Universul, septembrie 1922 (Anul 40, nr. 195-220)

1922-09-01 / nr. 195

ii ui mira Guvernul a promis că în cursul lunei Octombrie a. c. va fi în măsură să satisfacă doleanțele funcționarilor sta­tului. Din disponibilitățile bu­getare guvernul va mări sala­riile funcționarilor. Dar cum numărul funcționarilor a cres­cut considerabil de la răsboi în­coace prin creațiunea multor organisme quasi—parazitare— se impune întrebarea: augumen­­tarea salariilor actuale într’o proporție oarecare, va putea satisface nevoile reale ale tu­turor funcționarilor, în legă­tură cu scumpirea din zi în zi a traiului ? De­sigur că nu. In cazul acesta criza se va permanentiza, vom avea mereu nemulțumiri în clasa funcțio­narilor statului, până în ziua când viața economică și finan­ciară se va normaliza. Ce ar fi de făcut ca să înlăturăm criza permanentă ? Să suprimăm tot ce e­­ inu­til și cu caracter «somptuar», sau parazitar, din organismul nostru administrativ. De la răsboi încoace toate guvernele au lărgit statul­­major administrativ, sau au creat organisme administra­tive, fără ca interesele pu­blice să reclame imperios a­­ceasta. Avem câteva ministere în plus și un număr considerabil de direcțiuni, inspectorate etc . Statul nostru major adminis­trativ este supraîncărcat de organisme quasi-parazitare ; de servicii inutile, sau nu tocmai bine definite , de func­ționari superiori, cu titluri pompoase, ale căror atribu­­țiuni sunt prea nelămurite. Dacă statul nostru major administrativ s’a desvoltat în mod cu desăvârșire anormal și el a provocat creearea de servicii a căror folosință pu­blică este foarte contestabilă, cadrele normale ale diferite­lor ministere și instituții trec printr’o criză din cele mai grave. Așa se explică pentru ce, cu tot marele număr al func­ționarilor și al serviciilor, in­teresele publicului nu sunt sa­tisfăcute, iar serviciile pe care statul le gerează în mod per­manent, sunt într’o stare la­mentabilă, și responsabilita­tea de sus în jos, este iluzo­rie, cu toate că organele de control s’au înmulțit. Ministerele și marile admi­­nistrațiuni au un număr im­punător de inspectori genera­li, directori și subdirectori ge­nerali, cari, în principiu, tre­buie să conducă, sau să con­troleze ceva, dar, în realitate nu conduc și nu controlează pe nimeni. In statele personalului mai tuturor ministerelor și institu­țiilor publice sunt mistere, în ce privește rostul unor ser­vicii și atribuțiile unor înalți funcționari. Se înțelege de la sine ce in­fluență are asupra bugetului această organizație vițioasă. S’a vorbit de reducerea nu­mărului funcționarilor. Dar nu e vorba de reducerea unor șefi de blurouri, sau a unor dactilografe ! Serviciile normale și recu­noscute utile, nu pot­ fi puse în discuție. Operația cea mare trebue să înceapă de sus, de la sta­tul major administrativ, acolo unde există organisme fără rost, servicii inutile, funcțiuni pentru funcționari­, iar nu funcțiuni pentru marele public. Și când această operație se va­ efectua, când ministerele și instituțiile vor scăpa de e­­lementele­ parazitare și o se­lecție rațională se va face în cadrele administrative,­­unind statul va putea dispune de un număr de funcționari, co­respunzător nevoilor sale și el va fi în măsură să asigure funcționarilor de carieră o si­tuație materială convenabilă. PILI­!­EHEI«!! PILISIKI Declarațiile ministrului de externe Hanțe­viei — Acordul Intre cele patru state din Europa centrală.— Propun­erea Rusiei relativă la diefarmare. Relațiile cu Germania, Sașia, Lituania și statele baltice.