Universul, mai 1920 (Anul 38, nr. 118)
1920-05-13 / nr. 118
Banca BomBiÉsca Orientului So .netata Anonima pe Acțiuni Capital S © s s3i Lei 1o.ooo.ooo Sediul Principal, București Str. Paris No. 13 Palatul Camerei de comerț și Industrie înființată prin actul autentificat de Tribunalul Ilfov, Secția de Notariat la No. 2674 din 4 Februarie 1926, automată de Tribunalul Ilfov, secția I Comercială prin sentința No. 46 din 9 Februarie 1926, și publicată In Monitorul Oficial No. 253 din 7 Martie 1926. SCOPUL PRINCIPAL Orice operațiuni de bancă, Cassipra și vande astiuni și efecte publice, Operațiuni,Ss Import și export cu Orientul, Sprîntețis depuneri spre fructificare. Participă la întreprinderi de transport de apă și uscat. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Președinte, Dr. I. Ghiulamila; Vice-președinte, Ing. N. N. Pisiota; Administratori delegați, Matas Gherassy, C. L. Naumescu și I. ü. Piticii; Membri: N. P. Ștefănescu, Comandor Cezar Grperescu, N. Salaria, 0. Cionga, Nași Diamandi, profesor S. Murnu și N. Papahagi. Director: N. Răducan Ponescu. Societatea Franco-Anglo-Americana S.A. Capital social *#o.ooo.ooo Lei Prima emisiune 26.o.© © o. Lei idiul principal: București, Strada Karagheorghevici, 5 idiul secundar: Paris, 277, Rue St. Honoré (Madeleine) Prospect Se înființează în București o societate anonimă sub detnirea de afINITATEA FRANCO-ANGLO-AMERICANA. Operațiunile societății sunt: importul și exportul de rfuri; finanțarea și crezarea de industrii, ca și achiziționamijloacelor de transport pe apă, fluviale și maritime. Capitalul social fixat este de 40.000.000 lei, din care una emisiune este de 20.000.000 lei, împărțită în 40.000 acțila purtător, a câte 500 lei fiecare. Din acest capital, fondatorii își rezervă 10.000.000 lei, restul de la pop.ooo lei se dă in subscripție publică. Actuala firmă SOillE lATIA FRANCO-ANTILU-AMLRIUANA ce, ca aport social, pe lângă contractele de exclusivitate legate cu cele mai importante case de export din Franța, ba și de dincolo de ocean, și participarea ei la marileprinderi ale firmei SIMIAÜNűS FHIRES din Poit-au-Prince ts), pentru transformarea și industrializarea cafelei și arului. La subscriere se va depune valoarea integrală de lei de acțiune și 26 lei pentru cheltueli de emisiune, adică lei de fiecare acțiune subscrisă. Subscripțiile se vor face în țară, la: Kca Marmorosch, Blank , Go., S. A., și la filialele ei, Bank of Roumania Limited, Calea Victoriei; ica Sindicatului Agricol Ialomița, Calea Victoriei; ica Germaliștilor, Strada Lipscani; ica Romană pe Comerț și Industria, Str. Lipscani 2; iar in străinătate la: ica Dupont & Uj., 15, Rue du Louvre, Paris. Subscrirea începe în ziua de Miercuri 12 Mai și va tunua până la 19 Mai 1920 inclusiv. Consiliul de administrație își rezervă drept un de a închide scnpția și mai înainte de termenul fixat, dar in nici un caz nu e de 15 Mai și este singurul in drept a repartiza acțle subscrise. Repartiția acțiunilor se va face in cel mult 15 zile de la iderea subscrpțiunei. Prin faptul subscrierei se aderă la actul constitutiv și tatutele societăței.’ Consiliul de administrație Isii Mercantile and Trading Company (Franco) Limiten, ezemantă prin directorul ei general M. Mădavar. 