Universul, aprilie 1931 (Anul 49, nr. 87-112)
1931-04-01 / nr. 87
CUPON Nr. 17 Asigurarea „FraiGO - ROmântă” Bucureşti, Ciriviţei 23. Fondat* 1920 (M. O. ir - ■ ----------1 82 19301 Capital 9.000 000 Rezerve bilanţ 1929 Lei 86.551.444 Cititorii cari vor strânge ţi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive, dinpreuna cu lei 103, vor primi o poliţa de lei 20.000 cu rata la de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. JOI 9 APRILIE 1931 Va avea loc tragerea generală a Societâtei „PSAN£^-E©MâMA, de Asigurări Generale, pentru asiguraţi la curent cu plata ratelor. Vor lua parte asiguraţi! „AM.“ „UNI ViKSKL“ de 20.000 lei cum şi de 50.000 ist. Asemenea, asiguraţii ÎL? 8TR A Ti PMN I HOMANS şi ai SECţiUNEI MiLITARE. Ratele, în restanţă şi în curs, se primesc până în seara zilei de 7 Aprilie 1931. Asemenea şi cupoanele speciale „A" de lei 50.000. SSM Stelage moderne pentru Galantare Bodegi, automate, interforare de magazine pentru toate profesiunile, din fier ciocănit, bronz, nichel, cristale, se găsesc gatari de comandă la fabrica „Kaukas“, calea Văcărești 110, București. Mare expoziţie de tot felul de stelaje. Se nichelează şi lustrueşte orice obiecte de metal. Catalogul cu preturi curente se trimite la cerere gratis. 402 I BififiBijjj la mod definitiv şi tigufuQI fărăidurere vindecăELENORAGIA Cu complemii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE VINDECAREA ESTE SIGURA și se confirmă prin analize da laborator Complicatile la prosta al băşica, ovare, orchită, cedează foarte repede — Aplicatiuni electrice moderne— Sinais - G&wioumjvnnE - spot de femes Diathermie- Elektrotherapie — Raze ultraviolete şi Infraroşii - Vibraţuni de inaltă freqmentă —i stalaţie specială electrică pentru tratamentul radical al iMPOKENŢIII - SCIATICEI - HEMOROIZILOR - SPERMATHOREEI VARICELOR- etc. INSTITUTUL MEDICAL „e EMTRRE” 129(Calea Oriviţei lv9 Tel. 314/34, funcţionează toată ziua de Is R dim.9 $i MAPELE MAGAZIN TRIANON PALACE /TR.UP/CAN!53-lansa cinema Roxy— doreşte o clientelă fideli, o poate dobândi numai prezentând ultimele modele şi an mare asortiment de: poşete, mănuşi, paramuri şi ciorapi, chiloţi, combinezoane la preţuri extrem de pîtlae. Desfacerea produselor fabricator de ciorapi "ADESBO şi AST". Renumiţii ciorapi “MQN AMOUR" la toate culorile moderne, încercaţi pentru a vă convinge de calitatea şi eftinfitatea marturilor noastre şi de serviciul Ireproşabil. Restituim contravaloarea in caz de nemulţumire. La fiecare cumpărătură facem cadou clienților 1 flacon parfum, 1 pastă și pudră D'Argy prima calitate. Laxativ depăraţi? vegetal O pilulă (sau două) înaintea mesei de seară aranjează stomacul şi intestinul lABORATOIRU H. HOGUES A CIc, 11, Rue Joseph Bara RAR» Agent general I. DIURN, 4, Strada Pitar Moş, Bucureşti IV A apărut Nrn 15 JNMBRC« ultimele jurisprudenţe ale Înaltei Curfi de Casație publicate „IN EXTENSO“ și adnotate cu precedentele jurisprudenpale. DIRECTOR C. HAMANGIU Editura ziarului „UNIVERSUL“ Exemplarul 50 lei. Abonamente pe an : Magistraţi 700 lei Avocaţi 800 „ Autorităţi, societăţi, bănci 1200 “ De vânzare la toate librăriile şi chioşcurile. ÎNTRUNIRILE de duminica Liga „Vlad Ţepeş” Duminice, la ora 11 dim a fost în sala cinematografului „Maria]" o întrunire a Ligei „Vlad Ţepeş". A presidat d. ing. Miclescu. D-sa a făcut un scurt istoric al începuturilor ligei. A arătat, că deşi la început ideile Ligii nu au prea fostluate în seamă de partidele politice, totuş în urma activităţei conducătorilor, Liga a început, să prindă din ce in