Universul, septembrie 1930 (Anul 48, nr. 209-238)
1930-09-01 / nr. 209
I BBaia sv CUPON Nrut 10 Cititorii ziarului „Universul“, cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria IV-a die 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţa de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. „Tanco-Aromănău de asigurări. Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 26.OOO care se va face la începutul lunii Noembrie a. c. Industria animală in România Industria şi comerţul mondialde carne, interesează, cu drept cuvânt, omenirea întreagă, căci producţia cărnii face parte din ramurile cele mai de căpetenie ale agriculturii. Industria animală reprezintă o mare parte din întreg comerţul mondial şi împreună cu cerealele, constitue ocupaţiunea de căpetenie a peste 85 la sută din populaţia ţării româneşti. Producţiunea agricolă a numeroase regiuni depinde, în cea mai mare parte de trebuinţele pământului în materii organice procurate de îngrăşământul anima 1. Dacă studiem efectivul speciei bovine, în lumea întreagă, înainte şi după război, vedem că în vreme ce în Europa, acest efectiv, scăzut în timpul războiului, abia s-a putut reface astfel ca să revie la cifra dinainte de război (60 milioane capete), în celelalte continente, numărul bovinelor este într'o continuă creştere şi această creştere se menţine peste tot, afară de America de Nord, unde mărirea efectivului din timpul războiului (peste 20 la sută în plus) nu s'a mai menţinut după războiu. SITUATIA IN ROMANIA Situaţia numerică a stocului de vite cornute în România, pe ultimii ani, se prezintă cu o diferenţă în minus, începând cu 1923 şi diferenţa aceasta se accentuiază în fiecare an. Astfel de la 5.700.000 capete în 1922 s-au înregistrat în 1929 numai 4 milioane 500.000. Din stocul acesta se îndestulează consumaţia internă cu 1.100.000 capete, precum şi exportul de 100.000 capete, cât exportăm anual, adică în total 28 la sută din întregul stoc. Vitele ce se exportă sunt in marea lor majoritate îngrăşate, de cea mai bună calitate şi foarte mult căutate pe pieţele străine. România posedă următoarele rase de vite cornute: 1) Rasa cenuşie de stepă, cu trei varietăţi principale: varietatea moldovenească, varietatea bucşană şi varietatea de Transilvania, care furnizează lin animal admirabil de muncă, cu o greutate de 4—500 kg., putând ajunge chiar 7—800 kg., după îngrăşare. 2) Rasa de munte reprezentată printr'un tip de talie mult mai mică, cu o greutate de 2—300 kg., şi cu aptitudine pentru producţia laptelui. 3) Rasa Simmental, având un climat favorabil, în Ardeal, Banat şi Bucovina s'a aclimatizat cât se poate de bine, înlocuind în aceste provincii înzestrate cu precipitaţiuni atmosferice abondente, de 600—700 m.m., aproape complect vechea rasă de stepă. Greutatea mijlocie a boilor Simmental, este 750 kg., cu un rendement în carne de 56 la sută, iar după o îngrăşare de 4 luni ating 1000—1100 kg. 4) Rasa Pinţeau, mai puţin răspândită în Nordul, Sud-Estul Ardealului precum şi in Bucovina, cu o greutate mijlocie de 650—700 kg., la boi şi 900—1000 kg. după îngrăşare. 5) Rasa Schwitz, răspândită mai cu seamă în jud. Maramureş şi în câteva judeţe muntoase din nordul Munteniei. Stocul bovin din vechiul regat, scăzuse, ca o consecinţă a marelui război, cu 60 la sută. Situaţia s-a remediat însă numai în câţiva ani şi aceasta datorită mai ales reformei agrare. Exportul de animale bovine, a înregistrat cea mai mare cifră în 1922 când s'au exportat 145.009 capete, pentru a ajunge în 1928 la 70.000 capete, iar în 1929 la cifra de 102.000 capete, din care 50.000 în Austria. In primele cinci luni ale anului 1930, am exportat în total 50.000 capete bovine. Carnea de vacă