Universul, iulie 1922 (Anul 40, nr. 151-170)

1922-07-10 / nr. 151

SIFICiBEiOOOPEBATiÜ Sunt câțiva ani de când se discută această chestiune. Curentul care se opune uni­­ficării este determinat, după părerea noastră, de conside­ra­țiuni de ordin pur egoist. Această contopire a mișcări­lor cooperatiste de la sate și de la orașe e cu atât mai ne­cesară cu cât conducătorii mișcarea orășănești au dat dovadă de incapacitate și lipsă de experiență, fără să mai vorbim de cei cari cu o vădită rea credință au găsit în acest sistem economic un mijloc sigur de autob­iversi­­zire. Noi știm că s’a instituit, încă de sub regimul trecut, o comisiune care să studieze această unificare și altă co­­misiunne în vederea întocmi­­rei codului cooper­atist. De­sigur, nici nu s’ar pu­tea concepe o unificare fără elaborarea unui cod unitar. Acest sistem de realizare economică pentru cei mulți e chemat să resolve chestiu­nea ieftinirii traiului și să înlăture totdeodată posibili­tățile de conflict între clasele sociale. Grație mutualității coope­­­ratiste, interpretată în sensul strict al acestui principiu de realizare economică, societa­tea poate elimina din orga­nismul ei acei fermenți pri­­mejdioși cari îi cășunează, a­­tâtea suferinți. In ce privește cooperațiu­­nea țărănească, lăsând de o parte atâtea pricini și pre­texte de adversitate care des­­bină pe partizanii ei, e incon­testabil faptul că ea a reali­zat progrese interesante iar, în vremea din urmă, a slujit admirabil statul care i-a dat în sarcină nu numai aprovi­zionarea internă a țării d­ar chiar satisfacerea convențiu­­nilor noastre economice cu străinătatea. Cooperațiunea țărănească a fost un execu­tor inteligent al preconisări­­lor de stat, iar greșelile ob­servate în unele privinți se datoresc mai puțin acestei organizațiuni de­cât guver­nelor care luau uneori dispo­­sițiuni ce se contraziceau. Nu mai puțin adevărat e însă și faptul că însăși miș­carea cooperatistă de la sate trebue curățată de buruie­nele rele, de acele expresiuni ale cupidității și relei cre­dinți care compromit ideia prin speculațiuni nepermise. Dar tocmai de aceea o puri­ficare e necesară, în primul rând, și după aceea va urma unificarea atât de trebui­toare, cu aplicarea rațională a principiului autonomist și cu organizarea a aeea ce s’ar putea numi educațiunea pro­fesională în materie de coo­perati­vism. Pe temeiul acestor conside­­rațiuni se va putea ajunge la închegări economice care să asigure încă pentru multă vreme posibilitatea unei con­viețuiri armonice între cate­goriile sociale ale țării noas­tre. Deocamdată însă, vedem cu amărăciune că interese mărunte stau în calea unifi­cării și că suntem încă în pe­rioada discuțiunilor de cate­dră. Guvernul e dator să clari­fice mai de grabă aceasta chestiune pentru că în alt chip cooperațiunea orășenea­scă e condamnată la nouă în­cercări grele și roditoare de suferinți. :| Demonstrațiile șî cioc­nIRILE CONTINUA Lyon. 6. — Din diferite o­­rașe germane se anunță de­monstrări republicane. La Wiesbaden furnizorii cur­sei au cerut protecția poliției îm­potrivă­ demonstrațiilor și a turburărilor. D­e­mon­s­t­ra­ț­iun­i similare sumt anunțate din Colonia, unde republicanii au încercat să doboare statuki equestră a fostului împărat german. Serioase ciocniri sunt ra­portate din Zwickaus în Sac­­­onia. In Silezia superioară femei­le au îndurat un tratament rău, și unele au fost gonite din teritoriul ocupat de curând de trupele germane. Weichard, unul din cei mai semeți agresori, în vârstă de­­ 2 ani, care aparține unei or­­ganizațiuni secrete, a fost a­­restat. TEMERI DE NOUI ATEN­TATE Lyon, 6. — Berhardt de la ,,Vos­si­che Zeitung“ se teme de un atentat în contra pieței sale. Von Gerlach, și-a căutat refugiul într'o ț­ară străină. PREȘEDINTELE EPERT BOLNAV Berlin, 6. — (Rador). — Președintele Ebert a plecat la băile Freudestadt, din pă­durea Neagră, fiind bolnav. LEGI PENTRU APARAREA REPUBLICEI GERMANE Berlin, 7.