Universul, noiembrie 1926 (Anul 44, nr. 254-278)

1926-11-01 / nr. 254

INSTITUT MODE3H p. TRUTAMTUl PERFECŢII! »T­ai SMiUsural şl denito-Urinare Controlul sângelui, injecţii intravenoase, m croscopie, electroterapie, pansamente, etc. 6450 Dr. AUREL AVRAMOVICI București» Str. Sever 6 bis» orele­ 8—10 s; 2—­5 p. m. Telefon HElOiElsUL este cel mai* căutat şi între­buinţat medicament în vinde» ■ area ANEMIEI (lipsa de sânge), cAoroxai (sân* ge prea epos). In sl3?sis dîâ­­â iîtsiâsîata sau s&h­etsiysta după bnalele grele sau molipsitoare S‘8I?4’CaFEs?l$i. înlocueşte consumul de carne, complectează lipsurile de sânge şi redă corpului energ­a necesară, mărindu­-i rezistenţa contra bolilor. MEM SZIKUL conţine toate elementele ce com­pun sângele sănătos. la fsmnsdi şi d­ragosiri PIESE DE SCHIMB pentriu automobile: 5.5F^fă0 Turism tip. 501, 505, 510. II i,F!JiTAi Camionetei! Ier îl Cam owlSL 59M®rCI*N­C^r2 tp A. f\ și A. M. itMENJIULT“ 0, ÎO sil HP. ■ VytNEItLIET*' Camioane 5 tone mnnB gyb prețul de cost S. R. L. și LEONIDAlCo. Holt, București, Calea Victoriei ap. 53 pentru lichidarea acestui stsk de piesa Eprupnmotu &£/? VOS/l OR f cu fdnwnf/ate £x/uerforte­nfe & Roo­oa/// & C. //,•/an o. 0 ep o zi/or pen/ru Romon/of O Jcr/ore///. & uevres/i J/r Vodă-Cur oue o //° fO. fica/ri/ Domni/ Medici, io cerere, MOSTAD oftATU/TS __'i.0 coaie farmod/ și arogoerii.___________ Turnsal SORE­ANU uu mare­e succes al stagiunei trecuta şi actuale a Teatrului Naţional cUn­­­Bucureşti SECRETUL­­ UU­I POLI,CH INSELE admirabilă foameie In 3 acte de Pierre VColîî, care actual­mente se îpesc­m cu săli arhipli­­ne pe scena Comeenei Franceze ITINERARIUL NOEMBRIE: 14 Piteşti, 13 Slatina, 16 Corabia, 17 R.­Vâl­­cea, 13 Caracal, 19 Craiova, 23 Sibiu, 21 Braşov, 22 Sighişoa­ra, 23 Oradea Mare, 24 Arad, 25 Timişoara, 26 Lugoj, 27 Se­verin, 28 Ploeşti, 29 Câmpina, 30 Focşani. DECEMBRIE : 1 Tecuci, 2 Vaslui, 1­3 Bârlad, 4 Brăila, 5­­ Galaţi, 6 Huşi, 7 Botoşani, 8­­ Iaşi, 9 ..Cernăuţi, 10 Romai, 11 I Bacău, 12 Buzău, 13 Giurgiu, 11 Alexandria, 15 T.­Măgurele, ÎS Târgovişte, 17 Câm­trulung, 18 Călăraşi, 19 Constanţa , 00.35 «le mul­um­iră Comitetul şcolar al com­. Mă­­gureni jr.fl. Pra­hova, aduce pe această cale' ' mulţumiri d-lui H. O Einiger,, exp­lorator de păduri din Bucureşti str. Mi­hai-Voldă 14 pentru donaţiile însemnate făcute şcoalelor d­in această comună, donaţii, care au constat în sumă de lei 50.000 cu care a ajutat la construcţia şcoalei din Cocoraşti-Capli, can­titatea de 4 vag. lemne de foc­­ pe care o dă în fiecare an ca I combustibil pentru şcoli, pre­cum şi lemnărie necesară con­struirii atelierului şi a împrej­muire!'la şcoala Nr. 1­0657 —■iii iiii » at'ifii'i T—ri BzaserawrrnMSjyrwuOTranwjrfwnsKXMKiMarsBBZsKo* a rMMZTJXSaMlWBffiSkSKIK* I •iţi 'a cumpăna 8 i B SS «L. Sfi sa? sl bp®ns, si| AN.E I Stingi, Wirth sil jenossenschaft des e; să nu vă pară| la Târgu Alîb­is I căutați mBBBSmSWV&BXBSSSS BBBaEBBB StiM£S2fi&ö Pomi riilsrl Cr/r*. coMMH« &. Öeru6c-Í • ~~ Haide vino pe aici, sunt flori cari miros tot atât de frumos ca şi Dentoiul. — DENTOn­UL (apă, pastă şi pudră) este un dentifriciu foarte an­tiseptic, având totodată şi un parfum din cele mai plăcute. Fiind făcut după lucrările lui Pasteur el distruge toţi microbii răi din