ce mai multă consistenţă. D. prof. Zlotescu s’a ridicat împotriva partidelor politice, arStânl că programele lor nu se aplică. D-na Ionică Rădoi a arătat desorganizarea în care se găseşte ţara şi a spus că îndreptaea nu poate veni decât prin Ligă. Săteanul Stan Porţunaru a cerut să se introducă votul facultativ, întrucât politica e dăunătoare sătenilor, iar legea să oblige pe preoţi şi învăţători să nu mai facă politică. D. colonelAurel Dumitrescu a imputat partidelor politice că au desorganizat ţara. Suntem sătui, a încheiat d-sa de corupţia electorală şi de fiscalitatea excesivă, care ne seacă toate posibilităţile de viaţă. D. Costin Sturza a atacat partidele politice, arătând că ele şi-au împlinit menirea, partidil Ţărănesc a apărut după ce partidul liberal a realizat reforma agrară şi votul universal. Programele partidelor politice nu corespund preocupărilor 101. Impozitele s*au mărit iar actuala guvernare, pare o ocupaţie străină. Trebue luate măsuri, ca să împiedecăm lăţirea răului. D. Sergiu Becca a arătat greşala ce s-a făcut îneheindu-se împrumutul în condiţiuni atât de oneroase. D. AL Perieteanu a spus că tabloul înfăţişat de antevorbitori este foarte negru, dar că toţi trebuie să conlucreze ca să grăbim salvarea. Acum domneşte o mare debandadă în toate ramurile de activitate, dar mai ales în administraţie. Noi, a încheiat d-sa, nu facem o politică, nu cerem favoruri şi nici nu le promitem partizanilor noştri şi nu voim să guvernăm. Liga nu trebuie să fie decât o frână, care să împiedece ilegalităţile, întrunirea s-a terminat la ora 12 luni. Proprietarii urbani Proprietarii urbani au ţinut Duminică dimineaţa o întrunire la sediul sindicatului din calea Victoriei. A prezidat d. PETRE SADOVEANU. D. răpit. N. COSTESCU, directorul general al Uniunii sindicatelor, a arătat că cea mai mare greşelă ce s’a putut face este proectul de lege ce s-a depus la Cameră pentru prelungirea contractelor de închiriere. Prin această lege se face o nouă nedreptate micilor proprietari. Ocupându-se de situaţie funcţionarilor şi pensionarilor, spune că numai 9 le sută dintre ei sunt la libera transactăe şi pentru acest mic procent de chi- I naşi statul face legi, când Capitala este plină de apartaj mente goale. In plus statul plă- I teşte acestora Şi diferenţa de chirie In dauna cetăţenilor contribuabili şi mai ales în detrimentul celorlalţi funcţionari şi pensionari, cari cu toate că sunt la libera transacţie şi plătesc chirii mari, nu au nici un ajutor de la stat D. av. PETRE SADOVEANU . Faţă de noul proeet, care după 15 ani mai calcă în picioare principiul dreptului de proprietate, proprietarii sunt datori să lupte pentru apărarea drepturilor lor. D. I. C. NEGULESCU protestează contra tendinţei d-lui ministru de justiţie de a împiedica pe micii proprietari să se bucure de efectul hotărîrilor obţinute în puterea legilor şi a drepturilor câştigate în justiţie. D. N CEAT a făcut apel la sentimentele de dreptate ale d-lor parlamentari D. JIANU ars.r. Că proectul de lege de prelungirea contractelor lovește in micii proprietari de soarta cărora nu se ocupă nimeni. Au mai vorbit d-nele Victoria Iiadraschi, Maria Mavroghene, d-nii Iliescu, prof. Niculescu, Atanasiu, colonel Gheorghiade, etc. D. răpit. N. Costescu anunță o serie de întruniri la sindicat în cursul acestei săptămâni. a UNIVERSUL „Uniunea generală misiuni şi ierni „Uniunea generală a ostoilior industriaşi şi meseriaşi şi patroni de toate breslele", a convocat Duminică dim o întrunire, la sediul „Uniunii", spre a protesta