cari urmează la această școală. ♦ La Galați a trecut la crești­nism­ul Mehmet, fost locotenent în armata turcă. El a primit nu­mele de Mircea Gălățeanu. ♦ D. V. JoachiM, secretarul­­,"A­­sociației titraților în științe co­­merciale“ a avut o întrevedere cu d. Trancu, ministrul muncii, cu care ocazie i s’a făgăduit că imediat după ce se va deschide parlamentul se va prezenta proec­tul de lege pentru reglementarea profesiunei de contabil și expert­­contabil după normele stabilite de cercul de studii comerciale. ♦ Din iniiativa d-lui Tăslă­­uanu­, ministrul industriei, o comisiune, compusă din d. Vi siu/MRUi fost director la Banca Națională, Babeș> fost director în m­inisterul de industrie și u­ jwist, a fost însărcinată să verifice gestiunea ministerului de Industrie de la 1916 până azi­. Aviatorii francezi locote­nenți Pelletier- d’Oisy și Pail­­lard au sosit săptămâna trecu­tă în București pe calea aeru­lui­ retrind din Constantinopol având ca pasageri pe dt. colo­­nel Pays, șeful misiunei de a­­via­țne franceza din Cons­­tantinopol. Călătoria s-a­ făcut în cele mai bune condițuni. ♦ Bancherul im­­p Ciprut a fost expulzat din țară. ♦ D. Emilian Santa a fost nu­­mit șef de cabinet al d-lui mini­­stru­ de Stat L V. Stârcea. ♦ D. ministru al agriculturei a fost autorizat ca din creditul ex­traordinar rambursabil de 50 mi­lioane lei, să aprobe fie prin bu­nă învoială, fie cu oferte, prin licitație sau cum va găsi mai a­­vantajos pentru Stat­, cheltuelile efectuate pentru cele ce vor mai fi necesare la cumpărarea semin­țelor și materialelor trebuitoare figrituiturei și viticulturei. ♦ Arhimandritul Iuliu Scri­ban a fost reîntregat la cate­­dra sg de la seminarul Gen* tral " Seceta care persistă îm­piedică semănăturile de po­rumb cari urmau să se mai facă. ♦ Ministerul instrucțiunei a delegat pe secretarii gene­rali de resort din provinciile alipite să rezolve toate ches­tiunile locale­ pendinte de a­­cel resort. ♦ D-nîi abonați sunt cu in­sistentă rugați ca odată cu reînoirea abonamentelor să lipească pe cuponul mandatu­lui banda cu care primesc zia­rul, nemai­fiind nevoie a ne o trimite prin scrisori. ”­ In urma cererei orășenilor direcpției N. F. N­. a pus în cir­culație vaporul ,,Brâncoveanu“, de mărfuri și pasageri cu următo­rul itinerariu pentru Hârșova: so­sirea la Hârșova dela Galați în fiecare Miercuri, ora 12 din zi și de U­SUistra la Hârșova în fie­care joi, ora 11 dim. ♦ Următorii domni au depus lista la tribunal spre a parti­cipa la viitoarele alegeri ,de Cameră, în Capitală: Costache Glumici, Tamanra­­pont, Mof­tulică, Ala­de­a Ve­selia, N. Tenfeală, Niculăiță Minciună, Costel Jurnalistru, I. Slăfor, 60S zig și Neosarvar­­san, Costen Ursuzu, Dom­bu­rice, Vaxalbina, Max. etc. Semnul pe buletin este : CENUȘA PA SĂPUN. Amănunte în VESELIA care apare mâine Joi. ♦ Duminică s‘a ținut la Univer­sitate ședința publică a Cercului­ de studii industriale‘i, când d. Or.s­ti­an Leu a ținut o conferință despre ..Industria materialelor de construcții în România­. Bazat pe un foarte bogat ma­­terial statistic și documentar d-sa a stabilit contrastul acut ce exis­tă între problema refacerei și consolidărei noastre economice și resursele de care dispunem din cauza lipsei unei inițiative orga­nizate, a unităței de acțiune, a spiritului dornic de profit repede, ușor și fără risc care