Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)

1926-12-01 / nr. 279

Magazinul General de îmbrăcăminte al Corp. P. T.T. Bucureşti, Strada Poştei No. 2 Etaj I INCUNOSTIINŢARE Noua Direcţiune a Magazinului de îmbrăcăminte al Casei de Economie, Credit şi Ajutor al Corpului P. T. T., încunoştiinţează, că s’a deschis în PALATUL CASEI (Strada Poştei No. 2, Stafii Magazinul General de Îmbrăcăminte al Corpului P. T. T. de unde membrii îşi pot procura toate articolele necesare ca: Pân­­zeluri de tot felul, Zefiruri de cămăşi, Stofe de Haine Bărbăteşti 1 9 de Dame, Costume gata, Mantouri de Damă, Galanterie de tot felul, încălţăminte, Rufărie etc. etc. atelier special pentru confecţionat Haine Bărbăteşti sub conducerea unui Maestru bine reputat» Casa de Economie, Credit şi Ajutor al Corpului P. T. T. va face toate înlesnirile in acordarea Creditului necesar procurarei Mărfurilor de care va avea nevoe Corpul P. T. T. Se vinde cu aceleaşi preturi şi la Particulari M­gazinul deschis da la ora 8-1 şi 3-7 Serviciul special pentru efectuarea Comenzilor din Provincie 6901 s. fm mm C el mai bun purgativ, din lum­e ftMMAFfiâM Portativa Ultimeie perfecţiuni Plăci Noi de Dans Picador, Cecilia, Co­­l­­di­aîn May Gondola Who, Valencia Colle­­giate Valentine, Alon­ Păris, etc. 90T Expediţiunî în Provincie “ţpgj • r Vechiul Magazin de Muzică JEAN FEDER Furnizorul Curţii Regale BUCUREŞTI, Calea Victoriei 44. ii min ii .ii uimii hii.iiii iii. ■ ii i——— OAKLAND“­JJPONTIAC“ Automobile ultima creaţiune General Motors Două premii­­ la concurs de eleganţă la Paris Premii de supleţă şi consumaţie H. C. #?. SI. Ultimele modele închise şi deschise au sosit Mare stoc de piese de rezervă. V. de VASSAL & Co. Calea Victoriei 175 Tel. 43 6904 Pox-Tret Tengo Gitana, Julian, Madre Tango Pervers, Ta­ngo Sentimental, ’ Florida, Buenos Aires, etc 668. I dastade dinţi Intrebuinţân­­du-le inconftr­­nu veţi obţine dinii sănătoşi şi frumoşi ca pernele. De vânzare la drognerii, farmacii şi parfuumerii din întreaga ţară GS52 Marele Turneu al Companiei Cărăbuş 120 persoane Direcţiunea C. TA­­B­ASE Cu începere del­a 24 Septem­brie Compania Cărăbuş­ va fa­ce un granatos turneu în toată ţara cu revistele. AŞA E VIAŢA de N. Kiriţescu ESTE DAR S’A ISPRĂVIT de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu NOSTIMA ŞI CU PICĂŢELE de N. Vlădoianu şi Victor Rodan Personalul artistic: d-nele Nataliţa Pavelescu, Violeta Io­­nescu, Lizica Petrescu, Zana Doljan ; d-nii Tănase, Codruţ, Gheorghiu, Şerbănescu, Anghe­­lescu, Giovani, Petrescu, Dan, Dumitrescu. Mare montare: 50 Balerine; maestră de balet ROZI-ROZI şi celebra trună românească VELESCU orchestră proprie sub conduce­rea maestrului Bărcănescu. Luni 29 Noembrie. Marţi 30 Noembrie. Mercuri 1 Decembrie la Cernăuţi.­­ Joi 2 Decembrie la Roman. Vineri 3 Decembrie la Bacău. Sâmbătă 4 Decemb., Duminică 5 Decembrie la Focşani. VA FLAGS SA A­­VETI NASUL SâU UMPLE ROȘU ? ..f'firnip Uu. disgraţiază atâta pa­rt'd aci , cea m­ai frumoasă femee I decât lin nas sau braţe roşii, un obraz pica colorat sau lucitor;' |­cir -toate acestea era imposibil de a ie ascunde timp îndelungat. Cremele uscate sau grase făcând­­flierea lucioasă;­ pudra implicată pe deasupra făcea o pastă care se topea revinde la căldură ; mai mult aceasta pastă astupă porii şi congestiona din ce în ce mai mult epiderma şi împiedica respi-­ raţia ei ; toate femeile îngrijate de tenul lor treime să le ştie. O minunată şi nouă descoperi­re, MIXA (Crema şi pudra a­­mestecate) permite acuma ori­cărei femei de a poseda pe o în­treagă zi, cu o singură aplicaţie, un ten proaspăt şi străveziu­, fru­­moase -mâini albe ; în plus, pro­dusele bine­făcătoare ce conţi­ne, MIXA, înfrumuseţează tenul şi face ca să dispară orice ro­­şeli