împotriva impozitelor comunale şi cartelurilor deţinătorilor de materiale, care sufocă mica industrie. A prezidat d. AL. SAMOIL, preşedintele „Uniunii“. D-sa sa plâns că se urmăreşte alipirea Asociaţiei patronale, Clasei centrale. A vorbit apoi de deficitul de 180 milioane lei, înregistrat la Casa centrală şi de intenţia de a se acoperi acest deficit cu fondurile luate de le Asociaţia patronală. D. N. DUMITRESCU s’e plâns împotriva faptului că sta luat dreptul legal preşedinţilor de corporaţii de a dispune de fondul corporaţiilor, aşa cum prevede legea. D. AL. MATAC iot ridicat împotriva meseriaşilor ardeleni, cari vor unificarea taxelor la Asociaţia patronală şi a arătat lacunele contractului drumurilor. D. MANOLE EDELSTEIN a opinat că pe lângă creditul agricol era necesar un credit industrial pentru refacerea micii şi marei industrii. D. ing. ROŞCA a cerut credit ieftin. A înfierat pe guvernanţii de azi, care au încheiat un împrumut oneros şi a arătat importanţa societăţilor de construcţii. D. N. NICOLAU a adus elogii d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, care a dat un larg sprijin cauzei micii industrii. Vorbitorul a protestat împotriva încălcării autonomiei Asociaţiei patronale şi a organizaţiilor profesionale. S-a ridicat împotriva impozitelor, care apasă asupra micii industrii * D. FLORIAN IANCOVESCU a arătat condiţiatiile în care a fost tipărit „Glasul micii industrii” de dezidenţii „Uniunii”. CONTRA LEGII DE SUGRUMARE A PRESEI D. PETRE STOICESCU, tipograf, a protestat împotriva proectului de lege care sugrumă libertatea presei şi care, contrar constituţiei, conţine dispoziţiuni ce vor mări şi mai mult şomajul în tipografii. Din această cauză mulţi industriaşi tipografi şi lucrători vor rămâne pe drumuri. D. D. N. DUMITRESCU a propus formarea unei comisiuni care să se prezinte d-lor miniştri de industrie, finanţe şi muncii, spre a le arăta doleanţe!* micilor industriaşi S’a format următoarea comisiune: Al. Semnoil, preşedintele „Uniunii micilor industriaşi", ing. Roşca, N. Nicolau, D. N. Dumitrescu, G. Iencovescu, Iosif Pantzer, Vasile Costescu, v. Ungureanu, D. Padureanu, G. Sorescu, Sava Pufuleţe, Tase Săvulescu, Macarie Niculescu, Aurel Niculescu, D. Cristescu şi alţii. In şedinţa de Marti a comitetului central se va hotărî când urmează să se prezinte comisia la miniştrii celor trei departamente. La urmă s-a citit o moțiune In sensul celor vorbite. * Adunarea generală a asociaţiei „Patriarhul Miron“ - Solemnitatea sfinţirii drapelului de la Patriarhie. — Cuvântările. — Duminică, la ora 5 d. a., asociaţia creştină ortodoxă „Patriarhul Miron“, aminut adunare generală în pavilionul „Banat“ din parcul Carol. Cu prilejul adunării generale anuale, conducerea a stabilit şi ceremonia sfinţirii drapelului. De dimineaţă, un sobor de preoţi compuşi din P. S. Tit Simedrea vicarul arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de protos Teofil Ionescu, arhim. Galaction Cordun, ierodiaconii Firmilian Marin, Lavru, părinţii Mihail M. Marinescu şi Teaha. A asistat I. P. S. Patriarh Miron însoţit de secretarul său particular, d. Cazacu. CUVÂNTĂRILE După săvârşirea Sf. liturghii, P. S. Tit Simedrea, vicarul arhiepiscopiei Bucureştilor, preşedintele asoc. creştine ortodoxe „patriarhul Miron" a făcut istoricul naşterii şi desăvârşirii lucrărilor asociaţiei. P. S. Tit a spus: Sunt 6 ani de când a luat fiinţă o tovărăşie creştină. Trei oameni în frunte cu un preot, protosinghelul Teofil Ionescu, au întărit această tovărăşie şi încetul cu încetul, tovărăşia