Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)
1923-12-01 / nr. 305
val. !AU BON GOUT LIPSCANI, S RAION SPECIAL = = de ÎNCĂLŢĂMINTE lift Mini - Preturi Enertiosale filete ; Pantofi bărbăteşti 10 iei 410 du. Pantofi pentru dame „ „ 480 „ filete pentru copii „ „3-6,, Meni mai eftin ca ori unde adesea /nou fo/ui ■ Compania Anglo - imericana | Bucureşti Strada Carei 50 «i Elfria Piaţa Unirel IO S oferă prompt din depozit motoare de Benzina, solide şi economice 15 Motoare 6 HP. Oew? 10 „ 6 HP. Oewa transportable 5 motoare 6 HP. Oew 1 circular de tăiat lenne ? motoare 8 HP. Deutz X 1 motcr 10 HP. , tV1 , 11HP.Drmstadt 2 motoare 14 HP. cnra ,1 motor 15 „ BUnchner 2 motore 16 HP Bachman 1 motor 20 HP Bachman 1 „ 20 . Münchner 1 .82 HP. Darmstadt 1 moor85 HP. Esslingen 1 „ 66 HP. Darmstadt Imkers- _____ ii ii —in ninimniw—rum F aSarficIt^ Maşini And. Reger S. A (Sibiu) Oferă și livrează prompt ».ort fcărĂ işti de 36 şi 42 ţ.di pentru 2 perechi de pietre. Mots are ele Ssenzin* de 6 HP. Motoara cu circular pentru tolatemne. Sfărâme toare ce porumb simple şi Cube cu ventilatoare. TPIOAITE. Maşini pentru prelucrarea însi (Pine, Maşini de scărmănat, Qarace, Lup scărmănător, Maşini de tors etc. OFERTE LA CERERE Preturi foarte avantajoase ewi 1 Motor Diesel 65 HP GATERE s ItpkWUlK DICKTEKH« »BEL-MASCHINEN ABKICHTHOBEL MASCHINEN FKAES-MASCHINEN LAKGLOCHMOil K- M AsCIKEN etc. etc. VINDE DIN DEPOZît SOCIETATEA AH. ROM. BE COMERT FOST NICOLAE FifHER BUCURESTI Ho * Str. SMARDAN V- 1 ImgIhkki cHLCULIsTT DIN KAHRICA LA dispoziţie Boli de rinichi TBK răceli, tuşă măgărească, bronşite, dureri de sare vindecă radical ihMUHiJRii 1e creţi la toate farmacii e ain Iară. Se expediată cu rambursă dela cinci cutii in aus. Costul 25 LEI cutia. Singurul Iepresentant pentru toată tronti na • Casnţa poştală.ro, IZ7 Ga- I laţi 6276 intr’un singur AN puteţi câştiga o avere 2.580.601 Iei sau 2.208.880 iei sau 1.000.680 lei sau 060.000 lei etc. Numai ca 50 lei pe lună Cump rând in 12 rate iu- | nare obligaţiuni. Trimiţând ime- diat 50 lei prima rată pârtiei- [ păţi tragerea apropiată 1 a i nuarie. Toate instrucţiunile gratis. Comptuarul Comercial Belgo-Român, Brăila. 6249 ii in illetii Pei 6.Q0tf*00G i total sau parţial in rangul 1 sau , după cred pe case mari ori r.tor'-* Mcatruia. Se primesc oferte spri las* numai del* Proprietari, la ziar căsuța 61 P. ; 6273 1 TKNTVT-Fz? ...- -- ■ 1 1 .......... " " .........-- -.— ^UniversuF irt tară ! BRAILA Evadare. — încercare de sinu- I cidere. — Destituire. — Furt de cai. — Spargere. — Furt. Asta noapte, «. evadat din in. I chisoarea gamizonei banditul Vasile Ciocanu. —D.ra Jeana Serbănescu, tn etate de 22 ani, din str. Orien- I tală 81, a Încercat sa se sinueii dă luând sodă caustică. Cuprinsă de dureri atroce a fost transportată la spital, unde i s’au făcut spălături stomacale. Nu se cunoaște motivul sinuciderii. — Pe ziua de 1 Dec., a fost destituit agentul Ion Baciu, acuzat că dându-i-se în primire un vagabond spre a-l preda siguranţei din Bucureşti, i a dat drumul. — Gheorghe Stan şi Iancu Jiteanu au reclamat postului de Jandarmi că astă-noapte li s’au furat 3 cai. — Necunoscuţi au pătruns în locuinţa lui Niculae Gabrielescu din str. Păcii 89. In lipsa acestuia de acasă, şi au spart şifonierul furând 10.000 lei, bijuterii şi obiecte de valoare. — Săteanul Gheorghe Meranu din Bordei.Verde a reclamat secţiei respective că i s-a furat în obor suma de 65.000 lei. — Brigada de siguranţă a fost sesizată că în Constanţa a fost arestat Regel Hussein, care a comis un furt de 30.000 lei