Universul, aprilie 1931 (Anul 49, nr. 87-112)

1931-04-01 / nr. 87

CUPON Nr. 17 Asigurarea „FraiGO - ROmântă” Bucureşti, Ciriviţei 23. Fondat* 1920 (M. O. ir - ■ ----------1 82 19301 Capital 9.000 000 Rezerve bilanţ 1929 Lei 86.551.444 Cititorii cari vor strânge ţi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive, dinpreuna cu lei 103, vor primi o poliţa de lei 20.000 cu rata l­a de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. JOI 9 APRILIE 1931 Va avea loc tragerea generală a Societâtei „PSAN£^-E©MâMA,­ de Asigurări Generale, pen­tru asiguraţi la curent cu plata ratelor. Vor lua parte asiguraţi! „AM.“ „UNI ViKSK­L“ de 20.000 lei cum şi de 50.000 ist. Asemenea, asiguraţii ÎL? 8TR A Ti PMN I HOMANS şi ai SECţiUNEI Mi­LIT­ARE. Ratele, în restanţă şi în curs, se primesc până în seara zi­lei de 7 Aprilie 1931. Asemenea şi cupoanele speciale „A" de lei 50.000. SSM Stelage moderne pentru Galantare Bodegi, automate, interforare de magazine pentru toate profesiunile, din fier ciocănit, bronz, nichel, cristale, se găsesc gata­ri de comandă la fabrica „Kaukas“, calea Văcărești 110, București. Mare expoziţie de tot felul de stelaje. Se nichelează şi lustrueşte ori­ce obiecte de metal. Catalogul cu preturi curente se trimite la cerere gratis. 402 I BififiBijjj la mod definitiv şi tigu­fuQI fărăidurere vindecăELENORAGIA Cu complemii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE VINDECAREA ESTE SIGURA și se confirmă prin analize da laborator Complicat­ile la prosta al băşica, ovare, orchită, cedează foarte repede — Apli­­catiuni electrice moderne— Sinais - G&wi­o­umjvnnE - spot de femes Diathermie- Elektrotherapie — Raze ultra­violete şi Infra­roşii - Vibraţuni de inaltă freq­ment­ă —­i stalaţie specială electrică pentru tratamentul radical al iMPOK­ENŢIII - SCIATICEI - HEMOROIZILOR - SPERMATHOREEI VARICELOR- etc. INSTITUTUL MEDICAL „e EMT­RRE” 129(Calea­ Oriviţei lv9 Tel. 314/34, funcţionează toată ziua de Is R dim.­9 $i MAPELE MAGAZIN TRIANON PALACE /TR.UP/CAN!­53-lansa cinema Roxy— doreşte o clientelă fideli, o poate dobândi nu­mai prezentând ultimele modele şi an mare asor­timent de: poşete, mănuşi, par­amuri şi ciorapi, chiloţi, combinezoane la preţuri extrem de pîtlae. Desfacerea produselor fabricator de ciorapi "ADESBO şi AST". Renumiţii ciorapi “MQN AMOUR" la toate cu­­lorile moderne, încercaţi pentru a vă convinge de calitatea şi eftinfitatea marturilor noastre şi de serviciul Ireproşabil. Restituim contravaloarea in caz de nemulţumire. La fiecare cumpărătură facem cadou clienților 1 flacon parfum, 1 pastă și pudră D'Argy prima calitate. Laxativ depăraţi? vegetal O pilulă (sau două) înaintea mesei de seară aran­jează stomacul şi intestinul lABORATOIRU H. HOGUES A CIc, 11, Rue Joseph Bara RAR» Agent general I. DIURN, 4, Strada Pitar Moş, Bucureşti IV A apărut N­rn 1­5 JN­MBR­C« ultimele jurisprudenţe ale Înaltei Curfi de Casație publicate „IN EXTENSO“ și adnotate cu precedentele jurispru­denpale. DIRECTOR C. HAMANGIU Editura ziarului „UNIVERSUL“ Exemplarul 50 lei. Abonamente pe an : Magistraţi 700 lei Avocaţi 800 „ Autorităţi, societăţi, bănci 1200 “ De vânzare la toate librăriile şi chioşcurile. ÎNTRUNIRILE de duminica Liga „Vlad Ţepeş” Du­mi­nice, la ora 11 dim­ a fost în sala cinematografului „Maria]" o întrunire a Ligei „Vlad Ţepeş". A presidat d. ing. Miclescu. D-sa