s‘a mărit. Steagul sfinţit azi e semnul tăriei şi al biruinţii celei duhovniceşti. II dau în primirea membrilor ei, cu îndemnul de a merge până la capăt, căci In cutele lui sunt nădejdi de frumos viitor”. D. ŞTEFAN IONESCU DOBRINEANU, secretarul general al fundaţiei universitare „Vasiliu Bolnavu”, aduce salutul fundaţii şi donatorului, d. Vasiliu Bolnavu Citeşte apoi actul de danie al d-lui N. Vasiliu Bolnavu, prin care se donează asociaţiei 1000 m. p. la Sinaia. P. S. TIT SIMEDREA mulţumeşte d-lui N. Vasiliu Bolnavu şi d-lui ajutor de primar al sect. III Albastru care a stăruit să se doneze asoc. 1700 m. p., pe şos. Măgurele, pentru construcţia atenelui asociaţiei tuturor donatorilor. Mai vorbesc: păr. P. Partenie, preşedintele asoc. generale a elevului român, d-nii prof. I. Popescu.Pasăre, preşedintele asoc. cântăreţilor bisericeşti şi reprezentanţi ai soc. Panduri ş. a. La solemnitate au fost în afară de mulţimea creştinilor, membrii asociaţiei, d-nii Anghelescu şi Andrei Ionescu ajutori de primari. Marin Ştefănescu, prof. universitar, pres. al asoc. „Cultul Patriei”, pr. P. Partenie, preşedintele asoc. clerului, d- Grigore Alexandrescu, mare industriaş, ş. a. Au mai fost de faţă societățile : Cultul eroilor, Principele Mircea, Panduri, Carul P. T. T. a conducătorilor poştali, Mitropolitul Filaret fajator reciproc), Cântăreților bisericeşti, Oastea Domnului, Siconul şi credinţa, Vestea PT. T., Cercul subofiţerilor şi fundaţia Vasiliu Bolnavu* La ora 3 d. a. s-a ţinut adunarea generală în parcul Carol. A prezidat P. S. Tit Simedrea, preşedintele asociaţiei. Biroul a fost format din: protosinghel Teofil Ionescu, vicepreşedinte, ierodiacon Fimilian Marin, secretar general,locot Predescu şi Emanoil Petrescu, bărbaţi de încredere. P. S. TIT spune: Ne-am adunat aci, să dăm seama de ce am făcut Comitetul a făcut tot ceaa ce a putut ca asociaţia să progreseze. Păi. TEOFIL IONESCU, vicepreşedintele asoc. a spus: „Ca o scântee electrică a pătruns chemarea asociaţiei noastre în poporul setor de credinţă Au mai fost şi alte asociaţii, dar nici una n’a întrupat mai mult dura de viaţă nouă ca asoc. noastră. A făcut apoi o dare de seamă a activităţii asociaţiei. Păr. MIHAIL M. MARINESCU (Ciolănaştii din deal-Teleorman) expune luptace o dau sectanţii împotriva bisericii ortodoxe. Au mai vorbit d-nii: major Valeu, de la filiala Bărbătescu Vechi, păr. V. Ionescu, filiala Pantelimon, secretarul filialei Poenarii Burghi d. Marin Ţăranu misionarul asoc... Vasile Popescu, filiala Călugărenii de sus (Prahova), cenzor Ionescu, av. Dobrescu, Ungureanu. S’a citit raportul cenzorilor care a fost aprobat. P. S. TIT a mulţumit tuturor că au venit în aşa de mare număr şi îndeamnă să fie buni creştini, şi cetăţeni devotaţi spre înălţarea bisericii ortodoxe. Păr. TEOFIL IONESCU a încheiat mulţumind celor ce l-au ajutat să aducă la desăvârşirea de azi asociaţia „Patriarhul Miron”. •—----- liboranţi! data laboratoare!® stalversstare din ţară Duminică, la ora 4 d. a., sau adunat la institutul „Dr. Babeş” laboranţii de la facultăţile şi institutele din ţară. Vorbitorii s-au ocupat de legea învăţământului superior, prin care, cu toate memoriile lor înaintate ministerului de instrucţie, nu au obţinut recunoaşterea drepturilor şi satisfacerea doleanţelor lor. D. Gheorghe Brătinoiu, laborant la facultatea de medicină veterinară, a arătat demersurile făcute până în prezent, dând citire memoriului înaintat corpurilor legiuitoare. D-na Evdochia Simonescu- Georgian, preşedinta asociaţiei generale a personalului