—Comisiunea ju­ridică a parlamentului s-a o­­cupat cu legea pentru apăra­rea republicei. Ministrul jus­tiției a combătut afirmațiu­­nea că această lege se va a­­plica numai împotriva parti­delor din dreapta. Ministrul a adăugat că legea va lovi în toți acei cari nu recunosc forma de stat republicană a Germaniei. Ministrul a spus că numai cu greu s-a putut decide să introducă pedeap­sa cu moartea în lege. Dacă un sistem de stat recunoaște pedeapsa cu moartea, aceas­tă măsură trebue să facă parte și din legea pentru a­­părarea republicei. Reichstagul a votat în șe­dința de ori legea pentru a­­părarea republicei. Legea prevede între altele că mem­brii fostelor case domnitoare, aflați în Germania, vor pu­tea fi expulzați, dacă se de­dau, la acte ostile împotriva ang.S?5| I­ republicei. Nici un membru al fostelor case domnitoare, aflați în străinătate, nu se va putea întoarce în Germa­nia fără autorizația guver­nului. (Rador). In decursul primei lecturi a proectului pentru protecți­­unea republicei, leaderul german al partidului popu­lar, Stresseman, a declarat că republica este singura for­mă de constituție prielnică pentru Germania, încă mult timp de aci încolo. „Vorwaerts“ refuză coope­rarea cu partidele din dreap­ta în trecerea acestei legi, chiar cu riscul că partidele de coaliție, nu vor putea ob­ține­­ din majoritate. Ziarul intervine ca guvernul să nu șovăiască făcând apel către țară. Un mare număr din mem­bri partidului național­ ger­­man a declarat intențiunea de a se alipi partidului popu­lar, dacă partidul național nu se va separa însăși în mod mai lămurit de toți politi­­cianii, cari consiliază mijloa­ce de forță. COMUNIȘTII ȘI UNIREA PARTIDELOR­­ SOCIALISTE GERMANE Berlin. 6. — Ziarul „Vor­waerst“ publică un articol vehement în­potriva ziarului „Rote Fahne“, organul cen­trar al partidului comunist, învinuindu-l că încearcă prin toate mijloacele să zădărni­cească restabilirea unităței de front a partidelor socia­liste. (Rador).­ ­ INCIDENTUL DE LA ZWICKAU Berlin. 6. — La Zwickau în Saxonia s’a alcătuit după de­­monstrațiunile de Marți, un comitet local de acțiune. In diferite cartiere s’au produs jafuri și rechizițiuni de ali­mente și automobile. In urma tratativelor din­tre administrația comunală și comitetul de acțiune, ordi­nea a fost restabilită, reve­­nindu-se la vechiul regim. Muncitorimea, care asedia poliția în cazarmă, a fost de­terminată să se retragă. (Ra­dor). Toata persoana!» curs trimet bani prin mandat poșta!, sunt cu insistență rugate a seri pa cupon scopul pentru care trimet bani. Contrar !,n sa va da curs nici unui mandat. MOZAICURI EXTENSIUNEA VIEȚEI. — Academia de medicină din Pa­ris, în urma raportului profeso­rului dr. Laurent, crede că ar fi de dorit să se creeze un consiliu de revizie obligator și periodic pentru toți cetățenii până la vârsta de 40 de ani. Ar fi — zice ea — cel mai bun mijloc pentru sănătoși de a continua, să fie și pentru candidații la boli de a le evita. Statele­ Unite po­sedă un organism în felul aces­ta care a