a făcut un scurt istoric al începuturilor l­igei. A arătat, că deşi la început ideile Ligii nu au prea fost­­luate în seamă de partidele­ politice, totuş în urma activităţei conducătorilor, Liga a început, să prindă din ce in ce mai multă consistenţă. D. prof. Zlotescu s’a ridicat împotriva partidelor politice, a­­rStânl că programele lor nu se aplică. D-na Ionică Rădoi a arătat desorganizarea în care se găseşte ţara şi a spus că îndreptaea nu poate veni decât prin Ligă. Săteanul Stan Porţunaru a ce­rut să se introducă votul facul­tativ, întrucât politica e dăună­toare sătenilor, iar legea să o­­blige pe preoţi şi învăţători să nu mai facă politică. D. colonel­­Aurel Dumitrescu a imputat partidelor politice că au desorganizat ţara. Suntem sătui, a încheiat d-sa de corupţia elec­torală şi de fiscalitatea excesivă, care ne seacă toate posibilităţile de viaţă. D. Costin Sturza a atacat par­tidele politice, arătând că ele şi-au împlinit menirea, partidil Ţărănesc a apărut după ce par­tidul liberal a realizat reforma agrară şi votul universal. Programele partidelor politice nu corespund preocupărilor 101. Impozitele s*au mărit iar actuala guvernare, pare o ocupaţie străină. Trebue luate măsuri, ca să îm­piedecăm lăţirea răului. D. Sergiu Becc­a a arătat gre­­şala ce s-a făcut îneheindu-se îm­prumutul în condiţiuni atât de oneroase. D. AL Perieteanu a spus că ta­bloul înfăţişat de antevorbitori este foarte negru, dar că toţi tre­buie să conlucreze ca să grăbim salvarea. Acum domneşte o mare deban­dadă în toate ramurile de activi­tate, dar mai ales în adminis­traţie. Noi, a încheiat d-sa, nu­ facem o politică, nu cerem favoruri şi nici nu le promitem partizanilor noştri şi nu voim să guvernăm. Liga nu trebuie să fie decât o frână, care să împiedece ilegali­tăţile, întrunirea s-a terminat la ora 12 luni. Proprietarii urbani Proprietarii urbani au ţinut Duminică dimineaţa o întruni­re la sediul sindicatului din ca­lea Victoriei. A prezidat d. PETRE SADO­­VEANU. D. răpit. N. COSTESCU, di­rectorul general al Uniunii sin­dicatelor, a arătat că cea mai mare greşelă ce s’a putut face este proectul de lege ce s-a de­pus la Cameră pentru prelungi­rea contractelor de închiriere. Prin această lege se face o nouă nedreptate micilor proprietari. Ocupându-se de situaţie func­ţionarilor şi pensionarilor, spu­ne că numai 9 le sută dintre ei sunt la libera transactăe şi pen­tru acest mic procent de chi- I naşi statul face legi, când Ca­­­­pitala este plină de aparta­­j mente goale. In plus statul plă- I teşte acestora Şi diferenţa de chirie In dauna cetăţenilor contribuabili şi mai ales în detrimentul celorlalţi funcţio­­­­nari şi pensionari, cari cu toate că sunt la libera transacţie şi plătesc chirii mari, nu au nici un ajutor de la stat D. av. PETRE SADO­VEA­NU . Faţă de noul proeet, care după 15 ani mai calcă în pi­cioare principiul dreptului de proprietate, proprietarii sunt datori să lupte pentru apărarea drepturilor lor. D. I. C. NEGULESCU protes­tează contra tendinţei d-lui mi­nistru de justiţie de a împiedica pe micii proprietari să se bucu­re de efectul hotărîrilor obţinu­te în puterea legilor şi a drep­turilor câştigate în justiţie. D. N CEAT a făcut apel la sentimentele de dreptate ale d­-lor parlamentari D. JIANU ars.r. Că proectul de lege de prelungirea con­tractelor lovește in micii pro­prietari