1 Simffes MtjS Frores, plantații de cafea, cacao, zahăr, etc. :-au-Prince (Haiti) reprezentantă prin șeful ei, Jean Simones, sefal de corp de armată C. Goandă, fost președinte al onsiliului de miniștri, erai G.Cantacuzino, mare proprietar. Greceanu, Fost ministru, mare proprietar. e Ionescu, fost vice-președinte al consil. de miniștri. astfan Moeruzzi, fost deputat, mare proprietar, st. Xeni, avocat, fost deputat. Cenzori Ierai E. Pretorian, mare proprietar. tandru Deniei, fost director al adunării deputaților. a Wiegier, avocat. Cenzori supleanți magnostrade, mare proprietar, fost deputat. Pătuneanu, avocat, Seoroceanu, avocat. "La recapitulam si Cumpăram guste și ghete între ghete Dar ceva mai bune, unde sunt ? Tot la „STAMATE“ Decanul încălțămintelor din Str. Paris 8 și Colței 37 și când mai adaogă, frumusețea ghetelor. Atunci tot „STAMATE“ ține recordul lor Progresul Agricol Societate Anonimă Înștiințare ln conformitate cu deciziunea consiliului de administrație, domnii acționari ai Societate! Anonime PROGRESUL AGRCOL sunt rugați a face al doilea vărsământ de 40 la suta sau lei £ 00 de v fiecare acțiune. Vărsămintele vor fi făcute deja 5 .Mai i până la 81 Mai cel mai târziu, la sediul Societăței B-dul I. C. Brătianu 5, intre orele 4-7 după amiază. Pentru varsămintele ne • achitate timp de o lună se va calcula o dobândă de 8 la sută pe an ; după acest termen Societatea va putea proceda conform codului de comerț. Consiliul do Administrație. ri 245 ÂVIZ SOCIETATEA LOTERIEI DE STAT Aduce la cunoștința Onor. Publicului jucător, că atât plata câștigurilor cât și a premiilor CI. a 6-a a Lot. a XViII-a se va face cu Începere de la 1S col.,se parece la Monitorul Oficial, unde urmează a se publica Lista Generală Oficială a celor 18.225 numere câștigătoare, lucrătorii-tipografi sunt încă în greva. G. I. PASCAL ,evul Misiunii SiPctiv al Societatii București, 5 Mai 1920 fabrica de paste făinoase, biscuiți etc. fostă Ludwig Josiek Societata Anonimă pa Acțiuni a reînceput fabricarea a tot felul de paste făinoase ca: Macaroane, Fidele, Cușcuș, Orzișor, Steluțe) precum și Tăeței și Perceie cu ouă în pachete și BISCUIȚI atât în butoais cât și în cutie. Recomandăm în mod cu totul deosebit aceste produse domnilor comercianți și onor public, ele rivalizând cu cele mai fine produse similare din străinătate. Comenzile se vor adresa la birourile fabrice din Galați, str. Dogăriei nr. 137. 161 Inginer agronom Inspector la Stat, dorește a intra în Întreprinderi particulare. Adresa sub: „ AGRONOM Agenția Gherman, Sărindar 6. ansi,acsai3&, »an (Colofoniu) a sosit la „COSMOS“ BIROU TECHNIC București, Strada Paris 2E S’a pus lin vânzare Ediția 11 a RASPUTIN Uikisspjárgsi Oiștii nani La toate librăriile din țară. Societate Anonimă, București. Poetul lw.oi €» — Depozitul la SOCEC .& Co., ♦ Împrumutul intern a atins cifra de un miliard 500 de milioane. El se va închide peste câteva zile. O Intrun interview acordat corespondentului ziarului "I Messaggrro" din Roma, d. ministru Maciony a formulat în mod călduros necesitatea unei cet mai strânse legături între România și lupta. D-sa a arătat de asemenea că populațiunea din Transilvania se folosește in mod larg de concursul inginerilor, arhitecților și al lucrătorilor italieni. ♦ D. ministru D. Zammfirescu a plecat eri la Iași. ♦ D. ministru M. Cantacuzino a sosit eri în Capitală.. ♦ D. ministru de stat A. Mociopi a plecat ’n Banat, unde va rămâne până după alegeri. ♦ Proectul tratatului de Pace a fost predat la Paris, delegației otomane, etc. Marți. S’a acordat delegației un termen de o lună Pentru predarea răspunsului. ♦ Induși în eroare de către corespondentul nostru din Brăila- am publicat știrea că d. danvara, șeful gării locale, a fost destituit. Din cercetările făcute, am constatat însă că știrea nu-i exactă-D. C. Arsenie, care ne-a trimis acea știre falsă, a fost înlocuit. 