gură, împiedică şi vindecă sigur caria dinţilor, în puţine zile dă o albeaţă strălucitoare şi distruge tartrul. CI lasă gurei o senzaţie răcoroasă, delicioasă şi persistentă. Ac­ţiunea lui antiseptică contra microbilor se prelungeşte in gură cel puţin 24 de ore. Pus pur pe vată el calmează la moment cele mai violente dureri de dinţi. DENTOLUII se găseşte în toate casele bune ce vând parfumez şi in toate farmaciile importante lahor Jor­g. VAILIANT & C­ le., Bucureşti Birourile: Str. Romana No. 203 (colţ cu Precupeţii Vechi No. 1) Telefon 71­­­2 este syfieSyfi somsriwSisi t ^ — O-Ki'! ,u­«uț ââ , g a. in tteuxs s&uX/M/t. i Curier Judiciar: "MOS­ Uole în materia co­municării foartoririi si judecatoresti Curma tie Casație s. IV a res­pins Vineri cu tardiv, recursul fă­cut din direcțiunea c. f. r. con­tra decisiei curții de apel din București prin care fusese o­­bligată să plătească însemnate destuitaribiri reclamantului Max Ke­r­pel,­ţieni­ru pagubele ce-i perem­n­esc prin greşita inctru­­uuirire unor vagoane de arăt­­uri. . Temeiul tardivităţii a fost relevat pe cale de excepţie, de către intimat, şi prezintă deo­crept interes. S-a arătat Înaltei Curţi, că decizia Curţii de apel a fost comunicată căilor ferate, inves­tită cu­ formula executorie şi dimpreună cu somaţiunea de piaţă, îşi s‘a susţinut, că ţaria aceasta s‘a îndeplinit, implicit, şi obligaţiunea comunicării (in vederea recursului) ne mai fiind deci nevoie de alta comuni­care a hotărî­rii. Căci rolul comunicării acesta e : să fie incunoştiinţată valabil, exact (prin copie legalizată) şi pe cale de înmânarea hotărârii, cartea care a pierdut procesul. Dar aceste condiţiuni sunt cu prisosinţă îndeplinite de partea câştigătoare, chiar dacă comu­nică odată cu somaţia chiar, şi numai odată, decizi­unea jude­căţii, — fără să mai fie nevoie de altă comunicare. Mai precis, s‘a cerut Înaltei Curţi jurisprudenţa ca terme­nul de 30 de zile pentru­ recurs să curgă dela înmânarea hotă­­ririi, indiferent d­acă s‘a făcut­­această înmâna­re pe cale de comunicare, ori d­acă s‘a făcut— Cum era în speţă — pe cale de somaţie de executare. Temeiul fiind admis, iar re­cursul respins ca tardiv, s‘a statornicit astfel o preţioasă in­­terpretare de drept. Parchetul a dis­arat apel contra Sigur&rii lui Filipovici N. Filipovici, protagonistul faimoasei afaceri a paşapoarte­lor societăţii „Petrolul Naţio­nal“, a fost liberat alaităeri pe 50 mii lei cauţie. Parchetul a declarat ori apel contra liberării. In consecinţa — şi până la judecarea apelu­lui — inculpatul a menţinut la Văcăreşti. Bigamie Voind să curme mai repede procesul lui de divorţ, pendinte din 1920 — şi după 7 ani d­e căsnicie — Dumitru V. Streche, conductor pe c. f. r., a recurs la un mijloc destul de inge­nios, dar şi deopotrivă de pe­riculos. S-a folosit de moartea surorii lui, că numele Ană, la fel ca şi soţia cu care se judeca toc­mai pentru despărţenie, şi a obţinut un extract după actul acesteia de moarte. înarmat cu arest­act şi aba­n-­­ donând procesul de­ divorţ, s’a aşezat în oraşul nadimeul Bu­rat, unde, după­ce şi-a dobân­dit domiciliul aci, a pus ocjjfji pe o ţiartida mai ademenitoare. A cerut­­mâna unei JocaJnfijp^. d-na Elena PeteaiTu. ' S*a hin­dit cu ea. Apoi, falsificând j­u­­ţintel numele defunctei