sanitar titrat, a citit dispoziţiunile legii care pun pe laborant alături de personalul de serviciu, fără să ţină seama de pregătire acestuia şi rotunea ce depune alături de şefii d® laboratoare pentru progresele ştiinţii. Au mai vorbit d-nii Ujuc, Brazilian şi Gţij. S'a hotarît ca o delegaţie de laboranţi împreună cu preşedinta asociaţiei* să se prezinte în audienţa d-lui ministru Costăchescu.. ua Bscirââ a tfrate comun ne ionimii DiminicS. dim. s'a ţinut adunarea generală a „Centralei cooperativei de import-export“. D. N. VARGOVCI a citit darea de seamă a centralei care a activat în direcţia organizarea vânzărei de cereale şi lemne, secondând oficiul naţional în acţiunea de organizare a cooperativelor specializate în valorificarea laptelui şi ouălor. Aprovizionarea armatei cu cereale s-a făcut la preţul zilei, predându-se 4800 vagoane cu grâu şi 1591 vagoane grăunţe în valoare de 360.855.558 lei. Prin oficiul centralei s-au aprovizionat cooperativele cu maşini agricole şi unelte, sfoară de manila şi suflat de cupru. S-au organizat asigurările mutuale contra grindinei ş. a. Cifra operaţiilor a fost de 787.191.973 lei. D. LAPEDATU a citit raportul censorilor. Au luat cuvântul d-nii Madrigan, Filip Iliescu, Mihuilă, Vasilescu ş. a. D. deputat BRATULESCU explică rolul centralei de import şi export în ce priveşte valorificarea produselor agricole. Se ocupă de aprovizionarea oştirei cu cereale şi arată că ministerul armatei refuză să acorde comisionul de 2 la sută. Se aprobă bilanţul, descărcarea consiliului de administraţie şi acordarea sumei de 100 milioane lei avansuri şi împrumuturi unităţilor cooperative. După propunerea d-lui Cezar Partenie adunarea admite împrumuituri şi peste 100 milioane lei, cu garanţia Băncii centrale cooperative. S-au ales apoi membri în consiliul de administraţie d-nii Cezar Partenie, Niculescu-Lungu, Radu Popescu şi Creţu, cenzori d-nii M. Piţigoi, C. Raţă şi Topor Anul XIX Nr. 87 Mierii Aprilie 1931 lobii îl Iii Pili" Urmare din pina I care a cerut lămuriri asupra arestor inutile şi inexplicabile brutalităţi Au fost arestaţi fiindcă au îndrăznit să protesteze avocatul Emilian şi studentă Ursache şi Davideanu. La ora 8 s-a prezentat la ziarul nostru de avocat Ion Şt. Emilian «in str. Italiană 16, cu hainele rupte și gâtul plin de sânge, arătând ca pe când se afla cu sofia d-sale lângă statuia lui Mihai Viteazul, pe motivul că d-na Emilian a imputat jandarmilor că lovesc fără motiv a fost arestat din ordinul d-lui maior Pavlici, care l-a dat jandarmilor să-l bată lovit cu patul armelor, târît, călcat şi insultat cu tot soiul de înjurături, deşi s-a legitimat prin carnetul de ofiţer de rezervă. D-sa a putut fi pus în libertate numai în urima intervenţiei d-lui chestor Călătorescu. MANIFESTAŢIA DE LA ZIARUL NOSTRU Fugăriţi de organele poliţieneşti aproape o mie de studenţi s-amnat în faţa palatului ziaruluiUniversul“ manifestând timp o oră pentru ideea naţională apărătorii ei. Agramat pe directorul ziarului Universul“ d. Stelian Păstescu pe colaboratorii săi, Afrestante au plecat la ora 8 sediul asociaţiei „Cult in Patr * UN NIT PANSAT LA SALVARE Lanul Salvării a fost pansat pentul Ignat Gheorghe, din SC A. Rosetti 16, răflit la cap spnă de cauciucurile gardieni publici DCBUDENŢI ARESTAŢI Drândurile manifestanţilor au fc arestaţi studenții Davidescu Urseanu cari au fost duşi prefectura politiei. Lalectura politiei s'au luat în cui nopţii declaraţii la trei gardă publici, unui jaipdarm şi cofirului ajutor Voiculeacu, cari gost loviţi in timpul husculady_____ ...............mmm**? Ra dio Hekolaus E&tz V I E N A Vânzarea in 12 rate lunare LEONUAGO. 