în prejudiciul şcoalei catolice din localitate. Hoţul a declarat că a vândut obiectele furate unui comerciant anume Cristea Crihan, din str. Sf. Constantin nr. 8. CONSTANTA Arestare. — Descindere. — Diverse. Siguranţa a arestat pe pungaşul de buzunare I. Marinescu, care a fost înaintat prefecturii de poliţie. „ Brigada de siguranţă a făcut ieri o descindere pe vasele serviciului maritim român din port, având indicaţia că unul dintre focari ar fi cumpărat nişte efecte provenite de la o spargere făptuită de I. Marinescu, despre a cărui arestare am vorbit mai sus. — Cu vaporul „Regele Carol" au plecat ierispre orient d. A. Kasana, secretar al legației ja- j poneze din Berlin, și d. Toma Madli, curier diplomatic ceho , slovac. — Cu vaporul „Bulgaria" au f ' sosit din Constantinopol diplomatul japonez Sihudo și diplomatul Nowani, cari au o misiune economică specială pentru Bulgaria. GALATI Fut de automobil. — Arestare. Crimă. — Diverse. Eridim., pe când şoferul Moise Avram se afla cu automobilul nr. 27 la gară, a venit şoferul Alexandru Bombea din str. Brăilei 67, care l-a rugat să-i permită să încerce maşina. Nebănuind intenţiunea ce o avea şi fiindu-i prieten, i a Încredinţat maşina cu care Bombea a dispărut. I — Agenţii comendurli au arestat pe Toma Petre, dezertor de la atelierul de reparaţii al corpului III armată, care este şi autorul mai multor furturi ,comise în oraşul nostru. — Ştefan Rădulescu din str. Poiţta Veche nr. 5, în urma linei certe cu soră sa Maria Rădulescu, a tras asupra ei mai multe focuri de revolver fără însă a o atinge. Criminalul a fost arestat. — Pe ziua de 1 Ianuarie se va face o mare mişcare în personalul primăriei Galaţi prin faptul că s’a dispus scoaterea la pensie a tuturor slujbaşilor cari au limita de vârstă şi anii de pensie. DPROHOI Sfinţirea Ibericei din Herta.— In orăşelul Herta, s’a inaugurat zilele trecute biserica „Adormi- , rea" dela cimitirul din Herta, care urmează să servească de capelă pentru cimitirul acesta şi de biserică pentru locuitorii satului Movila din apropiere. Sfântul locaş a fost ridicat din I iniţiativa def. Iorgu Tăutu, din I . Herţa, care — prin testamentul său — a lăsat o Însemnată su Imă de bani în acest scop, iar I d. maior Haralamb Mitoş, exe- i cutorul său testamentar, a de- săvârșit frumoasa operă, contri- buind personal, cu sacrificii bă- j nești, la terminarea lucrărilor. De asemenea au donat diver- j se sume de bani în acest scop d-na Maria G. Stârcea, sora def. Iorgu Tăutu, d. D. Chiriac, d-na Miloş a oferit un vestmânt în fir foarte scump, iar dna şi d. D. Ionescu au oferit un potir şi sfeşnic, vizeând sfântul locaş cu cele necesare. ’ Nu trebue trecută, cu vederea nici însemnata contribuţiune a primăriei Herţa. D. primar Dimitriu a făcut să se doneze suma de peste 40.000 lei, graţie cărui fapt lucrările au putut fi terminate. Cu prilejul sfinţirei capelei, d. maior Haralamb Miloş a ţinut o frumoasă cuvântare, prin care a descris pempeţiile prin care a trecut ridicarea acestui monument, a cărui piatră fundamentală a fost pusă in Iunie 1908 şi care a fost desăvârşită abia după 15 ani, aducând elogii tuturor acelora cari au pus umfirul la Înfăptuirea operei creată de def. Iorgu Tăutu. Accident tragic. — Din Pomârla vine vestea unei dureroase nenorociri întâmplată acolo şi care a costat viaţa unui băiat. La moara cu motor a lui Simion Stoleriu a venit într’o zi şi băiatul Niculae Surmei, un etate de 15 ani Dânsul s’a apropiat prea mult de motor şi la un moment dat a fost apucat de cureaua de transmisiuire, care l’a zdrobit cu