în ex­tractul după actul de moarte, a convins pe ofiţerul stiîteî ci­vile locale că e­ văduv, că prin m­oartea primei lui soţii ,i-a , desfiinţat prima căsătorie şi că deci e liber să se recăsătorească. ifiuieni nu s‘a îndoit; şi căsă­toria s a făcut. Ceeace, dealtfel, n‘a supărat nici joc prima soţie, care nu s'a ţilâns parchetului­­ local decât de faptul că i s'a­­ zvonit pe nedrept moartea, câ­­ştinându-i-se atfel, mari nemul­ţumiri şi pagube. . Cazul trim­iţându-Se însă la cercetarea d-lui jude-instructor Godin­i Ştefunescu, sa descoperit aci — după întinse investigaţii şi numeroase comisii rogatorii in toată tara răspândite — în­treaga afacere. Autorul isprăvii a fost ne­voit să recunoască, totul. De aceea, pe baza acţiunei publice ce i s‘a deschis între­­tim­p, (pentru bigamie şi fals în acte publice), magistratul in­structor a ordonat arestarea bigamului,. . Casieri incorecţi D. jude-instructor Papadopol a arestat ţie Pincu Ioanică, zis Dumitrescu şi a pus sub urmărire pe Cuscheler Iosif, arabii casieri ai soc. Moara Herdan, învinuiţi de fals şi abuz de încredere in dauna pa­tronilor lor. Ambii, falsificând, bonuri, de­liberarea sacilor cu făină şi tă­­râţe expediate din depozite, vindeau prin­­ interpuşi şi în­casau pe contul lor propriu contravaloarea. I In chipul acesta şi-au apro­piat aproape 100 mii lei. Cercetările continuă. Escroch­er­e D. procuror Barăscu a des­­­­chis acţiune publică pentru­­ faptul de escrocherie (cf. art. 532 — 333 c. p.), în contra lui G. Leatris, pretins cerealist din București. Inculpatul e învinuit că, dân­­du-se drept cerealist, a încasat • dela fabrica de bere „Traian” din T. Severin lei 210 mii, spre a-i trimite 20 de vagoane cu orzoaica. A tot amânat insă, din 1925 şi până acum, pe cum­părător„ spre a sfârşi cu mărturisirea cu­­ n‘are un bob şi ca nici n‘a avut­­ cândva. In • ce priveşte acontul­­ de 210 mii iei, a cerut o păsuire I cât, mai lungă, ca s’o restitue în rate. , Cu conclusiunea parchetului, ! . dosarul a fost remis d-lui­ jude­­j instructor Papadopol, în vede- I rea desăvârșirii cercetărilor. In j i același t.in.ip, s‘a cerut arestarea j i­ d­­ealistului , incorect., viţe altoite, trandafiri şi poeţi de pomi, furnizăm în calitate superioară, pe lângă preţurile cele­ mai convenabile. Cereţi catalog şi faceţi plan­taţii de­­ toamnă, căci prinderea­­ e sigura. Căutăm reprezentanţi serioşi.­­ Pepiniera de pomi şi viţe al­toite „Triteanu“, Răsboelu­-Ge­­tate, jud. Turda. 0613 Ssiitatsi Vitelor ! fiii! Silă EMSEI! întrebuinţaţi în acest scop „Ton­­îaa“ Tîti „fpisiif­at“ 1011 nGî Să61 trezicătoarea oa­­selor moarte alifia contra arice­­lei şi a rănilor „FLUSDPIL­OGE“ contra reumatismului şi schiovă­lurilor Cereţi la farmar­iile şi arogueriile mari numai produsele VALENŢA -- Depozit General — Farmacia Or. U. BEîîîE I Bucureşti. Calea Grivitei No. SO | Depozitul general, București Str­ănâchiţă Vâcărescu 6. Fierâ^fra© chrroare Cyi'sSa cîs piele da pâr de cămilă și a sosit raai® transport Sa t 5492 Besifi-Carpati sir. SzEârâaa 41 COMPARAT! ! IflăisipI eSectflce, Irafe, Pial®ftâ©r® eăo. Fiaara si Itniîai aoi I ml «ÎŞI® ca ori tinde iii, Hü*. SSegali, 11 UN INSTITUT psalm miniţipol si a vilii Lucrarea va costa 30 mSSioafie iei Din iniţiativa primăriei Capitalei şi a