8. A. BUCUREŞTI, calea Victoriei 53-55 Ploeşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova, Cernăuţi, Iaşi, Galaţi, Constanţa MARŢI, 31 MARTIE BUCUREŞTI: 12 kw. m m— 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.50. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelorr Dinării şi semnal orar. 13.50. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17. Orchestra Luca : Muzică românească. 18.15. D. Horia Oprescu: In ţara lui Wilhelm Tell. 18.20. Orchestra Luca: Muzică românească. 10. D. Plopşor: Mioriţa Oltenească. 19 20. D. prof. N. Iorga : Semănătorul. 19,40. D. Paul Zarifopol : Secolul sceptic şi secolul romantic. 20. Muzică uşoară şi românească (plăci de gramofon). 21. D-na Aura Dumitrescucanto : Denza : Ochi de fată ; Mascagni : Mame non mame ; F. Oddone : Fa la nane Bambin, cântec popular italian ; Gounod: Arie din „Faup“; C. Spirescu: Iie departe ; C. Porumbescu : Frunză verde mărgărit. 21.50. Orchestra Radio: O oră de muzică daneză ; Hartmann : Marșul triumfal al Zeilor ; Kuhlau : Uvertură la „Der Erlenbugel" ; Hartmann : Legenda lui Thyrm ; Hartmann : Cântec de leagăn. 22. D. C Gane: O femee fatală — Ana Racovitza. 22:15. Orchestra Radio : Fini Henriques : Dansul elefanţilor ; Lange-Muller : Serenadă ; Lanzky : Fantezie de melodii daneze; Gade: In peştera albastră —scenă de balet. 22:45. Informaţiuni. Heikbere: 73 kw. 276 m. — 21,50. „Arlesiana”, piesa rsdiofennica (transmisiune din Berlin) ; 23,20. Jurnal politic. 24. Concert cu muzică distractivă. Morawska-Ostrava : T1 kw. 263 nt. 20,30. Transmisiune din Praga : „Aida“, operă de Verdi, la plăci de gramofon : 25,20. Concert de plăci de gramofon- Londra-Regional: 43 kw. 556 m. — 23. Concert de orchestră cu muzică contemporană; 0,30. Muzică de dans de la restaurant; 2. Televiziune experimentală, Toulouse: 8 kw. 585 m. —20.15 Muzică de dans; 20,45. Șansonete; 21. Concert al orchestrei vieneze : 21.15. Melodii ; 22,45. Fragmente din operete; 23. Jazz; 24. Concert vocal (arii din operete) ; 0,50. Concert militar ; 0,43 Tangouri cântate. Katomice: 16 kw. 408 m. — 22,05. Un sfert de oră literar; 22,13. Concert simfonie ; 25. Foileton ; 23,15. Concert; 24. Poșta amatorilor străini sau concert. Belgrad : 2.5 kw. 450 m.— 20.30. Curs de limba germană ; 21. Plăci de gramofon (execuţiuni ale muzicii gărzii regale). 21.30. Transmisiune din Zagreb. Concert de instrumente de suflat : muzică de cameră. 25.20. Trt formaţiuni: 23.30. Concert de orchestră cu muzică iugoslavă. Rom 75 kw. at m. — 22- Transitunea unei opere. Intre acte armațiuni. Lanfberg : 1? kw. 472 m.— 21,10. incert de orchestră ; 25. Infortriuni. Prag 55 kw. 487 m. — 20,30. ..Aidatură de Verdi la plăci de gramof; 25,20. Concert de plăci ilgramofon. Milai: 8 kw. 501 m. — 22,20. Concertanfonic; 0,55. Muzică retransă de la restaurant. Viena 20 kw. 516 m. — 10,20. Piața trjei ; 11,50. Ciota apelor; 12. Count de pl&d de gramofon; 15. Court de orchestra; 14. Om meteoric programul zilei următoare ; 4,10. Continuarea concertului de orchestră; 16. Ora meteorit bursa ; 16,20. Concert de plăc de gramofon ; 17. Concert, voi şi instrumental; 18. Ora cojior ; 18,30. Ora literară; 20,15. Şi experautiste despre Austria 19,30. Conferinţă; 20. lecţie şi limba engleză ; 20,50. Ora, miorul; 20,35. Conferinţă agricolă 21. Concert vocal şi bistruiental; 23,05. Ştiri; 23,15. Concert o orchestră. Budaica: 23 kw. 550 ro. — 10,15. Acert vocal cu acompaniament