de soarta cărora nu se ocupă nimeni. Au mai vorbit d-nele Victo­ria Iiadraschi, Maria Mavro­­ghene, d-nii Iliescu, prof. Nicu­­le­scu, Atanasiu, colonel Gheor­­ghiade, etc. D. răpit. N. Costescu anunță o serie de întruniri la sindicat în cursul acestei săptămâni. a UNIVERSUL „Uniunea generală misiuni şi ierni „Uniunea generală a ostoilior industriaşi şi meseriaşi şi pa­troni de toate breslele", a con­vocat Duminică dim­ o întru­nire, la sediul „Uniunii", spre a protesta împotriva impozitelor comunale şi cartelurilor deţină­torilor de materiale, care sufo­că mica industrie. A prezidat d. AL. SAMOIL, preşedintele „Uniunii“. D-sa sa plâns că se urm­ăreş­­te alipirea Asociaţiei patronale, Clasei centrale. A vorbit apoi de deficitul de 180 milioane lei, înregistrat la Casa centrală şi de intenţia de a se acoperi a­­cest deficit cu fondurile luate de le Asociaţia patronală. D. N. DUMITRESCU s’e plâns împotriva faptului că sta luat dreptul legal preşedin­ţilor de corporaţii de a dispune de fondul corporaţiilor, aşa cum prevede legea. D. AL. MATAC iot ridicat împotriva meseriaşilor ardeleni, cari vor unificarea taxelor la Asociaţia patronală şi a arătat lacunele contractului drumuri­lor. D. MANOLE EDELSTEIN a opinat că pe lângă creditul a­­gricol era necesar un credit in­dustrial pentru refacerea micii şi marei industrii. D. ing. ROŞCA a cerut credit ieftin. A înfierat pe guvernan­ţii de az­i, care au încheiat un împrumut oneros şi a arătat importanţa societăţilor de con­strucţii. D. N. NICOLAU a adus elo­gii d-lui Stelian Popescu, di­rectorul ziarului „Universul”, care a dat un larg sprijin cau­zei micii industrii. Vorbitorul a protestat îm­potriva încălcării autonomiei Asociaţiei patronale şi a orga­nizaţiilor profesionale. S-a ridicat împotriva impozi­telor, care apasă asupra micii industrii * D. FLORIAN IANCOVESCU a arătat condiţiatiile în­ care a fost tipărit „Glasul micii in­dustrii” de de­zidenţii „Uniu­nii”. CONTRA LEGII DE SUGRU­MARE A PRESEI D. PETRE STOICESCU, tipo­graf, a protestat împotriva proectului de lege care sugru­mă libertatea presei şi care, contrar constituţiei, conţine dis­­poziţiuni ce vor mări şi mai mult şomajul în tipografii. Din această cauză mulţi industriaşi tipografi şi lucrători vor rămâ­ne pe drumuri. D. D. N. DUMITRESCU a propus formarea unei comis­iuni care să se prezinte d-lor mini­ştri de industrie, finanţe şi muncii, spre a le arăta dolean­ţe!* micilor industriaşi S’a format următoarea comi­­siune: Al. Semnoil, preşedintele „Uniunii micilor industriaşi", ing. Roşca, N. Nicolau, D. N. Dumitrescu, G. Iencovescu, Io­sif Pantzer, Vasile Costescu, v. Ungureanu, D. Padureanu, G. Sorescu, Sava Pufuleţe, Tase Săvulescu, Macarie Niculescu, Aurel Niculescu, D. Crist­escu şi alţii. In şedinţa de Marti a comite­tului central se va hotărî când urmează să se prezinte comisia la miniştrii celor trei departa­mente. La urmă s-a citit o moțiune In sensul celor vorbite.