ministerului sănătăţii publice se va înfiin­ţa in Capitală un institut pentru protecţia mamei şi a copilului. In acest scop, ministerul sănătăţii a înscris in bugetul anului viitor suma de 5 mi­lioane. Primăria Capitalei, care prevăzuse în bugetul anului curent 4 milioane, a mai în­scris în cel viitor alte 10 mi­lioane. Lucrarea va costa în total 30 milioane. Restul până la această su­mă, necesar construcţiei va fi pus în bugetul sănătăţii publice pe anul 1928. Personalul medical al ins­titutului va fi numit de ca-­­­tre ministerul sănătăţii pu­blice. Administraţia şi conduce­rea institutului va fi sub su­pravegherea medicului şef al instituţiei şi sub controlul di­rect al medicului şef al Capi­talei, care va raporta minis­terului bunul mers al institu­tului, şi va întocmi dările de seamă anuale. In acest institut vor fi adu­naţi toţi copiii abandonaţi, unde li se va da îngrijire şi educaţie potrivit cu aptitudi­nile lor. SMBBBUHOTP«W IWIIBBIIIinWIIIIII lini liw Nr. 44 — 31 Octombrie Papagalul simpatic, nuvelă de Vasile Alecsandri; Nemurire poemă, de loan Ciorănescu; Ba­bbitt, pagini engleze, de Dra­­goș Protopopescu; După puhoi, poemă de Giovanni Pascoli, trad. de Alex. Marcu ; Mic tra­tat de estetică literară (ce nu este fenomenul estetic) de P. Ader­­ca; Sisif de Gr. Veja; Poveste de Silvius Rolando ; Gîndacul, poemă de Rozmarin; întuneca­re de George Dumitrescu; O seamă de cuvinte de Zoe V. Lecca; Zori la baltă de C. M. Teodorescu; Bogdan P. Haş­­deu de Gh. Cardaş; Petru Haş­­deu de Gh. Cardaş; Pentru Haş-Cronica plastică: (O aniversa­re: N. Vermont) de N. N. To­­nitza. Cronica muzicala: (Al doilea concert simfonic al „Filarmoni­cei“) de George Diacu. Ecouri: Rechizitoriul d-lui profesor. O. Densusianu, Date despre A.­Sadi Ionescu, Redac­ţionale, Papagalul simpatic, Rozmarin, Albumul macedo-ro­­mân, Calendar literar. Reproduceri după tablouri de N. Vermont. Coperta : N. Vermont: Inte­rior. UNIVEP? VI furia! Dia Cătrăneşti !SFATUII MEDICALE Răufăcători, rămaşi necu-­­ noscuţi, s’au introdus în ma­gazinul d-lui Ştefan Oprescu din Gătruneşti (Ilfov), farân­­du-i 55 mii lei. LA CE E BLN­­CHTYOLUL Sunt multe persoane Cari, abuzează întrebuinţând acest medicament,­­ cu proprietăţi bine stabilite. Ichtyolul este un lichid gras, brun-negru, cu miros special. Se întrebuinţează ca antiseptic si topic în bob de piele, ca : eczeaie, psoriazis, acnee, pityriasis; este de asemeni prescris in eriteme-pruritul mucoaselor si m­erizipei. Ovulele si tampoanele de glicerina cu ichtyol dau bune rezultate în stă­­­rile­ congestive ale uterului şi anexe­lor. Soluţia de ichtyol 1 la sută se întrebuinţează cu injecţii în trata­mentul blenoragiei. De asemeni este eficace pentru­­ar­,­şurile de prunil şi al doilea grad.­ Ca medicament intern, luat sub formă de picături, e prescris în ne­vralgii, artralgii, dureri musculare, reumatism si unii îi recunosc proprie­tăţi in nefrita cronică si diabet. IODOFORMUL Este un bun antiseptic, fiindcă con­­­tine. iod.. Este mult întrebuinţat in chirurgie, la pansamente, fie în praf, fie sub formă­ de tifon, coton, colodiu iodo­­format. Iodoformul are marele avan­­tagiu de a face să înceteze secreţia plăgilor, pentru că pus pe o rană, se descompune şi pune în libertate ro­dul, care acţionează