Universul, noiembrie 1926 (Anul 44, nr. 254-278)
1926-11-01 / nr. 254
INSTITUT MODE3H p. TRUTAMTUl PERFECŢII! »Tai SMiUsural şl denito-Urinare Controlul sângelui, injecţii intravenoase, m croscopie, electroterapie, pansamente, etc. 6450 Dr. AUREL AVRAMOVICI București» Str. Sever 6 bis» orele 8—10 s; 2—5 p. m. Telefon HElOiElsUL este cel mai* căutat şi întrebuinţat medicament în vinde» ■ area ANEMIEI (lipsa de sânge), cAoroxai (sân* ge prea epos). In sl3?sis dîââ iîtsiâsîata sau s&hetsiysta după bnalele grele sau molipsitoare S‘8I?4’CaFEs?l$i. înlocueşte consumul de carne, complectează lipsurile de sânge şi redă corpului energa necesară, mărindu-i rezistenţa contra bolilor. MEM SZIKUL conţine toate elementele ce compun sângele sănătos. la fsmnsdi şi dragosiri PIESE DE SCHIMB pentriu automobile: 5.5F^fă0 Turism tip. 501, 505, 510. II i,F!JiTAi Camionetei! Ier îl Cam owlSL 59M®rCI*NC^r2 tp A. f\ și A. M. itMENJIULT“ 0, ÎO sil HP. ■ VytNEItLIET*' Camioane 5 tone mnnB gyb prețul de cost S. R. L. și LEONIDAlCo. Holt, București, Calea Victoriei ap. 53 pentru lichidarea acestui stsk de piesa Eprupnmotu &£/? VOS/l OR f cu fdnwnf/ate £x/uerfortenfe & Roooa/// & C. //,•/an o. 0 ep o zi/or pen/ru Romon/of O Jcr/ore///. & uevres/i J/r Vodă-Cur oue o //° fO. fica/ri/ Domni/ Medici, io cerere, MOSTAD oftATU/TS __'i.0 coaie farmod/ și arogoerii.___________ Turnsal SOREANU uu maree succes al stagiunei trecuta şi actuale a Teatrului Naţional cUnBucureşti SECRETUL UUI POLI,CH INSELE admirabilă foameie In 3 acte de Pierre VColîî, care actualmente se îpescm cu săli arhipline pe scena Comeenei Franceze ITINERARIUL NOEMBRIE: 14 Piteşti, 13 Slatina, 16 Corabia, 17 R.Vâlcea, 13 Caracal, 19 Craiova, 23 Sibiu, 21 Braşov, 22 Sighişoara, 23 Oradea Mare, 24 Arad, 25 Timişoara, 26 Lugoj, 27 Severin, 28 Ploeşti, 29 Câmpina, 30 Focşani. DECEMBRIE : 1 Tecuci, 2 Vaslui, 13 Bârlad, 4 Brăila, 5 Galaţi, 6 Huşi, 7 Botoşani, 8 Iaşi, 9 ..Cernăuţi, 10 Romai, 11 I Bacău, 12 Buzău, 13 Giurgiu, 11 Alexandria, 15 T.Măgurele, ÎS Târgovişte, 17 Câmtrulung, 18 Călăraşi, 19 Constanţa , 00.35 «le mulumiră Comitetul şcolar al com. Măgureni jr.fl. Prahova, aduce pe această cale' ' mulţumiri d-lui H. O Einiger,, explorator de păduri din Bucureşti str. Mihai-Voldă 14 pentru donaţiile însemnate făcute şcoalelor din această comună, donaţii, care au constat în sumă de lei 50.000 cu care a ajutat la construcţia şcoalei din Cocoraşti-Capli, cantitatea de 4 vag. lemne de foc pe care o dă în fiecare an ca I combustibil pentru şcoli, precum şi lemnărie necesară construirii atelierului şi a împrejmuire!'la şcoala Nr. 10657 —■iii iiii » at'ifii'i T—ri BzaserawrrnMSjyrwuOTranwjrfwnsKXMKiMarsBBZsKo* a rMMZTJXSaMlWBffiSkSKIK* I •iţi 'a cumpăna 8 i B SS «L. Sfi sa? sl bp®ns, si| AN.E I Stingi, Wirth sil jenossenschaft des e; să nu vă pară| la Târgu Alîbis I căutați mBBBSmSWV&BXBSSSS BBBaEBBB StiM£S2fi&ö Pomi riilsrl Cr/r*. coMMH« &. Öeru6c-Í • ~~ Haide vino pe aici, sunt flori cari miros tot atât de frumos ca şi Dentoiul. — DENTOnUL (apă, pastă şi pudră) este un dentifriciu foarte antiseptic, având totodată şi un parfum din cele mai plăcute. Fiind făcut după lucrările lui Pasteur el distruge toţi microbii răi din