ajunsese în 1926, la un export de 600.000 kg. lunar, pentru a scădea la 200.000 kg. lunar in 1929. In speţă, România nu exportă anual decât o treime, adică numai 100.000 capete bovine, din capacitatea ei animală de 300.000 capete, ce ar putea exporta (6 la sută din stocul total). Mijloacele de producţie ale României, în ceea ce priveşte animalele şi produsele animale, întrec cu mult trebuinţele interne şi astfel fiind, rămân disponibile pentru export, mari cantităţi. Astfel România poate exporta în fiecare an : 300.000 capete bovine, 500.001 oi, 500.000 porci adulţi, 50.000 0(H) kg. bacon, 5 milioane kgr. păsări tăiate, 30 mii. kg. ouă, 200.000 kg. unt şi 1 milion kg brânzeturi diferite. Cauzele care împiedică desvoltarea exportului nostru de animale bovine sunt în primul rând cheltueliile excesiv de mari, ce însoţesc acest export, şi preţurile puţin remuneratorii din ultimul trun shiling pentru un kg. de carne tăiată. Pentru rânduirea acestor neajunsuri, guvernul român a reglementat prin legea promulgată la 1 iulie, organizarea tuturor exportatorilor de animale, producători şi comercianţi, în sindicate profesionale regionale, cu o Uniune centrală, care se va bucura de anumite privilegii, în scopul ca exportul de animale şi de carne să se bucure de cât mai multe avantagii şi să fie cât mai bine organizat. Uniunea centrală a acestor sindicate, va avea în conducerea sa în afară de reprezentanţi ai producătorilor şi comercianţilor şi delegaţi ai oficiului naţional de export şi ai ministerului de agricultură, ca în felul acesta, Statul să cunoască toate nevoile sindicatelor şi să poată contribui în măsura cea mai largă la încurajarea exportului. INTRE PRODUCTIA AGRICOLA SI CEA INDUSTRIALA Evaluând producţia animală a României, în produse agricole şi industriale, vedem că România este o ţară agricolă propriu zis, căci producţia agricolă este de 4 ori mai mare decât cea industrială. In adevăr, producţia agricolă propriu zisă în cereale, furaje şi animale se ridică la 160 miliarde lei sau 4 miliarde R. M. din care 1 1/4 producţie animală în vreme ce producţia industrială, nu trece de 40 miliarde lei sau 1 miliard R. M. într-un an, cu producţia minieră cu tot. Dacă comparăm această evaluare, cu aceea a producţiei anuale a Germaniei, vom trage concluzii interesante. Germania are o producţie anuală agricolă de 10 miliarde R M., pe când producţia sa anuală industrială se ridică la 26 miliarde R. M. Prin urmare de unde în promu produce decât a 26-a parte, clase manufacturate, România din producţia germană dintr-un an, în produse agricole şi animale, România produce 40 la sută din producţia agricolă a Germaniei, sau numai de 2 luni, ori mai puţin decât Germania. Deci ţinând socoteală, de întinderea teritorială şi de populaţia respectivă a celor două ţări, România produce mult mai multe produse agricole decât Germania şi astfel fiind solidaritatea de interese a ţărilor industriale cu aceea a celor agricole, se învederează de la sine şi nu e nici o trebuinţă să insistăm asupra nevoei de înţelegere între cele două feluri de producţii. Numai armonizându-se aceste două feluri de interese, agricole şi industriale, între ţările respective, este posibilă o prosperitate economică. Fără debuşeuiri, pentru produsele agricole, puterea de cumpărare a celui mai bun client, agricultorul, scade şi ca o consecinţă fatală, industria va fi cea dintâi, care se va resimţi, trebuind, vrând nevrând, să-şi diminueze capacitatea de lucru. Ch. Ionescu-Brăila Muncitori trăsniţi Varşovia, 29 (Telegr. part.) — In staţiunea Thorn, un grup ele 14 muncitori a fost lovit de trăznet. Muncitorii au rămas in nesimţire pe fine. Nenorocirea s-a întâmplat cu câteva clipe înainte de a sosi un tren, astfel că muncitorii erau în primejdie să fie striviţi. In ultimul moment, un impiegat din stafie, alergând spre tren, a reuşit prin strigăte să atragă atenţia mecanicului, care a oprit trenul la timp. Muncitorii şi-au revenit apoi. -------*□*. 