—Interna­­tionalerea Niemenului. Ministrul de externe polon­e, Nanutovici a declarat ziariș­tilor, că politica­ externă a Po­loniei nu va suferi nicio schim­bare. D-sa a­­ constatat că, peri­oada de dificultăți internațio­nale prin care trecem, se da­­torește crizei economice din E­­uropa, care din nenorocire n’a fost micșorată de ultimele con­ferințe mari cari s-au ținut. Cea mai mare încordare a re­lațiilor internaționale a apărut în legătură cu chestia reparați­­unilor germane, așa cum a fost pusă la Londra. Polonia nu poa­te rămâne indiferentă față de această problemă care atinge în mod serios interesele vitale ale aliatei sale Franța și care tulbură în modul cel mai grav relațiile și solidaritatea între aliați pe cari se bazează pacea mondială. De aceea vom face tot ce ne stă în putință pentru a aplana dificultățile și a res­tabili buna înțelegere între a­­liați. Sunt convins că punctul nostru de vedere relativ la inte­resele generale ale Europei va fi aprobat pe deplin și va găsi sprijinul guvernelor din Mica înțelegere la conferința de la Praga. Acordul între cele patru state din Europa Centrală con­­stitue un element important în schimbul european. Importanța acestui acord, ca­re a fost recunoscută la Geno­va și la Haga, va trebui să a­­pară din nou în ajunul impor­tantei adunări a Societăței Na­țiunilor. Am încredere că Cehoslovacia va da dovadă cu acest pri­lej de o pricepere superi­oară a intereselor comune, perioară a intereselor comune, urmând exemplul amiciției ro­­mâno-polone, care se bazează pe interese și ocupări comune. Programul guvernului polon cu privire la mica Polonie ori­entală (Galiția) este îndestul de cunoscut de toată lumea. Alegerile din această regiune prescrise de guvernul polon, ■sunt un act de suveranitate na­turală­­ din partea statului polon asupra teritoriilor de sub fosta dominațiune austriacă. Sunt sigur­­ că rutenii se vor con­vinge de necesitatea unei cola­borări­­ cu statul polon, care a scăpat țara de calamități și pulnă. Având în vedere coordonarea Varșovia 29 August. sforțărilor noastre comuna, sunt convins, că în fața Ligei Națiunilor, statele din Mica în­țelegere vor da dovada de ace­iași solidaritate ca și la confe­rințele precedente. Cu privire la situația noastră geografică există o­­ colaborare din ce în ce mai strânsă, urmă­rind conservarea păcei în Eu­ropa orientală In­­ consecință a­­vem de gând să acceptăm pro­punerile Rusiei cu privire la convocarea unei conferințe pen­tru limitarea înarmărilor,­ la care vor lua parte statele limi­trofe și România. Deoarece de­zarmarea trebue să corespundă unui plan general, având în ve­dere­­ că Rusia nu e singurul ve­cin al Poloniei, guvernul polon va trebui să țină cont de lucră­rile So­cietăței Națiunilor cu­ privire la această chestiune. Ministerul de externe polon­­ constată că în ultimul timp ra­porturile între Polonia și Rusia s'au ameliorat. Sovieti a putut să se convingă de caracterul eminent pacific al politicei poloneze. Această ame­liorare a relațiilor s’a simțit mai cu seamă pe timpul vizitei la Varșovia a d-lui Litwi­­now; guvernul polonez datoreș­­te ca aceste raporturi să se des­­volte în sensul unei executări loiale ale tratatului­­ de la Riga. Deasemenea ar fi de dorit ca relațiile cu Ucraina sovietică să se desvolte pe aceiași bază. Cu toate dorințele noastre de a negocia direct cu Lituania spre a stabili în fine raportu­rile de bună vecinătate, guver­nul din Kowno respinge iniția­tiva noastră pe motiv că are di­ferențe teritoriale c­u Polonia, deși chestiunea Wilnei a fost definitiv rezolvată prin votul pe­­ care l-a dat populația acestui ținut. Cerem ca guvernul Litu­anian să înceteze cu persecuta­rea minorităților poloneze și ca zona neutră să fie împărțită. De asemenea cerem ca Niemenul să fie internaționalizat con­form tratatului de la Versail­les. Relațiile cu republica germa­nă au intrat în faza negocierilor economice. Ministrul de externe polon a terminat­­ declarațiile sale, an­un­țând că în curând Polonia va încheia un tratat de navigație cu Japonia, ■ ¤- -­ MOZAICURI INVINCIBILA ARMADA.