­ ­* Adunarea generală a asociaţiei „Patriarhul Miron“ - Solemnitatea sfinţirii drapelului de la Patriar­hie. — Cuvântările. — Duminică, la ora 5 d. a., aso­ciaţia creştină ortodoxă „Patriar­hul Miron“, a­minut adunare ge­nerală în p­avilionul „Banat“ d­in parcul Carol. Cu prilejul adunării generale anuale, conducerea a stabilit şi ceremonia sfinţirii drapelului. De dimineaţă, un sobor de preoţi compuşi din P. S. Tit Si­­medrea vicarul arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de pro­­tos Teofil Ionescu, arhim. Galac­­tion Cordun, ierodiaconii Firmi­­lian Marin, Lavru, părinţii Mi­hail M. Marinescu şi Te­a­ha. A asistat I. P. S. Patriarh Mi­ron însoţit de secretarul­ său particular, d. Cazacu. CUVÂNTĂRILE După săvârşirea Sf. liturghii, P. S. Tit Simedrea, vicarul ar­hiepiscopiei Bucureştilor, pre­şedintele asoc. creştine ortodoxe „patriarhul Miron"­ a făcut isto­ricul naşterii şi desăvârşirii lu­crărilor asociaţiei. P. S. Tit a spus: Sunt 6 ani de când a luat fiin­ţă o tovărăşie creştină. Trei oa­meni în frunte cu un preot, pro­­tosinghelul Teofil Ionescu, au în­tărit această tovărăşie şi încetul cu încetul, tovărăşia s‘a mărit. Steagul sfinţit azi e semnul tăriei şi al biruinţii celei duhov­niceşti. II dau în primirea membrilor ei, cu îndemnul de a merge până la capăt, căci In cutele lui sunt nădejdi de frumos viitor”. D. ŞTEFAN IONESCU DO­­BRINEANU, secretarul general al fundaţiei universitare „Vasiliu Bolnavu”, aduce salutul fundaţii şi donatorului, d. Vasiliu Bol­navu Citeşte apoi actul de danie al d-lui N. Vasiliu Bolnavu, prin care se donează asociaţiei 1000 m. p. la Sinaia. P. S. TIT SIMEDREA mulţu­meşte d-lui N. Vasiliu Bolnavu şi d-lui ajutor de primar al sect. III Albastru care a stăruit să se doneze asoc. 1700 m. p., pe şos. Măgurele, pentru construcţia a­­tenelui asociaţiei tuturor donato­rilor. Mai vorbesc: păr. P. Partenie, preşedintele asoc. generale a ele­­vului român, d-nii prof. I. Popes­­cu.Pasăre, preşedintele asoc. c­ân­­tăreţilor bisericeşti şi reprezen­tanţi ai soc. Panduri ş. a. La solemnitate au fost în afa­ră de mulţimea creştinilor, mem­brii asociaţiei, d-nii Anghelescu şi Andrei Ionescu ajutori de primari. Marin Ştefănescu, prof. universitar, pres. al asoc. „Cul­tul Patriei”, pr. P. Partenie, pre­şedintele asoc. clerului, d- Gri­­gore Alexandrescu, mare indus­triaş, ş. a. Au mai fost de faţă societățile : Cultul eroilor, Prin­­cipele Mircea, Panduri, Carul P. T. T. a conducătorilor poştali, Mitropolitul Filaret fa­ja­tor reciproc), Cântăreților bi­sericeşti, Oastea Domnului, Sico­­nul şi credinţa, Vestea P­­T. T., Cercul subofiţerilor şi fundaţia Vasiliu Bolnavu* La ora 3 d. a. s-a ţinut aduna­rea generală în parcul Carol. A prezidat P. S. Tit Simedrea, preşedintele asociaţiei. Biroul a fost format din: protosinghel Teofil Ionescu, vice­preşedinte, ierodiacon Fimilian Marin, se­cretar general,­locot Predescu şi Emanoil Petrescu, bărbaţi de în­credere. P. S. TIT spune: Ne-am adu­nat aci, să dăm seama de ce am făcut Comitetul a făcut tot ceaa ce a putut ca asociaţia să progreseze. Păi. TEOFIL IONESCU, vice­preşedintele asoc. a spus: „Ca o scântee electrică a pătruns che­­marea asociaţiei noastre în po­porul set­or de credinţă Au mai fost şi­ alte asociaţii, dar nici una n’a întrupat mai mult dura de viaţă nouă ca asoc. noastră. A făcut apoi o dare de seamă a activităţii asociaţiei. Păr. MIHAIL M. MARINESCU (Ciolănaştii din deal-Teleorman) expune lupta­­ce o dau sectanţii împotriva bisericii ortodoxe. Au mai vorbit d-nii: major Valeu, de la filiala Bărbătescu Vechi, păr. V. Ionescu, filiala Pantelimon, secretarul filialei Poenarii Burghi­ d. Marin Ţăra­­nu misionarul asoc... Vasile Po­pescu, filiala Călugărenii de sus (Prahova), cenzor Ionescu, av. Dobrescu, Ungureanu. S’a citit raportul cenzorilor care a fost aprobat. P. S. TIT a mulţumit tuturor că au venit în aşa de mare nu­măr şi îndeamnă să fie buni creş­tini, şi cetăţeni devotaţi spre înălţarea bisericii ortodoxe. Păr. TEOFIL IONESCU a în­cheiat mulţumind celor ce l-au ajutat să aducă la desăvârşirea de azi asociaţia „Patriarhul Mi­ron”. •—-----­ l­iboranţi! data laboratoare!