Universul, noiembrie 1922 (Anul 40, nr. 249-272)

1922-11-02 / nr. 249

Șeful fasciștilor formează noul guvern italian Ploii și insttiiiii aici Belșugul de ploi din ulti­mul timp a adus o stânjenire înare în aprovizionarea ora­șelor. Nu-i chip să protestezi, firește, împotriva celor mai presus de oameni, dar putem cere totuși o mai bună îngri­jire a drumurilor din partea celor în drept, în vederea u­­șurării transporturilor de la uin centru la altul al țării. E­i vorba, bine înțeles, de trans­porturile cu cară și căruțe ale alimentelor de primă ne­cesitate ce ne vin de la­ sate. Dar ploile din urmă au a­­dus și alte neajunsuri după ele. Porumbul, pe alocurea, n’a fost încă ridicat de pe Câmp. Afară de aceasta, pro­­ducțiunea viilor a suferit și ea, — pentru că recolta de Struguri — tocmai într’un an de belșug — n’a fost culeasă în întregime. Sunt temeri și în ce priveș­te semănăturile de toamnă. Se presupune că grâul nu se va produce în cantitățile care să permită o disponibilitate mai apreciablă la export. In toată această ordine de lucruri, sunt unele ce se pot remedia prin mai multă bună­voință din partea celor caii "u căderea să facă o bună ospodarie generală, dar nu prea fac. In ce privește recolta viilor,­­ se nădăjduia­ că producți­­nea bogată din anul acesta a iefteni vinurile și­ va­­ face osibil un important export e struguri. Aceste perspective dispar asă, în fața situației de fapt. E o învățătură pentru viitor. Dacă împotriva de­monstrațiilor naturale nu ne putem ridica, putem face însă operă de prudență gos­podărească îndeplinind din timp muncile ce se impun în agricultură și la vii. Numai astfel putem pre­veni împrejurările grele și trece cu ușurință peste sur­prizele întâmplării, căreia nu-i putem cere să se potri­vească după nevoile noastre. Dar pentru facerea unei e­­ducațiuni serioase în această­ direcțiune, e nevoe ca domnii de la ministerul agriculturii să dea sfaturile necesare, lu­cru mai folositor, desigur, de­cât grija cea mare pe care unii o poartă, de pildă, lo­turilor demonstrative, numi­te astăzi rezerve de terenuri. E bine să ne obicinuim cu respectarea drepturilor celor mulți, căci numai aceasta este calea pe care se poate ajunge la­ îndreptarea relelor de care suferim și la norma­lizarea vieții. Și iată cum abundența ploilor poate să dea loc la­ reflection, în legătură cu gospodăria generală a țării și a cetățenilor în particular. Suntem curioși să știm însă dacă aceste considera­­țiuni vor fi înțelese așa cum trebue de către cei în drept și mai ales dacă autoritatea superioară se gândește să dea publicului lămuriri mai mul­te în ce privește ravagiile făcute de ploile din ultimul timp. u­ta Sa Hasisa Ma către Sindicatul ziariștilor Cu prilejul sărbătorilor inco­­mărei, președintele Sindicatu­­l ziariștilor a trimis M. S. Reginei, următoarea­ telegramă: M­. S. REGINEI MARIA A ROMÂNIEI Sindicatul ziariștilor din București, bucurîndu-se, ca tot­­deauna au bucuriile țârei, trii fine M. Voastre, Augusta pre­­zidentă de onoare a celei mai vechi societăți, de presă din țară, devotatele sale urări, cu prilejul marilor sărbători ale bicoronărei: , Să trăiești, Măria s.a­­ Președinte: Const. Bacalbașa Maiestatea Sa Regina a bi­nevoit a răspunde : D-lui Constantin Bacalbașa președintele Sindicatului zia­riștilor CASTELUL PELEȘ, Viu mișcată, mulțumesc dom­­ni­ei­­ voastre cât și întregului­­ Sindicat al ziariștilor din Bu­­­curești și fac pentru toți, din toată vi­ța, urări fierbinți de deplină mulțumire. Maria Demersul diplomatic al României la Budapesta îngrijorare in cercurile m­aghiare O PARTE DIN PRESA UNGARA CALIFICA DE MOJICIE DISCURSUL DE­PUTATULUI SZILAGYI — Din Viena ni se anunță că demersul diplomatic, anun­țat de ministrul de externe al României, a produs o vie agitație în cercurile politice