desăvârşire, omorându 1 pe loc. Convocarea comercianţilor. „ Toţi comercianţii din oraşul şi judeţul Dorohoi, cari fac parte atât din Sfatul Negustoresc, cât şi din Liga comercianţilor săteni, astăzi fuzionate, au fost convocaţi in localul Sfatului Negustoresc din localitate, la 1 De- I cembrie c., spre a discuta mai multe chestiuni importante, relative la îmbunătăţirea soartei comercianţilor, precum şi pentru a alege delegaţia la congresul din Capitală. ALEXANDRIA Misiune culturală la Peret. — In satul Peret a sosit o misiune de propagandă culturală de la fundaţia „Principele Carol", compusă din d-nul Mugur, dir. l general al Fundaţiei, D. Marinescu, prof. Nedelcu, avocat Săveanu, păr. Gr. Pişculescu (G. Galaction) D. V. Toni, instit. de deputat, d. L. Moldoveanu şi un d. medic. Dela Roşiori au venit câţiva profesori secundari şi d-l Fotescu, ad-tor al plfişii Roşiori. Dela Alexandria au sosit dnii profesori Enescu Stâlpeni, dir. Şc. normale, d. C. Banu şi S. Botez, împreună cu un grup de normalişti Dela T. Măgurele a venit d. Paladi, prim prezident al trib. D. medic a dat consultaţii gratuite tuturor bolnavilor din sat, împărţindu-le şi medicamente, D. Ma, Irinescu a luat diferite date asupra portului, obiceiurilor şi învăţământului. S'a constatat că la 6500 suflete se află 1300 de copii de şcoală. Din nefericire, nu urmează la cursurile celor două şcoli primare de cât 250... Restul rămân analfabeţi. Duminică s’a oficiat slujba de biserică, la care a luat parte un imens număr de credincioşi împreună cu membrii misiunea cult Părintele Pişculescu a ţinut o emoţionantă predică. S'au vândut multe icoane şi cărţi populare cu cuprins moral şi educativ. La ambele şcoli e au dat frumoase reprezentaţiuni de cinematograf. După masă toată mulţimea i s’a adunat în piaţa din faţa primăriei. Act corul Şc. normale a executat câteva arii sub conducerea maestrilui 8. Botez. A vorbit d. V. Toni, accentuând asupra legăturilor ce trebue să existe intre conducători şi conduşi D-1 Nedelcu a spus sătenilor că misiunea are două scopuri: să Înfiinţeze aci un cămin cul- 1 rural şi un dispensar. Asupra aceloraşi chestiuni a vorbit şi d-1 avocat Săveanu. D-1 ad-tor Fotescu şi preotul Floru mulţumeşte misiunii, în numele sătenilor. La sfârşit s’a încins o horă frumoasă. Cu primele trenuri oaspeţii Alexandrieni, Roştoveni şi d. Paladi de la T. Măgurele, au părăsit satul în strigătele de ura I ale flăcăilor. Opera culturală pornită da Fundaţie va merge progresând dacă se vor mai întâlni şi pe aiurea inimi binevoitoare cum s’au Întâlnit la Peret. * FĂLTICENI Zăpadă. — Luni 26 or. am avut cea dintâi zi de iarnă Pe la orele 8 dim. au început să cadă primii fulgi de zăpadă transformată mai târziu in la.pozită. Omortt de automobil. — Un automobil, condus de șoferul I. Constantinescu si in care se afla eft- deputat Sandu Teodorescu, trecând prin satul Cristeşti, cu o viteză vertiginoasă, a dat peste un grup de lucrători ţărani cari se întorceau de la fabrica Drăguşeni. Unul din ei, Gavril Tudorache, neavând timpul să se ferească din faţa maşinei, a fost călcat şi omorât Tâlhărie. — Sâmbătă dimineaţă, pe la 7, pe când cârciumăreasa Natalia Jalea din Liteni deschidea prăvălia, au tăbărât asupra ei doi necunoscuţi, cari aşteptau la uşă şi după ce au legat-o şi maltratat-o, au furat din tejghea 2000 lei şi din prăvălie mai multe sticle de băuturi, după care au dispărut Incendiu. — Un violent incendiu isbucnind la casele locuitorilor Const. Ralu și Alex. Radu, a distrus până în temelie gospodăriile ambilor locuitori. CÂMPULUNG Setalurile „Cercului profesorilor secundare“.