domină in­dustria noastră, din cauza lipsei unui control științific asupra „ca­­lităței‘‘ fabricatelor în genere și a j.utilizărei“ lor, care se face de multe ori în condițiuni tech­nice nepermise, perieu­tându-se întrea­ga operă constructivă. A cerut utilizarea actualei pe­rioade de inacțiune, silită pentru studiu imediat și atent, cu sco­pul de a ne pune industria exis­tentă ca și aceea în curs de ela­borare pe picior de perfectă e­­gali­tate cu industriile similare străine. .... ♦ D. Nic. H. Cernâțeanu, șef de biuoru principal, a fost înain­tat șef de serviciu cl. III la ser­viciul desăgubirilor de război din ministerul de fianțe. ♦ Consiliul zooteh­nic de pe lângă ministerul de domenii in­­­­tenționează unssificarea mai mul­tor pepiniere temporare de re­producerea­ cailor de ras­et. Deasemenea va reînființa her­gheliile naționale în provinciile alipi­te și depozite de crșetere de animale de rasă. ♦ Consistoriul superior bise­ricesc a ținut ori dimineața a patra ședință la care a participat și d. ministru Negulescu. 9 Comisiunile anuale pentru prefacerea contribuțiunilor direc­te pentru orașul Chișinău au fost convocate cu începere de la 1 Iu­nie. «­ Nici o expediție de păcură sau petrolină nu se va face din fabricele de petrol, oricare ar fi ele, fără avizul special al direc­­țiunei combustibilului. ♦ Din cauza schimbărilor de or­ganizare ce se vor face prin în­ființarea direcțiunei generale a industriei și minelor, direcțiunea refacerii economice nu va rezolva, până la 17 Mai nici una dintre cerorile de materiale și mașini industriale ce se vor depune între 11 și 15 Mai. Cererile primite până la 8 Mai vor fi rezolvate numai dacă petiționarii sunt, din provincie. MILITARE ♦ Au fost înaintați la gradul de general de divizie, urmă­torii generali de brigadă: Zadic Iacob, Rujinschi N­. Ionescu E. Marin, Odoschy Enric, Ghinescu I­, Marginea­­nu Al., Popescu I. loan, Broș­­teanu Ernest, Anghelescu Paul, Moșoiu Tr. ȘCOLARE ♦ D-nii C- Lădaru și I. Po­pescu au fost numiți revizori șco­lari d­- I ai județului Putn.­Următorii învățători din Putna au reușit la examenul de institu­tor: G. V­ Arghir, Nicolae Bala­­ban, Eftimie Dănăilă, Mihai Han­ga, Theodor Corneliu, Ioan Novac, Șerban Gheorghiu, Aneta Panai­­tescu-Mihăilescu, Ruxandra Ne­gru, Const. Pricop, Const. Cojo­­caru și Nicolae Stănescu. ♦ Elevi cari cer să fie admiși să dea examen de 2 clase în Particular vor trebui să alter media 8. ♦ Deja 1 Iunie, în locul regula­­mentelor de transport care au­ fost valabile în diferitele terito­rii, se aplcă un regulament uni­form, care cuprinde pentru tra­ficul de călători, bagaje, câini, cadavre și animale dispozițiuni­le regulamentului de transport pe £. f. X., iar pentru traficul de mărfuri dispozițiunile con­­vențiunii de la Berna est urmă­toarele derogări : Termeni­le de transport pre­cum și c­ele relativ la presumți­­unea prevatrei mărfurilor, se dublează­. Rambursări și debu­șeu­ri nu se admit în traficul cu­ căile ferate particulare cu ad­ministrație proprie. Se aplică, cu unele modificări, tarifele lo­cale de călători, bagaje și măr­furi de la 1 Aprilie 1920 cu fa­­­cultatea pentru transporturi de a plăti în Bucovina și Antteal taxele de transport și accesorii în coroane pe baza cursului le­gal de un leu egal cu două co­roane. Această facultate nu se extinde asupra ramburselor