­­ Dezastrul de pe vremi al „in­vincibilei armada” nu încetează să alimenteze cronica. Nu trece o decadă fără să nu se scoată din ocean ceva sfărămături din orgolioasa flotă a lui Filip al II-lea. Așa deunăzi s’a pescuit în golful Tobermory niște lem­nărie, o tavă de argint și arme provenind de la unul din aceste vase spaniole, iar cu câteva zile mai înainte s’a scos la suprafa­ță un tun cu­­ inițialele P. și I. (Philippe și Isabella) și în felul acesta interesanta­­ colecție se îmbogățește an cu an. Tritoriri sling la lime De si săptămâni lucrătorii metalurgiști din Havre sunt în grevă. Gratie concursului dat de primarul orașului, d. Meyer, și de toate autoritățile locale și clasele sociale, gre­viștii au primit însemnate a­­jutoare materiale și au fost liberi să organizeze întruniri, manifestații, etc. Greva amenința să se eter­nizeze, de­oarece lucrătorii erau foarte mulțumiți de bunăvoință excesivă a auto­rităților și a populației. Mi­nistrul de interne a atras aten­ția prefectului Senei inten­tate că primarul din Havre manifestă pr­ea mare slăbi­ciune față de greviști și i a pus in vedere, ca în înțelegere cu d. Meyer, să interzică ma­nifestațiile organizate de gre­viști. Prefectul, luând con­­flice. Prefectul, luând con­tact cu primarul, acesta din urmă a refuzat sa aplice mă­surile propuse de­ ministrul de interne. In urma acestui incident,din ordinul minis­trului de interne­, s’a ridicat dreptul primarului din Havre de a dispune de forțele po­liției.­­îl Prefectul Senei inferioare a luat el directiva menținere a ordinei în oraș și a­­interzis orice manifestație pe străzi. Greviștii, cu tot ordinul pre­fectului, simțindu-se încu­rajați de autoritatea comu­nală și de deputații și senato­rii locali, ca și de majoritatea populației, au organizat o ma­nifestație eri. Poliția a barat străzile. Greviștii căutând să rupă cordoanele jandarmilor, s'a iscat o încăerare. Din rândurile manifestan­ților s’au tras câteva focuri de armă împotriva polițiștilor Poliția a ripostat. Câțiva manifestanți au fost uciși și 30 de lucrători răniți. * Le Havre­­ 29. — Sediul co­mitetului grevei a fost ocupat azi dimineață de poliție, fără rezistență. 20 de arestări au fost operate. Ordinea a fost restabilită. ÎNMORMÂNTAREA VICTI­MELOR Lafayette. — Portul Havre e calm. înmormântarea victimelor se va face Marți. Lucrătorii din Paris au hotărât o grevă de 24 ore, spre a manifesta solidaritatea cu cei din Havre. Din 150 mii au răspuns la a­­pel numai 15 mii. S-au luat severe măsuri de ordine spre a se preveni orice incident. Un mandat de arestare a fost lansat contra lui Mont­­mousseau, secretarul confe­derației generale a muncei. lini teii... Un șofeur, beat încât abia se mai ținea pe picioare, condu­când ori ziua 'namiaza mare, în plin centru, un auto- camion, a sfărâmat capul unei doamne, ucizând-o pe loc, —­ ameste­­cându-i creerii cu țărâna. Acest șofeu­r, care, după crima lui, în nici o țară din lume n’ar mai fi scăpat teafăr din mâinile sutelor de oameni adu­nați, a fost deocamdată ares­tat. El va fi în curând pus