examinat până acum 600.000 de persoane și care se in­titulează : „Institutul pentru ex­tensiunea vieței“. PISICILE ȘI SOARELE. — PIsicile cari văd așa de bine la întuneric, sunt totuși pasionate adoratoare ale soarelui. Pe vre­mea celor mai mari călduri­le vezi tolănite în plin soare. Iată ce povestea în această privință răposatul rege al Engletezei, E­­duard al VII-lea, pe când nu era încă decât prinț de Galles : „Vorbeam odată cu un foarte cunoscut parlamentar englez despre pisici. Aide să ieșim, îmi propune el, apucăm pe o stradă largă și populată fiecare pe un trotuar. Pariez că am să întâl­nesc mai multe pisici decât Al­teța Voastră. Intr'adevăr el a văzut 13 pisici și eu nici una“. Explicația roi-a dat-o parla­­mentarul : „Alteța Voastră a apucat pe trotuarul umbrit, iar eu pe cel bătut de soare unde știam că le plac pisicilor să se instaleze“. tegii de miniștri Joi după amiazi, membrii guvernului s’au întrunit în consilii­. Consiliul a hotărît trecerea direc­țiunei cooperațiunei o­­rășenești, care funcționa fie lângă ministerul muncii, la Casa centrală a cooperației și împroprietăririi de pe lân­gă ministerul de agricultură. Cimitirile românești din Al­sacia S-a aprobat deschiderea u­­nor credite necesare întreți­­nerei celor două cimitire în cari sunt îngropați soldații români cari au murit pe fron­tul francez din Alsacia. Guvernul a hotărît să ridi­ce și două mausolee, în me­moria celor căzuți. Taxa de export S’a hotărît ca pentru orz și a văzi taxele de export să fie de 28 mii lei la vagon. Pentru mei 15 mii iar pentru mazăre, 19 mii la vagon. Străinii și legea agrară din Ardeal în legea agrară pentru Ar­deal se strecurase o lacună și anume: proprietarii de națio­nalitate ungară, cari aveau moșii întinse în Ardeal și cari nu renunțaseră la naționalita­tea lor, erau expropiați ca ori și ce cetățean român stabilit în tot cuprinsul regatului, a­­dică cu atât cât­­ ajungea cota de expropriere rămârâin­­du-i deci o parte din moșie la dispoziție. Acest­ fapt punea în inferio­ritate pe toți cetățenii români stabiliți în străinătate și pe străinii aliații noștri aflați în țară și cari dobândiseră moșii prin moșteniri sau căsătorii. Și aceasta pentru că legea din vechiul regat le expropiază acestora, în întregime moșii­le, considerăndu-i ca absen­­teiști sau ca străini. Guvernul a luat hotărîrea în acest consiliu să trateze pe ungurii, cari au proprietăți în Ardeal, ca pe orice străin. ' ...'wibsjbB3S8^hh^ 0 achitare carcasă Jurații din Paris achită ca să grăbească modificarea legii Curtea cu juri a Sernei a judecat zilele acestea 11 per­soane, 8 bărbați și 3 femei, a­­cuzați că au falsificat bilete de 20 lei. Ei au recunoscut faptele. Cu toate acestea, jurații au adus un verdict negativ, care a obligat Curtea să pronunțe achitarea generală. In acelaș timp jurații au în­cheiat un proces-verbal în ca­re constată că­ legea pedepsește falsificarea de monete cu munca silnică pe viață, că chiar cu circumstanțe atenu­ante, acuzații ar fi putut să fie condamnați, deja 5 la 10 ani recluziune sau chiar de la 5 la 20 ani muncă silnică; că aceste pedepse ar fi fost prea mari față de faptele deduse în judecată ; că prin urmare este de dorit ca să se modifice le­gea și să se dea pârâților pu­tința să proporționeze mai larg pedeapsa cu faptele. Cazul e foarte comentat. in chestiunea O serie de Câteva precisuuni necesare Următor, pe de o parte, li­niei de conduită pe care tre­bue s’o aibă un ziar româ­nesc, iar pe de altă parte