gură, împiedică şi vindecă sigur caria dinţilor, în puţine zile dă o albeaţă strălucitoare şi distruge tartrul. CI lasă gurei o senzaţie răcoroasă, delicioasă şi persistentă. Acţiunea lui antiseptică contra microbilor se prelungeşte in gură cel puţin 24 de ore. Pus pur pe vată el calmează la moment cele mai violente dureri de dinţi. DENTOLUII se găseşte în toate casele bune ce vând parfumez şi in toate farmaciile importante lahor Jorg. VAILIANT & C le., Bucureşti Birourile: Str. Romana No. 203 (colţ cu Precupeţii Vechi No. 1) Telefon 712 este syfieSyfi somsriwSisi t ^ — O-Ki'! ,u«uț ââ , g a. in tteuxs s&uX/M/t. i Curier Judiciar: "MOS Uole în materia comunicării foartoririi si judecatoresti Curma tie Casație s. IV a respins Vineri cu tardiv, recursul făcut din direcțiunea c. f. r. contra decisiei curții de apel din București prin care fusese obligată să plătească însemnate destuitaribiri reclamantului Max Kerpel,ţieniru pagubele ce-i peremnesc prin greşita inctruuuirire unor vagoane de arături. . Temeiul tardivităţii a fost relevat pe cale de excepţie, de către intimat, şi prezintă deocrept interes. S-a arătat Înaltei Curţi, că decizia Curţii de apel a fost comunicată căilor ferate, investită cu formula executorie şi dimpreună cu somaţiunea de piaţă, îşi s‘a susţinut, că ţaria aceasta s‘a îndeplinit, implicit, şi obligaţiunea comunicării (in vederea recursului) ne mai fiind deci nevoie de alta comunicare a hotărîrii. Căci rolul comunicării acesta e : să fie incunoştiinţată valabil, exact (prin copie legalizată) şi pe cale de înmânarea hotărârii, cartea care a pierdut procesul. Dar aceste condiţiuni sunt cu prisosinţă îndeplinite de partea câştigătoare, chiar dacă comunică odată cu somaţia chiar, şi numai odată, deciziunea judecăţii, — fără să mai fie nevoie de altă comunicare. Mai precis, s‘a cerut Înaltei Curţi jurisprudenţa ca termenul de 30 de zile pentru recurs să curgă dela înmânarea hotăririi, indiferent dacă s‘a făcutaceastă înmânare pe cale de comunicare, ori dacă s‘a făcut— Cum era în speţă — pe cale de somaţie de executare. Temeiul fiind admis, iar recursul respins ca tardiv, s‘a statornicit astfel o preţioasă interpretare de drept. Parchetul a disarat apel contra Sigur&rii lui Filipovici N. Filipovici, protagonistul faimoasei afaceri a paşapoartelor societăţii „Petrolul Naţional“, a fost liberat alaităeri pe 50 mii lei cauţie. Parchetul a declarat ori apel contra liberării. In consecinţa — şi până la judecarea apelului — inculpatul a menţinut la Văcăreşti. Bigamie Voind să curme mai repede procesul lui de divorţ, pendinte din 1920 — şi după 7 ani de căsnicie — Dumitru V. Streche, conductor pe c. f. r., a recurs la un mijloc destul de ingenios, dar şi deopotrivă de periculos. S-a folosit de moartea surorii lui, că numele Ană, la fel ca şi soţia cu care se judeca tocmai pentru despărţenie, şi a obţinut un extract după actul acesteia de moarte. înarmat cu arestact şi aban- donând procesul de divorţ, s’a aşezat în oraşul nadimeul Burat, unde, dupăce şi-a dobândit domiciliul aci, a pus ocjjfji pe o ţiartida mai ademenitoare. A cerutmâna unei JocaJnfijp^. d-na Elena PeteaiTu. ' S*a hindit cu ea. Apoi, falsificând juţintel numele defunctei în extractul