ale epidermei. După aceas­tă extraordinară­­descoperire, nu mai au braţe sau nasul roşu, o fi­gu­ră lucian­tă decât feemeile care le vor. Faceţi cih­ar de astăzi o încer­i care MIXA y'dncă din srtetSjr absolut încântaţi, banii. Dv. vă vor fi înapoiaţi . tin bon de ga­ranţie este adaugat la fiecare tub. Găsiţi MIXA (pentru Brune sau Blonde) la toate Farmaciile, Dro­­gneriile şi Parfumeriile din ţară, dacă din întâmplare furnizorul­­ Dv. nu o are adresaţi suma de i­d­ei 80. De­pozitului MIXA, Calea Victoriei 59 unde o veti primi franco la adresa Dv. «Wim IDEAI­L ESTE PN­E WSIM BEK AHT 147, nie dg Paca. St-Bonis, P£E!« Ușoară de luat, nu ne»­cesitează nici un pre­parat­iv, nu provoacă :: niciodată desgust » Suprimând dieta, ea nu :: slăbește bolnavul :: Neobligând la repaos în cameră, ea n­u cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate si­milarele, ea este, prin ur­mare mai puțin scumpă. DOZA: Purgativă: 2 la 3 pilule. urflVFPIUL Congresul meseriilor şi învăţământului muncitoresc Cuvântările de la teatrul Popular. — JLucrările sec­ţiunilor la şcoala primară „Clementa*6 Ziua I Duminică, la ora 9 dimineaţa, sa deschis, în sala teatrului Popular, din Capitală, congre­sul meseriaşilor din întreaga ţară. Scopul convocării acestui congres a fost de a se stabili principiile călăuzitoare pentru întocmirea legii de unificare şi organizare a meseriilor. Au luat parte numeroase de­­legaţiuni din întreaga ţară. Biuroul congresului a fost alcătuit astfel: d. ministru Trancu-Iaşi, preşedinte ; d. in­giner Stavri Cunescu, directorul învăţământului muncitoresc, ca raportor general; d. I. Bubulac, profesor la şcoala industrială din Bucureşti, ca secretar gene­ral . D. GR. TRANCU-IAŞI, salută pe numeroşii congresişti, veniţi cu dorinţa de a pune meseria lor şi învăţământul muncito­resc pe temelii solide. Intr'un viitor apropiat, mese­riaşul va fi pârghia statului nostru. Marea industrie s’a a­­firmat puternic ori, inaugurân­­du-şi frumoasa expoziţie şi târ­gul volant din parcul Carol. Trebuie să ne îngrijim acum şi de mica industrie. Găminu­­rile de ucenici şi şcolile de u­­cenici, vor­ fi preocuparea noa­stră de căpetenie. Dacă ar fi fost cineva care să vă înveţe bine meseria, atunci când aţi luat întâia oară ciocanul în mână, astăzi progresele dv. şi ale ţării erau cu mult mai mari. D-voastră trebuie să fiţi preo­­­­cupaţi de pregătirea urmaşilor în meseria pe care o aveţi. Ne vom­­ocupa,de­­asemenea de pro­­­­blema creditului pentru mica industrie, de­oarece instituţiile noastre financiare n’au făcut­­ nimic în această direcţie. Băn­ci ți-ne seama de marele rol ce-l are mica­-industrie în ţara no­a­­­­stră, vom căuta să soluţionăm, pe cât va fi posibil, nevoile ei­­ de credit. Ne vom ocupa apoi , de modificarea actualei legi a meseriilor, pentru că astăzi trăim sub trei regimuri deose­bite : unul în Ardeal, altul în Bucovina şi al treilea­ în Basa­rabia. Vom unifica toate aceste legiuiri printr’o lege, care să proteguiască toate interesele muncitorimei noastre. Şi ca să puteţi obţine toate revendicările­, dv. trebuie să­ fiţi solidari. Am convocat acest congres pentru a vă consulta în alcătuirea legilor pe cari le pre­gătesc, de­oarece dv. .cunoaşteţi mai bine ca oricare nevoile ^nuncifcrîmpi. , ' * 1 * S®- ."