ră­mânând în mod strict în ro­lul de informatori ai publicu­lui, nu puteam să nu înregi­străm atacurile bandelor bul­gare în Cadrilater. Repetate la dese intervale, făcând numeroase victime și determinate, între altele, și de dorința de a jefui, aceste atacuri se produc sub ochii autorităților bulgare de la frontieră. Oameni puși să garanteze avutul și viața ce­tățenilor vecini, — la fel cum facem noi față de intere­sele vecinilor bulgari,­­ în­chid ochii și, lăsând pe ban­diți să opereze nesupărați, vorbesc despre... tratatul de la Neuilly și despre necesitatea rectificării lui, întreaga presa română a relevat crimele bulgare, osân­dindu-le așa cum se cuvenea, și cerând să se ia măsuri grabnice și efective. Dar, în timp ce unii afir­mau și dovedeau că în Ca­­dri­later situațiunea locuito­rilor e foarte rea, — ei fiind expuși prădăciunilor în fiece moment, — anumite persoa­ne erau de părere că în Ca­drilater e liniște și ordine de­plină, și că situațiunea e mai bună chiar decât în vremea când ținutul era sub stare de asediu. De aci, s’a născut, spre sur­prinderea multora, o adevă­rată polemică, în care nume­le ziarului „Universul“ a fost citat: * Ținem să fim bine înțeleși, de la ’nceput. Ziarul nostru n’a­m’cr­o­nici odată, și cu atât mai puțin fel împrejurarea de ca­re ne ocupăm, instituirea stării de asediu, nici în Ca­drilater și nici în altă parte. Am protestat todeauna îm­potriva regimului excepțio­nal, instituit și menținut de atâtea guverne. Ne-am decla­rat todeauna împotriva con­trolului — pe care doar cu bunăvoință îl numim „naiv și ineficace“—practicat de așa zise organe de censurat, în Transilvania ca și în Basara­­bia. Și, cu mândrie amintim că, în momentul când parla­mentul trecut adusese în dis­­cuțiune instituirea censurei în Basarabia, directorul zia­rului nostru, făcând abstrac­țiune de orice considerațiune politică, a pus mai presus de orice libertate a presei, vo­tând contra censurei. Amintim aceste lucruri vechi, spre a nu face posibil un echivoc pe care unii vor să-l stabilească, f­ân­ga „bună“ e sSm­ația lo­cuitorilor ái Gadrila ter Souse fiind aceste adevă­ruri, ne oprim la a doua par­te a chestiunii, adică la ști­rea, publicată, și de noi, că situațiunea locuitorilor în Cadrilater este, astăzi, foarte rea. In dorința de a evita orice discuțiune în contradictoriu și in acelaș timp spre a edifi­ca pe deplin pe cititori, nu vom încerca să argumentăm. Vom cita fapte, fapte re­zultând din datele oficiale pe cari le posedăm. Un scăun bilanț edificator lata ce rezultă din aceste date: în noaptea de 14—15 Mai a. c] patrula de grăniceri de la Ceauschioi prinde, la fron­tieră, pe un bărbat și o fe­nce cari voiau să treacă, cu arme, în Bulgaria, două zile în urmă, patrula pichetului 62, prinde pe bulgarul An­gh­ei Bojilof, care voia să treacă clandestin în Bulga­ria. In ziua de 19, ale aceleiași luni, un grup de vreo 30 co­­mitagii bulgari atacă satul Nastradin, omorând pe ser­gentul de jandarmi Albu Pe­tre și pe trei oameni de ca­­raulă, locuitorii sunt schin­giuiți barbar și apoi jefuiți. In seara aceleiași zile, pro­babil aceiași comitagii sau tovarăși de-ai lor, atacă pa­trulele de grăniceri de la pi­chetele 55—56, cu focuri de armă. Focurile sunt tras de parte de pe teritoriul bulgar, parte de doi indivizi cari tre­ze­ară pe teritoriul nostru. Toți dispar, lăsând câțiva cai cu cari veniseră. La 24 Mai sunt prinși doi bandiți autori ai uciderii ser­gentului jandarm Albu Pe­tre. Trei zile în urmă, ei