ca­­ antiseptic. Iodoformul favorizează şi cicatriza­rea. Cremoanele de iodoform sunt zil­nic , întrebuinţate pentru desinfecta­­ea traectelor fistuloase. E bun şi în cazuri de arsuri, căci este şi anes­tezic ; se mai întrebuinţează, asta o ştiu foarte mulţi, şi pentru şancrele­­sifilitice, ulceraţiile tuberculoase. Sub forma de colodiu iodoformat, e în­trebuințat în crisipel. Injectiuunile de eter iodoformat sau pleu iodoformat sunt adesea prescrise in abcesele reci, adenitele cervicale, sau sub­­maxilare supurate si in peritonita tu­berculoasă. Ca medicament intern, pe cale stomacala, este dat in tubercu­loză si câte­odată ca antiseptic in­testinal in febra tifoida. De aseuțim­i, e recomandat în tuberculoza cu mers lent, sub forma de infecţiuni uleioase de iodoforma ,1 . 14 Midten ■'Hi' ' . . .;1-1 D-nii Bodiceanu, Salăgeanu, Maisner şi Vraca, delegaţi din partea direcţiunii generale a c. i. spre a cerceta cauzele, cari au provocat ciocnirea din staţia Câmpina, cu care ocazie a fost distrus o îr­semnată cantitate de material rulant şi au fost ră­niţi doi agenţi ai administraţiei căi­lor ferate, au constatat urmă­toarele : I/V . Mecanicul Nicolae Scăraru, manevra pe panta dintre Câmpi­­niţa şi Câmpina un convoi de 12 vagoane, cu o maşină. Convoiul fiind prea greu pentru maşina de manevra şi pe o pantă aşa de pronunţată a alunecat la vale şi cu toate că avea destule, frâne, n­’a mai putut fi înfrânat şi a is­­bit cu putere în maşina 140.455, care aştepta, lângă linia Doftana din gara Câmpina. Ambele maşini au suferit mari stricăciuni şi mecanicii de pe ele au fost grav răniţi. Cele 12 vagoane au deraiat toate, iar patru au fost complet sfărâmate. Ambele linii au fost acoperite de sfărâmăturile va­goanelor şi circulaţia închisă. Din această cauză, expresul 51 şi acceleratul 205 au circulat pe linia ocolitoare Piteşti-P. Olt-Si­­biu , iar trenurile de persoane 527 şi 502 au circulat prin trans­­bordare. Stricăciuni la linie sunt aproximativ de 100 mii lei. Stri­căciunile la maşini, vagoane şi mărfuri n’au fost încă evaluate. Vinovaţi au fost găsiţi impie­gatul militar Atanase Trifan, din Câmpiniţa, fiindcă n’a suprave­­gh­iat manevra şi şeful de mane­vră Ştefan Andreescu, care a lu­­crat cu uşurinţă. O parte din vină o are şi me­canicul Scăraru Nicolae pentru că nu trebuia să execute o ma­nevră cu 12 vagoane pe o pantă aşa de mare. După o muncă încordată, din partea serviciului întreţinerei, la ora 20.50 o linie a fost curăţită şi trenul de persoane 427 a pu­tut trece fără transbordare. In ziua de 29 ort., la ora 2.20 dimi­neaţa circulaţia a fost complet restabilită pentru toate trenurile de persoane, iar la ora 7 şi pen­tru trenurile de marfă. ---------------------------------­ fliniorit pentru o gutuie Fraţii Pavel I, Gh­iţa «re 16 ani şi Ştefan I. Ghiţa de­ 12 ani din Turbaţi (Ilfov), s’au luat la ceartă neutru o slatue. ştefan văzând — probabil — că va fi biruit, a scos un bri­ceag din buzunar, dându-i lui Pavel o puternică lovitură în pântece. •­ Rănitul, adus în Capitală și internat in spitalul Colţea, a m­urit, n &mj! XI.IV. —­­^4 Luni­­ Hoemane 3m*îîi să fiţi io Modă şi să ştiţi ! C­e se poartă e se va purta © s® ciiesta e se spune e se âS&n'iseasă o e-a petrece tn tamet* elegantă ? Voiţi să aveţi* TJPJiME