și deburselor. Pentru combustibile solide, lemnele pentru galeriile liniilor de cărbuni și îngrășă­minte se aplică un nou tarif special Taxele veterinare se aplică în acelaș mod ca și până acum, atât în vechiul regat cât și în Ardeal și în Bucovina. Prin introducerea acestor tar­­­fe se abrogă regulamentele, ta­rifele și toate dispozițiunile ta­rifare valabile până în prezent atât în Bucovina cât­ și în Ar­deal. ECONOMICE DE LA C. F. R. BIBLIOGRAFII ♦ O lucrare interesată este fascicola nr. 8 din „România in timpul războiului 1916 — 1918“ de sub direcția drlor Romplus Șeisanu și Al- Ratin care cuprinde istoricul com­plet al bătăliei de la Mă­ru­i, după documente oficiale In această fagricolă sunt publicate documente militare da o mare însemnătate, necu­noscute până azi­ . De vânza­e la librăr­ii. proces de trădare Curtea marțială din Craio­va a judecat pe pofesorid­e­­Stiegleri germani din Elveția, dirctori d .’„Institutului pedago­gic“ din Craiova, acuzat de atitudine ostilă față de arma­ta română și sustragere de a­­limente dela spitalul de răniți, instalat pe timpul războiului în institutul său. Curtea sa achitat. ­XRAIOVA Sosirea zecruiBor basarabeni. — Diverse Sâmbătă au sosit în localitate recruții basarabeni repartizați pe la diferitele corpuri de trupă din garnizoana locala- In gară au fost întâmpinați de un detașament din trupele locale, cu muzica militară. Pornind spre cazarmă, în drum­, basarabenii au fost obiectul ma­­­nifestației cetățenilor craioveni. — Sindicatul profesional al, c. f. r. din localitate, a ales Un­ nou comitet compus din 23 membrii, din­ toate categori­ie de­­ funcțio­nari. S’au dat delegație de secre­tar general al sindicatului d-lui Ion M. Lăzurescu, de casier d-lui lănci Arghyropol, și de secretar d-lui Ion Cante». TIRGU MUREȘ (Orlorh­ei) E unul dintre cele mai fru­­moase și moderne orașe din Transilvania cu o populație de peste­ 50.000 locuitori.eraș curat bine, pavat și lu­minat cu electricitate. Ținutul fiind eminamente românesc, ungurii făcuseră din Tg.­Mureșului unul din cele­ mai importante centre de maghiarizare. Existau într’a­­devăr aci, nu mai C1­tin decât­ 7­ecee de băeți și fete, și a doua ultima Curte de apoi (tablă regească) din tot Ar­dealul. Nu este mai puțin adevărat că coloniștii statului maghiar au mai fost atrași în această regiune și de bogăția din îm­prejurimi-Orașul este împresurat de dealuri împădurite, situat la o altitudine de 600 m., cu un climat asemănător celui de la Câmpu Lung (Muscel). De­­jur împrejur stațiuni balnea­re și climaterice de primul rang, care atrăgeau vizitatori chiar din Buda­ Pesta,­ea Bor­­seck, Sen Georgi, Sovata cu ape sărate termale și Basna cu ape iodurate neîntrecute-Viata în genere, este ac­ceptabilă» se găsesc de toate și relativ eîtin. dacă le soco­tești înjei. Astfel ligri de caj­­pe costă 30 koroane sau 10 lei, pâinea 15 koroane sau 5 lei, laptele 5 koroane sau 1 leu și 70 de bani-N'avem ziare românești— O lipsă simțită de toți româ­nii­ sunt gazetele. In ora­ș a­­par zilnic mai multe ziare dar toate ungurești- Din țară nu ne vine nicio gazetă, așa că, din acest puncte de ve­dere, am fipt brusc cu un obi­­cei îndelungat și civilizat de a fi în cur­ent zilnic cu ce se pe­trece în restul țarei și în lu­mea întreagă- Sperăm totuși într’o apropiată mântuire, și în acest scop facem