— In ziua de 25 ort., la sediul „Cercului profesorilor secundari“ din localitate au început şezătorile culturale din anul acesta. A vorbit d. Dem. Baciu, profesor şi preşedintele cercului, arătând că şezătorile culturale sunt o necesitate în viaţa de provincie, ele trebuind să atragă un număr cât mai mare de cetăţeni de toate profesiunile. Succesul, ce l’au avut aceste şezători anul trecut, a îndemnat comitetul să facă acum apel la un mai mare număr de elemente. In special din cele tinere, care s’au înscris cu conferinţe interesante. La acest cerc se va mai face in acelaş timp, muzică vocală şi instrumentală. Dna Dejeanu, profesoară la şcoala normală de fete, şi-a desvoltat conferinţa sa „Legătura dintre om şi natură", conferinţă bine documentată şi expusă cu o dicţiune impecabilă. După aceasta d na Ionescu cunoscuta pianistă, a executat mai multe bucăţi la pian. Şezătorile acestea se vor ţine din două în două săptămâni. Ar fi de dorit insă, ca ele să se tină in saloanele Cercului Militar, localul Cercului prof. fiind neincăpător. , Crimă.— In noaptea de 6 Noembrie, flăcăul Dumitru al lui Alexa Vereha din comuna Ruşi pe Bou, jud. C.Lung, venind din Găineşti, jud. Fălticeni şi trecând prin comuna Ostra jud. C.-Lung, a fost atacat de către Gheorghe Forminto, Edilian Vener, Grigorie Chifor Nastiuc şi Valentin Tomas Hasner din comunele Floceni şi Stulpicani jud. C.-Lung. Sus numitul a fost prădat, apoi lovit cu o botă in cap şi lăsat in nesimţire. A doua zi intervenind primarul comunei Fioceni, Tănase Nastiuc, a împăcat lucrurile dând celui jefuit suma de 3000 lei din partea celor cari l-au bătut, nemai raportând nimic la postul de jandarmi. Victima Dumitru Vereha fiind adus la spitalul din Câmpulung, din cauza rănei produse la cap, a sucombat, iar părinţii săi au adus cazul la cunoştinţa companiei de jandarmi Câmpulung, abia in ziua de 23 Noembrie. S-a dispus urmărirea vinovaţilor. Totodată a fost arestat Tănase Nastiuc, primarul comunei Floceni, care a voit să muşamalizeze chestia. ZIMNICEA Societate artistică-lterară. — In vederea înfiinţării unei asociaţii artistică literară, zilele trecute, d. I. Garofoiu — direc. . torul gimnaziului local — a convocat pe toţi aceia cari ar putea corespunde acestei mişcări. I D. director arată rostul acestei Întruniri, dovedind că munca şi priceperea trebuesc puse in serviciul tuturora, atât inăuntru, cât şi in afară de şcoală. Arată apoi scopul Înălţător al acestei Înjghebări, care pe lângă , câştigul sufletesc, mai constitue şi o mândrie naţională faţă de poporul vecin nouă aci, Bulgarii. Pe de altă parte, monotonia nopţilor lungi şi a zilelor morăcănoase de iarnă va fi indepfrtată nu prin jocuri de cărţi, ci prin cântece, conferinţe, etc. Programul va consta din cât mai multe cântece, citindu-se o mai mare atenţia muzicei româneşti. încheind, urează spor şi dragoste la muncă tuturora, având credinţa in succesul societăţii. TULCEA Incendiu. — Un puternic incendiu a isbucnit noaptea la casa locuitorului Petre Moinescu,arzăndu-i casa și magazia de cereale. Pagubele trec de 70.000 lei. Focul a luat naștere de la un felinar, pe care îl lăsase aprins in grajdul cailor. Rănire gravă. — Băiatul Serghei Grigore din Sarichioi, luându-se la ceartă, in drum, cu Ivan D. Soldat, acesta din urmă i-a dat o lovitură de cuțit in spate. Rana fiind gravă, pacientul a fost internat in spitalul din Babadag, iar agresorul arestat. Economice. In port vaporul „Ascensione“, sub pavilion italian, încarcă 233 m² de scânduri pentru o firmă din Lyon. — Vaporul „Roumanie“ din Anvers, sub pavilion belgian. Încarcă cereale. 