® stal­­versstare din ţară Duminică, la ora 4 d. a., sau adunat la institutul „Dr. Babeş” laboranţii de la facultăţile şi in­stitutele din ţară. Vorbitorii s-au ocupat de le­gea învăţământului superior, prin care, cu toate memoriile lor înaintate ministerului de instrucţie, nu au obţinut recu­noaşterea drepturilor şi satis­facerea doleanţelor lor. D. Gheorghe Brătinoiu, la­borant la facultatea de medici­nă veterinară, a arătat demer­surile făcute până în prezent, dând citire memoriu­lui înaintat corpurilor legiuitoare. D-na Evdochia Simonescu­- Georgian, preşedinta asociaţiei generale a personalului sanitar titrat, a citit dispoziţiunile legii care pun pe laborant ală­turi de personalul de serviciu, fără să ţină seama de pregăti­re acestuia şi rotunea ce depune alături de şefii d® laboratoare pentru progresele ştiinţii. Au mai vorbit d-nii Ujuc, Brazilian şi G­ţij. S'a hotarît ca o delegaţie de laboranţi împreună cu preşe­dinta asociaţiei* să se prezinte în audienţa d-lui ministru Cos­­tăchescu.. ua Bscirââ a tfrate comun ne i­on­i­mii DiminicS. dim. s'a ţinut adu­narea generală a „Centralei co­operativei de import-export“. D. N. VARGOVCI a citit da­rea de seamă a centralei care a activat în direcţia organiza­re­a vânzărei de cereale şi lem­­ne, secondând oficiul naţional în acţiunea de organizare a coo­perativelor specializate în valo­rificarea laptelui şi ouălor. Aprovizionarea armatei cu ce­reale s-a făcut la preţul zilei, predându­­-se 4800 vagoane cu grâu şi 1591 vagoane grăunţe în valoare de 360.855.558 lei. Prin oficiul centralei s-au a­­provizionat cooperativele cu ma­şini agricole şi unelte, sfoară de manila şi suflat de cupru. S-au organizat asigurările mutuale contra grind­inei ş. a. Cifra operaţiilor a fost de 787.191.973 lei. D. LAP­ED­ATU a citit raportul censorilor. Au luat cuvântul d-nii Ma­drigan, Filip Iliescu, Mihuilă, Vasilescu ş. a. D. deputat BRATULESCU ex­plică rolul centralei de import şi export în ce priveşte valorifi­carea produselor agricole. Se ocupă de aprovizionarea oştirei cu cereale şi arată că ministerul armatei refuză să a­­corde comisionul de 2 la sută. Se aprobă bilanţul, descărca­rea consiliului de administraţie şi acordarea sumei de 100 mili­oane lei avansuri şi împrumu­turi unităţilor cooperative. După propunerea d-lui Cezar Partenie adunarea admite îm­­prumuituri şi peste 100 milioane lei, cu garanţia Băncii centrale cooperative. S-au ales apoi membri în con­siliul de administraţie d-nii Ce­zar Partenie, Niculescu-Lungu, Radu Popescu şi C­reţu, cenzori d-nii M. Piţigoi, C. Raţă şi To­por Anul XIX Nr. 87 Mierii­­ Aprilie 1931 lobii îl Iii Pili" Urmare din pina I care a cerut lămuriri asupra a­­restor inutile şi inexplicabile brutalităţi­ Au fost arestaţi fiind­că au îndrăznit să protesteze a­­vocatul Emilian şi studentă Ur­sache şi Davideanu. La ora 8 s-a prezentat la ziarul nostru de avocat Ion Şt. Emilian «­in str. Italiană 16, cu hainele rupte și gâtul plin de