2 Eleia din Memel a fost dizolvată Memel, 39 (telegr. part.) — Dieta a votat azi o moţiune de neîncredere în directoristul Reiseys. Contra moţiunei au votat numai 4 deputaţi lituani. După rezultatul votului, preşedintele guvernului a dizolvat Dieta. CONVENŢIILE COMERCIALE Ministerul de industrie a luat dispoziţiunea, să se prelunegnsră toate acordurile provizorii, care expiră la 1 Septembrie. Astfel s'a iscălit prelungirea convenţiunilor provizorii cu Austria şi Belgia şi urmează să fie prelungite şi convenţiunile provizori cu Olanda şi Grecia, care expiră, după 1 Septembrie. Tratativele cu Bulgaria sunt în curs, dar din cauza unor dificultăţi de alt ordin, e probabil ca convenţiunea să nu poată fi încheiată de cât după întrevederea, pe care o va avea la Geneva, d.I. G. Mironescu cu d. Buroff, ministrul de externe al Bulgariei. Ministrul de industrie şi comerţ a luat hotărîrea, care urmează să fie ratificată de consiliul de miniştri, să nu se aplice dela 1 Septembrie, tariful vamal maximal faţă de toate statele, cu care pînă la ace.n dată, nu se vor încheia convenţiuni comerciale, ci numai faţă de Statele care au o atitudine nefavorabilă României, din punct de vedere economic. MEMENTO RADIO Duminică, 31 August BUCUREŞTI : 12 kw., 394 m.— 11.15. Ora copiilor : d-na Mona Rădulescu. 11.30. Muzică religioasă. 11.45. Lectură din „Viaţa Sfinţilor”. 12.00. Orchestra Radio: Strauss: Copii, aşa o fată !—marş, Suppé: Cuvertură la opera comică „Frumoasa Galathea”, Dicker : Intermezzo chinezesc, Kanner: Die Schönbrunner — vals. D. Bruneter : Madrigal. Translateur . Convoi de nuntă în Liliput. 13.00. Plăci de gramofon. 15.30. Informaţiuni, buletin meteorologic şi ora exactă, cota apelor Dunării. 13.40. Plăci de gramofon. Ora satelor. 16.00. D. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 16.15. D. Şerban Rusan — harmonică . Arii româneşti. 16.30. D. Vissarion — Snoave. 17.00. Orchestra Gr. Dinicu — Muzică uşoară şi românească. 18.00. D. Victor Rodan — ora veselă. 18.15. Orchestra Gr. Dinicu, — continuare. 19.00. Informaţiuni, semnal orar. 19.15. Plăci de gramofon. 20.40. D. I. Totu : Insula Cipru. 21.00. Orchestra Radio, flotow: Uvertura la „Martha“. M. Bruck: Concert pentru violină (sol minor) partea II (solist d. Teodorii) Mae Dowel: Suită în pădurile Americei. 21.30. D. dr. Voiculescu : Lectură din poemul românesc „Ionică", 21.45. D-ra V. Creţoiu de la Opera Română — canto, Gounod : Arie din „Romeo şi tu- Hera „Kreisler : Caprice Viennois, cu acompaniament de vioară, Flégier : Le beau rêve, Arii româneşti, 22 15. Orchestra Radio , Tschaikowsky : Chanson orientale, Cezar Iranek : Paris Angelicas, Weber : Invitațiune la vals, Wals Dvorak : Dans slav No. 3. 22.45. Informațiuni. 23.00. Transmisiune de Jazz de la bazinul „Lido“. * Kattoloke : 10 kw., 400 m. — 20.50. Intermezzo muzical, semnal orar de la observatorul astronomic. 21. Un sfert de oră literară. 21.15. Concert seral trans. din Varşovia. 23. Feuilleton. 23.15. Bul. meteorologic. Programul zilei următoare în limba franceză. Ultimele noutăţi. Bul. sportiv. 24. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 418 m. — 20,30. Concert al orchestrei Stroet. 22. Sport. 22,03. Concert de orchestră. 1.30. Muzică de dens. Belgrad: 2.5 kw., 452 m. — 20.50. Irans, unei comedii. 2i. Concert coral. 