âssrrţenpa, ^rdíá'éiííh^gáía^t^iFjl^pturile T., micului industrial faţă de fur-’ niturile de stat, în lupta cu marea industrie. O altă problemă este asigu­rarea plăţii lucrului efectuat, pe care o vom lega de obligaţia, meseriaşului de a executa in mod desăvârşit comenzile în­credinţate. Ne preocupă de asemeni pro­teguirea muncitorilor din co­merţ şi de aceea am chemat aici şi pe funcţionarii comer­ciali, ca să-şi spună cuvântul. Roagă apoi pe congresişti să discute toat­e chestiunile , cu o­­biectivitate, D. ministru încheie,­­arătân­­du-şi mulţumirea de­ a fi pre­zidat acest congres al meseria­şilor din­ România întregită. • • * D. inginer STERIAN, inspec­tor general al şcolilor de me­serii, salută pe congresişti,* din partea mini­ster­ul­ui instruc­ţiunii şi a „Asociaţiei generale a inginerilor“­D. dr. KAMINSKI, în numele d-lui ministru L­upaş, după ce arată că munca trebuie pro­tejată şi încu­rajată,­­ face a­­pel la, congresişti să se gândea­scă serios la Creşterea fizică a ucenicului. In preocupările dv. de meseriaşi, să aveţi în vedere şi latura sanitară şi igienică. D. AL. JOC­A vorbeşte în nu­mele învăţământului muncito­resc şi arată că meseriaşii vor. produce,. ratât .mai mult . cu cât vor fi; ‘mai. luminaţi. Acesta. • este­­ scopul şcoal­elor industriale,, creiate de ministe­rul muncii, i „ ., D. ministru TRANCU-IAŞI e­­voacă memoria regretatului G. G. Mârzesc­u, care a făcut mult pentru clasa, meseriaşilor şi a­­duce mulţumiri foştilor mini­ştri V. Missir, D. Neniţescu şi N. D. Chirculescu, cari, de ase­menea, au lucrat în interesul muncitorimei. D-na CALIPSO BOTEZ, în Au mai fost aleşi 6 vicepre­şedinţi şi 12 secretari. In afară de delegaţii din pro­vincie, au participat şi repre­zentanţi ai sindicatelor munci­toreşti şi ai funcţionarilor co­merciali. Chestiunile puse în desbate­­rile congresului au fost: Pro­blema uceniciei, examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meş­terului, condiţiunile în cari se poate deschide un atelier, con­trolul meseriilor, învăţământul pentru ucenici şi lucrători, că­­minuri pentru ucenici, institu­ţii pentru protecţia meseriilor şi mijloacele pentru propăşirea lor, introducerea profesiunilor comerciale în legea meseriilor, numele consiliului naţional al femeilor române, evidenţiază ap­portul femeiei române în eco­nomia noastră naţională. Vor­beşte apoi despre importanţa şcoalelor de ucenici şi încheie arătând că munca înobilează pe om. D. deputat POP salută pe con­gresişti şi face elogiul d-lui Trapeu-Iaşi. D. IOSIF ŞANDOR, vicepre­şedinte al partidului maghiar şi senator, aduce salutul mun­­citorimei din Ardeal şi afirmă că micul industriaş este un im­portant factor în stat. Spune că reprezentanţii maghiarimei ţin să lucreze într-o înţelegere co­mună şi în ceea ce priveşte munca. D. BALASI, deputat de Te­cuci, promite tot concursul său îrn parlament, pentru legile muncitoreşti pe care le va pre­zenta d. ministru al muncii. D. inginer STRATILESCU a­­duce salutul „Asociaţiei gene­rale a inginerilor“, al cărei pre­şedinte este. Spune apoi că de la buna aşezare a micei indu­strii depinde şi desvoltarea ce­lei mari. D. AL. SAMOILA, preşedin­tele „Uniunii micilor indu­striaşi“, citeşte o declaraţie a comitetului general al Uniunii, în care se afirmă că organiza­ţiile muncitoreşti nu sunt repre­zentate, în acest congres. In legiuirile ce se alcătuiesc, trebuie să se aibe în vedere în primul rând, asigurarea plă­ţii muncii efectuate, creditul pentru mica industrie şi auto­nomia desăvârşită­­ a instituţii­lor-ce se vor creia prin aceste legi. ,D. inginer STAVRI CUNESCU, directorul învăţământului mun­­citor&SC, spune că au­ fos­t invi­­­taţi "la congres toţi reprezen­­­­tanţii meseriaşilor organizaţi, iar la şedinţa de organizare a acestui congres au fost che­maţi şi delegaţii „Uniunii mi­cilor industriaşi". D. D. R. IOANTŢESCU, depu­tat de Ilfov, spune că în ce priveşte munca, în trecutul no­stru am a­vut o vitregie legis­lativă : legea din 1902 a fost şchioapă, iar cea în vigoare a­­stăzi necompletă. Micii mese­riaşi trebuie să fie atenţi, căci sunt ameninţaţi să fie înghi­ţiţi de marile trusturi indu­striale. Ei au nevoie de credit real. Din cele 4 juri. miliarde de lei, trebuie să se dea un a­­jutor real