în libertate, pe cauțiune, și peste vreun an sau doar, tribunalul, considerându-i ca circumstanță ușurătoare beția, — care în realitate ar trebui să-i fie cir­cumstanță agravantă, —­ îi va da șase luni închisoare, în urma unei calde pledoarii. Până atunci, femeea ucisă, — deocamdată în sala de necrop­sie la Morgă, —va fi putrezit de mult, și nu va putea aprecia „umanitatea“ care stă la baza unei asemenea nobile concep­­țiuni moderne:,, Masca de tei; A TREIA SESIUNE A CONSILIULUI SOCIETĂȚII NAȚIUNILOR — Ge chestiuni vor fi examinate la Geneva — — Atitudinea Austriei — Cea de a treia sesiune a întrunirii anuale dela Socie­tatea națiunilor, se va des­chide la Geneva la 4 Sep­tembrie 1922. Un anumit nu­măr de guverne a și făcut cu­noscut intențiunea lor de a trimite reprezentanți și au numit delegații lor, întrunirea va avea să se o­­cupe mai întâi de raportul prezentat de secretarul gene­ral asupra operei consiliului și a secretariatului și asupra măsurilor luate spre a exe­cuta hotărîrile întrunirei. Este probabil că cu acesta ocazie se va angaja o discu­­tiune generală,­în cursul că­reia vor putea fi abordate toate chestiunile cari nu fac obiectul unui raport deose­bit. Această discuțiune va o­­cupa probabil mai multe șe­dințe. întrunirea va avea să exa­mineze în urmă toate ches­tiunile cari îi sunt supuse, conform cu regulamentul in­tern aceste chestiuni se ra­portă . 1. La alcătuirea Societății Națiunilor.— Asupra acestui punct de vedere întrunirea va avea să se pronunțe asu­pra proectelor de amenda­mente la pact,­­proectul ca­nadian tinzând la suprima­rea articolului 10 și proectul van Karnebeek, privitor la înregistrarea tratatelor) ; a­­supra raportului comisiunii însărcinată de a studia pro­cedura de conciliere ; în sfâr­șit va discuta repartizarea cheltuelilor făcute de Socie­tate, N 2. La activitatea organiza­­țîunilor tehnice ale Societă­ței .— întrunirea va lun, cu­noștiința de rapoartele feomi­­siunii economice și finan­ciare , a comisiunii de comu­­nicațiuni și transit în sfârșit de organizaț­iunea igienei, unde o secțiune este însărci­nată să lupte împotriva pro­­pagărei epidemilor în Euro­pa orientală! Aceste organi­­­zatiuni vor trebui să se în­trunească în cursul lunei August, spre a hotărî rezo­­luțiunile pe care le vor pre­­­zenta întrunirea. 3. La dezarmare.— întru­nirea va lua cunoștiință des­pre raportul comisiunii mixte pe care cea din urmă întru­nire a însărcinat-o să elabo­reze un plan de reducere a armamentelor. Se știe că mai multe planuri de dezar­mare au fost prezentate co­­misiunei și că aceasta trebue — înainte de convocarea în­trunirei —să se pronunțe a­­supra aplicărei principiilor stabilite de Lordul Robert Cecil. întrunirea va avea de asemenea să ia cunoștiință de răspunsurile diferitelor guverne, la dorința exprima­tă la cea de a doua întrunire privitor la restrângerea chel­­tuelilor militare. 4. La bugetul Societăței— întrunirea va trebui să sta­bilească bugetul pe 1923 , să verifice conturile acelui de al treilea exercițiu financiar (1921) și să ia cunoștiință de raportul comisiunii de con­trol.. Va mai hotărî indem­nitatea de alocat judecăto­rilor de la Curtea de justiție internațională precum și fon­dul din care se vor scădea aceste cheltueli. 5. La acțiunea umanitară a Societăței Națiunilor, întrunirea va asculta rapor­tul înaltului Comisar al So­­cietăței Națiunilor dr. Nan­sen, privitor la refugiații ruși. Va lua cunoștiință de lucrările comisiunei con­sultative pentru traficul o­­piumului ale comisiunei permanente ,pentru lupta îm­potriva comerțului femeilor, de lucrările Comisiunei de anchetă asupra deportărei femeilor în Turcia și în sfâr­șit de raportul comisiunei pentru cooperarea intelec­tuală. 