din Budapesta. Presa opoziționistă ungară din Viena este scandalizată de faptul că nu s’a găsit ni­meni în parlamentul din Bu­dapesta care să ea ridice i­­potriva discursului de provo­care la război al deputatului Szilagyi, care după spusele ziarului „Becsi Ujsag“ ,,a ros­­t un discurs provocator de război, amenințător, și a fă­cut o interpelare mojicească la adresa României“. / Fin­ inchill l­rai ill O STRANSA COOPERARE CU FRANȚA. — TRATATUL CU IRLANDA Sean­ld. 30. — Noaptea tre­cută noul cancelar al tezau­rului Stanley Baldwin, a ros­tit o cuvântarea la Worces­ter, in legătură cu campania electorală. Referindu-se la chestiunile de care guvernul va trebui să se ocupe cât de curând dânsul spune că guvernul va încerca de a asigura o coope­­rare mai bună cu Franța. Cât timp Franța și Anglia nu vor lucra în unire va fi imposi­bil de a ajunge la o soluțiune, atât în chestiunea reparațiu­­nilor cât și în chestiunea da­toriilor, care au fost origina tulburărilor financiare din lume. Ar fi zadarnic a încer­ca o soluțiune fără această cooperare. ” Tratatul cu Irlanda va fi privit de noul guvern, ca chestiune de onoare. Printre diferitele cauze care au adus actualele tulburări putem ci­ta, cu deosebire, grelele im­pozite. Nu numai industria a fost paralizată însă aceste măsuri au apăsat greu popu­lația­ săracă. Aceste impozite vor putea fi reduse numai prin micșorarea­ cheltuelilor și aceasta este greaua însăr­cinare care trebue să o înde­plinească guvernul. Și gu­vernul este ferm hot­ărît a o face. no* Moartea misterioasă a regelui alexandru al Gre­c­iei — o anchetă se va deschide ?­­ Athena. 29. —Mare sensație a produs aci un articol publicat de ziarul „Ele­s­te,­on gima” privitor la împrejurările mis­terioase în care a încetat din viață fostul rege al Greciei, A­­le­xandru. Ziarul cătat cere să se deschidă o anchetă spre a se stabili științificește, cauzele decesului regelui ■ Alexandru. ■ [UNK]Elefterou Vana” pretinde că neglijențe criminale ar fi grăbit, sau ar fi provocat moar­tea lui Alexandru. Se știe că acum doui ani fos­tul rege al Greciei a fost muș­cat de o maimuță, și în urma acestei mușcături­, el a­­ încetat din viață, .......rV Silfii PILII É IMN­ —Noul guvern Mussolini — Situația politică din Huifa e foarte­ interesantă prțin schim­bările ce le-a provocat apariția in arena politică a­­ fasciștilor. Care e origina fascismului? Fascismul s'a născut in epoca când Italia era frământată, de două curente egal de primejdi­oase: demagogismul și comu­nismul. Mussolini a organizat fascis­­mul cq_ o reacție a naționalis­mului împotriva, acestor două carențe, care amenințau să tâ­rască. Italia la lupta de clase și deci­ la anarhie. Ca să isbutească in această direcție, fascismul a fost silit să­ recurgă la o organi­zare (j­as­­-militară și chiar la violențe, provocate, de, violențele și amenințările comuniștilor. Violența­ nu­ es­te un scop, pen­tru un partid politic și nici un mijloc recomandabil, dar situa­ția anormală din Italia, agita­țiile internaționale au­ determi­nat pe fa­sc­ști să înăbușe o miș­care periculoasă, pentru intere­sele,­­superioare ,ale statului ita­lian. Acum, când f­asciști s'au im­pus ca, partid de guvernământ, când regele, a însărcinat pe d. Mussolini, cu formarea noului minister ei vor întocmi un pro­gram in legătură cu restabilirea or­dinei în țară și înlăturarea luptelor de clasă, ca și pentru consolidarea țării prin reforme menite, să satisfacă nevoile pă­turilor sociale. BENITO MUSSOLINI șeful fasciștilor, care a fost în­sărcinat cu formarea nou­lui guvern MOZAICURI DESCOPERIREA UNEI CO­METE NOUI. — In observatorul astronomic din Hamburg, dr. Bar­de a­ descoperit, în constela­­țiunea Lebedei, o nouă cometă, a cărei curs.