şi micului meseriaş. De asemenea, trebuie garantată plata muncii efectuate-Face apel la solidaritatea mi­cilor industriaşi şi muncitori manuali. D. TH. IONESCU salută con­gresul, ca delegat al breslelor şi corporaţiilor din Capitală. Urează grabnică însănătoşire Suveranului şi mulţumeşte ac­tualului ministru şi foştilor mi­niştri ai muncii, care au legife­rat pentru muncitori. D. MIRESCU, în numele „Confederaţiei generale a mun­­­ţ­­ii“, spune că această organi­zaţie a decis să trimită la con­gres raporturi pentru toate ches­tiunile. Noi dorim ca legea ce se va făuri, să fie respectată şi cerem să se prevadă sancţiuni pentru funcţionarii cari n'o vor aplica cum trebuie. D. ALEXANDRESCU, îrn nu­mele societăţii generale a func­ţionarilor comerciali, cere să se instituie prin lege corpul funcţionarilor comerciali, ca un corp muncitoresc aparte. D. VULPE (Timişoara)’, arată trecutul plin de greutăţi al me­seriaşilor români. Spune că ne trebuie o muncitorime bine or­ganizată şi care să nu depindă de nici o internaţională. D. D. P. NICULESCU-RITZ, în numele Camerei de comerţ din Capitală, arată că această instituţie a dat de patru ani în­coace 40 la sută din venitul ei pentru cultivarea tineretului comercial. Cere ca în legile ce se vor alcătui să se condiţio­neze şi situaţia patronului şi a salariatului. D. N. MARIAN, doreşte să se pună în programul congre-­­ sului problema muncii. * Mai vorbesc d-nii BRECHER (Cernăuţi) şi GOGA (Craiova), cari au cerut autonomia me­seriilor, sub controlul statului. D. M. ENESCU, director ge­neral al Casei centrale a asi­gurărilor sociale, salută primul congres al meseriaşilor din Ro­mânia întregită. Exprimă încredere în clasa meseriilor şi în munca lor pro­ductivă. Este sigur că programul aşa­­ de complet al congresului va­­ da roade, bune. Casa ce'nt’­ală a asigurărilor •e sbchrife ‘ aalritftsc­u 'bu­curie orga-­­ nizarea multstcrimei »ţW'tţâie­­ cu totul noui, prin legiuirile­­ d-lui ministru Trancu-Iaşi. ' ' Urează tot succesul actualu­lui congres. Mai vorbeşte apoi un delegat de la Iaşi, după care şedinţa se ridică la ora 1 d. a. Cuvântul ministrului muncii -0 : 0- Şedinţa de după amiază După amiază, congresul a lu­crat in secţiuni la şcoala pri­mară „Clemenţa“, din str. C. A. Rosetti. V .­ ..­ Au citit rapoarte d-nii: ingi­ner Stavri Cunescu, despre : „îndrumarea profesională"; AL Dimitri, despre : „Contrac­tul de ucenicie“; ing. V. An­drei, despre: „Pregătirea prac­tică a ucenicului" ; ing. M. Lo­­renţi, despre : „Examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meş­terilor" ; N. Marinescu, despre : „Bresle, corporaţii şi Camere de meserii“ ; G. Sava, despre : „In­stituţii de perfecţionare profe­sională" ; Mihăilescu, despre: „Controlul meseriilor“; „ Bu­bulac, despre : „Şcoli­ şi cursuri pentru ucenici şi lucrători" ; dr. A. Velculescu, despre : „Muzee şi Colecţii industriale" ; Em. Bucuţa, despre: „Biblioteci şi publicaţii pentru muncitori“; Al. Niculescu-Duvăz, despre: „Cămine pentru ucenici“ ; d­ ra C. Georgescu, despre: „Cantine pentru muncitori“ ; d-na L. I­­liescu, despre : „Colonii de vară pentru ucenici“; St. Alexan­­drescu, despre: „Calificarea profesiilor Comerciale“; T. A. Teodora, despre : „Pregătirea funcţionarului comercial“; D. Diaconescu, despre: „Creditul micii industrii“; Al. Samoil, despre : „Plata muncii efectuate şi respectarea angajamentelor luate de meseriaşi“ şi Th. Ionescu, despre: „Materiale, transporturi şi impozite“. Du­pă discuţii urmate asupra­­ acestor rapoarte, s’au votat mor­ţiuni, cari vor fi supuse apro­bării congresului în secțiuni un­­ite. i Situaţia partidului liberal englez Londra, 29 (Rador). — Discu­tă iar situaţia partidelor politice din Marea Britanie, Lloyd Geor­ge s-a declarat foarte optim­rist în privinţa perspectivelor parti­dului liberal, cu toate neînţele­gerile iscate în partid din par­tea grupului lordului Asquith. A adăugat, că în parlamentul viitor liberalii vor domină ; par­tidul laburist nu va putea veni la putere fără ajutorul liberali­lor, şi aceasta nu se va putea întâmpla decât mimai în cazul când laburiştii vor da garanţii precise asupra politicei ce­­în­ţeleg s‘o urmeze.