după actul de moarte, a convins pe ofiţerul stiîteî civile locale că e văduv, că prin moartea primei lui soţii ,i-a , desfiinţat prima căsătorie şi că deci e liber să se recăsătorească. ifiuieni nu s‘a îndoit; şi căsătoria s a făcut. Ceeace, dealtfel, n‘a supărat nici joc prima soţie, care nu s'a ţilâns parchetului local decât de faptul că i s'a zvonit pe nedrept moartea, câştinându-i-se atfel, mari nemulţumiri şi pagube. . Cazul trimiţându-Se însă la cercetarea d-lui jude-instructor Godini Ştefunescu, sa descoperit aci — după întinse investigaţii şi numeroase comisii rogatorii in toată tara răspândite — întreaga afacere. Autorul isprăvii a fost nevoit să recunoască, totul. De aceea, pe baza acţiunei publice ce i s‘a deschis întretimp, (pentru bigamie şi fals în acte publice), magistratul instructor a ordonat arestarea bigamului,. . Casieri incorecţi D. jude-instructor Papadopol a arestat ţie Pincu Ioanică, zis Dumitrescu şi a pus sub urmărire pe Cuscheler Iosif, arabii casieri ai soc. Moara Herdan, învinuiţi de fals şi abuz de încredere in dauna patronilor lor. Ambii, falsificând, bonuri, deliberarea sacilor cu făină şi tărâţe expediate din depozite, vindeau prin interpuşi şi încasau pe contul lor propriu contravaloarea. I In chipul acesta şi-au apropiat aproape 100 mii lei. Cercetările continuă. Escrochere D. procuror Barăscu a deschis acţiune publică pentru faptul de escrocherie (cf. art. 532 — 333 c. p.), în contra lui G. Leatris, pretins cerealist din București. Inculpatul e învinuit că, dându-se drept cerealist, a încasat • dela fabrica de bere „Traian” din T. Severin lei 210 mii, spre a-i trimite 20 de vagoane cu orzoaica. A tot amânat insă, din 1925 şi până acum, pe cumpărător„ spre a sfârşi cu mărturisirea cu n‘are un bob şi ca nici n‘a avut cândva. In • ce priveşte acontul de 210 mii iei, a cerut o păsuire I cât, mai lungă, ca s’o restitue în rate. , Cu conclusiunea parchetului, ! . dosarul a fost remis d-lui judej instructor Papadopol, în vede- I rea desăvârșirii cercetărilor. In j i același t.in.ip, s‘a cerut arestarea j i dealistului , incorect., viţe altoite, trandafiri şi poeţi de pomi, furnizăm în calitate superioară, pe lângă preţurile cele mai convenabile. Cereţi catalog şi faceţi plantaţii de toamnă, căci prinderea e sigura. Căutăm reprezentanţi serioşi. Pepiniera de pomi şi viţe altoite „Triteanu“, Răsboelu-Getate, jud. Turda. 0613 Ssiitatsi Vitelor ! fiii! Silă EMSEI! întrebuinţaţi în acest scop „Tonîaa“ Tîti „fpisiifat“ 1011 nGî Să61 trezicătoarea oaselor moarte alifia contra aricelei şi a rănilor „FLUSDPILOGE“ contra reumatismului şi schiovălurilor Cereţi la farmariile şi arogueriile mari numai produsele VALENŢA -- Depozit General — Farmacia Or. U. BEîîîE I Bucureşti. Calea Grivitei No. SO | Depozitul general, București Strănâchiţă Vâcărescu 6. Fierâ^fra© chrroare Cyi'sSa cîs piele da pâr de cămilă și a sosit raai® transport Sa t 5492 Besifi-Carpati sir. SzEârâaa 41 COMPARAT! ! IflăisipI eSectflce, Irafe, Pial®ftâ©r® eăo. Fiaara si Itniîai aoi I ml «ÎŞI® ca ori tinde iii, Hü*. SSegali, 11 UN INSTITUT psalm miniţipol si a vilii Lucrarea va costa 30 mSSioafie iei Din iniţiativa primăriei Capitalei şi a ministerului sănătăţii