1H BASARABIA BOTIN Jaf la drumul mare. — Din târguşorul Ediniţa, acest judeţ, se comunică următorul atac la drumul mare, sâvâtrsit de o bandă numeroasă şi bine înarmată: O căruţă în care se aflau 5 pasageri a fost atacată aproape de pădurea Cepelenţi de 7 bandiţi înarmaţi, cari, după ce jefuiră şi desbrăcară pe cei 5 pasageri de hainele mai bune ce i le purtau, îi lăsară in mijlocul drumului, pornind mai departe cu căruţa cu bagaje. Oprindu-se .la oarecare distanţă, bandiţii aşteptară altă căruţă in care se afla d-na Kleinan din Tg. Secureni şi pe care a oprit-o. După ce au jefuit-o de bani şi giuvaere bandiţii s’au urcat din nou în căruţă şi au dispărut. Atac banditesc.— Alt atac s’a comis în com. Constantinovea, acest judeţ. Trei bandiţi Îmbrăcaţi milităreşte au pătruns in casa locuitorului Ion Ostafia cu intenţia de a-i jefui. Văzându-se surprinşi, bandiţii au tras două focuri de armă, rănind mortal pe soţia lui Ostafia anume Alexandra. Apoi au dispărut in întunericul nopţii BĂLŢI Năvala lupilor prin sate. — In mai multe sate de pe malul Prutului acest judeţ se semnalează apariţia haitelor de lupi, cari au început să facă ravagii printre vitele gospodarilor. In mai multe sate, lupii au intrat în timpul nopţii chiar în ogrăzile gospodarilor, furându-l s oi din adăposturi şi porci din coteţe. ZăpadăTimpul s’a schimbat brusc. Pretutindeni In judeţ a căzut zăpadă. Şcoala comercială la Bălţi. — Pe lângă Banca Naţională din localitate s’a deschis o şcoală de comerţ, prima în Basarabia de la Unire. ! IN BOCOVIA CERNĂUȚI Spargeri peste spargeri.— Se vede că In orașul nostru sa pus pe lucru o bandă de spărgători, căci nu e zi aproape, in care să nu avem de înregistrat câte o spargere. Astfel eri s’a săvârșit o spargere la atelierul de croitorie al d-lui Walter Bendit din strada Klug Nr. 8. Spărgătorii au reuşit să spargă chiar zidul atelierului, de unde au furat haine, stofe, pânzeturi in valoare de peste 50.000 lei. Făptuitorii au rămas nedescoperiţiPoliţia a putut să constate că la ultimele spargeri au operat aceiaşi făptuitori. Rezistanţa pasivă a declaranţilor dela vamă. — In ultimele zile declaranţii dela vama locală s’au organizat intr’o societate. Prima faptă a acestei societăţi e declararea unei rezistenţe pasive. Declaranţii cer ca negustorii să declare mărfurile direct, iar nu prin: mijlocirea firmelor de expediţiune; declaranţii nu vor sfi se vămuiască mărfurile In transitEpidemia scarlatinei.—Se mai semnalează vre-o 60 de cazuri de scarlatină din cele vre-o 300 câte fuseseră acum 2 săptămâni Propagandă fascistă la Ploeşti Ploeşti. 28 Noemb. Pe zidurile oraşului găsinduse lipite afişe clandestine cari Îndemnau populaţia să sprijine mişcarea fascistă, serviciul de siguranţă a început cercetările necesare. După câteva zile de investigare siguranţa a stabilit că afişele au fost tipărite într’o tipografie care funcționa in mod clandestin. Studenţii, privilegiaţii soartei. -- Poliţia comunala călare. — Zahărul cehoslovac şi amărăciunea industriei naţionale (liberale). — Trupa de teatru dela Văcăreşti —CRFSIATORIUL.— COSTICA DICTATORU ■w ÎH „VESELIA" de eri -*• Congresul „Societății iesițitorilor $ Institutoarelor din România* %* *1. 