sânge, ară­tând ca pe când se afla cu sofia d-sale lângă statuia lui Mihai Viteazul, pe motivul că d-n­a E­­milian a imputat jandarmilor c­ă lovesc fără motiv a fost arestat din ordinul d-lui maior Pavlici, care l-a dat jandarmilor să-l ba­tă lovit cu patul armelor, târît, călcat şi insultat cu tot soiul de înjurături, deşi s-a legitimat prin carnetul de ofiţer de rezer­vă. D-sa a putut fi pus în liberta­te numai în urima intervenţiei d-lui chestor Călătorescu. MANIFESTAŢIA DE LA ZIARUL NOSTRU Fugăriţi de organele poliţie­neşti aproape o mie de studenţi s-am­nat în faţa palatului zia­­rulu­iUniversul“ manifestând timp o oră pentru ideea naţio­­nală apărătorii ei. Agramat pe directorul zia­­rului Universul“ d. Stelian Păs­tescu pe colaboratorii săi, Afrestante au plecat la ora 8 s­ediul asociaţiei „Cult in Patr­ * UN NIT PANSAT LA SAL­VARE Lan­ul Salvării a fost pan­­sat pentul Ignat Gheorghe, din SC­ A. Rosetti 16, răflit la cap spnă de cauciucurile gar­­dieni publici­ DCBU­­DENŢI ARESTAŢI Drândurile manifestanţilor au fc arestaţi studenții Davi­­descu Urseanu cari au fost duşi prefectura politiei. La­­lectura politiei s'au luat în cui nopţii declaraţii la trei gardă publici, unui jaipdarm şi cofirului ajutor Voiculeacu, cari gost loviţi in timpul hus­­culady­_____ ...............mmm**? R­a di­o Hekolaus E&tz V I E N A Vânzarea in 12 rate lunare LE­ON­­UA­­­GO. 8. A. BUCUREŞTI, calea Victoriei 53-55 Ploeşti, Braşov, Cluj, Timişoara, Cra­iova, Cernăuţi, Iaşi, Galaţi, Constanţa MARŢI, 31 MARTIE BUCUREŞTI: 12 kw. m m­— 13. Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.50. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota a­­pelorr Dinării şi semnal orar. 13.50. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17. Orchestra Luca : Muzică românească. 18.15. D. Horia Oprescu: In ţara lui Wilhelm Tell. 18.20. Orchestra Luca: Muzică românească. 10. D. Plopşor: Mioriţa Olte­nească. 19 20. D. prof. N. Iorga : Se­mănătorul. 19,40. D. Paul Zarifopol : Seco­lul sceptic şi secolul romantic. 20. Muzică uşoară şi românea­scă (plăci de gramofon). 21. D-na Aura Dumitrescu­­canto : Denza : Ochi de fată ; Mascagni : M­ame non mame ; F­. Oddone : Fa la nane Bambin, cântec popular italian ; Gounod: Arie din „F­aup“; C. Spirescu: Iie departe ; C. Porumbescu : Frunză verde mărgărit. 21.50. Orchestra Radio: O oră de muzică daneză ; Hartmann : Marșul triumfal al Zeilor ; Ku­hla­u : Uvertură la „Der Erlenbu­­gel" ; Hartmann : Legenda lui Thyrm ; Hartmann : Cântec de leagăn. 22. D. C Gane: O femee fa­tală —­ Ana Racovitza. 22:15. Orchestra Radio : Fini Henriques : Dansul elefanţilor ; Lange-Muller : Serenadă ; Lan­z­­ky : Fantezie de melodii daneze; Gade: In peştera albastră —sce­nă de balet. 22:45. Informaţiuni. Heikbere: 73 kw. 276 m. — 21,50. „Arlesiana”, piesa rsd­iofe­­nnica (transmisiune din Berlin) ; 23,20. Jurnal politic. 24. Concert cu muzică distractivă. Morawska-Ostrava : T1 kw. 263 nt. 20,30. Transmisiune din Praga : „Aida“, operă de Verdi, la plăci d­e gramofon : 25,20. Con­cert de plăci de gramofon- Londra-Regional: 43 kw. 556 m. — 23. Concert de orchestră cu muzică contemporană; 0,30. Muzică de dans de la restaurant; 2. Televiziune experimentală, Toulouse: 8 kw. 585 m. —20.15 Muzică de dans; 20,45. Șanso­­nete; 21. Concert al orchestrei vieneze : 21.15. Melodii ; 22,45. Fragmente din operete; 23. Jazz; 24. Concert vocal (arii din ope­rete) ; 0,50. Concert militar ; 0,43 Tangouri cântate. Katomice: 16 kw. 408 m. — 22,05. Un sfert de oră literar; 22,13. Concert simfonie ; 25. Foi­leton ; 23,15. Concert; 24. Poșta amatorilor străini sau concert. Belgrad : 2.5 kw. 450 m.