­­ ■. Nach Paris celebrat roman istoric de Louis Dumur, a apărut în Ediţia III. Preţul unui elegant volum Iei 36. And XLIV.­ Kr. 279 Miercuri­­ Decembrie 1926 n­gresul părtini lierul protiovean Declaraţiile d-Ior­arh. Tătărăscu şi Vintilă Brătianu PLOEŞTI, 29. — Eri s’a ţinut la Ploeşti congresul general al partidului national-liberal din Prahova. întrunirea s'a ţinut in grădina Modera. Din Bucureşti au luat parte d-nii Vintilă Brătianu. N. N. Să­­veanu, Chirculescu, Inculeţ şi Gh­. Tătărăscu foşti miniştri. Congresul se deschide sub pre­şedinţia d-lui IONESCU-QUIN­TUS care mulţumeşte fruntaşilor din Bucureşti pentru onoarea ce se face Organizaţiei luând parte la congresul ei şi asigură centrul că şi la Prahova partidul se va prezenta unit şi disciplinat. D. AUREL MOŞOIU arată ne­cesităţile care a condus la modi­ficarea statutului partidului în conformitate cu indicaţiunile da­te de centru, modificări care se admit de congres. Apoi tot in urma propunere! d-sale se proclamă în unanimi­tate d. Dem. I. Nicolescu ca pre­şedinte activ al partidului iar d. lonescu-Quintus preşedinte de o­­noare. D. DEM. NICOLAESCU noul şef al partidului spune că ceea ce îl mişcă nu este demnitatea la care l-a ridicat partidul, ci dra­gostea ce i se arată. Nu-şi re­cunoaşte alt merit, de­cât că a urmat pilda celor mari din par­tid, de cinste și muncă construc­tivă. Arată operile mari înfăptuite de partidul liberal. Pornim la lupte noui. Am ple­cat de la guvern in primăvară, lăsând frânele guvernului după o muncă acerbă de 4 ani, ce o va înregistra istoria de mâine. An­ înzestrat Româânia Mare cu o constituţie, cu legi organi­­ce înlăuntrul cărora se mişca toată viaţa noastră de stat şi am dus apoi un al doilea război cu cei de dincolo de Nistru şi graţie muncii şi vigilenţii noastre de ceas cu ceas, am scăpat ţara de flamura roş. Luptele noui la care sunteţi chemaţi, nu sunt lupte de răs­turnare a guvernului care are în faţa sa o opoziţie care veghează să nu se ştirbească nimic din ceea ce am făcut, ci o luptă de oganizare pentru trezirea conşti­inţelor din ţară. Campania de trezire a urei şi faptelor începută de după război şi-au găsit razămul în partidul naţional-ţărănesc, care dacă are un program tipărit, nu va avea ocazii să-l înfăptuiască. Sunt partide al căror rol e să asiste iar altele să guverneze. Agitaţia lor e din nou în floare. Speculează şi acum chestiunea pământului. De unde să se mai dea pământ, când ştiţi că ceea ce-a rămas de la marii proprie­tari, se fărămiţeşte şi intră în fiecare zi în mâinele sătenilor ? Ceea ce făgăduise e praf aruncat în ochii sătenilor care în adevăr au alte nevoi acum, de unelte, aşezăminte de credit, de seminţi selecţionate. „­­ Mai este o totă­­agitaţie ce nu se^ fdea făţiş,, ci prin şoapteAsT ti'inc. o raţiâ­;::­18; toţi o socotim închisă. Sunt unii ce şoptesc ba sar putea schimba ordinea dinas­tică. Această agitaţie este o su­premă necuviinţă faţă de Suvera­nul suferind. Partidul liberal nu va lăsa ca printr’un act de demenţă să se năruie toate năzuinţele neamu­lui. Am stat 4 ani la o muncă grea cu ţara dublată ca teritorii şi cu populaţiune de 5 ori mai ma­re, în­ situaţia grea de după răz­boi fără bani, fără organizare u­­nitară, fără căi ferate. Am muncit 4 ani, nefăcând nici nici o politică în treburile statu­lui, ceea ce-a făcut pe duşmani să profite şi să agite