22,15. Concert seral ai orch. radio. Roma : 50 kw., 441 m. — 22,02. Pescuitorii de perle, operă în 3 acte de Bizet. Milano: 7 kw., 501 m. — 21,30. farmecul unui vals, operetă de Strauss. Viena : 15 kw, 516.3 m. Gratz : 5 kw., 352.5 m. — 22.40. Concert cu muzică de cameră. 21. Ora, meteorul, sport, progr. zilei următoare 21.30. „Silvia“, operetă în 3 acte de Kaiman. Budapesta : 20 kw., 530 m. — 21.30. Reprezentație în studio. In continuare, concert al orch. de jazz Pataki 24. Concert al orch. de țigani. Annie Sumatra Haga, 29 (telegr. part.). — In Sumatra s’au descoperit bogate zăcăminte de aur. Inginerul van Hass a obținut concesiunea pentru exploatarea unui teren de 16 Ml hectare. 20.000 lei =“ ■âşt.-La oricare cititor dacă va strânge le serial-armare se găsesc în pagina ■ 19 a UNIVERSUL fcSaUB Curier judiciar Complicii lui Beza menţinuţi arestaţi Camera de punere sub acuzare a respins ieri, ca neregulat introduse, apelurile lui Anton Gorănescu şi Alexandru Baicu, în contra jurnalului tribunalului prin care se reconfirmase mandatele lor de arestare emise de cabinetul VII instrucţie, astfel că ambii complici ai lui Beza au fost menţinuţi arestaţi. Fraudele de la soc. „Franco-Română” D, jude instructor Preoţeacu, titularul cabinetului II, terminând cercetările şi de acord cuincluziunile parchetului, a dat ordonanţă definitivă pentru trimiterea în judecate tribunalului colecţionat a samsarului Georgescu, zis Delafinta, complicele lui Costescu în fraudele de la Societatea de materiale de căi ferate „Franco Română Abuzul de încredere al unui padurar Dumitru Meşterelui, pădurar In corn. Gurbăneşti, jud. Ilfov, primise de la d. D. Cosma din Bucureşti, 400 oi, spre a le întreţine şi sa le vândă laptele şi lâna. Meşterelu abuzând de încrederea mandatarului său, şi fără ştirea acestuia, a vândut toate oile, şi-a însuşit peste 300.000 lei, iar pentru a se pune la adăpostul oricărei urmăriri a înstreinat şi întregul său avut teren de cultură şi casă. Descoperit, Meşterelu a fost înaintat cabinetului III instrucţie, care a emis în contra sa mandat de arestare. Tribunalul notariat sub preşedinţia d-lui Radovan, a reconfirmat ieri mandatul de arestare lui Dumitru Meşterelu Apel respins Camera de punere sub acuzare a respins apelul, menţinând arestat pe Ghile Merizneschi din str. Logofătul Tăut 53, acuzat de complicitate la escrocheria fostului maior Ştefan Nicolau şi a Măriei Căzăinescu. Reintegrare Ministrul de justiţie a reintegrat prin decret regal pe d. Virgil Orăscu, ajutor de grefier la secţia III a Curţei de apel, destituit cu ocazia grevei generale a funcţionarilor publici în 1923. Bin public PENTRU CFJ, Constantin leşan din Câmpulung (Bucovina), spune că după ce a servit 23 ani căile ferate, într’un post de acar, a fost îndepărtat fără motiv. De câţiva ani aşteaptă anchetă, ca să se cerceteze abuzul săvârşit, dar nici unul din şefii lui nu s’a sesizat. Nici cererii de recunoaştere a anilor serviţi nu i s’a dat curs. Om sărac, cu şapte copii, roagă direcţia generală car să-l primească în serviciu ori să-i plătească pensie în proporţie cu anii serviţi. CASA DE ECONOMIE Şl CREDIT a funcţionarilor din ministerul de finanţe şi-a întrerupt de două luni operaţiile, spre a se reorganiza, conform legii votată în ultima sesiune parlamentară, iar în acest timp funcţionarii suferă. Ei nu se mai gândesc să capete Împrumuturi şi nici restituirea depunerilor pe termen fix, dar cei cu stăruinţă — şi trebue să fie luaţi in seamă — depunerile temporare, adică acele sume pe care le-au depus cu condiţia să le poată ridica oricând vor avea trebuinţă. Mulţi funcţionari sunt bolnavi, alţii au vrut să plece la băi cu economiile strânse un an întreg, în acest scop. Când le-au cerut însă li ste răspuns, că trebue aprobare de la „cei mari”. Reorganizarea nu împiediică aceste restituiri