BESĂVfiRŞJTE, mărime naturală, talie 42 Şi 44 eeK.rkJ orice de Apaietă Euemtm ue mftnn KOTE PEX7RU PIMJVO cu dansurile ceie ma! no I T FOTOGRAFI! şi OESENlim de modă, delii marii® case parisiene 7 nOMJ&NE de Marcel Prevost della Academia fran­ceză,, NT. Cahmet, etc. \ \ SFHTllRt şi eOJVSUETMTff gratuite J de Frumuseţe şi Sănătate î i joei/m os euvixTE I eojvcunstms, etc., eu.t I Cumpăraţi azi şi in fiecare săptămână „Un VERSUL” son Patron-Journal ce se găseşte de văetoare pretutindeni, la top depo­zitarii noştri, creiescuri, tn­gări, etc., etc. Jipare in fiecare stuntinecă şi se vinde JVUăiTI­ CU 12 EE1 EXEMBEUlUE. Se primesc şi abonamente cu 600 Eel anual şi 310 Pe 6 Sunt. Numer­e veefei se pot procura de la Adminis­tra­ția ziarului b­bregalisnui libuit Sindicatul proprietarilor urbani din Capitală a ţinut întrunire publică Vineri dimi­neaţă, la sediul sindicatului, str. Câmpineanu nr. 4. D. căpitan N. COSTES­­CU, deschizând întrunirea a­­rată că faţă de versiunile lansate de unele ziare, inspi­rate de răuvoitori, proprieta­rii vor arăta, primului mini­stru, că situaţia proprietăţii e deplorabilă şi că nu mai poate suporta vexaţiunile de până acum. Legea restrictivă de până acum trebue abro­gată, lăsându-se loc liberei transacţiuni, singura măsură în stare să armonizeze ambele clase şi sa introducă ordinea de care ţara are nevoie. Proprietatea urbană se rui­nează şi nu poate fi salvată decât numai lăsându-se liber­tatea deplină a drepturilor fiecăruia. Guvernul e dator ca pe deoparte să dea drep­tatea proprietarilor, iar pe de alta, să ia severe măsuri îm­potriva pescuitorilor în apă turbure. Din libertatea de închiriere va folosi însuși statul. Are încrederea că actualul guvern, mai ales d. g-ral A­­verescu, va şti să facă drep­tate proprietarilor. D-na MARGARETA HERA citește un document eliberat de ministerul afacerilor stră­ine, prin­ care se dovedeşte că în Italia este liberă tran­sac­­ţiune. Cere ca şi la noi să se facă la fel. D. dr. ERACLIE STERLIN discutând chestiunea proprie­tăţii urbane, crede că singura soluţiune bună ce s’ar putea, da. chestiunei, este numai de­cretarea liberei transacţiuni şi ridicarea actualului regim restrictiv în materie de­ vicirii. D. avocat P. FRUNZESCU analizează legitimitatea libe­rei transacţii, singura măsură, care ar­ putea să dea satisfac­ţie justelor cereri ale probrie­­tarilor. Această măsură va putea aduce foloase reale în primul rând statului, apoi proprietarilor şi chiriaşilor. D. AL. ATANASIU expune cazuri concrete de suferinţele proprietarilor. D. căpitan N. COSTESCU, a anunţat o nouă întrunire în casele d-lui I. Georgescu- Enăchiţă, str. dr. Felix 51, Duminică 31 Octombrie, ora 9 dim. ----------6 : 0-------—­Noi cazuri de scarlatina la Iași In ultimele 24 de ore, s’au constatat 14 cazuri noui de scarlatina în Iași. Alte cazuri s’au mai consta­tat în câteva comune din ju­d. 29 Oct. întâmplări din Capitală Crima din str. Dobrici Un metenis atacat de derbedei In str. Dobrici 26, locueşte, cu familia sa, mecanicul Carol Ri­ba, un ora paşnic, care işi ve­dea de treburile lui. Intr’o zi, a avut însă o mică discuţie cu Gh. M. Haralambie, din str. Braşoveni 22 şi Leonida Tase, din str. Alexandru cel bun 12, — două haimanale şi cunoscuţi scandalagii, cari te­rorizau