în­cearcă să evadeze de sub pa­ză, și sunt împușcați. La 28 este prins contraban­distul bulgar Dragnea Gh. Hristof, din Varna. In ziua de 3 Iunie, patrula de grăniceri a pichetului 49 e atacată de un grup de in­divizi veniți din­spre Bulga­ria. Fiind simțiți, fug și sunt susținuți, cu focuri de armă, trase de alții, de dincolo de frontieră. O zi în urmă, doi bandiți bulgari înarmați bat și je­fuiesc pe locuitorii Stoian Iencef și Miron Cambulof. In ziua următoare, 5 Iunie, patrula pichetului de grăni­ceri îi surprinde pe doi indi­vizi cari, călări, venind din Bulgaria, voiau să treacă fron­tiera în mod fraudulos. So­­mându-i să stea și nesupunân­­du-se, patrula a deschis foc asupra lor. Cei două călări, a­­jutați de alți doui veniți în a­­jutorul lor, răspund trăgând focuri asupra patrulei, apoi, descălecând, dispar fugând in Bulgaria. O zi în urmă, doui bandiți bulgari intră în satul Ghiaur- Suiuciuc, voind să atace pe lo­cuitori, dar sunt puși pe goa­nă de jandarmi . Ziua următoare, patrule de grăniceri călări, în dreptul comunei Vladimirovo, sunt a­­tacate de comitagii bulgari pe cari-i alungă cu focuri de ar­mă. A doua zi, 7 iunie, jandar­mii de la poetul Nebi-Cuius a­­restează pe un com­i­tag­iu din­­tr’un grup de trei în urmări­rea căruia se găseau. Arestatul declară c că in pădurea Găsim sunt doi cai de furat, și o du­ce pe jandarmi acolo. Dar în pădure, o ceată de comitagii care aștepta acolo, deschide foc asupra jandarmilor și apoi dispar. Arestatul, voind să pro­fite de învălmășeală, caută să evadeze și este împușcat. O zi în urmă, trei bandiți bulgari vin la doi km. de sa­tul Serdari și jefuesc pe trei locuitori. La 11 iunie, sergentul Mi­­hăilescu D. cu alți jandarmi, fugăresc o bandă de comita­gii, cari veniseră să jefuiască satul Carales, nu reușesc să prindă pe niciunul din ban­diți. Ziua următoare, un bandit încearcă să jefuiască conacul lui Stavre Blisnacof, din com. Cioral, dar e alungat. La 14 iunie, bandiții jefuesc pe Velicu Gheorghieff din Ca­­lichioi. Două zile după aceea, ei je­fuiesc pe femeea Zamfira A. Comancer, din com. Ghiaur- Suiuciuc, după ce o torturea­ză. La 20, aceeaș lună, un grup de 20 bandiți înarmați vin în satul Sara-Moșe, să jefuiască. Reușesc să jefuiască pe doui locuitori și se ’ncinge Lupta în­tre ei și jandarmi, cari îi pun pe fugă. A doua zi, trecând prin pă­durea Gherghiulea, un locui­tor e atacat de patru bandiți. La 24, aceeaș lună, bandiții atacă patrula de grăniceri No­­vobotievo, dar sunt puși pe fugă cu focuri de armă. La 25, comitagii, în număr de 3, atacă, în Bazargic, la ora 2 noaptea, pe colonelul­ Uică Nicolae și pe locotenentul Fră­­țilă Ion. Urmăriți de aproape, ei trag focuri fără șir și dis­par în întunericul nopții. In aceeaș zi, bandiții atacă pe inspectorul financiar Ra­­netti și-l jefuiesc. Ei ucid pe agentul de siguranță Ciotti. Un bandit e grav rănit și tre­cut de ceilalți în Bulgaria. In aceeaș zi, alt grup de ban­diți, în număr de 9, atacă și jefuesc pe mai mulți locuitori din Cadievo. Și, tot în acea zi, alt grup do­i 3 bandiți atacă pe o bătrâ­nă și pe ginerele ei. Ei jefuiesc de bani și de haine, luându-le și căruța cu cai. La 30 iunie, bandiți înar­mați trec granița și atacă sa­tul Echiscua. Fiind simțiți de caraule și de jandarmi, ei des­chid foc. Se schimbă focuri de ambele părți, și bandiții dis­par peste graniță, de unde ve­niseră. Bilanțul pe care-l dăm mai sus — bilanț foarte elocvent până și pentru cine nu vrea să vadă — se referă numai