şi mai ales credem că nu e nevoie de intervenţii speciale. Dela Consiliul învăţământului agricol Expunerea d-lui subsecretar de stat Petru Andrei Consiliul învăţământului regional a ţinut ori şedinţă. D. subsecretar de stat Petru Andrei a vorbit despre posibilităţile îmbunătăţirii agriculturii, prin şcoalele agricole. După ce a arătat, ce s’a făcut pentru Academiile agricole, şi pentru institutul de cercetări agronomice, d-sa a insistat asupra învăţământului agricol de gradul I şi al II-lea. A făcut consiliului următoarele propuneri: 1) Concentrarea şcoalelor de ucenici agricol, în câteva centre. 2) Transformarea unora din şcolile de agricultură de gradul II în şcoli de iarnă, în special a acelora care nu funcţionează în condiţiuni prielnice din lipsă de localuri, terenuri, etc. 31 înfiinţeren a două şcoli de aplicaţie pentru practica pedagogică în conformitate cu art. 53 din lege. 4) înfiinţarea secţiilor de specializare pe bază academică după prevederile legii. Consiliul s'a ocupat de aproape de organizarea propagandei agricole. S’a stăruit asupra rolului şcoalelor de agricultură, Camerelor agricole şi catedrelor ambulantede agronomie. La desbateri, au luat parte d-nii Rădulescu-Motru, l în Iaţamb Vasiliu, Stroe, Apostol Culea, Mihăilescu şi Mândru, directorul agriculturii, care a prezentat şi un raport. Toate dezideratele emise au fost comunicate direcţiunii învăţământului agricol, urmând să fie puse în aplicare. Esvmimxtvmwwmmsr&izstsBamem Creditul particular şi creditul statului la vama Antrepozite, s’au distrus mărfuri de peste o sută de milioane. Mărfurile erau trimise de mari angrosişti din streinătate clienţilor lor, comercianţi din Bucureşti. Aceştia din urmă, pe vremurile acestea de criză, refuză să adute mărfuri pe cari nu le-au văzut şi cari au fost distrase de incendiu, fără ca vreunul dintre adresanţi să aibă vre-o vină. Statul n’a avut grija să asigure mărfurile, ce le deţine în depozitele vamale şi acum nu se preocupă decât de reconstruirea clădirii, — o pagubă mică faţă de cuantumul total al pagubelor. Pe de altă parte marii angrosiști pretind, cu drept cuvânt, să li se achite marfa pe care au livrat-o la vreme și care, iarăşi nu din vina lor, a fost distrusă de flăcări. Statul se dezinteresează de rezolvirea acestei probleme ca de o chestiune ce nu-i preocupă. Dar nu e vorba de faptul în sine, ci de toate consecinţele ce vor decurge din acest refuz de plată al statului şi particularilor români. Mâine, când faptul va fi cunoscut în streinătate, ce bunăvoinţă, ce credit, ce păsuiri vom mai găsi? Cine va mai avea curajul să expedieze mărfuri decât contra plată anticipată? Peste încrederea dubioasă pe care pe nedrept streinii o acordau comerţului roman, mai vine şi această culpă nouă menita să justifice neîncrederea. De aceea credem că ministerul ele finanţe, de acord cu Camera de comerţ, trebue să găsească modalitatea să facă să se ştie în streinătate, că nimeni din cei ce au drepturi reale, nu vor fi păgubiţi în urma incendiului de la Vama Antrepozite. Uneltirile sovietice — Rusia visează o Polonie sovietică — Riga, 29. — Eri şi-a terminat lucrările congresul internaţionalei profesioniste de la Moscova. In şedinţa de includere a congresului delegatul polon a ţinut un discurs, în care a declarat că cercurile diplomatice şi militare polone lucrează cu febrilitate la creearea unui bloc militar al statelor apusene, vecine cu Sovietele, sub conducerea Poloniei, cu scop de a porni război contra Rusiei. Marele Stat major polon—a declarat oratorul — intenţionează să încheie o alianţă a statelor baltice cu România. Noul război va izbucni în curând şi, atunci, uniunile profesioniste din Polonia vor trebui sa provoace