publice se va înfiinţa in Capitală un institut pentru protecţia mamei şi a copilului. In acest scop, ministerul sănătăţii a înscris in bugetul anului viitor suma de 5 milioane. Primăria Capitalei, care prevăzuse în bugetul anului curent 4 milioane, a mai înscris în cel viitor alte 10 milioane. Lucrarea va costa în total 30 milioane. Restul până la această sumă, necesar construcţiei va fi pus în bugetul sănătăţii publice pe anul 1928. Personalul medical al institutului va fi numit de ca-tre ministerul sănătăţii publice. Administraţia şi conducerea institutului va fi sub supravegherea medicului şef al instituţiei şi sub controlul direct al medicului şef al Capitalei, care va raporta ministerului bunul mers al institutului, şi va întocmi dările de seamă anuale. In acest institut vor fi adunaţi toţi copiii abandonaţi, unde li se va da îngrijire şi educaţie potrivit cu aptitudinile lor. SMBBBUHOTP«W IWIIBBIIIinWIIIIII lini liw Nr. 44 — 31 Octombrie Papagalul simpatic, nuvelă de Vasile Alecsandri; Nemurire poemă, de loan Ciorănescu; Babbitt, pagini engleze, de Dragoș Protopopescu; După puhoi, poemă de Giovanni Pascoli, trad. de Alex. Marcu ; Mic tratat de estetică literară (ce nu este fenomenul estetic) de P. Aderca; Sisif de Gr. Veja; Poveste de Silvius Rolando ; Gîndacul, poemă de Rozmarin; întunecare de George Dumitrescu; O seamă de cuvinte de Zoe V. Lecca; Zori la baltă de C. M. Teodorescu; Bogdan P. Haşdeu de Gh. Cardaş; Petru Haşdeu de Gh. Cardaş; Pentru Haş-Cronica plastică: (O aniversare: N. Vermont) de N. N. Tonitza. Cronica muzicala: (Al doilea concert simfonic al „Filarmonicei“) de George Diacu. Ecouri: Rechizitoriul d-lui profesor. O. Densusianu, Date despre A.Sadi Ionescu, Redacţionale, Papagalul simpatic, Rozmarin, Albumul macedo-român, Calendar literar. Reproduceri după tablouri de N. Vermont. Coperta : N. Vermont: Interior. UNIVEP? VI furia! Dia Cătrăneşti !SFATUII MEDICALE Răufăcători, rămaşi necu- noscuţi, s’au introdus în magazinul d-lui Ştefan Oprescu din Gătruneşti (Ilfov), farându-i 55 mii lei. LA CE E BLNCHTYOLUL Sunt multe persoane Cari, abuzează întrebuinţând acest medicament, cu proprietăţi bine stabilite. Ichtyolul este un lichid gras, brun-negru, cu miros special. Se întrebuinţează ca antiseptic si topic în bob de piele, ca : eczeaie, psoriazis, acnee, pityriasis; este de asemeni prescris in eriteme-pruritul mucoaselor si merizipei. Ovulele si tampoanele de glicerina cu ichtyol dau bune rezultate în stările congestive ale uterului şi anexelor. Soluţia de ichtyol 1 la sută se întrebuinţează cu injecţii în tratamentul blenoragiei. De asemeni este eficace pentruar,şurile de prunil şi al doilea grad. Ca medicament intern, luat sub formă de picături, e prescris în nevralgii, artralgii, dureri musculare, reumatism si unii îi recunosc proprietăţi in nefrita cronică si diabet. IODOFORMUL Este un bun antiseptic, fiindcă contine. iod.. Este mult întrebuinţat in chirurgie, la pansamente, fie în praf, fie sub formă de tifon, coton, colodiu iodoformat. Iodoformul are marele avantagiu de a face să înceteze secreţia plăgilor, pentru că pus pe o rană, se descompune şi pune în libertate rodul, care acţionează ca antiseptic. Iodoformul favorizează