­Este îndreptat spre sudist. Cometa, a cărei mărime este de 11.5 nu se poate observa decât cu­­ instrumente bune. A fost însemnată cu 1922 c. O LICITAȚIE INTERESAN­TA.­­ Zilele acestea a fost ]a New­ York o nouă, sensație. Ge­raldine Farrar, cu prilejul ple­cării sale de la Opera Metropoli­tana, a scos la licitație întreaga ei garderobă de teatru, costume, peruci, ghete, evantaiuri, șaluri etc. precum și mobilele și cele­lalte lucruri ale splendidei sale locuințe. Printre hainele ei de teatru se­­ găsește și vestitul costum al,,re­ginei Fiametta” de bl­ocat cusut cu aur și brodat cu safire, pre­cum și costumele .,Faust”, pe care le-a purtat artista la primul­ ei debut la Berlin în Margareta. Geraldine Far­rar a divorțat de curând de bărbatul ei. RA­MAȘIȚELE, PĂMÂNTEȘTI ALE LUI CHOPIN VOR FI TRANSPORTATE IN POLO­NIA. — Ziarul „Leczpospolita“ spune că in cercuri franceze se agită ideea ca rămășițele pă­mântești ale lui Chopin, cari se odihnesc, după cum se știe, în cimitirul Pere la Chaise din Paris, să fie transportate în Po­lonia. Inima lui Chopin se afla deja într-o biserică din Varșo­via. O serie de personalitați marcante franceze au făgăduit ajutorul lor. fi apărut: ALMANAHUL „UNIVERSULUI1' S’E API 3925 Cu o. Foarte hospit și ma­terie calendaristică, lite­rară­, științifică și nume­roase Hast­rațiuni. Un vo­lum bogat pe hârtie ve’­lină. De vânzare la toți li­brarii, chioșcarii si’ de­pozitarii de ziare din fără Exodul tragic al populației creștine din Tracia orientală O provincie pustiită. — In sectoarele ocupate de englez , francezi și italieni. - Bandele ne­­regulate turcești și au făcut apariția. - Insta­larea autorităților turce­ști reja trimisul nostru spesial --­ Constantinopol, 29. — Ia Tracia orientală continuă exodul populațiunei civile... Dacă drumurile din interior sunt goale de oameni și ve­hicule, către frontiera de vest ele­gem de convoiuri. Satele din Tracia sunt pustii. Nu se mai zăresc fumuri la nici un coș de casă... Ținutul pare mort; nu e nici o activitate... Pretutin­deni tăcere, ruini... Bandei­ neregulata operează IN SECTORUL BRITANIC Prefectul din Plod­o­st­o a a­­nunțat că aproape 25 la sută din populația grecească să­rată a rămas pe loc. d­upă alte­­ informații in­­treagă populație grecească pa­­­răsește Tracia, îndreptându se spre vest de Muradh­.­­ 2000 din 4000 de refugiați la­ Karkivi au fost îmbarcați. Refugiații din Ked­an au fost transferați la Ipsala. Foarte puțini refugiați se mai găsesc în „Caza“ Enos. Un ofițer englez, a văzut în­tre Masjara și Rodosto o ban­dă tu­rcă, care a atacat un con­voi de țărani greci, în apro­­­piere de Ainivsik. Satele Sarp­­dere și Kadârchioi, aproape de Ipsala, au fost complet dis­truse ele bandele neregulate turcești. Locuitorii din satele turcești au fost obligați, de circa zil­ei să predea vitele și căruțele lor. Mulți țărani stau ascunși în munți de 15 zile. Un alt ofițer englez a con­statat că un sat în apropiere de Sulemani­c, e în flăcări. Satul acesta era locuit de armeni. Comandantul britanic din Rodos­to informează că până la 23 c. nu se mai găseau în închisori decât 4 turci bă­nuiți că ar fi asasinat câțiva armeni. El crede că autoritățile gre­cești au manifestat imparția­litate față de toată lumea. IN SECTORUL ITALIAN Acum câteva zile o bandă de 30 comitagii turci, sub ordinele unui ofițer, a apă­rut la Serai. Oamenii aceștia purtau uniforme verzi și e­­rau bine înarmați.