la activitatea pe timp de o­ lună și jumătate. ‘ La nevoie, vom face acest bilanț pe o epocă mai largă,­și, nu încape nicio îndoială că datele vor fi cu atât mai con­cludente. Credem că, după cele de mai sus, nu mai e nevoie să adăugăm nimic, spre a se în­țelege că situațiunea locuito­rilor de la frontiera româno­­bulgară este departe de a fi bună, și că măsuri urgente, se impun. é In această chestiune, men­ționăm faptul că, — în legătu­ră cu cele publicate de noi an­terior, — d. R. Voinescu, pre­ficu­l ânau­jud. Caliacra, prezen­­tând­u-se la redacția noastră, ne-a rugat, printr’o întâmpi­nare, să arătăm că d-sa n’a cenzurat nici una din cuvân­tările ce s’au rostit la înmor­mântarea agentului Giotti. De­parte de a face un asemenea lucru, d-sa s’a mărginit să în­demne pe vorbitori să nu facă răspunzător — pentru acțiu­nea odioasă a unor bandiți — un întreg element din popu­­lațiunea județului, atacurilor bulgare * data © tidal © șS 11« ultim cuvânt RADIOGRAME Lyon, 6 Iulie Poincaré a primit pe Bran- Ung­roi de dimineață. — Leulier, energicul prefect d­e poliție din Paris, a murit Miercuri, in vârstă de 5­ ani. Lafayette, 7 iulie — Cicerin, împreună cu 2 se­cretari, se află de câteva zile­­la Insbruck. — La Roma se așteaptă so­sirea lui Herbert Samuel, înal­tul comisar englez din Palesti­na, care va fi primit de Papa.­­ La Genevières (Franța), s-a inaugurat cea mai mare uzină electrică din lume. [1001É feil 1111 — Pagnfed­o au fost cu mult mai mari de eam s’au crezut — BRAȘOV. — O scrisoare sosită zilele acestea în Brașov, d-lui Beraru, șef de secție la admi­nistrația financiară locală de la d. Gheorgh­e­ Ch­a., notar la scau­nul ori­anal județean din Bistri­­ța-Năsăud, ne dă amănunte ine­dite cu ocazia potopului de la Năsăud. Le publicăm fiindcă după da­tele ce ni le dă, pagubele ca și proporțiile dezastrului sunt mult mai mari de cum au fost, descrise de ziare. Se știe că la 19 iunie între orele ti—5 d. a. pe Valea Caselor din Năsăud a fost o ruptură ne­maipomenită de nori, în­cât în câteva minute apa, bolovanii și nămolul au crescut pe vale de au dus cu totul 26 de case cu dependințele lor precum și mai multe edificii economice. S-au înecat 21 de persoane dintre cari 17 au fost pescuite; cadavrele lor au fost găsite sub nămolul și bolovanii aduși de ape. Puhoiul a­ distrus tot ce se a­­fla în aceste peste 100 de clă­diri, la Podul Văii și la Podul Vicarului. Pretutindeni circulaț­­ia este imposibilă; pe străzi și prin grădini puhoiul a adus bârne, acoperișuri de case și resturi de dărâmături. Aici în grămezile acestea a­u fost găsite cadavrele oamenilor. Locuitorii s-au luptat cu va­lurile turbate ale apei, unii ră­mânând în case spre a sprijini mobilele stând în mijlocul vâl­­torii ce venea pe fereastră, alții suindu-se în poduri crezând, că pot salva lucrurile. In această operă de salvare mulți au căzut victime dărâmăturilor. Puhoiul a durat în total trei sferturi de oră, iar dacă mai continuă încă câteva minute mai­­ dărâma și o mulțime de alte locuințe cari a­u­ suferit gra­ve stricăciuni. Sunt case puternice de zid cari au fost dărâmate. Soția și cumnata celui ce scrie, st au luptat cu valurile în toată vremea potopului, întruna din case și abia au fost salvate de patru oameni după încetarea ploii. Acum sunt fără locuință și sunt găzduite pe primpreto­­rul Ceucă. Soldații din batalionul local lucrează acum la scoaterea nă­molului de prin case și la sal­varea lucrurilor ce se mai pot găsi, în special hainele