şi cicatrizarea. Cremoanele de iodoform sunt zilnic , întrebuinţate pentru desinfectaea traectelor fistuloase. E bun şi în cazuri de arsuri, căci este şi anestezic ; se mai întrebuinţează, asta o ştiu foarte mulţi, şi pentru şancrelesifilitice, ulceraţiile tuberculoase. Sub forma de colodiu iodoformat, e întrebuințat în crisipel. Injectiuunile de eter iodoformat sau pleu iodoformat sunt adesea prescrise in abcesele reci, adenitele cervicale, sau submaxilare supurate si in peritonita tuberculoasă. Ca medicament intern, pe cale stomacala, este dat in tuberculoză si câteodată ca antiseptic intestinal in febra tifoida. De aseuțimi, e recomandat în tuberculoza cu mers lent, sub forma de infecţiuni uleioase de iodoforma ,1 . 14 Midten ■'Hi' ' . . .;1-1 D-nii Bodiceanu, Salăgeanu, Maisner şi Vraca, delegaţi din partea direcţiunii generale a c. i. spre a cerceta cauzele, cari au provocat ciocnirea din staţia Câmpina, cu care ocazie a fost distrus o îrsemnată cantitate de material rulant şi au fost răniţi doi agenţi ai administraţiei căilor ferate, au constatat următoarele : I/V . Mecanicul Nicolae Scăraru, manevra pe panta dintre Câmpiniţa şi Câmpina un convoi de 12 vagoane, cu o maşină. Convoiul fiind prea greu pentru maşina de manevra şi pe o pantă aşa de pronunţată a alunecat la vale şi cu toate că avea destule, frâne, n’a mai putut fi înfrânat şi a isbit cu putere în maşina 140.455, care aştepta, lângă linia Doftana din gara Câmpina. Ambele maşini au suferit mari stricăciuni şi mecanicii de pe ele au fost grav răniţi. Cele 12 vagoane au deraiat toate, iar patru au fost complet sfărâmate. Ambele linii au fost acoperite de sfărâmăturile vagoanelor şi circulaţia închisă. Din această cauză, expresul 51 şi acceleratul 205 au circulat pe linia ocolitoare Piteşti-P. Olt-Sibiu , iar trenurile de persoane 527 şi 502 au circulat prin transbordare. Stricăciuni la linie sunt aproximativ de 100 mii lei. Stricăciunile la maşini, vagoane şi mărfuri n’au fost încă evaluate. Vinovaţi au fost găsiţi impiegatul militar Atanase Trifan, din Câmpiniţa, fiindcă n’a supraveghiat manevra şi şeful de manevră Ştefan Andreescu, care a lucrat cu uşurinţă. O parte din vină o are şi mecanicul Scăraru Nicolae pentru că nu trebuia să execute o manevră cu 12 vagoane pe o pantă aşa de mare. După o muncă încordată, din partea serviciului întreţinerei, la ora 20.50 o linie a fost curăţită şi trenul de persoane 427 a putut trece fără transbordare. In ziua de 29 ort., la ora 2.20 dimineaţa circulaţia a fost complet restabilită pentru toate trenurile de persoane, iar la ora 7 şi pentru trenurile de marfă. --------------------------------- fliniorit pentru o gutuie Fraţii Pavel I, Ghiţa «re 16 ani şi Ştefan I. Ghiţa de 12 ani din Turbaţi (Ilfov), s’au luat la ceartă neutru o slatue. ştefan văzând — probabil — că va fi biruit, a scos un briceag din buzunar, dându-i lui Pavel o puternică lovitură în pântece. • Rănitul, adus în Capitală și internat in spitalul Colţea, a murit, n &mj! XI.IV. —^4 Luni Hoemane 3m*îîi să fiţi io Modă şi să ştiţi ! Ce se poartă e se va purta © s® ciiesta e se spune e se âS&n'iseasă o e-a petrece tn tamet* elegantă ? Voiţi să aveţi* TJPJiME BESĂVfiRŞJTE, mărime