cartierul. In urma ace­lui incident, haimanalele şi-au pus în gând să se răzbune asu­pra mecanicului, care atunci ii pusese la locul lor. Joi noaptea, ei l-au pândit în apropierea casei şi când meca­nicul a dat să intre pe poartă, s-au năpustit asupra lui. Gh. M. Haralambie, care era înarmat cu un cuţit mare, i-a dat mai multe lovituri puterni­ce, iar tovarăşul său Leonida Tase La isbit, cu o ţeava de a­­lamii în cap, până ce victima a căzut în nesimţire pe pragul porţei. Crima petrecându-se in toiul nopţei, când strada era pustie. Un excpoc Vineri, s’a p­reze­ntat la poli­ţie d-na I. Braveanu, din str. Au­rel Vlaicu .76 şi a reclamat, ca Emilian Ionescu, i-a furat din­­tr’un şifonier un ceasornic de aur in valoare de 15 mii Iei şi 500 lei. Ionescu fusese găzduit o noapte de către fiul d-nei Bra­­veanu şi a săvârşit furtul in­­ cursul acelei nopţi. D. comisar A. Ionescu însărci­nat cu facerea cercetărilor a a­­restat pe județuri aducân­du-l la poliţie. El a mărturisit furtul, arătând că ceasornicul l-a pus amanet la Muntele de pietate, iar recipisa a amanetit-o pentru suma de 1700 Iei d-lui David Strulovici. Fiindu-i teamă ca Strulovici să nu scoată ceasornicul, a declarat recipisa pierdută. ALTE FURTURI In timpul anchetei s’a mai do­vedit că Emilian Ionescu a luat dela d. Șerban Toma, din str. Traian 55, o bucată de stofă, in valoare de 5.000 lei, spre a o duce la un croitor al său care lucrează mai efreu. In realitate, Ionescu a vândut stofa madamei Sofica Cheşcheş, de la hotelul Luvru, care la rân-­­­dul ei a vându-o altei persoane. Tot de la d. Toma a mai furat un costum de haine, pe care îl purtă. Emilian Ionescu reuşind să o­­cu­pe un post de pedagog la lice­ul Sf. Gheorghe, a luat de la ele­vul Bucur Podgoreanu, 5.500 lei spre a-i procura cărţi. Banii i-a cheltuit, lăsând pe elev fără cărţi de şcoală. Deasemenea a mai es­crocat pe elevii Ion Z. Dumitre­scu, cu o pereche de pantofi. Pe­tre D. Iliescu cu 4.700 lei, pe por­tarul liceului, Silvestru Pădeanu, cu 680 lei, iar d-lui profesor Gh. Turcu i-a furat un costum de haine. Cu acest prilej s-a stabilit că Ionescu are dosar la poliţie, în­trucât mai fusese odată arestat pentru furt. Cu actele dresate hoţul a fost înaintat parchetului, care califi­când faptele sale ca furt şi abuz de încredere, l-a trimis în stare de arest la cabinetul 7 de instruc­ţie, spre a fi anchetat de d. ju­decător de instrucţie Stănescu. încasator* escroc I D. comisar Vrânceanu a ares- t tat, pe David Hefter, din str.­­ Cosminului 9, agent încasator la firma Bancotescu, din str. Stela 11 bis. Hefter încasase Sâmbăta tre­cută, de la clienţii firmei, suma de 72 mii lei. Cu aceşti bani el s-a dus la clubul de sub hotelul Palace şi a jucat cărţi până Du­minică dimineaţa, pierzându-i până la ultimul gologan. Unul care călătorea gratuit pe c. p. r Intr’un tren expres a fost prins călătorind, în vagonul de dormit, cu bilete valabile cu întreruperi, întrebuinţate odată, voiajorul Iosif Stern, din Ploeşti. In gara de Nord, voiajorul a fost predat politiei. Adus la pre­fectură şi anchetat de d. comi­sar Borcea, el a arătat că biletele le primea de la frânarul Const. Ionescu, din gara de Nord, care era şi portar la casa de bilete a vagoanelor de dormit, în schim­bul unor mici game de