războiul civil, să înlocuiască dictatura fascistă polonă cu dictatura proletariatului şi să înfiinţeze Polonia sovietică. In moţiunea adoptată de congres se spune că sprijiinul moral şi material, acordat până acum jtrafiaiiilor internaţionalei, profesioniste de către consiliul central a fost neîndestulător. Trebue creiat un fond special spre a sprijini lupta solidară a secţiunilor şi organizaţiilor profesioniste comuniste. In Europa şi America treiesc deschise reprezentanţe speciale pentru ca legătura dintre centru şi secţiuni să fie cat mai strânsă. O mare atenţie se dă activităţii comuniste în Africa, Statele Unite şi America latină, in mijlocul muncitorilor şi negrilor. ------ OXO ----- Şeful opoziţiei poloneze maltratat de bandiţi Varşovia, 29 (Rador). — In grădina locuinţei d-lui Domski, vicepreşedintele Dietei şi şeful opoziţiei, au pătruns 4 soldaţi, cari după arătările presei s’au dove- j dit a fi bandiţi deghizaţi. Bandiţii au maltratat şi rănit grav pe d. Domski. Anul XLVIII Nr. 209 Luni 1 Septembrie 192) Cronica sporterllsr O X o Sporturile sprijinite de ziarul nostru M u hasonl ie f ihm nil isire Jé tünk (iiiiTji ..Slefliil lií — Cupa şi placheta ziarului nostru pentru atletism — Sâmbătă, 20 Septembrie şi Duminică 21 Septembrie, se vor disputa pe stadionul O. N. E. F două din cele mai importante reuniuni sportive din anul acesta. Mulţumită conducătorilor asociaţiei sportive Stadiul Român, care cu grele sacrificii au putut organiza aceste reuniuni, Paris Université Club (P. U. C.), îşi va deplasa in luna viitoare la Bucureşti, cea mai bună formaţie de rugby, precum şi cei mai buni atleţi. In vederea acestor grandioase întâlniri internaţionale nici Sta înaintaşi, Lacor. Reille, Dubié, Lomont, Krotoff Leclerc, Léjét, Forges. Menţionăm performanţele atletice ale următorilor: Fretet aruncă cu uşurinţă discul la 39 m. 50; greutatea la 15 m. 20 şi sare în lungime 6 m. 80 Bas international săritor în lungime a atins 6 m. 87. Krotoîî internaţional olimpic, cea mai buna performanţă 400 metri în 49 secunde. Deasemenea în afară de echipa de rugby Paris Université Club, deplasează şi pe următorii atleţi: „Stadiul Român” va trebui să facă eforturi mari spre a putea ţine piept cu demnitate acestor sportivi ai Franţei. CUPA ZIARULUI NOSTRU Pentru întâlnirea atletică de Sâmbătă 20 Septembrie, ziarul nostru, în dorinţa cimentării legăturilor sportive dintre noi şi Franţa, donează o cupă chalenge doi ani, care va reveni echipei ce va acumula cele mai multe puncte bune. Această cupă se va disputa în 1930 la București și in 1931 la ■oxo. Echipa de rugby a clubului francez „Paris Université Club” dliul Român nu a neglijat antrenamentul oamenilor săi. In fiecare săptămână, atât echipa de rugby cât şi secţia atletică îşi continuă pe stadionul O. N. F. F. antrenamentul. FORMAŢIA FRANCEZA Suntem în măsură să arătăm formaţia echipei franceze de rugby, din care fac parte mulţi din cei mai buni atleţi ai Franţei : fundaş, Artigues , treisferturi, Bas, Durand, Marcel, Fretet , jumătăţi, Carette, Léonetti, Theard campion universitar al lumii fuge 100 metri în 10 secunde 3/5. Fleuret campion Olympic, selecţionat în echipa Franţei de nenumărate ori, sare în lungime 7 m. 08. Ossart fuge 100 metri în min. 59 sec. Făcând un examen amănunţit al formaţiei ce o deplasează „Paris Université Club’ la Bucureşti, găsim că aceasta este cu mult mai superioară aceleia cu care P. U. C. s’a prezintat anul trecut, Paris, în prima Sâmbătî din luna Mai. In afară de cupă,ziarul nostru mai donează învingărilor fiecărei probe plachete de aur, argint şi bronz, precum şi diplome sportive. Solemnitatea distribuirii premiilor şi cupei se va face Duminecă cu ocazia intânirei de rugby. Vom ţine în careu pe cititorii ziarului nostru cu amănunte în privinţa acelor importante întâlniri sportive. I. S. Bel* stânga la türeefia: fra picioare: Fernes, Lacor, Körlet, Leclerc Bufnet, Lement, Lejei, Harter; pe scaun : EretelS, Ras, Marcal, Boué Leonetti, Burând, Pentvlanne Ili isit! sut Ne găsim în preajma unui eveniment pugilistic de prima mărime. D. Radu Ottulescu, promotorul care a reuşit în ziua de 7 iunie, veritabilul tur de forţă al organizărei unui campionat al Europei, în Bucureşti, nu-şi consideră n.