300 MHI Neregulie de la poşta din Iaşi — Interogarea vinovaţilor — Poliţia de siguranţă din Iaşi a înaintat azi parchetului pe funcţionarii poştali Vasile Perju şi Ion Drăguşan, tutorii fraudelor şi sustrager lor de la poşta din Iaşi. Suma sustrasă trece de 350 mii lei. Aceşti funcţionari incorecţi au comis fraudele cu ocazia ramlursurilor încasate de la diferiţi comercianţi la pachetele distribuite in lunile August şi Septembrie. S’a făcut o descindere la locuinţa lui Perju. Rezultatul nu se cunoaşte încă. Perju, la început, a încercat să nege faptul, in cele din urmă a făcut mărturisiri complete. El susţine că a fost pus la cale de Ion Drăguşan. Fiind indicii că mai sunt şi Funcţionarul D. Perja a fost azi supus la un lung interogator de către d. judecător de imstrucfie. Deasemenea a fost interogat şi celalt funcţionar Ion Drăguţanu. In afară de suma de peste 300.000 lei însuşită de cel dintdiv In complicitate cu Drăguşanu, acesta din urmă a delapidai p el deosebit peste 100.000 lei. Modul lor de operare era extrem, de grosolan si era exclus ca fraudele, să. nu fie repede descoperite, de altfel, rum. s'a îi Intămplat. Perjuţi Ion Drăguşanu au fost depuşi la penitenciar in baza mandatului de arestare emis de parchet si de judecătorul de instrucţie, alţi complici, cercetările tîmă. com Păduri incendiate Târgovişte, 28 Noemb. Pădurea statului, din Valea Lungă, la punctul numit „Cordonul Valea lui Nat", a luat foc, arzând pe o întindere de 20- 30 hectare şi cauzând pagube destul de mari. Focul a fost localizat cu ajutorul sătenilor. Se bănueşta că focul a fost pus de lucrătorii cari trec la schela petroliferă „Ochiuri"-Răzvad. — Altă pădure, proprietatea d-lui Gr. Rădulescu, din Bez-dead, a luat foc având ca 12 pogoane de lăstar. Pagubele trec de 100 mii lei. Focul se datorește neglijenței. Convocarea Parlamentului Snlgar Sofia, 29 (Rodor). — Consiliul de miniștri bulgar a decis să convoace parlamentul in sesiune ordinară pentru 9 Decembrie. Societatea institutorilor, împreună cu Asociaţia membrilor corpului didactic primar şi cu celelalte asociaţii ale corpului didactic secundar şi superior au hotărît ţinerea unui congres general la Bucureşti în ziua de Duminică, 2 Decembrie, ora 0 dim., când se va discuta chestia salarizării. Sala, in care se va ţine congresul, se va comunica ulterior. Azi, Vineri 30 Noembrie, orele 6 d. a., se va ţine adunarea plenară a institutorilor din Capitală, pentru stabilirea dezideratelor şi alegerea delegaţilor cari vor reprezenta societatea la congres. Orice informaţiuni se pot lua de la d. Gh. Cherciuţ calea Griviţei 199. Conflictul de la facultatea de medicină din Iaşi Demisia d-nul prof. Bacaloglu, decanul facultăţii Iaşi. 28 Noembrie Consiliul profesoral al facultăţii de medicină din Iaşi, a finut azi o şedinţă foarte agitată. S-a discutat şi criticat cu asuprime activitatea desfăşurată de d. profesor Bacaloglu, In calitatea sa de decan al acelei făcui. Idi. D. dr. Slătineanu a dat cetire unei moţiuni defavorabile. D. dr. Bacaloglu, In răspunsul său, a declarat că are conştiinţa împăcată de a fi lucrat numai In interesul facultăţii de medicină. In cele din urmă ţi-a înaintat demisia telegrafie. Această demisie, produce multă senzație în cercurile profesorilor, știut fiind că d. Bacaloglu era și pro-rector al Universității. Aniversarea proclamării independenţei Albaniei Cu prilejul aniversării a II ani de la proclamarea independenţei Albaniei, s-a oficiat un tedeum Miercuri, la orele 10 la biserica albaneză (Dintr’o zi) din strada Academiei. Serviciul religios a fost oficiat de către arhimandritul Scriban, asistat de părintele Sterian, parohul bisericei albaneze. Răspunsurile au fost date de către corul bisericei. Au asistat la această ceremonie d-nii: B. Dogani, consul general al Albaniei; I. Danga, preşedintele comunităţii albaneze din