4 In Bulgaria jandarmeria a fost organizată în modul următor: O administrație centrală pe lângă ministerul de războiu, trei inspectorate la sfatul-major al jandarmeriei, un batalon de jandarmi în fiecare județ (2—4 companii și 1—2 ecadroane, de fiecare regiment), și o școală de jandarmi. ♦ Direcțiunea liceului internat din Iași roagă’'pe toți foștii elevi ai școalei să-i comunice de urgență: î. Cariera ce au îmbrățișat și adresa lor actuală; 2 ce știu despre colegii de clasă plecați din țară ori morți ;3. numele colegilor și camarazilor morți pentru patrie, cu scurte notițe biografice. Aceste date sunt necesare pentru monografia ce se întocmește cu ocazia jubileului de 25 ani de la înființarea școalei. ♦ Oficiul poștal din Târgoviște refuză corespondentului nostru de acolo de a-i face reducerea la telegrame de 30 la sută , reducere ce se acordă ziarelor. Semnalăm acest fapt direcțiunei generale a poștelor și sperăm că se vor lua măsuri în consecință. ♦ GagiștU muzicei reg. 16 Suceava’1 roagă pe d. ministru de război să le acorde și lor sporul de scumpete care nu l’au primit din Septembrie 191Ș♦ ,-Maniful electoral al lui nea Niță Popalac“» moartea Operei, ce zic d-nii Vămășeștii, Di'au, Jean Atanasiu, ÎL Gogring, — mâine în VESELIA. Regimentul 15 obuziere avâund nevoie de un, bun maestru potcovar, doritorul de a ocupa acest post să se prezinte cât mai urgent cu actele necesare spre a fi angajat. D- La Sulina au sosit cu vasul ..Boris“ 255 refugiați polonezi din Sevastopol. După desinfectarea ce li se va face la Sulina, ei vor pleca în Polonia prin G"ati. Direcțiunea școalei de viticultură din Valea Călugărească (Prahova) aduce mulțumiri d-nei și d-lui Gri G. Fernic, fiul, cari au donat 1000 lei ca să se cumpere haine și încălțăminte pentru elevii orfani din războiu cari urmează la această școală. ♦ La Galați a trecut la creștinismul Mehmet, fost locotenent în armata turcă. El a primit numele de Mircea Gălățeanu. ♦ D. V. JoachiM, secretarul,"Asociației titraților în științe comerciale“ a avut o întrevedere cu d. Trancu, ministrul muncii, cu care ocazie i s’a făgăduit că imediat după ce se va deschide parlamentul se va prezenta proectul de lege pentru reglementarea profesiunei de contabil și expertcontabil după normele stabilite de cercul de studii comerciale. ♦ Din iniiativa d-lui Tăslăuanu, ministrul industriei, o comisiune, compusă din d. Vi siu/MRUi fost director la Banca Națională, Babeș> fost director în ministerul de industrie și u jwist, a fost însărcinată să verifice gestiunea ministerului de Industrie de la 1916 până azi. Aviatorii francezi locotenenți Pelletier- d’Oisy și Paillard au sosit săptămâna trecută în București pe calea aerului retrind din Constantinopol având ca pasageri pe dt. colonel Pays, șeful misiunei de aviațne franceza din Constantinopol. Călătoria s-a făcut în cele mai bune condițuni. ♦ Bancherul imp Ciprut a fost expulzat din țară. ♦ D. Emilian Santa a fost numit șef de cabinet al d-lui ministru de Stat L V. Stârcea. ♦ D. ministru al agriculturei a fost autorizat ca din creditul extraordinar rambursabil de 50 milioane lei, să aprobe fie prin bună învoială, fie cu oferte, prin licitație sau cum va găsi mai avantajos pentru Stat, cheltuelile efectuate pentru cele ce vor mai fi necesare la cumpărarea semințelor și materialelor trebuitoare figrituiturei și viticulturei. ♦ Arhimandritul Iuliu Scriban a fost reîntregat la catedra sg de la seminarul Gen* tral " Seceta care persistă împiedică semănăturile de porumb cari urmau să se mai facă. ♦ Ministerul instrucțiunei