­­ Un soldat grec a fost ucis la Ciorlu și un turc a fost ucis de greci. Cea mai mare parte din populația grecească din Vize a emigrat. Muhtarii din districtul Se­rai au fost însărcinați cu ad­ministrația satelor, sub su­pravegherea autorităților ita­­liene. IN SECTORUL FRANCEZ — Bande între Midia și Kir­kilisse . Mișcarea de retragere a trupelor grecești, în regiunea Kirkilisse a început în ziua de 22 c. Comandamentul francez a procedat la insta­larea unei administrații pro­vizorii. Bande neregulate au apă­rut între Midia și Kirkilisse. Detașamente franceze par­curg această regiune. LIPSA DE PAZA LA FRON­­TIERA Din Sofia se anunță că sol­dații grăniceri greci din Tra­cia au părăsit posturile lor, fără ordin. Ministrul de război bulgar a dat instrucțiuni posturilor de la frontieră cum să proce­deze în asemenea cazuri. El a ordonat ca soldații greci, o­­dată prinși pe teritoriul bul­gar, să fie dezarmați și ex­pediați în interior. Pe o lun­gime de 30—40 km., frontiera Traciei orientală nu ar fi pă­zită. O INTERVENȚIE A D LUI VENIZELOS I). Venizelos a expediat o te­legramă din Londra comitetu­lui revoluționar din Atena­, în care își exprimă ge­menea ta iuțeala cu­ care se efectuează evacuarea Traciei orientale de populația greacă, provoacă confuzie și pagube incalcula­bile. D. Veni­zelos a cerut ca evacuarea să se facă mai în­cet, din motive de ordin uma­nitar. Comitetul revoluționar, a­ trimis instrucțiuni în acest sens autorităților grecești din Tracia. Ministrul pre­vederei sociale, d. Doxiade, a fos­t în Tracia orientală, spre a su­praveghea condițiunile în care se face exodul populat­iun­ii STABILIREA AUTORITĂȚI­LOR TURCEȘTI In­ urma hotărârii luate­­ în­­tr'o reuniune ținută de gene­ralii aliați și la care a fost convocat și Re fel pașa, ocupa­rea Traciei orientale de jan­darmeria turcă și instalarea autorităților civile otomane administrative, va începe­ la 30 octombrie­­. La această dată jandarmii și funcționari turci vor fi ex­pediați­ în regiunile Ciprru, Silivri și Sarai. E posibil ca Refet pașa, guvernatorul pro­vizoriu al Traciei orientale și Sukhi-bey, vaHul din Adria­­nopol, vor lua­ în a­ceeaș zi posturile lor în primire. Localitatea Vize va fi ocu­pată la 31 Octombrie , iar, De­­mirchioi la 1 Noembrie. Autoritățile grecești vor e­­xercita îns­ă atribuțiile­ lor, în unele părți ale Traciei și după 30 Octombrie, cu toată dispo­ziția prevăzută în convenția de la Mudania, în sensul opus. Assim bey va fi numit mute­­șarif la GaliraH, iar Tewfik bey, va îndeplini aceea­ș func­țiune la Kirkilisse. UN INTERVIEW CU REFET PAȘA, DICTATORUL TRA­CIEI Refet pașa, care va­ avea titlul de „comandant șef al trupelor din Tracia“, e de câ­teva zile în Constantinopl. Am solicitat o întrevedere lui Refet pașa în legătură cu noua sa funcțiune. Aceasta întrevedere mi-a fost­ imediat acordată. Refet pașa mi-a declarat, în ce privește instalarea au­torităților turcești, următoa­rele : De fapt, la 1 Noembrie cazaș­urile Silivri, Ciorlu, Se­­rai, Vize și Demirchioi vor fi ocupate d­e jandarmii și au­toritățile noastre. La 8 Noembrie ne vom in­stala în districtul Kiîkilisse , iar până la 15 Noembrie, în districtul Rodosto. Restul Traciei, până la flu­viul Marița, sangiacul Adria­­nopol și Gal­roix vor fi preda­te autorităților noastre între 15 — 20 Noembrie. Cartierul meu general va fi instalat la Ciorlu sau Lule-Burgas, am­bele fiind puncte centrale. Nu sunt guvernatorul pro­vinciei și deci nu voi fi obli­gat să am reședința fixă la Adrianopol. Pe lângă cartie­rul meu general fix, voi avea și un cartier general ambu­lant. — E adevărat că veți lua unele măsuri de ordin mili­tar, care vor interesa de­­aproape populația civilă ră­masă ? — S’a răspândit svonul că voi lua prizonieri oameni va­lizi. Nu e adevărat. Legile guvernului meu vor proteja pe toți locuitorii fără excep­ție. — S’a anunțat formarea ui­nei miliții speciale în Tracia. — Știu. Se afirmă că voi trimite în Tracia, sub nume­le de jandarmi, ofițeri și sub­ofițeri care vor avea misiu­nea să organizeze o miliție, cu scopul de a ataca, la ne­voe, pe aliați. E o calomnie. N’am­ ofițeri mulți cu mine, ci numărul de ofițeri strict necesar m­u­siunii mele pacifi­catoare“, 7 V Floridor. MUSTAFA KEMAL PAȘA în costum