Capitală; Pavlovici, insarinat de afaceri al Iugoslaviei; colinei BsLrigi ataşatul militar italian; general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei ; I. Grădişteanu, preşedintele societăţii de cultură „Macedo-română“, etc. După terminarea serviciul religios, arhimandritul Scribai a rostit o cuvântare demonstrând că poporul albanez e de origină romană, el luând fiinţă acolo pe vremea împăratului Aurelian, când imperiul roman s-a extins şi în Peninsula Balcanică. D. Tănase Cantilli, membru al cominităţii albaneze, a răspuns mulţumind pentru solicitudinea pe care poporul român a arătat-o totdeauna faţă de albanezi, strigând: „Trăiască poporul român" . După aceasta întreaga asistenţă a trecut în localul consulatului general al Albaniei, situat în strada Academiei nr. 20 unde a urmat o recepţia ai firar nr. 1 CUPON pentru asigurarea cazului del invaliditate permanentă, proţ ' venită din accidente de tramvaie, va poare fi automo bile cu suma de: c 50.000 Lei (treizeci mii. Numele şi pronumele ! ! Ocupaţiunea şi adrese N. B.— Acest cupon destinat' \ a fi trimis impreuni cu sumn\ i de 5 lei Soc. Romdna de asigrurări STEAUA ROMÂNIEI,, ,Str. Carol No. 10, asigură pel ► cititorul expeditor contra invali liditâţii, pană la 1 Decembrie 1923, cu condifia de a avea ir > orice moment cele din urmă II I cupoane. «â. Almanahul „Universalul" est« cea mai citită și răspândită carte, pentru că conţine o materie variată la fel cu almanahurile străine. VICTOR HUGO 101) Nouăzeci şi trei Partea treia IUVENEC. Dar această moarte n’o făgăduise el Însuşi ? el, Gauvain, omul îndurător, nu declarase că Laurenac era departe de îndurare şi că-l va da pe Laurenac lui Cimourdain ? Capul acesta trebuia să-l aibă. Ei bine, însuşi Laurenac şi-l plătise. Iată totul. Dar era acelaş ? Până atunci Gauvain nu văzuse un Laurenac decât luptătorul barbar, iubitorul regalităţii şi al feudalităţii, ucigătorul de prizonieri, uebraşul înfierbântat de război, omul sângeros. De omul acesta nu se temea; pe surghiunitor, îl va surghiuni; neînduplecatul îl va găsi neînduplecat. Nimic mai simplu, calea era trasă şi dureros, greu de urmat; totul era prevăzut, ucigaşul avea să fie ucis ; se urma linia dreaptă a grozăviei. Deodată însă, această linie dreaptă fusese ruptă, o cotitură neaşteptată deschidea un orizont nou, o schimbare necunoscută se făcea. Un Laurenac neaşteptat intra in scenă. Un erou ieşea din mostra; mai mult decât un erou, un om. Mai mult decât un suflet, o inimă. Gauvain nu mai avea în faţa lui pe un ucigaş, ci pe un izbăvitor. Gauvain era orbit de un val de lumină sfântă. Laurenac îl zdrobise cu un fulger de blândeţe. Dar Laurenac, dacă era altul, Gauvain nu-şi schimba firea întru nimic ! Cum lumina aceea nu putea fi înlăturată? Omul trecutului va merge înainte, şi omul viitorului înapoi ? Omul nelegiuirilor şi al superstiţiilor va deschide aripi nevăzute şi va sbura, privind cum se târăşte sub el, in mocirlă şi întunerec, omul idealului? Gauvain avea să rămâe in aceiaşi lume veche şi sângeroasă, în vreme ce Laurenac avea să umble într’o lume de slavă după aventuri . Iarăşi altceva. Dar neamul ? Sângele pe care voia să-l risipească, — căci lăsând pe alţii să-l verse, Însemna câ-l varsă el Însuşi, — nu era sângele lui, al lui Gauvain ? Bunicul sâu murise, dar unchiul său trăia; şi acest unchiu era marchizul de Laurenac. Oare, unu, dintre cei doi fraţi, care era în moţ’mânt, nu se va ridica să împiedice pe celalt să intre ? Şi nu va porunci el nepotului să respecte de-acinamle această cunună de ţţăr alb, soră cu