de violoncel şi pian ; 12,10. Sviciul internaţional de informaţi asupra nivelului apelor ; 1 Clopotele de la biserica universiţii; 13,05. Concert al orchestr radio ; 18. Conferinţă; 18.30. Direct de plăci de gramofon :1). Conferinţă; 20.30. Concert vocal : 22. Concert militar ; 250. Conferinţă în limba engleză !24. Muzică de ţigani. MIŞCURI, 1 APRILIE 394 m BUCUREŞTI 12 km. VI. Miren simfonică (plăci de gramofon. VI.30: 1.formaţiuni, bursa de cereale, area de efecte, cota apelor Drorii fi semnal orar. 17.50: muzică vocală (plăci de gramofo) 17: cithedra Radio: muzică populară românească. 18: Irormafiun, meteorul V semnalar. 18,u. p. col. Manolache : Armata fator cultural. 18.70: Orchestra Radio: Catalani : Pdudiu la act. I din „Lumea”: Effenbach: Fantezie din opera „îvestirile lui Hoffmann C. Frank: Penis angelicus T- latermer; Lertzing: Bale* din opera „Săpân Şi «luffă!ven: Alianţe din sonata pp- t- No 2; leger-Helmund: Şoapte din bal - Val* intermezzo. 10.20. ). Romulus Seifen»: figuri din gazdăria românească. 19.40: ). prof. G. K. Constantinescu: ndustriatizarea agriculturii prin crottirC4 20. Dedeanu: E. Curtis Ceuta pe mc E Curtis: Tu, ca nun chiagne; Talewy: Arie din „Ebreea”. Kirie: Foaie verne 'Suvaiţă Popescu: Du-te dor la badean sân. 20.25: 0-ra Blanche Bernaff: Lecţie de limba franceză. 21. D. George Cocea-violoncel: Ilaendel: Sonata în sol minor: Bach: AAgio; Goenz: Scherzo. 2130: pr. T. Teodorescu Branişte : Actualităţile săptămânii 21.43. To-na Sabina Niculescu, hartă: Holly: Canţonetă: Holly: Grenadă: Tournier: Dimineaţa. Studiu de concert: Tornier: Sussin (prima audiţie); Journier: Fierie -- preludiu şi day. 22.13: U. Vasile Hlip-viorm : Leclar: Strabande et Tambourtp; Saint-Saens Havanaise: WieniaWsky: Două mazurci. 22.45: Aformaţiuni. 35BEN HUR Celebru roman datorit nemuritorului scriitor englez LEWIS WALLACE In traducerea preotului D. C. Vişan Mamia stătu o clipă la îndoială, cuprinsă de grijă, că n’a nţeles întrebările fiului său. Ceea ce vrea el, părea că e mai mult decât împăcarea unei demnităţi rănite. Tinereţea estemai găoacea în care trăeşte, crescând zilnic, acel EU tainnic, care ajunge sufletul unui bărbat, aşteptând doar momentul, care să-l cheme din întunerec la lumină, mai devreme sau mai târziu. Tresări deci, la gândul că acest moment de seamă a sosit şi pentru el şi că întocmai ca nişte copii mici, cari, în neştiinţa lor îşi întind mâinile după umbre şi plâng, când văd ca acestea sunt doar aer gol, tot aşa şi sufletul ei alerga trudit şi obosit după umbre şi fantome. O, voi, de cari se apropie plin de credinţă, un tânăr, întrebându-vă : „cine sunt eu şi ce carieră să îmbrăţişez ?", cât de necesară este pentru voi, toţi, cea mai mare prevedere şi cea mai deosebită băgare de seamă ! Fiecare vorbă ga fj pentru viaţa de mai târziu a acestuia, ceea ce este atingerea degetului, pentru tonul pe care-1 face mâna artistului. «Văd, dragă Iuda", *î*e. ea in sfârșit, mângâindu-i cu iubire, obrajii, „văd că mă aflu !n faţa unui adevărat duşman. Dacă duşmanul acesta este Messala, scoate-mă din încurcătură si spune-mi tot ce-a zis către tine !" 