naturală, talie 42 Şi 44 eeK.rkJ orice de Apaietă Euemtm ue mftnn KOTE PEX7RU PIMJVO cu dansurile ceie ma! no I T FOTOGRAFI! şi OESENlim de modă, delii marii® case parisiene 7 nOMJ&NE de Marcel Prevost della Academia franceză,, NT. Cahmet, etc. \ \ SFHTllRt şi eOJVSUETMTff gratuite J de Frumuseţe şi Sănătate î i joei/m os euvixTE I eojvcunstms, etc., eu.t I Cumpăraţi azi şi in fiecare săptămână „Un VERSUL” son Patron-Journal ce se găseşte de văetoare pretutindeni, la top depozitarii noştri, creiescuri, tngări, etc., etc. Jipare in fiecare stuntinecă şi se vinde JVUăiTI CU 12 EE1 EXEMBEUlUE. Se primesc şi abonamente cu 600 Eel anual şi 310 Pe 6 Sunt. Numere veefei se pot procura de la Administrația ziarului bbregalisnui libuit Sindicatul proprietarilor urbani din Capitală a ţinut întrunire publică Vineri dimineaţă, la sediul sindicatului, str. Câmpineanu nr. 4. D. căpitan N. COSTESCU, deschizând întrunirea arată că faţă de versiunile lansate de unele ziare, inspirate de răuvoitori, proprietarii vor arăta, primului ministru, că situaţia proprietăţii e deplorabilă şi că nu mai poate suporta vexaţiunile de până acum. Legea restrictivă de până acum trebue abrogată, lăsându-se loc liberei transacţiuni, singura măsură în stare să armonizeze ambele clase şi sa introducă ordinea de care ţara are nevoie. Proprietatea urbană se ruinează şi nu poate fi salvată decât numai lăsându-se libertatea deplină a drepturilor fiecăruia. Guvernul e dator ca pe deoparte să dea dreptatea proprietarilor, iar pe de alta, să ia severe măsuri împotriva pescuitorilor în apă turbure. Din libertatea de închiriere va folosi însuși statul. Are încrederea că actualul guvern, mai ales d. g-ral Averescu, va şti să facă dreptate proprietarilor. D-na MARGARETA HERA citește un document eliberat de ministerul afacerilor străine, prin care se dovedeşte că în Italia este liberă transacţiune. Cere ca şi la noi să se facă la fel. D. dr. ERACLIE STERLIN discutând chestiunea proprietăţii urbane, crede că singura soluţiune bună ce s’ar putea, da. chestiunei, este numai decretarea liberei transacţiuni şi ridicarea actualului regim restrictiv în materie de vicirii. D. avocat P. FRUNZESCU analizează legitimitatea liberei transacţii, singura măsură, care ar putea să dea satisfacţie justelor cereri ale probrietarilor. Această măsură va putea aduce foloase reale în primul rând statului, apoi proprietarilor şi chiriaşilor. D. AL. ATANASIU expune cazuri concrete de suferinţele proprietarilor. D. căpitan N. COSTESCU, a anunţat o nouă întrunire în casele d-lui I. Georgescu- Enăchiţă, str. dr. Felix 51, Duminică 31 Octombrie, ora 9 dim. ----------6 : 0-------—Noi cazuri de scarlatina la Iași In ultimele 24 de ore, s’au constatat 14 cazuri noui de scarlatina în Iași. Alte cazuri s’au mai constatat în câteva comune din jud. 29 Oct. întâmplări din Capitală Crima din str. Dobrici Un metenis atacat de derbedei In str. Dobrici 26, locueşte, cu familia sa, mecanicul Carol Riba, un ora paşnic, care işi vedea de treburile lui. Intr’o zi, a avut însă o mică discuţie cu Gh. M. Haralambie, din str. Braşoveni 22 şi Leonida Tase, din str. Alexandru cel bun 12, — două haimanale şi cunoscuţi scandalagii, cari terorizau cartierul. In