propria lui aureolă ? Nu se ivea între Gauvain şi Laurenac, privirea nemulţumită a unei fantome ? Oare, revoluţia n’avea altă ţintă decât să schimbe pe om un ucigaş? Ea era făcută ca să distrugă un neam, să înăbuşe pornirea spre iertare ? Nu. 89 se ivise ca să-şi afirme suprema realitate, nu ca să nesocotească. Să afirme închisorile, spre a mântui omenirea, să desfiinţeze feudalitatea, să se clădească neamul. Autorul fiind punctul de plecare al autorităţii şi autoritatea fiind cuprinsă in autor, nu există altă autoritate decât paternitatea; de aci moştenirea la tron a reginei albină care-şi creiază poporul şi care, fiind regină, e mamă ; de aci absurditatea regelui-om care, nefiind tată, nu poate fi stăpân ; de aci suprimarea regelui, de aci republica. Ce înseamnă toact' astea ? Familia, umanitatea, revoluţia e înălţarea popoarelor?* Poporul, e Omul. Era vorba să se sti» dâtît. atunci când Laurenac Intrase în omenire, Gauvain avea de abia să intre In familie ; să se ştie dacă unchiul şi nepotul a- a veau să se Întâlnească într’o supremă lumină, sau dacă la un progres al unchiul”.» va răspunde amânarea nepotului... întrebarea, tn această luptă a lui Gauvain cu conştiinţa sa, se punea astfel şi hotărtrea părea că se desparte de ea însăşi: să scape pe Laurenac. Ac» problema ameţitoare se schimba deodată. Cum ! Franţa era strânsă din toate părţile ! Franţa era fără graniţi. Învinsă, fără apărare! Germania trecea Rinul; n’avea ziduri, Italia trecea Alpii şi Spania Pirineii. Ii rămânea prăpastia uriaşe, Oceanul. Nu mai era nici o scăpare. Aci se putea asemnta şi, din toate puterile, sub sprijinul mării, să lupte cu întreg pământul. Situaţie, de altfel, care nu putea aduce vre-un folos. Ei bine, nu, această situaţie putea lipsi. Oceanul nu era al ei In acest ocean se afla Anglia. Anglia, tntr’adevăr, nu ştia cum să treacă. Ei bine, un om să-i arunce puntea, un om avea să-i întindă mâna, un om avea să spună :ui Pitt, lui Craig, lui Cornwallis, lui Dundas, piraţilor veniţi , un om avea să strige : Anglia, «-»»Mugii Fratti. I Şi omul acesta era marchizul de Laurenac. Dar omul ecesta era prins. După trei luni de goană, de ur-' mărire, de înfrângeri, il aveau. Mâna revoluţiei căzuse asupra blestematului; pumnul cris- pat al lui 93 prinsese de guler pe ucigaşul regalist; printr'o putere necunoscută a misterioasei premeditări ca se amestecă de sus Intre oameni, paricidul işi aştepta pedeapsa In casa neamului său , omul meu , dar se afla In Închisoare feudală ; pietrele castelului său se răzvrăteau Impotrivă-i, se închideau asupră-i şi cel ce voia să-şi piardă ţara era pierdut de lăcaşul copilăriei lui. Fără îndoială, Dumnezeu Întărise toata acestea; ceasul dreptăţii sunase, revoluţia făcuse prizonier pe-un duşman al poporului; el nu mai putea lupta, nu mai putea face vreun rău ; b Vndeea unde avea atâtea braţe, el era singurul creer; sfârşindu-se cu el, se sfârşea cu războiul civil II aveau desnodământ tragic şi fericit; după atâtea mă« celuri și vărsare de sânge, era aer, omul care iovise de moar* *■', acum era rândul lui să moară Şi se găsea cineva care să-i scapa 1 Cimourdain, adică 93» ţinea prins pe Lautenac, adică inonarhia şi se găsea cineva care să smulgă prada din ghiara de fier I Lautenac, omul tn care sa îngrămădea şiragul de nenorociri numit trecut, marchizul de Laurenac era în mormânt; poarta grea, eternă, se închisese asupră-i, şi cineva venea de afară să tragă zăvorul , răufăcătorul social murise şi cu el răzvrătirea, lupta între fraţi, războiul, — şi cineva îi învii din morți ! "' »Va urma! ".