demagigic mulţimea. Şi atunci după 4 ani — noi părinţii­ votului obştesc—, am văzut cum acest vot se rătă­ceşte, ducându-se în altă parte. Am plecat de la putere nu oste­niţi şi învinşi, ci de a lumina conştiinţa ţării orbită. Aceasta-i sarcina noastră. Este nevoie de linişte şi aşe­zare în ţară, fie litru a face faţă marilor nevoi ale zilelor de as­tăzi. In­ trecut duşmanii noştri nie-a­i învins numai cu vrajba. După pagub­ele glorioase dela 77 şi după luptele eroice dela Măruşeşti, dici. — duşmanii nu se ating de noi pe această cale. Ei se bizue numai pe vrajba internă. Dacă cei din trecut nu aveau ideia dinastiei statornice, nu ajungeam astăzi ce sim­ţem. Statornicia în­tr-o dinastie legală ne-a dat Ro­mânia Mare şi prestigiu în­ afară. Şi acum să ne gândim la alta ? Ne trebuie linişte şi muncă, care nu se poate face dacă este vrajbă. Voim­ înfrăţirea muncitorilor de la sate cu cei de la oraşe, ar­monizarea colaborarei dintre ca­pital, conducere şi muncă, şi punerea în valoare completă a avuţiilor noastre prin expropie­­rea­ în adâncime. r­eîfl­ţelegerii acestor rosturi duce, unde a dus Rusia bolşeviz­mui, iar pătrunderea lor la pros­peritatea la care a ajuns Ame­rica, începem acum opera de reorga­nizare a partidului nostru şi să căutăm să intrăm in sufletul con­cetăţenilor noştri. Venirea noastră la putere de­pinde de d-voastră de munca şi energia ce veţi desfăşura. * *• ' 1 . D. Aurelian Moşoiu creşte apoi lista membrilor comitetulu jude­­ţian care se aprobă de congres. Deasemenea se aprobă comite­tul de direcţie a partidului care se compune din d-nii Negruţi, C. Riga, Moşoiu A,­ Gr. Durai­­trescu, Dem. Agrara. Al. Naso­­pol, Gabriel Papp, Radu Cons­­tantinescu, Al. Ştefănescu şi Gh. Manolescu. Mişcare în magistratură D. Alexandru Alessiu, consi­lier la secţiunea I a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă. . D. Ioan Coandă, consilier la secţiunea III a Curţii de apei din Bucureşti, a fost pus in re­tragere, pentru limită de vârstă. D. Ioan Valter, judecător la judecătoria rurală Vaslui, a fost numit judecător de şedinţă la trib. Fălciu, în locul d-lui T­raian N. Pârvulescu, trecut In­ alt post D. Scarlat-Vasile S. Costines­­cu, procuror de secţie la trib. Ilfov, a fost numit judecător de şedinţă cu titlul provizoriu • la acelaş tribunal, în locul­­ d-lui Nicolae St. Popescu-Râmnic, demisionat. D. Dumitru B. Alevra, aju­tor de judecător la judecătoria Bucureşti II urbană, a fost in­­naintat procuror de secţiune la trib. Ilfov, în locul d-lui Scarlat Vasile S. Constantinescu, trecut în alt post; D. Aureliu-Tiberiu V. Sava, procuror la trib. Râmnicu-Să­­rat, a fost transferat procuror de secţiune la trib. Odorhei, în locul vacant; D. Traian N. Pârvulescu, ju­decător de şedinţă la trib. Făl­­ciu, a fost numit judecător la judecătoria Vaslui rurală, în locul d-lui Ioan Valter, trecut în alt post; D. Dionisie Draczynski, su­pleant la tribunalul Suceava, a fost transferat în aceiaş calita­te la­ trib. Cernăuţi, în locul d-lui Eusebie Jescu ; D. Constantin T. Grigoriu, substitut la trib. Neamţu, a fost transferat în aceiaş calitate la: trib. Hotin, în locru­l ddui Boris V. Munteanu, transfer­at; D. Boris V. Munteanu, sub­stitut la trib. Hotin, a fost transferat, în aceeaş calitate, la­ trib­. Neamţu, în locul d-lui Constantin T. Grigoriu, transfe­rat ; D. Dumitru I. Niculescu, aju­tor de judecător la judecătoria Boşoteni din jud. Romanaţi, a fost transferat, în aceiaş calita­te, la judecătoria Balş mixtă din acelaş judeţ, In locul d-lui Grigore Gr. Brădişteanu, demi­sionat; D. Constantin N. Cogălni­­ceanu, supleant la trib. Or­hei,­a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Cerna din jud. Tulcea, în locul d-lui loan Pas­­cariu, demisionat; D. Ştefan