a delegat pe secretarii generali de resort din provinciile alipite să rezolve toate chestiunile locale pendinte de acel resort. ♦ D-nîi abonați sunt cu insistentă rugați ca odată cu reînoirea abonamentelor să lipească pe cuponul mandatului banda cu care primesc ziarul, nemaifiind nevoie a ne o trimite prin scrisori. ” In urma cererei orășenilor direcpției N. F. N. a pus în circulație vaporul ,,Brâncoveanu“, de mărfuri și pasageri cu următorul itinerariu pentru Hârșova: sosirea la Hârșova dela Galați în fiecare Miercuri, ora 12 din zi și de USUistra la Hârșova în fiecare joi, ora 11 dim. ♦ Următorii domni au depus lista la tribunal spre a participa la viitoarele alegeri ,de Cameră, în Capitală: Costache Glumici, Tamanrapont, Moftulică, Aladea Veselia, N. Tenfeală, Niculăiță Minciună, Costel Jurnalistru, I. Slăfor, 60S zig și Neosarvarsan, Costen Ursuzu, Domburice, Vaxalbina, Max. etc. Semnul pe buletin este : CENUȘA PA SĂPUN. Amănunte în VESELIA care apare mâine Joi. ♦ Duminică s‘a ținut la Universitate ședința publică a Cercului de studii industriale‘i, când d. Or.stian Leu a ținut o conferință despre ..Industria materialelor de construcții în România. Bazat pe un foarte bogat material statistic și documentar d-sa a stabilit contrastul acut ce există între problema refacerei și consolidărei noastre economice și resursele de care dispunem din cauza lipsei unei inițiative organizate, a unităței de acțiune, a spiritului dornic de profit repede, ușor și fără risc care domină industria noastră, din cauza lipsei unui control științific asupra „calităței‘‘ fabricatelor în genere și a j.utilizărei“ lor, care se face de multe ori în condițiuni technice nepermise, perieutându-se întreaga operă constructivă. A cerut utilizarea actualei perioade de inacțiune, silită pentru studiu imediat și atent, cu scopul de a ne pune industria existentă ca și aceea în curs de elaborare pe picior de perfectă egalitate cu industriile similare străine. .... ♦ D. Nic. H. Cernâțeanu, șef de biuoru principal, a fost înaintat șef de serviciu cl. III la serviciul desăgubirilor de război din ministerul de fianțe. ♦ Consiliul zootehnic de pe lângă ministerul de domenii intenționează unssificarea mai multor pepiniere temporare de reproducerea cailor de raset. Deasemenea va reînființa hergheliile naționale în provinciile alipite și depozite de crșetere de animale de rasă. ♦ Consistoriul superior bisericesc a ținut ori dimineața a patra ședință la care a participat și d. ministru Negulescu. 9 Comisiunile anuale pentru prefacerea contribuțiunilor directe pentru orașul Chișinău au fost convocate cu începere de la 1 Iunie. « Nici o expediție de păcură sau petrolină nu se va face din fabricele de petrol, oricare ar fi ele, fără avizul special al direcțiunei combustibilului. ♦ Din cauza schimbărilor de organizare ce se vor face prin înființarea direcțiunei generale a industriei și minelor, direcțiunea refacerii economice nu va rezolva, până la 17 Mai nici una dintre cerorile de materiale și mașini industriale ce se vor depune între 11 și 15 Mai. Cererile primite până la 8 Mai vor fi rezolvate numai dacă petiționarii sunt, din provincie. MILITARE ♦ Au fost înaintați la gradul de general de divizie, următorii generali de brigadă: Zadic Iacob, Rujinschi N. Ionescu E. Marin, Odoschy Enric, Ghinescu I, Margineanu Al., Popescu I. loan, Broșteanu Ernest, Anghelescu Paul, Moșoiu Tr. ȘCOLARE ♦ D-nii C- Lădaru și I. Popescu au fost numiți revizori școlari d- I ai județului Putn.Următorii învățători din Putna au reușit la examenul