6. La afacerile politice,­­ întrunirea va avea să hotă­rască asupra cererii de admi­tere prezentată de Ungaria; va avea să examineze și pro­testarea guvernului lituan relativ la teritoriul din Vil­­na . Este probabil că alte di­ferite chestiuni politice vor fi de asemenea prezentate în fața întrunirei. LLOYD GEORGE VA­­ PLECA LA GENEVA Berlin, 29.— O telegramă din Londra anunță că Lloyd George va pleca la Geneva, spre a lua parte la sesiunea Ligii Națiunilor. AUSTRIA ȘI LIGA NAȚIU­nILOR Viena. 20. — Consiliul de miniștri austriac a hotărît de­legarea ministrului de ex­terne austriac, D. Gruenberg, la Geneva pentru sesiunea Ligii Națiunilor. Ministrul de externe austriac va propune Ligii Națiunilor luarea de măsuri grabnice pentru aju­torarea Austriei. In caz dacă ajutorul cerut va fi respins, guvernul austriac va păși pe calea indicată în convorbirile pe care cancelarul austriac le a avut pe timpul călătoriei sale la Praga, Berlin și Ve­rona. (Factor) DELEGAȚIA FRANCEZA Paris. 29.— Agenția „Ha­vas“ desminte știrea despre demisia d-lui Viviani din de­legația franceză de la Liga Națiunilor. D-l Viviani va continua să colaboreze. Delegația fran­ceză, care va lua parte la se­siunea din Septembrie de la Geneva, se compune din : d-nii: Bourgeois, Vivians, Hanciaux, Jouvenel, Noblet­­maire și Bartelemy. Știri și fapte din Rusia SOVIETELE FAC O NOUA PROPUNERE DE DEZARMARE Varșovia 29.­­ Guvernul so­vietic a făcut o nouă propune­re Poloniei, Statelor Baltice și României privitoare la dezar­mare. Guvernul polon a răspuns că in principiu nu are nimic de o­­biectat în contra convocării a­­­cestei conferințe, dar că nu poate accepta data propusă de Soviet, din cauză că sesiunea Ligii Națiunilor a fost convoca­tă pentru aceiași dată. PRESA RUSA IRONIZEAZĂ ACȚIUNEA SOVIETULUI — Conferința pentru dezarmare e o simplă manevră — Berlin, 29. — (Bador). Ziarul „Golaș Rossum­ comentează in mod ironic propunerile sovietu­lui cu privire la convocarea u­­nei conferințe pentru dezarmare. Curtis scrie ziarul rus — că de câte ori guvernul sovietic a vorbit de dezarmare, faptele lui dovedeau că se ocupă cu to­­totul altceva. Și acuma paralel cu propunerea de dezarmare, so­vietul a hotărit trimiterea de a­­tașați militari in strâmbare, în primul rând la Berlin. Afară de asta, circulă zvonul că Trotzki s-ar afla incognito la­ Berlin, iar renumitul colonel Baur, care a luat parte în toate comploturile monarhiste din Ger­­mania, se află la Moscova. Con­ducătorii din Moscova vor să pro­fite de situația tulbure din Eu­ropa pentru a-­și deschide drumul spre centrul Europei. ATENTAT ÎMPOTRIVA LUI TROTZKI — După știri publicate de Morning Post“, o parte din flota rusă din Baltica s-a răscu­lat în timpul unei reviste bom­bardând vasul pe care se găsea Trotzki. «r — „Le Temps“ crede a ști că rezervele sovietelor fiind sfârșite orice cumpărări de grâne vor fi oprite de aci înainte. — Arhivele comi­niste au fost sechestrate la Riga în urma arestării președintelui comisiu­nei secrete a partidului comu­nist. rom|[| Datorie aliaților O COMISIUNE ENGLEZA IN A­­MERICA. — DECLARAȚIILE PREMIERULUI BELGIAN Seafold, 29. — Săptămâna vi­itoare o comisiune va părăsi Londra mergând în Statele­ U­­nite spre a hotărî condițiunile aranjamentului datoriilor engle­ze către Statele­ Unite. Se ac­­centuiază că nu a survenit nici o sugerare din partea engleză pentru o scădere cât de mică a datoriei