bani. Voiajorul a utilizat aceste bi­lete timp de câteva luni, flutrând statul şi compania vagoanelor de dormit cu mari sume de bani. Frânarul a fost­ arestat şi îna­­­­intat parchetului­ împreună cu­­ voiajorul a trecut câtăva vreme până ce vecinii au sărit în ajutorul me­canicului, care zăcea într’o bal­tă de sânge. Avizându-se circa 20, la faţa locului a sosit sub­comisarul Mihăilescu, care cu ajutorul sergenţilor de oraş, a reuşit să prindă pe Gh. Haralambie, con­­ducându-l la secţie. Celalt a dispărut. Rănitul a fost transportat în spitalul Colentina. Starea lui e foarte gravă. El are tăetură de la tâmpla dreaptă până la gu­ră, o rană adâncă în partea stângă a pieptului, una în o­­mopiatul drept, alta în podul palmei stângi şi numeroase con­­tuziuni şi leziuni sângerânde la cap, provenite din lovirile cu ţeava de metal. Leonida Tase, fiind pus in urmărire, a fost şi el prins, pe când hoinărea prin raionul circ. 4 periferie. Aduşi la poliţie, ei au mărtu­risit crima, arătând că au să­­vârşit-o din răzbunare. împuşcat din impru­denţă O nenorocire, cu urmări mor­tale, s-a întâmplat Vineri, în locuinţa sergentului de oraş Gheorghe Duţă, din str. Mangu­­­lui 10. • Sergentul, venind acasă din post, a stat de vorba cu fratele său Constantin, care deasemenea este sergent de oraş. După ce şi-a desbrăcat unifor­ma, a luat revolverul din foc spre a-1 curăţa. In timpul acestei operaţiuni, din nebăgare de seamă, a atins trăgaciul. Arma luând foc, glonţul a nimerit pe Constantin Dudă în abdomen. Anunţându-se circa 5 periferie, rănitul a fost repede transportat la spitalul Colţea, unde după câteva minute a murit. Sergentul Gh. Duţă a fost a­­restat. Anccident de muncă Tudor Badea, din serviciul a­­telierelor căilor ferate Griviţa, s-a­­ales Vineri, în timpul lu­crului cu piciorul stâng fractu­­rat. Rănitul a fost dus la spitalul Filantropia. D­ouă încercări de sinucidere Petre Diaconescu, instalator, din str. Academiei 14, pe când se afla la lucru, in str. Sf-ţii Apos­toli, a băut o soluţie toxică. Sinucigaşul a fost dus la spi­talul Brâncovenesc. — Filip Ion, cu serviciul în b-dul Dacia 28 a­ încercat. Vi­neri seară să se sinucidă înghi­ţind o pastilă de sublimat.­­ A fost transportat la spitalul Colentina. Moartea suspectă a unei doctoriţe Acum câteva zile a fost inter­nată la spitalul Colentina, la sec­ţia d-lui dr. Mironescu, d-ra dr. Eufrosina Busnea, din str. Gene­ral Berthelot 69, de la policlinica Camerei de comerţ din Capitalii. Suferinda prezintă sim­ptome de otrăvire şi cu toate îngrijirile date de către medicii spitalului, şi-a dat sfârşitul. Moartea d-rei dr. Busnea a produs o vie impresie în rându­rile medicilor. . [fii dii [iliiii­ lui! Tudor D. Argeşteanu din Ch­iroiu Roşioru (Ilfov), pe când se ducea spre casă, i-a eşit în care Gheorghe Achim, cu care s’a luat la bătae. Fiul lui Achim, anume Cristodor, a pus mâna pe un ciomag cu care a lovit aşa de puternic pe Tudor în cap, în cât a doua zi a murit. ■0 : 0- Rănirea din Jigieşti Ion C. Mini din Hagieşti (Ilfov) , zărind în prispa lo­­cuinţei sale pe Marin G. Nica şi Constantin G. Mitroi din aceeaşi comună şi bănuind că ei au intenţinea să-l prade, a tras asupra lor două focuri de revolver. Un glonte a rănit pe Marin Alica sub clavicula stângi. 1

Next