5. O FEMEIE DIN ISRAEL Tânărul israelitean începu îndată să istorisească toată convorbirea cu Messala, intend mai cu osebire, acele cuvinte, în cari Romanul îşi arătase mai mult dispreţul faţă de Iudei, faţă de obiceiurile şi moravurile lor, precum şi faţă de cercul strâmt al vieţii iudaice. Mama nu-1 întrerupse cu un cuvânt măcar, ci-l ascultă în tăcere. Abia acum înţelese ea lucrurile, ca lumea . Iuda se dusese la palatul din piaţă, împins de iubirea faţă de un prieten din copilărie, pe care nădăjduia că-l regăseşte aşa cum îl lăsase cu câţiva ani mai ’nainte ; acesta însă, în loc să-şi aducă aminte cu drag şi cu bucurie, de trecut, se gândea la viitor, de la care aştepta renume, bogăţie şi putere. Inconştient, Iudeul se înnapoiase acasă, cu delimitatea ştirbită, dar plin de o adâncă ambiţie. Ochiul mamei văzu acest lucru şi atunci se trezi vita, în meea iudaică. Dar dacă asemenea idei l-ar depărta pe copil de la credinţa părinţilor săi ? Negreşit că acest®r fi fost cea mai amară consecinţă înaintea ei, ea vedea im singur drum numai, care-i dădea putinţa să împiedece acest lucru şi pe el voia s-o apuce, bizuindu-se pe aptitudinile ei naturale, cărora, grija şi iubirea le dăduse o putere şi un entuziasm bărbătesc. „N‘a existat niciodată vreun popor“, începu ea ceva mifii târziu, „care să se socotească mai prejos decât toate celelalte popoare ; niciodată n’a existat vreo naţiune care să nu se numere în fruntea altora. Azi, când Romanul arunca dispreţ asupra lui Israel şi-şi batea joc de el, făcea doar ceeace au făcut mai ’nainte de el, Egiptenii, Assyrienii şi Macedomenii Dar viu e Domnul de care el îşi bate joc ! Soarta lui va fi ca şi a acelora“. Glasul ei devenia tot mai puternic. „Nu există nici o lege care să hotărască superioritatea unui popor faţă de celelalte şi de aceea pretenţiunea aceasta este fără temeiu, iar cearta asupra acestui punct este o bărfeală de prisos. Popoarele se ridică, îşi urmează calea şi se coboară prin propriile lor slăbiciuni sau prin mâna acelora, cari, moştenindu-le puterea, vin în locul lor şi scriu nume noui, pe monumentele lor. Aşa reiese din istorie. Dacă-mi ceri să-ţi reprezint pe Dumnezeu şi lumea în cea mai simplă formă, ţi-aş desemna o linie dreaptă şi un cerc ; despre linie aş putea să-ţi spun : aceasta este Dumnezeu, fiindcă numai el merge mereu drept, înainte ; iar despre cerc , acesta este 13 muî : progresul sâu este un circuit neîncetat. Nu se poate să nu fie nici o deosebire în arena istorică a diferitelor popoare ! Nu ! Nu sunt două fel ; deosebirea însă nu costă în extensiunea cercurilor sau în suprafața pe care o locuesc, ci în apropierea mai mare sau mai mică, în care îşi descriu cercurile împrejurul lui Dumnezeu. Cel mai mare popor este fără îndoială, acela care stă mai aproape de Dumnezeu. Dac’ar fi să ne oprim aici, am fi tot aşa de departe de întrebarea noastră, ca şi mai ’nainte , de aceea vom face un pas mai departe. Există anumite semne după care se poate măsura mărimea cercului, pe care-l face orice popor în mersul său. După aceasta vom compara pe Romani cu Iudei. Semnul cel mai simplu şi cel mai sigur totodată, este viaţa de toate zilele a unui popor. Cu privire asupra acestui punct, un lucru doar pot să-ţi spun : Israel a uitat uneori pe Dumnezeu , dar Roma nu s-a cunoscut nicioadtă, aşa ca o comparaţie, în această privinţă, e imposibilă. Prietenul tău, sau mai bine zis, fostul tău prieten, ne-a învinuit că noi — dacă te-am înţeles pe depln, — că noi n’avem poeţi, artişti, eroi şi cu aceasta socotesc că a voit să spună mai ales că nu putem număra în neamul nostru nici un nume mare — ceea ce este al douilea semn sigur al superiorităţii unui popor. Pentru a ne putea pronunţa cât mai sigur asupra acestui punct, e nevoe mai întâi de o lămurire. Un om mare, o, fiul meu, este acela a cărui viaţă este o dovadă că el a fost chemat său cel puţin c’a fost confirmat de Dumnezeu. t ■ . . ... . ţ (Va urma) Doctorand îa teologie