de ienicer (Din manifestele de propa­gandă turco-bulgare, răspân­dite în Bulgaria) Propaganda sepialistă Cronica­­ externa in­ Bulgaria 30 Octombrie In Italia domnește liniștea. Fasciștii au ocupat orașele Florența, Piza și Cremona. In urma refuzului d-lui Sa­­landra de a forma ministe­rul, regele a însărcinat pe d. Mussolini, șeful fasciștilor, cu constituirea noului cabinet. Rămâne să vedem cu cine vor colabora fasciștii. D. Gio­­litti, în discursul ținut la Cuneo, a declarat că el e dis­pus să colaboreze cu fasciștii, d­e­oarece ambele partide do­resc să mențină ordinea so­cială și să păstreze toate fruc­tele victoriei Sub influența viguroasei reacțiuni naționale a fasciș­tilor, toate celelalte partide din Italia au suferit modifi­cări simțitoare. Astfel, in partidul catolic, influența demagogului Stur­­zo, a slăbit, iar partidul popu­lar și cel liberal, evoluiază vădit spre dreapta. Partidul socialist italian e complet dislocat. La 30 octombrie vor sosi la Berlin membrii principali ai comisiunii reparațiilor în nu­măr de 35. Ambasadorul francez din Berlin a fost rechemat. Guvernul turc din Angora a primit invitația puterilor aliate de a participa la con­ferința d­e pace și el a accep­­tat orașul Lausanne ca sadiu al acestei conferințe. D. Venizelos a primit să prezideze delegația de pace a Greciei la conferința de la Lausanne. Cancelarul german, dr. Wirth a declarat că Germa­nia nu va putea îndeplini prestările în natură, conform angajamentelor luate. Delegații societății națiu­nilor continuă deliberările confidențiale asupra progra­mului de reforme și asanare a finanțelor Austriei, întoc­mit de Seipel, cancelarul re­publicii austriace. Numirea lui Brockdorf-Ran­ izau ca ambasador al Ger­maniei la Moscova a provo­cat o rea impresie la Londra și Paris, de­oarece el a refu­zat să semneze în 1919 trata­­­tul de la Versailles. Cercurile politice germane privesc cu scepticism trata­tul de la Rapallo, încheiat cu Rusia sovietistă, de­oarece până azi el nu a dat roadele așteptate. Ministrul tezaurului brita­nic, Baldwin, a declarat că guvernul va încerca să asi­gure o cooperare mai bună cu Franța, de­oarece fără a­­ceastă cooperare nu se va pu­tea rezolvi chestia reparații­lor și a datoriilor interaliate. FILME S’a însurat de curând. Are multe însușiri, dar cea cu care a captivat pe frumoasa-i soție, este timiditatea. Stângaci și ru­șinos, abea adică ochii asupra femeilor. — și această sfială fa­ce ravagii în anumite inimi fe­­menine. Trăiesc foarte bine ; singurele momente neplăcute se datore­sc geloziei, nevașter Hin­du-­i teamă că s’ar putea opri și alte atențiuni asupra scumpului său bărbat. Până se ’napoiază el de la Palatul Justiției, unde are multe procese, ea suferă­ gândul că poate să aibă cliente dră­guțe și adversare nostime, — nu se știe care din aceste două categorii sunt mai primejdioa­se, — o torturează. Și când îl vede seara, îl privește câte un sfert de oră drept în ochi, ca să afle din misterioasele lor scli­piri dacă a fost cuminte sau nu. Ușor de înțeles, ce greu i-a venit zilele trecute, când el, i-a spus: „ —- Dragă, mâine mă duc la Giurgiu. Am un proces foarte important. I-a făcut dovada cu acte și ea n'a avut încotro. A plâns până la despărțire, l-a sărutat de ze­ce ori și l-a jurat de douzeci­­ că nu se va uita la nimeni. La gară, a găsit pe ceilați a­­vocați, cari plecau ca să plede­ze în același proces, alături cu el sau pentru partea cealaltă. Ei știau meteahna d’acasă și-și puseseră în gând să-i facă o farsă. La Giurgiu, procesul, ca de obicei, s’a amânat dela început. Avocații s’au dus la restaurant și s’au întins la vorbă. Conform planului, stabilit, unul din ei a dispărut pentru o jumătate de oră. Cu 20 minute înainte de ple­carea trenului, și-au luat geam mantinele, s’au suit cu toții într’o