sale. „Observer” spune: Anglia va plăti fără nici o vorbă. Da fapt ea a imprumutat aliaților ei din Europa toate sumele ce le-a îm­prumutat de la America în a­­cest scop. A procedat astfel din cauză că creditul aliaților ei din Europa nu a fost suficient Statelor­ Unite care hotărîseră de la o vreme să împrumute bani numai Angliei. Lafayette 29. — Președintele consiliului belgian într’un in­terview acordat reprezentanților presei, referindu-se la insucce­sul conferinței din Londra, a declarat că este necesar să se rezolve chestiunea datoriilor in­­teraliate și să se acorde un îm­prumut Germaniei; pe lângă a­­ceasta a mai confirmat și ne­cesitatea de a se cer­tir­ui înțe­legerea* " j Demisia ministrului de justiție — CINE E SUCCESORUL d-lui I. Th. Florescu ? — D. Jean Th. Florescu, mi­­nistrul justiției, a demisionat, și demisia i-a fost primită. Conducerea departamentu­lui justiției va fi încredințată d-lui Emanoil Antonescu, profesor universitar, a cărui știință și vastă experiență în ale dreptului II indică pentru acest loc. Sh­in­ning dăunați de război Delegatul guvernului fran­cez șî englez, d. Lucien Vau­­ger, care acum 2—3 luni a tratat cu guvernul nostru chestiunea despăgubirilor ce ni se cuvin pentru sondele incendiate în toamna anului 1916, va începe zilele aces­tea nouă tratative. La primele convorbiri nu s’a putut ajunge la nici un rezultat, de­oarece s’au iscat neînțelegeri în chestia moda­lităților de plată. In urma unui schimb de­­ vederi între guvernele inte­resate, s’a ajuns la înțelege­rea ca să se trateze și sa se hotărască întâi despăgubirile ce au de primit dăunații par­ticulari și apoi să se vadă ce are de primit statul ro­mân pentru sondele ce-i s’au incendiat. Actualmente se întocmesc la ministerul de industrie, tablouri de toți dăunații in petrol, și de sumele ce au de primit fiecare. RADIOGRAME Roma 29 August Aviatorul Brakpapa, cu un a­­vion Fiat, a­ bătut recordul mon­­dial de iuțeală. Mediia orară kilometrică a fost de 330—­68. San Paolo, 29 Aug. — Crucișătorul american „Denver“, a luat pe bord lângă Haiti, Kid­replap,îmi care încer­case să facă raidul trans-atlan­­tic N­ew York-B­u­enos a­i­r­e­s , echi­pajul a fost salvat. — Mari masse de rebeli irlan­dezi s'au concentrat în comita­tul Loul­h, în scop de a încerca să pună stăpânire pe orașul Du­blin.­­— Ministerul de război ame­rican a deliberat asupra for­­mărei corpului de aviație, care ar cuprinde 500 aeroplane, 250 ofițeri, 10.0OO soldați, alte 300 hi­­droplane și un subsidiu pentru marina­ militară. Lafayette, 28 August — Președintele consiliului, Poincaré, a primit ieri pe Fethy- Bel, reprezentantul guvernului din Angora. . — „Havas“ desminte știrea că Loucher ar fi însoțind pe Herriot își călătoria sa, în Rusia, spre a începe convorbiri cu so­vietele. Lafayette, 29 August. — Congresul catolic a fost deschis la München în prezența a 20.000 persoane. Cardinalul arhiepiscop Faulhaber a pro­nunțat un discurs, în care a do­jenit revoluțunea germană. — întâie rezultate oficiale ale referendului din Suedia, a­­supra băuturilor alcoolice, au dat 33 mii de voturi contra și 28 mii pentru prohibirea lor. — A m­urit subit generalul Jacob Deventer, care a coman­dat forțele sud - africane in 1917—1919. — Mareșalul Pilsudski a­ fost primit cu aclamațiuni la Ziato­­witz; defilarea a durat un ceas. Mulțimea a deshămat caii de la trăsura presidențială și l-a condus la prefectură. — Societatea Națiunilor a pri­­mit oferta americană de a apro­viziona pe refugiații ruși din Constantinopol și a le asigura evacuarea. —Pavilionul portughez la expo­ziția cancelarului din Brasilia s'a surpat su­bit, omorând și ră­nind mai mulți lucrători. — Docherii englezi au boico­tat un steamer italian cu echi­paj fascist, care sosise la Car­diff. Partidul național fascist a publicat, cu această ocazie, un manifest, amenințând că va boi­cota navigația britanică. Germania fabrică gaze asfixiante Lafayette, 28.