şunea terminată ei ţinteşte să dea prilej şi altor boxeuri de clasa şi valoarea lui Lucian Popescu, să strălucească pe firmamentul pugilistic. Convins că bătrânul nostru emtinent pose vdă în Moţi Spakow un boxeur capabil să deţină, cu cinste sceptrul de cel mai bun semi-greu al său, neobositul promotor şi-a propus să descundă drama campionului României la titlulH uit de italatinn Bonaglia Opera de înfăptuire a acestei admirabile idei, a început de ■âtova luni şi astăzi ea a at ns un punct cu’nv.nmt Doi paşi mai despart pe Spakow de lupta care urmează să-l consacre drept campion al Europei, învingând în mod categoric şi fără drept de apă, pe belgianul Van Haecke şi pe francezii Compere şi Vermaut, acesta fost nană mai ori campion al Franţei, deţinătorul celui mai invidiat titlu românesc şi-a înscrie definitiv numele în rândul celor mai serioşi candidaţi la trofeul european. Seria de victorii impresionante i-au ridicat simţitor acţiunile. Cu toate acestea se mai găsesc şi astăzi oameni cari să-i pună la îndoială clasa Francezii în special, se pare că nu vor să recunoască euperioritatea românului şi caută să-i facă viaţa grea, încercăndu-l în diferite companii. In sfârşit, ultima rezervă a francezilor este terre Gando. Acesta ne va vizita în ziua de 6 Septembrie, când d. Radu Ottulescu, va organiza în Arenele romane, o interesantă reuniune de box cu caracter internaţional. Matchul vedetă va opune în 10 reprize a 3 minute pe foştii rivali din Februarie trecut. Revanşa are menirea să dea la iveală pe cel mai bun. In cazul când campionul nostru va reuşi să dobândească victoria, lumii care pare foarte probabil, Stakow se va întâlni apoi cu germanul Pistuia, după care match în caz de victorie, nimeni şi nimic nu se va mai putem opune mersului său triumfal către campionatul Europei. Dacă Gandon şi Fistula vor ceda lui Spakow. Jiu încape îndoială că şi Bonaglia va împărtăşi aceiaş soartă, întrucât deţinătorul titlului european sa arătat a fi inferior celor mai buni semigrei ai continentului şi este cert ca Spakow, Pistula şi Gandon fac parte din lotul acestora. Deci, împrejurările fac din matchul Gandon -Spakow un eveniment de primă importanţă. Ne place să credem că cei doi combatanţi vor îi la înălţimea bunei lor reputaţii. Ulivi Dar, "egalul sportiv (ie Sâmbăta viitoare, nu se reduce numai la matchul Gandon-Spakow. O altă întâlnire, tot atât de importantă stă la locul de cinste, de programul reuniunei de la 6 Septembrie. Este vorba de matchul Fulea-Biond, doi oameni cari tind să-şi asigure supremaţia în categoria mijlocie. Desigur că atât Eulea cât şi Riond, au dreptul să aspire la această cinste, dat fiindcă au realizat în carieră performanţe strălucite Fulea nu a fost învins decât de Baudry şi aceasta datorită faptului că a trebuit să se prezinte pe rang in condiţiuni vitrege. Riond, de când este în ţară nu a cunoscut efectiv decât o înfrângere din partea lui Moţi Spakow. A dispus în schimb de oameni de talia lui Steinbach, Caneva, David, etc. şi a reuşit odată, mc egal cu temutul Ivan Laffineur. Astfel fiind, pretenţiile celor doi corifei sunt perfect justificate. Restul programului este la nivelul celor două