urma acelui incident, haimanalele şi-au pus în gând să se răzbune asupra mecanicului, care atunci ii pusese la locul lor. Joi noaptea, ei l-au pândit în apropierea casei şi când mecanicul a dat să intre pe poartă, s-au năpustit asupra lui. Gh. M. Haralambie, care era înarmat cu un cuţit mare, i-a dat mai multe lovituri puternice, iar tovarăşul său Leonida Tase La isbit, cu o ţeava de alamii în cap, până ce victima a căzut în nesimţire pe pragul porţei. Crima petrecându-se in toiul nopţei, când strada era pustie. Un excpoc Vineri, s’a prezentat la poliţie d-na I. Braveanu, din str. Aurel Vlaicu .76 şi a reclamat, ca Emilian Ionescu, i-a furat dintr’un şifonier un ceasornic de aur in valoare de 15 mii Iei şi 500 lei. Ionescu fusese găzduit o noapte de către fiul d-nei Braveanu şi a săvârşit furtul in cursul acelei nopţi. D. comisar A. Ionescu însărcinat cu facerea cercetărilor a arestat pe județuri aducându-l la poliţie. El a mărturisit furtul, arătând că ceasornicul l-a pus amanet la Muntele de pietate, iar recipisa a amanetit-o pentru suma de 1700 Iei d-lui David Strulovici. Fiindu-i teamă ca Strulovici să nu scoată ceasornicul, a declarat recipisa pierdută. ALTE FURTURI In timpul anchetei s’a mai dovedit că Emilian Ionescu a luat dela d. Șerban Toma, din str. Traian 55, o bucată de stofă, in valoare de 5.000 lei, spre a o duce la un croitor al său care lucrează mai efreu. In realitate, Ionescu a vândut stofa madamei Sofica Cheşcheş, de la hotelul Luvru, care la rân-dul ei a vându-o altei persoane. Tot de la d. Toma a mai furat un costum de haine, pe care îl purtă. Emilian Ionescu reuşind să ocupe un post de pedagog la liceul Sf. Gheorghe, a luat de la elevul Bucur Podgoreanu, 5.500 lei spre a-i procura cărţi. Banii i-a cheltuit, lăsând pe elev fără cărţi de şcoală. Deasemenea a mai escrocat pe elevii Ion Z. Dumitrescu, cu o pereche de pantofi. Petre D. Iliescu cu 4.700 lei, pe portarul liceului, Silvestru Pădeanu, cu 680 lei, iar d-lui profesor Gh. Turcu i-a furat un costum de haine. Cu acest prilej s-a stabilit că Ionescu are dosar la poliţie, întrucât mai fusese odată arestat pentru furt. Cu actele dresate hoţul a fost înaintat parchetului, care calificând faptele sale ca furt şi abuz de încredere, l-a trimis în stare de arest la cabinetul 7 de instrucţie, spre a fi anchetat de d. judecător de instrucţie Stănescu. încasator* escroc I D. comisar Vrânceanu a ares- t tat, pe David Hefter, din str. Cosminului 9, agent încasator la firma Bancotescu, din str. Stela 11 bis. Hefter încasase Sâmbăta trecută, de la clienţii firmei, suma de 72 mii lei. Cu aceşti bani el s-a dus la clubul de sub hotelul Palace şi a jucat cărţi până Duminică dimineaţa, pierzându-i până la ultimul gologan. Unul care călătorea gratuit pe c. p. r Intr’un tren expres a fost prins călătorind, în vagonul de dormit, cu bilete valabile cu întreruperi, întrebuinţate odată, voiajorul Iosif Stern, din Ploeşti. In gara de Nord, voiajorul a fost predat politiei. Adus la prefectură şi anchetat de d. comisar Borcea, el a arătat că biletele le primea de la frânarul Const. Ionescu, din gara de Nord, care era şi portar la casa de bilete a vagoanelor de dormit, în schimbul unor mici game