de prin dulapuri. Dacă nu se va canaliza Valea Caselor și se va­­ întâmpla o nouă ploae torențială, tot ce a mai rămas va fi dus de ape. Cei sinistrați nu pot să-și vân­dă nici locurile și nici casele, deși ar dori-o din cauza fricei de potop, fiindcă nu se găsește nimeni să le cumpere. Oamenii se gândesc cu groază la iarnă, cu întreaga economie distrusă, fără haine și lipsiți de toate. Ar fi de dorit să se deschidă liste de subscripție pentru­ aju­torarea lor. .. . N­­iri-Ute- - Cronica gas­tarxia . Isil de La Paris a murit prefectul politiei LeuBier, un admirabil administrator. Anul trecut s’a aruncat in Senna și a salvat pe un nenorocit de la înnec. Apașii aveau­­ în el un mare vrăjmaș. S’a anunțat sosirea la Paris a­ mareșalului Lyautey, reorganizatorul Marocului, spre a i se in­­mana bastonul de mareșal. Aceeași solemnitate se va face pentru Fayolle și pentru prietenul l­­uio­­aiei Franchet d’Espérey. Fruntașii republicani din Germania continuă să fie amenințați de m­on­arhiști Se așteaptă noai a­­tentate. Soci­a­l-d­e­m­o­cra­ții sunt insă hotărriU să re­acționeze cu furie. O rebeliune s’a manifestat in armata Brazi­liană. Dezbaterile din Camera franceză s’au încheiat cu triumful ideilor patriotice și cu veștejirea co­muniștilor. Jto efectele noastre cu tu­mturile imite Impresii și aspecte din Banat și Ardeal — Ceia­tin TOîstîl msstra sg seeia S — xrin Sic­iu șl Metropola sașilor. — Kern Mascul Bruckenthal.— La Copșa Mică linia ferată se ramifică, una merge spre Bucu­rești iar cealaltă spre Sibiu­­. După o noapte de drum, cu co­borâre la Feldioara pentru le­gătura cu trenul liniei principa­le, dimineața am ajuns la Copșa Mică iar către prânz eram în Sibiiu. Oraș vechiu și fr­u­mos e me­tropola Sașilor din Ardeal. îm­prejurimile sale sunt admirabile stațiuni climaterice iar Ocna S­i­­biurei e un colț pitoresc al na­turei și o stațiune balneară de primul rând. Orașul are clădiri impunătoa­re, străzi largi și bine îngrijite, aspecte de odihnă sufletească și de agrement, — n’am stat decât o singură zi, — în cursul căreia abia am putut să cercetez vesti­tul muzeu Bucken­thal și să fac i­­ vizită depu­tatnmi sal­e I. Ru­dolf Brendsch, cu care am stat de vorbă asupra politicei mino­ritare din această regiune. Vom publica într’o cronică viitoare cuprinsul acestei con­vorbiri. Mai întâi să aștern câteva li­nii fugare despre celebra pinaco­tecă. Am vizitat-o în tovărășia pictorului Herman, cunoscut bu­cu­reștenilor din expoziția sa de anul trecut. Prezența meșterului, m’a scu­tit de cercetări inutile și m’a fă­cut să pot admira în grabă cele mai de seamă pânze ale acestui mu­zeu,­­ înființat de Samuel von Bruckenth­al, fost guverna­tor al Transilvaniei pe vremea Măriei Theresia. Museul cuprinde 26 încăperi, cu un total de 1376 de tablouri,­­ dintre care multe piese rare. Sunt vre­o cinci pânze sem­nate de David Teniers, un ori­ginal interesant de Tițian. Ope­ră rară e însă un mic portret le Van Eyk, pe care un ameri­can a voit să-l cumpere cu 25 mii de dolari. Pânza celebră n’a fost vân­dută și azi e păstrată, în timpul nopții în niște închizători de argint, prevăzuți cu clopoțel de alarmă. Această măsură s-a luat pro­babil în urma furtului misterios al Giocondei de la Luvr­u. Muzeul Bruckenthal e instruc­tiv și cultural. Acolo, un iubitor de artă și un artist — găsesc clasificate, în piese originale sau în facturi după școli, toate epo­­cele și curentele, care au agitat viața artistică din vremuri mai vechi. Am găsit acolo câteva bucăți de Schinnogl, un pictor intere­sant prin peisagiile sale suges­tive. Renașterea italiană, școala spaniolă cu Goya, Murillo și Ve­lasquez, sunt reprezentate prin copii care te instruiesc asupra facturei picturale a marilor maeștri din epocile respective. Am observat, nu fără amără­ciune, că un pictor mare ca László, lipsește și la muzeul din Sibiu și la pinacoteca din Tg.