de institutor: G. V Arghir, Nicolae Balaban, Eftimie Dănăilă, Mihai Hanga, Theodor Corneliu, Ioan Novac, Șerban Gheorghiu, Aneta Panaitescu-Mihăilescu, Ruxandra Negru, Const. Pricop, Const. Cojocaru și Nicolae Stănescu. ♦ Elevi cari cer să fie admiși să dea examen de 2 clase în Particular vor trebui să alter media 8. ♦ Deja 1 Iunie, în locul regulamentelor de transport care au fost valabile în diferitele teritorii, se aplcă un regulament uniform, care cuprinde pentru traficul de călători, bagaje, câini, cadavre și animale dispozițiunile regulamentului de transport pe £. f. X., iar pentru traficul de mărfuri dispozițiunile convențiunii de la Berna est următoarele derogări : Termenile de transport precum și cele relativ la presumțiunea prevatrei mărfurilor, se dublează. Rambursări și debușeuri nu se admit în traficul cu căile ferate particulare cu administrație proprie. Se aplică, cu unele modificări, tarifele locale de călători, bagaje și mărfuri de la 1 Aprilie 1920 cu facultatea pentru transporturi de a plăti în Bucovina și Antteal taxele de transport și accesorii în coroane pe baza cursului legal de un leu egal cu două coroane. Această facultate nu se extinde asupra ramburselor și deburselor. Pentru combustibile solide, lemnele pentru galeriile liniilor de cărbuni și îngrășăminte se aplică un nou tarif special Taxele veterinare se aplică în acelaș mod ca și până acum, atât în vechiul regat cât și în Ardeal și în Bucovina. Prin introducerea acestor tarfe se abrogă regulamentele, tarifele și toate dispozițiunile tarifare valabile până în prezent atât în Bucovina cât și în Ardeal. ECONOMICE DE LA C. F. R. BIBLIOGRAFII ♦ O lucrare interesată este fascicola nr. 8 din „România in timpul războiului 1916 — 1918“ de sub direcția drlor Romplus Șeisanu și Al- Ratin care cuprinde istoricul complet al bătăliei de la Mărui, după documente oficiale In această fagricolă sunt publicate documente militare da o mare însemnătate, necunoscute până azi . De vânzae la librării. proces de trădare Curtea marțială din Craiova a judecat pe pofesorideStiegleri germani din Elveția, dirctori d .’„Institutului pedagogic“ din Craiova, acuzat de atitudine ostilă față de armata română și sustragere de alimente dela spitalul de răniți, instalat pe timpul războiului în institutul său. Curtea sa achitat. XRAIOVA Sosirea zecruiBor basarabeni. — Diverse Sâmbătă au sosit în localitate recruții basarabeni repartizați pe la diferitele corpuri de trupă din garnizoana locala- In gară au fost întâmpinați de un detașament din trupele locale, cu muzica militară. Pornind spre cazarmă, în drum, basarabenii au fost obiectul manifestației cetățenilor craioveni. — Sindicatul profesional al, c. f. r. din localitate, a ales Un nou comitet compus din 23 membrii, din toate categoriie de funcționari. S’au dat delegație de secretar general al sindicatului d-lui Ion M. Lăzurescu, de casier d-lui lănci Arghyropol, și de secretar d-lui Ion Cante». TIRGU MUREȘ (Orlorhei) E unul dintre cele mai frumoase și moderne orașe din Transilvania cu o populație de peste 50.000 locuitori.eraș curat bine, pavat și luminat cu electricitate. Ținutul fiind eminamente românesc, ungurii făcuseră din Tg.Mureșului unul din cele mai importante centre de maghiarizare. Existau într’adevăr aci, nu mai C1tin decât 7ecee de băeți și fete, și a doua ultima Curte de apoi (tablă regească) din tot Ardealul. Nu este mai puțin adevărat că coloniștii statului maghiar au mai fost atrași în această regiune și de bogăția din împrejurimi-Orașul este împresurat de dealuri