­­ Eieruri, nar­cotice și alcooluri au fost expor­tate din Polonia, pentru fabri­carea de filme cinematografice, dar in Germania sunt utilizate pentru prepararea de gaze asfi­xiante. Guvernul polonez va a­­pela la Societatea Națiunilor* C­ronica externă 2 © August Comisia reparațiilor’ din Paris se va întruni mâine. In această ședință vor fi ascultați reprezen­tanții Germaniei. Conferința de la Marienbad s’a sfârșit. Hotărî­­rile luate de­ reprezentanții Micei înțelegeri și ai Poloniei au consolidat sistemul alianțelor din Euro­pa centrală și orientală. Rusia sovietistă a propus convocarea unei con­ferințe pentru dezarmare, la care să ia parte toate statele limitrofe cu republica sovietistă rusa. Polonia a acceptat, în principiu, propunerea, dar această conferință nu se va ține decât după ce se vor cunoaște deciziile luate de societatea națiu­nilor în chestia dezarmării. După declarațiile fă­cute presei de ministrul de externe al Poloniei, politica Poloniei e pacifică și relațiile cu Mica în­țelegere și statele Baltice—afară de Lituania—sunt cordiale. Guvernul polon a angajat negocieri eco­nomice cu Germania și așteaptă ca înțelegerea să recunoască suveranitatea Poloniei asu­pra Galiției orientale.­­ După un comunicat oficial din Athena trupele turcești au atacat pe greci în două puncte din sec­torul Afion Kara-hissar. Atacurile turcilor au fost respinse. Nu se poate ști precis dacă aceste atacuri sunt preludiul unei ofensive serioase, sau ele au o legătură mai mult cu apropiată conferință de la Veneția. O­ comisiune engleză va pleca zilele acestea in Statele­ Unite spre a fixa condițiile aranjamentului datoriilor Angliei către republica nord-americană. Presa din Londra anunță că guvernul britanic nu va cere nici o scădere a datoriei sale. Presa italiană comentează favorabil posibili­tatea unei uniuni vamale stato-austriace. î0 de de­putați italieni au sosit la Viena spre a lua paideia conferința interparlamentară. Rebelii irlandezi amenință orașul Dublin. Echipajul flotei roșii din Baltica s-a răsculat. Vasul amiral, pe care se găsea Trotzki, a fost bom­bardat. Trupele sovietiste au suferit înfrângeri in Ru­sia albă. Răscoala țărănească în Rusia albă se întinde. Răspunsul Bulgariei, în chestia activității ban­­­delor a fost considerat nesatisfăcător de guvernele din București, Belgrad și Athena. Ministrul de externe grec a declarat ziarelor că atât Serbia, cât și Grecia doresc menținerea a­­lianței și nu au intenția să­­ denunțe tratatul. Mișcarea revoluționară se întinde in Albania. Intervionurile silei... Due i­n­­ iSi­i ® ia Jîfi — Conflictul din portul Constanța? — Dsslara­­țiile d-lui ministru 3. Mirzessu — Greva de la uzinele „Astra“ din Arad s’a produs cu câte­va zile înainte de incendiul de la atelierele „Grivița“ ale c. f. r. din București. Faptul acesta este de o im­portanță capitală pentru ne­voile căilor ferate și hotărî­­rea de rechiziționare, luată în ultimul consiliu de miniștri a avut de scop ca, pe baza le­gislațiilor existente, să se e­­vite nemulțumirile lucrători­lor rămași fără lucru și să se înlesnească posibilitatea de reparare a vagoanelor. Cum greva dela „Astra“ n’a avut un caracter econo­mic, ci