de bani. Voiajorul a utilizat aceste bilete timp de câteva luni, flutrând statul şi compania vagoanelor de dormit cu mari sume de bani. Frânarul a fost arestat şi înaintat parchetului împreună cu voiajorul a trecut câtăva vreme până ce vecinii au sărit în ajutorul mecanicului, care zăcea într’o baltă de sânge. Avizându-se circa 20, la faţa locului a sosit subcomisarul Mihăilescu, care cu ajutorul sergenţilor de oraş, a reuşit să prindă pe Gh. Haralambie, conducându-l la secţie. Celalt a dispărut. Rănitul a fost transportat în spitalul Colentina. Starea lui e foarte gravă. El are tăetură de la tâmpla dreaptă până la gură, o rană adâncă în partea stângă a pieptului, una în omopiatul drept, alta în podul palmei stângi şi numeroase contuziuni şi leziuni sângerânde la cap, provenite din lovirile cu ţeava de metal. Leonida Tase, fiind pus in urmărire, a fost şi el prins, pe când hoinărea prin raionul circ. 4 periferie. Aduşi la poliţie, ei au mărturisit crima, arătând că au săvârşit-o din răzbunare. împuşcat din imprudenţă O nenorocire, cu urmări mortale, s-a întâmplat Vineri, în locuinţa sergentului de oraş Gheorghe Duţă, din str. Mangului 10. • Sergentul, venind acasă din post, a stat de vorba cu fratele său Constantin, care deasemenea este sergent de oraş. După ce şi-a desbrăcat uniforma, a luat revolverul din foc spre a-1 curăţa. In timpul acestei operaţiuni, din nebăgare de seamă, a atins trăgaciul. Arma luând foc, glonţul a nimerit pe Constantin Dudă în abdomen. Anunţându-se circa 5 periferie, rănitul a fost repede transportat la spitalul Colţea, unde după câteva minute a murit. Sergentul Gh. Duţă a fost arestat. Anccident de muncă Tudor Badea, din serviciul atelierelor căilor ferate Griviţa, s-aales Vineri, în timpul lucrului cu piciorul stâng fracturat. Rănitul a fost dus la spitalul Filantropia. Două încercări de sinucidere Petre Diaconescu, instalator, din str. Academiei 14, pe când se afla la lucru, in str. Sf-ţii Apostoli, a băut o soluţie toxică. Sinucigaşul a fost dus la spitalul Brâncovenesc. — Filip Ion, cu serviciul în b-dul Dacia 28 a încercat. Vineri seară să se sinucidă înghiţind o pastilă de sublimat. A fost transportat la spitalul Colentina. Moartea suspectă a unei doctoriţe Acum câteva zile a fost internată la spitalul Colentina, la secţia d-lui dr. Mironescu, d-ra dr. Eufrosina Busnea, din str. General Berthelot 69, de la policlinica Camerei de comerţ din Capitalii. Suferinda prezintă simptome de otrăvire şi cu toate îngrijirile date de către medicii spitalului, şi-a dat sfârşitul. Moartea d-rei dr. Busnea a produs o vie impresie în rândurile medicilor. . [fii dii [iliiii lui! Tudor D. Argeşteanu din Chiroiu Roşioru (Ilfov), pe când se ducea spre casă, i-a eşit în care Gheorghe Achim, cu care s’a luat la bătae. Fiul lui Achim, anume Cristodor, a pus mâna pe un ciomag cu care a lovit aşa de puternic pe Tudor în cap, în cât a doua zi a murit. ■0 : 0- Rănirea din Jigieşti Ion C. Mini din Hagieşti (Ilfov) , zărind în prispa locuinţei sale pe Marin G. Nica şi Constantin G. Mitroi din aceeaşi comună şi bănuind că ei au intenţinea să-l prade, a tras asupra lor două focuri de revolver. Un glonte a rănit pe Marin Alica sub clavicula stângi. 1