împădurite, situat la o altitudine de 600 m., cu un climat asemănător celui de la Câmpu Lung (Muscel). Dejur împrejur stațiuni balneare și climaterice de primul rang, care atrăgeau vizitatori chiar din Buda Pesta,ea Borseck, Sen Georgi, Sovata cu ape sărate termale și Basna cu ape iodurate neîntrecute-Viata în genere, este acceptabilă» se găsesc de toate și relativ eîtin. dacă le socotești înjei. Astfel ligri de cajpe costă 30 koroane sau 10 lei, pâinea 15 koroane sau 5 lei, laptele 5 koroane sau 1 leu și 70 de bani-N'avem ziare românești— O lipsă simțită de toți românii sunt gazetele. In oraș apar zilnic mai multe ziare dar toate ungurești- Din țară nu ne vine nicio gazetă, așa că, din acest puncte de vedere, am fipt brusc cu un obicei îndelungat și civilizat de a fi în curent zilnic cu ce se petrece în restul țarei și în lumea întreagă- Sperăm totuși într’o apropiată mântuire, și în acest scop facem apel la gazetele din Capitală. Teatrale — Trupa teatrului national din Cluj, de sub direcția, d-lui Zaharia Bârsan, și-a anuntat sosirea în localitate, în turneul ce va face în clasele mai de seamă din Transilvania.Ar fi de dorit, chiar din punctul de vedere national, sa ne mai viziteze și alte trupe din țară, cărora le promitem tot concursul. Militare — Liceul militari care deocamdată n’are decât clasa I-a Si a V-a, cu un număr de 180 elevi, si-a redeschis cursurile Marii, 3 Mai ae. Localul este situat la marginea orașului, la poalele unei Păduri, cu fata spre râul Mures care serpuește la o distanta de câțiva metri. O poziție nespusă de frumoasă. Economice. Specula a început de câtva timp să-și arate colții și prin aceste ținuturi. Funcționarii statului, dintre cari foarte multi din vechiul regat, s’au întrunit la prefectură în scopul de a constitui o cooperativă orășeneasca. Judiciare— Codurile maghiare nefiind încă traduse, amii consilieri. Vladimir Mavrodineanu, fost președinte la Gorj, și Ioan Cetățeanu, fost președinte la trib- Caliaclia, traduc procedura penală, care în curând se va și tipări. Legea fundațiilor va fi de asemeni tradusă. SINAIA incendiu. — Vilele Grămăticescu și Mancaș din localitate, strada Poiana Florilor și Cuza Vodă, au fost distruse foi de incendiu. Focul a luat naștere de la un coș defect al primei vile, locuită de îngrijitorul (sergent de oraș) Pascale. Un vânt puternic a alimentat focul punând în pericol și vilei, general Botean.j ș Dorin, care însă au putut fi salvate. Pagubele trec de 120 mii lei. Poliția anchetează. Diverse. — Bela 1 Mai cor. A luat ființă la Linia, o brigadă de siguranță, sub conducerea d-lui C. Petrescu, noul polițai al orașului. T.-SEVERIN Scandalul din grădina publică., In seara zilei de Sf. Gheorghe 8. Paul Puțureanu, comerciant din localitate, fiind la o masă la berăria .,7 nuci“, in grădina publică, a fost s’finit de niștri militari, $i cerându-le socoteala aceștia s’au năpustit asupra-i aplicându-i mai multe lovituri. In învălmășeală, i s’a sustras d-lui Puțureanu portofelul cu 55 mii lei și o Poliță de 20.000 l ei. P» Puțureanu ajuns acasă, a început a da semne de alte‘ «atie-Autoritățile au închis imediat prăvălia iar pacientul a fost pus sub supraveghere-Acaparatori de argint. — Brigada de siguranță locală a descoperit la comercianții grecilUe Vasiliu și Eftimie Triandafil dip local date suma, 2958 lei argint, care s-a confiscat. Campania electorali DONJ Avei’escanii puri au depus o listă pentru a^gerile de Cameră, compusă din d-nii: Colon* Const .Poplicescu, Const Dr. Popescu, maior Ion Cătuneanu, Haralambie Călugăru învățător, căpitan