­­Mureș — foarte interesantă și a­­ceva. Din explicațiunile ce mi s-au dat, am înțeles că, în șovinismul lor curios, ungurii nu-i prea a­­­veau în drag din pricină că László trăia mai mult la Lon­dra, — aproape înstrăinat de conaționalii săi. Nu credem că e un motiv atât de puternic ca să lovești de os­tracism pe un artist care-și glo­rifică țara fără să-i pretindă ni­mic în schimb. O descriere amănunțită și în­grijită a lucrărilor mai de sea­mă expuse în acest muzeu e greu de făcut, pentru­ că presu­pune o cercetare îndelungă și răbdătoare, caia ce nu-i prea este îngăduit ziaristului chemat să prindă în câteva linii variate as­pecte ale vieții sociale. N’avem însă destule cuvinte de îndemn pentru­ tinerii noștri artiști ca să cerceteze cu răb­dare această pinacotecă unde — i din vechile isvoare — pot încă essa din parcul orașului. I­prejurimile Sibiului surprinde taine de colorit can au creat faima celebrităților ar­tistice de demult. * Spre seară a trebuit să pară­sesc încântătorul Sibiiu ca să mă îndrept spre București, după o călătorie de două săptămâni prin Banat și Ardeal. Dar n’am terminat. ■ ■ ■ L. Iliescu I Anrerkanis ms — Blana președintelui. Sco­nteni copiilor. — Monop­olul lui Damgsey. — Moartea pasărilor de mare — —­­Președintele Statelor­ J»,­nite Harding datorează o bu­­na parte din popularitatea sa nu numai artei de a primi, mai ales felului său de a strânge mâna concetățenilor săi. El li-o strânge lung, căldu­ros, într-un chip de neuitat. Când numeroși vizitatori se grămădesc la Casa­ Albă, președintele distribuie 40 strângeri de mână pe minut și, ceva curios, chiar și mai multe atunci când cântă vreo muzică.­­ Poliția și serviciul de­ sănătate din New­ York au a­­d­op­tat o metodă foarte mo­dernă cu privire la mame și la nouă­-născuți și care îi va face să râdă pe autorii de romane de aventuri. La Lymg—In­hospital (Ma­ternitate), se vor lua de aci înainte „amprentele“ digita­le ale copiilor și ale mame­lor și se vor păstra amân­două în aceeași hârtie în ar­­­hivele spitalului. De ce ? Ca să se prevină’ schimburile de copii, cari se produc destul de des în ma­rile spitale și dau loc la ade­­­vârate drame. — După ce a făcut o lungă­ călătorie în Europa în tim­pul din urmă, boxerul Dem­psey, învingătorul lui Car­pen­tier, s’a înapoiat în Ame­­­rica cu un superb monoclu la ochiul drept. [ Pe acesta îl menajează[.] Are însă altele pe cari, atunci când își arată forța, le strân­ge în ochi până le sparge.­­ — Comisia afacerilor străi­ne din Camera reprezentan­ților de la Washington a fă­cut președintelui Harding un raport în care arată că bie­tele păsări de mare, crezând că găsesc hrană în groasele dungi pe cari le lasă pe va­luri petrolul scurs din vapoa­rele cu petrol, mor, — și că dacă nu se vor lua măsuri, vor dispare păsările de mare, ilea­na face ravagii — 600 condamnări în 2 ani — Tribunalul din Paris a con­damnat în timp de doui ani 600 persoane, pentru trafic sau consumație de cocaină. Și cu toate astea, răul se întinde. Acum se agită ideea agra­vării pedepsei.­­ Cocainomania dă în ade­văr de îngrijit!

Next