apel la ga­zetele din Capitală. Teatrale­ — Trupa teatrului national din Cluj, de sub di­recția, d-lui Zaharia Bârsan, și-a anuntat sosirea în locali­tate, în turneul ce va face în clasele mai de seamă din Transilvania.Ar fi de dorit, chiar din punctul de vedere national, sa ne mai viziteze și alte trupe din țară, cărora le promitem tot­ concursul. Militare­ — Liceul militari care de­o­cam­dată n’are decât clasa I-a Si a V-a, cu un­ nu­măr de 180 elevi, si-a redes­chis cursurile Marii, 3 Mai a­­e. Localul este situat la mar­­ginea­ orașului, la poalele unei Păduri, cu fata spre râul Mu­­res care serpuește la o dis­tanta de câțiva metri. O pozi­ție nespusă de frumoasă. Economice.­­ Specula a început de câtva timp să-și a­­rate colții și prin aceste ținu­turi. Funcționarii statului, din­tre­ cari foarte multi din ve­chiul regat, s’au întrunit la prefectură în scopul de a con­­stitui o cooperativă orășenea­sca. Judiciare— Codurile ma­ghiare nefiind încă traduse, amii consilieri. Vladimir Ma­­vrodineanu, fost președinte la Gorj­, și Ioan Cetățean­u, fost președinte la trib- Caliaclia, traduc procedura penală­, care în curând se va și tipări. Legea fundațiilor va fi de a­­semeni tradusă. SINAIA incendiu. — Vilele Grămăti­­cescu și Mancaș din localitate, strada Poiana Florilor și Cuza Vodă, au fost­ distruse foi de in­cendiu. Focul a luat naștere de la un coș defect al primei vile, locuită de îngrijitorul (sergent de oraș) Pascale.­­ Un vânt puternic a alimentat focul punând în pericol și vilei, general Botean.j ș­­ Dorin, care însă au putut fi­ salvate. Pagubele trec de 120 mii lei. Poliția anchetează. Di­ver­se. — Bel­a 1 Mai cor. A luat ființă la Linia, o brigadă de siguranță, sub conducerea d-lui C. Petrescu, noul polițai al orașului. T.-SEVERIN Scandalul din grădina publică.­, In seara zilei de Sf. Gheorghe 8. Paul Puțureanu, comerciant din localitate, fiind la o masă la berăria .,7 nuci“, in grădi­na publică, a fost s’finit de ni­­­ștri militari, $i cerându-le so­coteala aceștia s’au năpustit asupra-i aplicându-i mai mul­te lovituri. In învălmășeală, i s’a sus­tras d-lui Puțureanu­­ porto­felul cu 55 mii lei și o Poliță de 20.000 l ei. P» Puțureanu ajuns acasă, a început a da semne de alte‘ «atie-Autoritățile au închis ime­diat prăvălia iar pacientul a fost pus sub supraveghere-Acaparatori de argint. — Bri­­­g­ada de siguranță locală a descoperit la comercianții­ greci­lUe Vasi­l­iu și Eftimie Triandafil dip local date suma, 2958 lei argint, care s-a con­fiscat. Campania electorali DON­J Avei’escanii puri au depus o listă pentru a^gerile de Ca­meră, compusă din d-nii: Co­lon*­­ Const .Poplicescu, Const Dr. Popescu, maior Ion Cătu­­neanu, Haralambie Călugăru învățător, căpitan Const. Ciu­ți in. Ion P­­lonescu comerciant, dr. Const­ Schina, Dtru Manu- Eseu agricultor, Jean Ca­rama, ziarist, și Victor N. Pop. MEHEDINȚI Nici odată nu s’a văzut lui T.