Gregorovici, su­pleant la trib. Ai’ad, a fost nu­mit ajutor de judecător la ju­decătoria Câlnicu din județul Gorj, in locul d-lui Ştefan Pe­ter, demisionat B. Dumitru D. Gerota, doctor in dr­ept deia fatuitatea din Paris, a fost numit supleant la trib. Prahova, în locul d-lui loan Ig. Mircea, demisionaţi D. Virgiliu V. Economu, II penţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria București II ur­bană, în locul d-lui Dumitru B. Alevra, înaintat ; D. Alexandru N. Pantelimon zis Pantelimonescu, judecător cu titlul provizoriu la judecă­toria Petroșani mixtă din jud. Hunedoara, a fost transferat, în aceiaș calitate, la judecătoria Roșiorii de Vede rurală din ju­dețul Teleorman, în locul d-lui Traian Niculescu, trecut ia alt post. 1 . FOILRTOING „UNIVERSULUI" Nr. 37 30 Noembrie JULIETTE ROSSIGNOL Ts Trad. de A. P. Bl. lată cum procedau. Orice femee care se culcase odată cu un German, — și nu era nevoie ca să se stabilească aceasta de căt­re o simplă indicațiune, fără a se preocupa să cerce­teze dacă faptul e adevărat sau nu, —orice femee, dar, des­pre care se credea că ar fi avut raport cu vreunul din oame­nii noștri era numai decât arestată, închisă intr’un spital și suplică unui regim foarte sever. Când, după câteva zile, după ce fusese îndeajuns de înspăimântată, moartă de foame, otră­vită­ cu doctorii, nenorocita nu mai avea încotro m i se spunea: „dacă o să te porţi bine cu noi, o să ai de mâncare cât vei vroi, o să câştigi parale, o să primeşti cadouri, o să poţi să-ţi cumperi p oalele şi n-ai decât să petreci fără a mai avea a te teme de Kommandantură“. Unele primiau numai­decât, altele făceau nazuri, dar puţine rezistau mai mult de câteva săptă­mâni. Cei mai straşnici în acest soiu de recrutare erau­ poli­­ţişti.­ Cu ei nu zăbovia mult, atât de multe şiretlicuri aveau. Mulţămită aplicării acestor înţelepte şi prevăzătoare măsuri a căror specialitate, de altfel n‘o avea numai Charleville și cari­ se­ întindeau la tot teritoriul ocupat, armata germană avea femei din­­ belşug. Unele circulau aproape de capul lor, um­pleau „trotuarele, veniau prin cafenele, berării și cârciumi, altéiet,ertfu' inchise în stabilimente. Dar ori că erau libere, ori că erau internate, toate de la cele mai cu înot până la cele mai de jos, erau riguros supraveghiate, catalogate, clasate, puse la fişe şi la condici. Şi dease­n­enea, toate, la Charleville, plătiau tribut docto­rului Wetzel­, medicul împăratului. Cunoscând că nu poţi fi slujit mai bine de­cât de tine însuţi şi că ochiul stăpânului treime să fie peste tot, acest înalt personagiu luase în mână regia moravurilor. Spitale, săli de vizită, pavilioane de vene­rice, farmacii, acostările de pe Stradă, hoteluri, casa de tole­ranţă, peste toate el era mai mare, pe toate le îndruma, admi­nistra, exploata, încasa cu cea mai înverşunată exactitate şi cea mai de tom­­at activitate. Doctorul Wetzel era tot­odată tiranul şi antreprenorul general al dragostei interlope în rezi­denţa imperială. O rânduise ca un despot şi lua asupră-i cu străjnicie dijma lui. Nu se putea face nimic în direcţia aceasta in oraşul Char­­levile, fără ca ,să­ i se fi achitat mai întâiu taxa, ce i se cuvenea lui. Nu se înghiţia o pilulă, nu se mânuia vreun speculum, fără să-i fi plătit dreptul lui. Preţurile variau, de la vizita bisăptă­­mânală la care erau supuse femeile şi care era­ tarifată cu două mărci, până la înţepătura prezervatoare ce li­ se făcea în fie­care lună şi care le costa zece mărci; de la contribuţia lunară la care erau supuse casele şi care se urca la mai multe sute de mărci, pană la amenzile cam­ regulat li se trântiau şi care puteau­ să se urce la mii de mărci.