­­— 20.30. Curs de limba germană ; 21. Plăci de gramofon (execuţi­­uni ale muzicii gărzii regale). 21.30. Transmisiune din Zagreb. Concert de instrumente de su­flat : muzică de cameră. 25.20. Trt formaţiuni: 23.30. Concert de orchestră cu muzică iugoslavă. Rom 75 kw. at m. — 22- Transitunea unei opere. Intre acte armațiuni. Lanfberg : 1? kw. 472 m.­­— 21,10. incert de orchestră ; 25. Infortriuni. Prag 55 kw. 487 m. — 20,30. ..Aidatură de Verdi la plăci de gramof; 25,20. Concert de plăci ilgram­ofon. Milai: 8 kw. 501 m­. — 22,20. Concertanfonic; 0,55. Muzică retrans­ă de la restaurant. Viena 20 kw. 516 m. — 10,20. Piața trjei ; 11,50. Ciot­a apelor; 1­2. Count de pl&d de gramofon; 15. Court de orchestra; 14. Om meteoric programul zilei urmă­toare ; 4,10. Continuarea con­­certului de orchestră; 16. Ora­ meteorit bursa ; 16,20. C­oncert de plăc de gramofon ; 17. Con­cert, voi şi instrumental; 18. Ora cojior ; 18,30. Ora literară; 20,15. Şi experautiste despre Austria 19,30. Conferinţă; 20. lecţie şi limba engleză ; 20,50. Ora, miorul; 20,35. Conferinţă agricolă 21. Concert vocal şi b­istruiental; 23,05. Ştiri; 23,15. Concert o orchestră. Budaica: 23 kw. 550 ro. — 10,15. Acert vocal cu acompa­­niament de violoncel şi pian ; 12,10. Sviciul internaţional de informaţi asupra nivelului a­­pelor ; 1 Clopotele de la biserica universiţii; 13,05. Concert al orchestr radio ; 18. Conferinţă; 18.30. Direct de plăci de gra­mofon :1). Conferinţă; 20.30. Concert vocal : 22. Concert mi­litar ; 250. Conferinţă în limba engleză !24. Muzică de ţigani. MIŞCURI, 1 APRILIE 394 m BUCUREŞTI 12 km. VI. Miren simfonică (plăci de gramofon. VI.30: 1.formaţiuni, bursa de cereale, area de efecte, cota a­­pelor Drorii fi semnal orar. 17.50: muzică vocală (plăci de gramofo) 17: cithed­ra Radio: muzică popula­ră românească. 18: Irormafiun­, meteorul V semnal­­ar. 18,u­. p. col. Manolache : Ar­mata fator cultural. 18.70: Orchestra Radio: Cata­lani : Pdudiu la act. I din „Lu­mea”: Effenbach: Fantezie din opera „îvestirile lui Hoffmann C. Frank: Penis angelicus T- latermer; Lertzing: Bale* din opera „Săpân Şi «luffă!­ven: Alianţe din sonata pp- t- No 2; leger-Helmund: Şoapte din bal - Val* intermezzo. 10.20. ). Romulus Seifen»: fi­guri din gazd­ăria românească. 19.40: ). prof. G. K. Constan­­tinescu: ndustriatizarea agricul­­tur­ii prin crottirC4 20. D­­edeanu: E. Curt­is Ceu­ta pe mc E Curtis: Tu, ca nun chiagne; Talewy: Arie din „Ebre­­ea”. Kirie: Foaie verne 'Suvaiţă Popescu: Du-te dor la badea­n sân. 20.25: 0-ra Blanche Bernaff: Lecţie de limba franceză. 21. D. George Cocea-violoncel: Ilaendel: Sonata în sol minor: Bach: AAgio; Goenz: Scherzo. 2130: pr. T. Teodorescu Brani­şte : Actualităţile săptămânii 21.43. To-na Sabina Nicule­­scu, hartă: Holly: Canţonetă: Holly: Grenadă: Tournier: Di­mineaţa. Studiu de concert: To­r­­nier: Sussin (prima audiţie); Jo­­urnier: Fierie -- preludiu şi day­. 22.13:­ U. Vasile Hlip-viorm : Leclar: Strabande et Tambourtp; Saint-Saen­s Havanaise: WieniaW­­sky: Două mazurci. 22.45: Aformaţiuni. 