Const. Ciuți in. Ion Plonescu comerciant, dr. Const Schina, Dtru Manu- Eseu agricultor, Jean Carama, ziarist, și Victor N. Pop. MEHEDINȚI Nici odată nu s’a văzut lui T.Severin o mai îndârjită luptă electorală cum se prevede a fi cea actuală. Sunt peste 100 candidați dapă acum. Afară de cele Patru liste ce v’am comunicat, adică: socialistă, țărănistă, țărănistă a armonii sociale ur-»pre-î» v Urii a '! -Bapi.arep. s ívüamí. ! Blar Pope Se, . șpr a&u> eb] Geor, vț ,d‘mîr -rot";'<•« peson Independenți conservatori Carieră: Dr. C. G rnescu, dr. I. Jianu, G. Lungulescu, Preot I. Cernăianu, N. Tănăsescu.' M. Presură. Senat: Em. Rensulescu, Iorga Cernăianu, I. C. Cârlăont. Federația democrat.national social Cameră: II- Iorga: dr. N. Lupu, Gh. Bâzăvan, P. C. Nistor, C. I. Anghelescu, M. Nicoară. Senat: Dănilă. Andtescu.. N. Tănăsescu, D. Cerbule-V. Averescanu Cameră Al. Averescn- D M. Burileanu, D. Dăncău, N. Musicescu, Tijică Ioanid, Th. Costescu. Senat: Gr. Constantinescu, C. Petrescu, Puiu itaralambie.. .in această listă, d nii Th. Costescu și Gr. Constantnescu sunt cons.-democrați. La, mai depusi,a tribuna] ai listă de liberali dizidenți cu următorii: Camieră: Ion QoSan avocat, dr. D. Paun eseu» preot D. Strechescu, Virgil Poroineanu avocat, Gheorggescu învățător, M- Stăncescu profesor. La Senat: I. Raciuni, D. Stăncescu pensionar, V- Modâlcă institutor. : - dr. P-\ *î București, 11 Mai . Târgul financiar Stagnat. Nici o operațiune. Delegațiinea comitetului bursei continuă discuțiunile cu ministrul finanțelor în privința reducerii taxelor ce au pricinuit starea aceasta de lucruri. Până acum nu s-a ajuns la un rezulttat mulțumitor. forța ziarului «universul* toifismirtfuumo^LT landa Fiji Vollard PARTEA II-a, QORkm'JP-A tZiSLhl. kHtfi Dar nu tot așa era astăzi, urmărit din loc în loc, nevoit la fiecare minut să o șteargă în chiar clipa când era să pătrundă înăuntru și să se sustragă urmăririi, se miră că găsește piedici așa de mari, într-o întreprindere pe care o săvârșise de o sută de ori ca o floare la ureche. Și pe când alerga din prăvălie în prăvălie, cătând cu ingrijorare refugiul salvator, constrâns să treacă fără să intre, necontenut strâns de aproape de către neobosiții lui vrăjmași aceștia ascultând de consemnul șefului lui L amfife»! fefinoroi, iar îndoiau vigilența și agerimea, încredințați că este cel mai sigur mijloc de a întâlni în sfârșit pe acela pe care-l urmăreau. — Eece!... la urma urmei mr au plictisit își zise Fifi pierzând răbdarea și devenind serios îngrijat, trebue să mai găsesc o gaură sau mă ia dracul Și mai întâi de toate, unde mi-e cuțitul, pentru cazul când aș întâlni vreun nepoftit? își alunecă mâna în buzunarul pantalonului și o moasa ronede goală, șoptind cu — Mi-am uitat Totuși scoase, chwu,aaruluituri. — La cap să-mi folosească asta? zise ridicând brațul ca să o arunce. Dar răzgândindu-se repede, adaogă: — Da de ce ? nu trebuie s‘arunci nimic, nu se știe la ce prinde bine. Privind, in jos, văzu o ușă care nu da bine de pământ , îi mai trebuia»’ -«reo douăzeci de centimetri și-și aduse atunci aminte că era o prăvălioară în reparație. — Așa ceva căutam eu, își zise. Și lungi nu se la pământ, se strecură p • ..ur> ușă și izbuti să treacă, grație excesivei lui slăbiciune — In sfârșit i aftă el, îmi bat joc de ei acum. Dar abia rostise ultimul cuvânt și simți o mână puternică și nervoasă că-l prinde de picior și-l strânge strașnic. — Nu! zise, m‘a prins! Fifi începu să se zbată în nădejdea c‘o să-și scape piciorul, dar era strâns ca într‘un clește. — Aide, aide, nu