­Severin o mai îndârjită­ luptă electorală cum se preve­de a fi cea actuală. Sunt peste­ 100 candidați dapă acum. Afară de cele Patru liste ce v’am comunicat, adică: so­­cialistă, țărănistă, țărănistă a armonii sociale ur-»­­pre-î» v Urii a '! -Bapi.arep. s ívüamí. ! Blar Pope Se, . șp­r­­ a&u> eb] Geor, vț ,d‘mîr -rot";'<•« peson Independenți conservatori Carieră: Dr. C. G rnescu, dr. I. Jianu, G. Lungulesc­u, Preot I. Cernăianu, N. Tănăsescu.' M. Presură. Senat: Em. Rensu­lescu, Iorga Cernăianu, I. C. Câr­­lăont. Federația democrat.national social Cameră: II- Iorga: dr. N. Lup­u, Gh. Bâză­van, P. C. Nis­­tor, C. I. Anghelescu, M. Ni­­coară. Senat: Dănilă­­. A­ndtescu.. N. Tănăsescu­, D. Cerbule-V. Averescanu Cameră Al. A­verescn- D M. Burileanu, D. Dăncău, N. Musicescu, Tijică Ioanid, Th. Costescu. Senat: Gr. Constant­inescu, C. Pe­tres­cu, Puiu itaralam­bie.. .in această listă, d nii Th. Costescu și Gr. Constant­nesc­u­ sunt cons.-democrați. La, mai depus­i,a tribuna] ai listă de liberali dizidenți cu următorii: Camieră: Ion Qo­S­an avocat, dr. D. Pa­un eseu» preot D. Strechescu, Virgil Poroineanu avocat, G­heorg­­gescu învățător, M- Stăncescu profesor. La Senat: I. Ra­ciuni, D. Stăncescu pensionar, V- Modâlcă institutor. : - d­­­r. P-\ *î București, 11 Mai . Târgul financiar Stagnat. Nici o operațiune. Delegațiinea comitetului bur­sei continuă discuțiunile cu mi­nistrul finanțelor în privința re­ducerii taxelor ce au pricinuit starea aceasta de lucruri. Până acum nu s-a ajuns la un rezult­tat mulțumitor. forța ziarului «universul* toifismirtf­uumo^LT landa Fiji Vollard PARTEA II-a, QORkm'JP-A tZiSLhl. kHtfi Dar nu tot așa era astăzi, ur­mărit din loc în loc, nevoit la fiecare minut să o șteargă în chiar clipa când era să­ pătrundă înăuntru și să se sustragă ur­măririi, se miră că găsește pie­dici așa de mari, într-o între­prindere pe care o săvârșise de o sută de ori ca o floare la ure­che. Și pe când alerga din prăvălie în prăvălie, cătând cu ingr­ijo­­rare refugiul salvator, constrâns să treacă fără să intre, neconte­­nut strâns de aproape de către neobosiții lui vrăjmași aceștia ascultând de consemnul șefului lui L amfife»! fefinoroi, iar îndoiau vigilența și agerimea, încredințați că este cel mai si­gur mijloc de a întâlni în sfârșit pe acela pe care-l urmăreau. — Eece!... la urma urmei mr au plictisit își zise Fifi pier­zând răbdarea și devenind se­rios îngrijat, trebue să­ mai gă­sesc o gaură sau mă­­ ia dracul Și mai întâi de toate, unde mi-e cuțitul, pentru cazul când aș în­tâlni vre­un nepoftit? își alunecă mâna în buzunarul pantalonului și o m­oasa ronede goală, șoptind cu — Mi-am uitat Totuși scoase, c­hwu,aarului­­turi. — La ca­p să-mi folosească asta? zise ridicând brațul ca să o arunce. Dar răzgândindu-se repede, a­daogă: — Da de ce ? nu trebuie s‘a­­runci nimic, nu se știe la ce prinde bine. Privind, in jos, văzu o ușă care nu da bine de­ pământ , îi mai trebuia»’ -«reo două­zeci de centimetri și-și aduse atunci a­­minte că era o prăvălioară în reparație. — Așa ceva căutam eu, își zise. Și lungi n­u se la pământ, se strecură p • .­.ur> ușă­ și izbuti să treacă, grație excesivei lui slă­biciune — In sfârșit i aftă el, îmi bat joc de ei acum. Dar abia rostise ultimul cu­vânt și simți o mână puternică și nervoasă că-l prinde de picior și-l strânge strașnic. — Nu! zise, m‘a prins! Fifi începu să se zbată în nă­dejdea c‘o să-și scape piciorul, dar era strâns ca într‘un clește. — Aide, aide, nu face pe ne­bunul, reluă agentul, și mai a­­les să nu călcăm domiciliul al­tuia, se opune codul. Fifi se sbătea și mai tare. — Eece... o să mă­ supăr ! îi zise agentul. Și adăogă fără să-i dea dru­mul de picior . — Nu pot să mă vâr pe unde ai trecut tu, piciule, n‘ai în tot trupul tău nici două grame de grăsime și profiți de avanta­jul ăsta; dar găsesc eu leacul: lărgesc ușa. Și culcându-se la rându-i la pământ, făcu dintr'o singură sforțare să troznească scânduri­le prăvăliei. — Stai, stai, strigă Fifi, mi-aduc aminte, știu acum unde sunt și te fac eu să-mi dai dru­­mul. — Ei aș !