­­Pe lângă aceste venituri importante, nesăturatul doctor mai avea pe acelea provenite din furnizarea băuturilor spir­toase cari se consumau în localurile de petrecere de acest soiu, precum şi a produselor farmaceutice şi articolelor de igienă, pe cari le impunea tot cu atâta câştig pentru el. Organi­zaţia germană putea să salute în doctorul Wetzel pe unul din maeştrii săi. Din toate stabilimentele supuse jurisdicţiei sale, cel mai important era aşezat in strada Graviere, de alungul căreia mergea talusul drumului de fier Givet, nu departe de gară şi de Marele Cartier al Maiestăţii Sale. Era una din acele case de prin oraşele franceze de provincie, confortabile şi discrete, locuinţă onorabilă, cunoscută şi cu reputaţie veche. La înce­putul războiului, patron era un oarecare D. Beurier, care o cumpărase cu câţiva ani mai înainte şi care o exploata îm­preună cu nevasta sa d-na Beurier, spre deplina mulţumire a pacinicei populaţii caropolitane. Dacă Tiu puteai spune că acolo sălăşluia Domnul, puteai, totuşi, spune că sălăşluia Dia­volul cel bun şi sub egida unei municipalităţi vrăjmaşe a dezordinei şi supravegherea, părintească a unei poliţii plină de manstietudine, nu te puteai teme nici de scandal, nici de sgomot, nici de vreo pagubă de bani. Adoptată imediat , de ofiţerii noştrii, casa Beurier nu ajunse din pricina asta raiul, cel puţin al lui Mahomet, ci, dimpotrivă, ajunse un adevărat iad, în ce priveşte tărăboiul, sabbatul, orgia în stil mare al a­t­aror teatru obişnuit fu de atunci. Pe cât era de liniştită şi tăcută pe vremuri, strada Graviere pe care n’o turburau de­cât arareori trenurile spre nivet, pe atâta răsuna acuma de nenumăraţi paşi, de glasuri, de chiote de beţivi şi de înjură-­ turi­ Soldaţii, cărora locul le era deschis o parte din zi, făceau coadă de la opt dimineaţa. La patru după amiază, poarta li se închidea, se deschideau saloanele rezervate, un personal ales intra în funcţiune şi vechea casă de toleranţă din Charleville se transforma atunci îrn Kaiserlicher Puff pentru domnii ofiţeri germani cari făceau tărăboiu mare toată noaptea. Loc de întâl­nire pentru nobila companie care petrecea aici după poftă şi fără să mai socotească, casa din strada Graviere îşi văzuse spo­rind în proporţii fantastice cifra de afaceri. Cu toate redevenţele, amenzile, comisioanele, filodermele şi cheltuelile generale de orice fel, taica Beurier găsise mij­locul de a aduna. Intr’un timp de un an şi ceva, cinci sute de mii de mărci câştig. Asta nu putea ţine. Şi, mai ales asta nu-i mai putea plăcea doctorului Wetzel. De aceea, chiar înce­pând de la 1916, vrednicul Beurier se văzu, fără nici un fel de proces, gonit din stabilimentul, pe care medicul împăratului, preferind de aci înainte regia directă, îl administra acuma printr o patroană pusă de el. Acolo unde șmecherul de Beurier, putuse să adune o jumătate de milion, el, Wetzel, socoti­a ca o să poată aduna milioane. Tocmai eram pe cale să mă întreb pentru ce baronul von W­eithau stăruia, atâta ca să-mi dea atâtea amănunte asupra lupanarului din strada Graviere, şi începuse să-mi fie frică să bu­nii propună, la sfârşit, să mergem şi noi acolo, când el îmi spuse, cu o nouă insistenţă, că acest domn Beurier era tatăl unei prea frumoase fete, o brună de optsprezece ani, cu tenul mat, cu nişte ochi negrii delicioși și care purta toaletă te cu atâta elegantă cât cu distincțiune. Cum mi-o descria pe larg, fusei cuprins de o vatră neli­niște. — Cum o cheamă ? întrebai. — Cum s’o cheme ?... D-ra Beurier. — Numele cel mic ? — Gabrielle!­­— Gabrielle!... exclamai uluit. Atunci baronul pufni de râs, un râs totdeodată cinic şi dispreţuitor. „ . ~ Ei bine, da, făcu el, dragul meu, este tocmai aceea al cărui portret l-ai văzut azi dimineaţă scos din Portefeul de la Kronprinz. Simţiam că mă înăbuşiam. — Nu se poate !.. — E tocmai aşa. (Va urma) 1

Next