trăsură și au dat fuga la gară. In București s’au despăr­țit de pe peron. Când a sosit acasă, nevasta, în pragul ușei, s-a apucat de mâini: — Uitfi-te la mine ca să văd dac’ai fost cuminte. El a privit-o cu atâta senină­tate, în­cât ea l-a sărutat cu foc. — Du-mi valiza, ca să-ți scot cărțile și să-ți aranjez lucrurile. Dar abea atinse vraful de o­­biecte, și casa răsună de un ți­păt. Ea se repezi la el, vrând să-l sfâșie cu o mână și agitând în cealaltă un „soutîpnt-gorje”, mototolit, vârât în valiză la ho­tel, de prietenul care dispăruse de la masă, ca să-l cumpere de la o artistă de la șantan. El a încremenit, și asta a în­dârjit-o și mai mult. Pe urmă toate declarațiile, toate jură­mintele, toate pledoariile n’au putut să-i șern­nă din că­pșorul drăguț și a prins ideea că corpul delictului jucase un rol adevă­rat. A trebuit să i se prezinte în grup toți­ confrații din proces și să-și dea cuvântul de onoare c’­a fost o farsă, pentru ca s’o mai potolească. Și încă­ are îndoeli, bănuind că solidaritatea din ba­rou, dovedită în atâtea împre­jurări, ar putea să-i treacă drept farsă, o întâmplare trăită, la care: •— o ! —­ când se gân­dește, i se sburlește părul moș și bogat, — Don José­, -i se gân­­d un fru­é- L 1 ÎNCORONAREA ȘI PRESA STREINA — Un articol al ziarului „Times“ — Ziarul „Times“ din 24 Oc­tombrie publică sub titlul: „­O șansă pierdută a Româ­niei“ un articol de impresi­­uni personale asupra înco­ronării suveranilor noștri. Iată principalele părți din a­­cest articol, pe care le publi­căm sub titlu de document: „Încoronarea, a­ dat un de­plorabil exemplu de ce poate să fie o politică greșită pen­tru o țară. România dăduse 1­urnei spectacolul edificator al popii in[junilor nouilor sale pro­vincii unite cu bucurie pen­tru a proclama devotamentul lor pentru rege. Poporul în­suși era de asemenea dispus pentru aceasta. Dar evenimen­tul a fost exploatat de d. Bră­­tianu și de partidul de la gu­vern. Rezultatul a fost o com­pletă nereușită, a celebrării u­­nitații naționale, și, în afară de popularitatea personală a regelui și reginei, a apărut ca o farsă. Mai întăi s-a produs refu­zul partidului național din Transilvania de a se duce la serbări cu toate că vechia ce­tate a Albei Iulii a fost aleasă pentru încoronare ca un fel de­ compliment, pentru româ­nii din Transilvania și Ba­nat. Ei s'au aținut — cu toate că au declarat în mod limpe­de că realitatea lor față­ de dinastie rămâne nediminua­tă — ca o protestare împotriva plodului scandalos în care partidul liberal a corectat­ alegerile în scopul de a ob­ține majoritatea în provin­ciile în care nu are nici o te­melie suficientă. Partidul ță­rănist a luat aceeași atitudi­ne pentru motive asemănăto­­roc­­e. Celelalte partide au fost toate de părere ca încoronarea­ să se facă ele un guvern de coa­liție, dar d.Brătianu era hotărit să asigure meritul de a fi înco­ronat pe regele României Mari sie-înst­și și partidului său. Publicul în general era in­dispus de sumele mari chel­tuite cu încoronarea într'un moment in care finanțele Ro­mâniei nu sunt în stare toc­mai prosperă.­„La aceasta se adaogă mă­surile poliției secrete. „Norul, care a atârnat asupra încoronării la Alba-Iulia, s’a ridicat, puțin în ziua următoa­re, când regele și-a făcut intra­rea pe străzile Bucureștilor. Regele și regina și simpaticii lor fi și fiice sunt toți ex­trem de populari, și greșelile guvernului n’au putut opri po­porul Capitalei ca, să stea cea­suri întregi, în ploaia­ deaisă pentru a-i saluta. Cei zece mii de primari au făcut regelui o minunată ovație și împăr­țiți pe comune se întreceau în manifestații de lealitate. Dar răul a trecut. Ungurii își frea­că de pe acum, mâinile și nu vor întârzia să tragă foloase din cele întâmpinate“. Călătoria pe C. F. R, moartea . Al meu e­ti­ni...

Next