­­ — O să vedem noi ! — Nu m'am înșelat, zise a­­tunci, e maghernița mamei Bour­geois, negustoreasa de bonete și dantele. Intr'adevăr marfa asta era în­tinsă peste tot locul ; prăvălia era plină de sus până jos. — Va să zică, zise Fifi, nu vrei să-mi dai drumul ? — Nici mort. — Atunci, scape cine poate ! Și o flacără mare cuprinse prăvălia cu iuțeala fulgerului. Fifi puse foc la bonete. I ."ím­i­nteriei drăcești inspi­rații se văzu numai decât­ uluit, consternat și năbușit de flăcări, agentul de pe drumul piciorului lui Fifi care târându-se numai­decât pe pământ în direcția a­­pusă incendiului, ajunse într'o galerie de scânduri prin a cărei ușă slab închisă eși, frecând­u-și părul galben pârlit de flacă­ri. / Era scăpat și de­oarece r­u­și ~>rin>riinca pancrpla rupă /*nm fii 'pierduse sângele rece, cum fu afară, o luă la fugă, bizuindu-se pe efectul intom­iial«’ —­­ș­i șise de minune. — Aaa... ! fiu vreai să mă slăbești, își zicea Fifi frecându-și palmele; de, cine stric­ă ? ai vrut să faci pe istețul cu Fifi, ei bine am­eniri acum prăjește-te ! In timpul acesta agenții cei­lalți, atrași de țipete și de flă­cări. Se străduiau să spargă scândurile de după cari nenoro­citul lor camarad urla să plez­nească. Dar operația nu era ușoară­, căci la fiecare încercare își fri­geau degetele și erau siliți să se oprească din lucru. In sfârșit, pe când unii inundau magherni­ța cu apă, ceilalți izbutiră să a­­puce pe nenorocit de picioare și să-l tragă afară, dar vai ! în ce stare ! «rs de flăcări și urlând ca o fiară­. Atunci Fifi se depărtă mur­murând : Nu trebue să o atin­­geți de Fifi, când dracu o să vă intre asta ‘n cap ? Pe urmă oprindu-­se de­odată, de să mă­ duc ? Apoi adu­se după o nouă re­flexie . Mă mai gândesc­ la cineva care așteaptă cu nerăbdare nou­tăți despre viconte, la amicul meu Marius Treppaz. Și o luă cu pas grăbit în di­recția străzii Pagevin, strecu­­rându-se pe lângă zidurile case­lor, gata sä se oprească și să o ia pe altă stradă dacă ar zări um­bra vre­ unui agent. După v­re-o jumătate de ceas de mers, ajunse fără să întâl­nească vre-o piedică, la domici­liul prietenului lui. —­ Fifi ! strigă mirat Marius. — Nu mă așteptai ? întrebă Fifi. — Ba nădăjduiam. Și, după o pauză, reluă cu o expresie des arzătoare curiozi­tate : — Nimic nou, nu e așa ? — O ! din­­potrivă. — Ce ? — Sacul ? Te cred. — Atunci ? — Grație lui Eduard, care ști­­ meșteșugul biliardului și taina­ canalului, a avut norocul să scape de acolo. — Ah­i blestem ! — Liniștește-te, norocul s'ai schimbat repede. — Cum așa ? — Scurt, după multe și multe mici întâmplări, între cari un picior sfărâmat în tabăra poli­țienească, vicontele tău fu prins aduneaurea. — Arestat ! Iulian e arestat ? strigă Marius cu o expresiune­ de adâncă bucurie. — Arestat, purtător al sacului de diamante, visul tău ! — Ah ! în sfârșit ! — Da, da, iată rolurile schim­bate : tu vei începe să +e bu­curi d­e viață, pe când eh... ! — Așa­dar, iate-i înfierat și ea așișderea ! Opera s‘­a înde­plinit , dar trebue să luăm toro ’ ’ îi 89 B > I

Next