unul trident maghiar, am cerut și obținut de la d. ministru al muncii, pentru interesul ce-l prezintă greva de la „Astra“, lămuririle de mai jos. CONFICTUL DE LA „ASTRA“ — „Conflictul colectiv dela „Astra“ — începe d. mnistru Mârzescu — n’are un carac­ter profesional sau econo­mic, cum au afirmat alte zia­re. Cauza grevei nu este sala­­r­irizarea, deoarece condițiuni­­le de muncă sunt stabilite printr’un contract încheiat li­ber între patroni și sindica­­­tul profesional, iar execuția convenției n’a dat loc la nici un conflict. De altfel, această convenție expiră în curând și condițiu­­nile stabilite vor fi verificate atunci. Este adevărat că acum 2—3 săptămâni lucrătorii au for­mulat două cereri modeste, cu caracter profesional, prin­tre cari era și chestiunea îm­­bră­cămintei. După intervenția inspecto­ratului regional al muncii, cererile au fost satisfăcute, fără nici o obiecțiune din partea patronilor. Lucrătorii erau mulțumiți și hotărîți să continue lu­crul. Cu toate acestea, chiar a doua zi greva s’a declarat, împotriva voinței a 80 la sută din lucrători și aceasta prin instigația și teroarea exerci­tată asupra muncitorilor de către agitatori străini, veniți de peste graniță, în scopul pe care-l învederează organiza­țiile naționale și internațio­nale din care au făcut parte și activitatea desfășurată în țările din care au venit. Aceste elemente străine, ca­re — după legeai sindicatelor­­ profesionale — nu pot face­­ parte dintr-un comitet de­­ conducere a sindicatelor na­­­­ționale muncitorești, au­ iz­butit să înlăture pe lucrăto­rii localnici, legalmente aleși de membrii sindicatului și să întreprindă o acțiune care urmărește un­ singur scop: de a împedica munca într’o uzi­nă care lucrează principal pentru stat și care, de la dis­trugerea atelierelor Grivița, câștigă o importanță covârși­toare pentru direcția căilor ferate. •­ Această situație ne-a fost denunțată nu numai de di­recția c. f. r. și de inspectora­tul muncii, ci și de o delega­­țiune de muncitori de la a­cea­ste uzine, venită acum o săp­tămână la mine.­­ In această privință nu exi­stă nici o îndoială posibilă. GREVA ArE UN CARAC­TER POLITIC Greva de la „Astra“ are um caracter politic și nu unul in­­­tern, ci extern. In fața acestei situații, se pune întrebarea: ce trebuia să facă guvernul potrivit le­gilor în vigoare ? S’a afirmat de alte ziare că măsura de rechiziționare a acestor uzine ar fi arbitra­­ră, neîntemeiată și fără pre­cedent în alte țări. Insă, din potrivă, măsura luată de gu­vern este întemeiată pe cea mai strictă aplicare a legii conflictelor de muncă din 1921, iar nici­de­cum pe baza rămășițelor unor dispoziți­­uni excepționale. , In primul loc, art. 4 din le­ge, spune categoric că: „ori­ce încetare de lucru pentru cauze străine lui, este inter­zisă“. Art. 16 zice iarăși catego­ric: „orice încercare colectivă de boicotare este interzisă în toate întreprinderile și insti­­tuțiunile statului, de orice u­­tilitate sau îndatorire ar fi ele, care funcționează în in­teresul public și a căror opri­re pune în primejdie existen­ța și sănătatea populației sau viața socială a țării“. Și le­gea enumără printre aceste înreprinderi, în primul rând întreprinderile de transport și pe cele anexe sau conexe lor. Art. 41 prevede și sancți­unea după care, în caz de în­cetare colectivă a lucrului, se va putea rechiziționa localu­rile, materialul, personalul de execuție și conducere pre­cum și tot ce este necesar pentru asigurarea bunului mers al întreprinderii. Astfel fiind, măsura luată de guvern nu este decât apli-

Next