face pe nebunul, reluă agentul, și mai ales să nu călcăm domiciliul altuia, se opune codul. Fifi se sbătea și mai tare. — Eece... o să mă supăr ! îi zise agentul. Și adăogă fără să-i dea drumul de picior . — Nu pot să mă vâr pe unde ai trecut tu, piciule, n‘ai în tot trupul tău nici două grame de grăsime și profiți de avantajul ăsta; dar găsesc eu leacul: lărgesc ușa. Și culcându-se la rându-i la pământ, făcu dintr'o singură sforțare să troznească scândurile prăvăliei. — Stai, stai, strigă Fifi, mi-aduc aminte, știu acum unde sunt și te fac eu să-mi dai drumul. — Ei aș ! — O să vedem noi ! — Nu m'am înșelat, zise atunci, e maghernița mamei Bourgeois, negustoreasa de bonete și dantele. Intr'adevăr marfa asta era întinsă peste tot locul ; prăvălia era plină de sus până jos. — Va să zică, zise Fifi, nu vrei să-mi dai drumul ? — Nici mort. — Atunci, scape cine poate ! Și o flacără mare cuprinse prăvălia cu iuțeala fulgerului. Fifi puse foc la bonete. I ."íminteriei drăcești inspirații se văzu numai decât uluit, consternat și năbușit de flăcări, agentul de pe drumul piciorului lui Fifi care târându-se numaidecât pe pământ în direcția apusă incendiului, ajunse într'o galerie de scânduri prin a cărei ușă slab închisă eși, frecându-și părul galben pârlit de flacări. / Era scăpat și deoarece ruși ~>rin>riinca pancrpla rupă /*nm fii 'pierduse sângele rece, cum fu afară, o luă la fugă, bizuindu-se pe efectul intomiial«’ —și șise de minune. — Aaa... ! fiu vreai să mă slăbești, își zicea Fifi frecându-și palmele; de, cine strică ? ai vrut să faci pe istețul cu Fifi, ei bine ameniri acum prăjește-te ! In timpul acesta agenții ceilalți, atrași de țipete și de flăcări. Se străduiau să spargă scândurile de după cari nenorocitul lor camarad urla să pleznească. Dar operația nu era ușoară, căci la fiecare încercare își frigeau degetele și erau siliți să se oprească din lucru. In sfârșit, pe când unii inundau maghernița cu apă, ceilalți izbutiră să apuce pe nenorocit de picioare și să-l tragă afară, dar vai ! în ce stare ! «rs de flăcări și urlând ca o fiară. Atunci Fifi se depărtă murmurând : Nu trebue să o atingeți de Fifi, când dracu o să vă intre asta ‘n cap ? Pe urmă oprindu-se deodată, de să mă duc ? Apoi aduse după o nouă reflexie . Mă mai gândesc la cineva care așteaptă cu nerăbdare noutăți despre viconte, la amicul meu Marius Treppaz. Și o luă cu pas grăbit în direcția străzii Pagevin, strecurându-se pe lângă zidurile caselor, gata sä se oprească și să o ia pe altă stradă dacă ar zări umbra vre unui agent. După vre-o jumătate de ceas de mers, ajunse fără să întâlnească vre-o piedică, la domiciliul prietenului lui. — Fifi ! strigă mirat Marius. — Nu mă așteptai ? întrebă Fifi. — Ba nădăjduiam. Și, după o pauză, reluă cu o expresie des arzătoare curiozitate : — Nimic nou, nu e așa ? — O ! dinpotrivă. — Ce ? — Sacul ? Te cred. — Atunci ? — Grație lui Eduard, care ști meșteșugul biliardului și taina canalului, a avut norocul să scape de acolo. — Ahi blestem ! — Liniștește-te, norocul s'ai schimbat repede. — Cum așa ? — Scurt, după multe și multe mici întâmplări, între cari un picior sfărâmat în tabăra polițienească, vicontele tău fu prins aduneaurea. — Arestat ! Iulian e arestat ? strigă Marius cu o expresiune de adâncă bucurie. — Arestat, purtător al sacului de diamante, visul tău ! — Ah ! în sfârșit ! — Da, da, iată rolurile schimbate : tu vei începe să +e bucuri de viață, pe când eh... ! — Așadar, iate-i înfierat și ea așișderea ! Opera s‘a îndeplinit , dar trebue să luăm toro ’ ’ îi 89 B > I