materisici principale, Ii publicăm în forma definitivă. Iată-l: Gheoghe Calcan—Marin Plăeșu, 3 reprize a 3 minute. Dică Schwartz—Nicolae Carata, 3 reprize a 3 minute. Constantin Cionoiu—Nicolae Vilău, 6 reprize a 2 minute. Gheorghe Popescu—Mielu Doculescu, 10 reprize a 3 minute. Mihail Fulea—Michel Riond 10 reprize a 3 minute. Moţi Spakow—Pierre Gandon 10 reprize a 3 minute. In ultimul moment ne vine ştirea că Internaţional Rolling Union a declarat vacante titlurile Europei la categoria mijlocie şi semi-grea. Un motiv in plus pentru Moţi Spakow spre a persevera pe drumul croit. e. d. premaţiei între cei doi brăileni. După notele de antrenament, se pare că Dinu este mai avansat decât colegul său şi e probabil că se va arăta superbi lui, atât la viteză cat şi la sofii-fond. De altfel în campionatul naţional de fond, s-a văzut că Negrescu a acoperit cu dificultate 50 km., în timp ce Dinu pedala pe deasupra. Munteanuu este nici el afară din cursă, mai ales în proba de semi-fond, in care rezistenţa işi poate spune cuvântul. Indicăm deci pentru viteză pe Dinu, Negrescu şi Minteami, iar la semi-fond pe Dinu, Munteanu şi Negrescu, cu înviţiunea, că secundul ar putea să-şi apropie victoria cu distanţă, iM la puncte. La categoria II-a, în cursul unui match compus de o probă de viteză pe un tur s alta de 21 tururi cu adiţiune de puncte la fiecare 5 tururi, Popârlan va trebui să muncească soios pentru a putea bate de Livii ris. Pentru locul al treilea indiatra pe Ştefan Dinu, care nu este un specialist allistei. La categoria treia Constantinescu are o situaţie privilegiată şi trebue să câştige, indiferent de rezistenţa pe care i-o va opune Stefaniei. DUMINICA LA BRAILA Duminică 51 August, începând de la ora 3 jumătate după amiază, se va ţine pe velodromul parcului sportiv din localitate, al şaselea jubileu al clubului ciclist Brăila. Programul, cuprinde o cursă de viteză pe 1000 metri şi o cursă de semi-fond pe 60 tururi cu adiţiune de puncte la fiecare 3 tururi, pentru categoria primă, iar pentru celelalte categorii, un match şi o cursă pe 15 tururi. Importanţa probelor principale este mărită prin faptul că, cu acest prilej se întâlnesc pentru prima oară în acest an, cei doi vechi rivali : Vasile Dinu şi Lieft Negrescu, campion naţional de viteză şi semi-fond. Din nou va fi deci în discuţie chestia sa De la şcoala de arte frumoase din Bucureşti înscrierile la şcoala de arte frumoase din Bucureşti (calea Griviţei 22) încep la 30 Septembrie. Sunt necesare: certificatul de studii (cel puţin absolventa cursului inferior de liceu), extractul de naştere şi certficatul de naţionalitate Examenul de admitere, care începe la 6 octombrie constă dintr’o probă de desen executat în cărbune, în timp limitat, o lucrare scrisă din istoria generală a popoarelor Anii de studii se împart în cursul comun cu o durată de 4 ani și cursul de specializare cu durata de 3 ani. Cursul de specializare cuprinde secţiuni de pictură, sculptură, artă decorativă şi gravură. Candidaţii absolvenţi ai liceului cu 8 clase, bacalaureaţii, absolvenţi şcoalelor comerciale, superioare şi profesionale gradul II pot fi admişi până în anul al IV lea dacă reuşesc cu distincţie la examenul de admitere In aceste condiţiuni se primesc şi absolvenţii şcolilor normale cari au media gener.c 50 şi mai mare de 8 la desen. Taxele şcolare sunt obligatorii:- 500 lei înscrierea şi 1500 lei taxa anuală de frecvenţă de care sunt scutiţi elevii minori, fii de invalizi sau orfani de război. Şcoala, nu are nici cantină nici cămin • Se primesc fără examen şi eleve lucrătoare la atelierele, de aplcaţie, broderie, ţesătorie şi ceramică Durata anilor de frecvenţă pentru această categorie este de 4 ani. ----