35BEN HUR Celebru­ roman datorit nemuritorului scriitor englez LEWIS WALLACE In traducerea preotului D. C. Vişan Mamia stătu o clipă la îndoială, cuprinsă de grijă, că n’a nţeles întrebările fiului său. Ceea­ ce vrea el, părea că e mai mult decât împăcarea unei demnităţi rănite. Tinereţea este­­mai găoacea în care trăeşte, crescând zilnic, acel EU tain­nic, care ajunge sufletul unui bărbat, aşteptând doar mo­mentul, care să-l cheme din întunerec la lumină, mai de­vreme sau mai târziu. Tresări deci, la gândul că acest mo­ment de seamă a sosit şi pentru el şi că întocmai ca nişte copii mici, cari, în neştiinţa lor îşi întind mâinile după um­bre şi plâng, când văd ca acestea sunt doar aer gol, tot aşa şi sufletul ei alerga trudit şi obosit după umbre şi fantome. O, voi, de cari se apropie plin de credinţă, un tânăr, între­­bând­u-vă : „cine sunt eu şi ce carieră să îmbrăţişez ?", cât de necesară este pentru voi, toţi, cea mai mare preve­dere şi cea mai deosebită băgare de seamă ! Fiecare vorbă ga fj pentru viaţa de mai târziu a acestuia, ceea ce este a­tingerea degetului, pentru tonul pe care-1 face mâna ar­­tistului. «Văd, dragă Iuda", *î*e. ea in sfârșit, mângâindu-i cu iubire, obrajii, „văd că mă aflu !n faţa unui adevărat duş­man. Dacă duşmanul acesta este Mess­ala, scoate-mă din în­curcătură si spune-mi tot ce-a zis către tine !" 5. O FEMEIE DIN ISRAEL Tânărul israelitean începu îndată să istorisească toată convorbirea cu Messala, inten­­d mai cu osebire, acele cuvinte, în cari Romanul îşi arătase mai mult dispreţul faţă de Iudei, faţă de obiceiurile şi moravurile lor, pre­­cum şi faţă de cercul strâmt al vieţii iudaice. Mama nu-1 întrerupse cu un cuvânt măcar, ci-l ascultă în tăcere. Abia acum înţelese ea lucrurile, ca lumea . Iuda se dusese la palatul din piaţă, împins de iubirea faţă de un prieten din copilărie, pe care nădăjduia că-l regăseşte aşa cum îl lăsase cu câţiva ani mai ’nainte ; acesta însă, în loc să-şi aducă aminte cu drag şi cu bucurie, de trecut, se gândea la viitor, de la care aştepta renume, bogăţie şi putere. Inconştient, Iudeul se înnapoiase acasă, cu delimitatea ştirbită, dar plin de o adâncă ambiţie. Ochiul mamei văzu acest lucru şi atunci se trezi vi­ta, în meea iudaică. Dar dacă asemenea idei l-ar depărta pe copil de la credinţa pă­rinţilor săi ? Negreşit că acest®r fi fost cea mai amară consecinţă­­ înaintea ei, ea vedea im singur drum numai, care-i dădea putinţa să împiedece acest lucru şi pe el voia s-o apuce, bizuindu-se pe aptitudinile ei naturale, cărora, grija şi iubirea le dăduse o putere şi un entuziasm băr­bătesc. „N‘a existat niciodată vreun popor“, începu ea ceva mifii târziu, „care să se socotească mai pre­jos decât toate celelalte popoare ; niciodată n’a existat vreo naţiune care să nu se numere în fruntea altora. Azi, când Romanul arunca dispreţ asupra lui Israel şi-şi batea joc de el, făcea doar ceea­­ce au făcut mai ’nainte de el, Egiptenii, Assyrienii şi Mace­­domenii Dar viu e Domnul de care el îşi bate joc ! Soarta lui va fi ca şi a acelora“. Glasul ei devenia tot mai puternic. „Nu există nici o lege care să hotărască superioritatea unui popor faţă de celelalte şi de aceea pretenţiunea aceasta este fără tem­eiu, iar cearta asupra acestui punct este o băr­­feală de prisos. Popoarele se ridică, îşi urmează calea şi se coboară prin propriile lor slăbiciuni sau prin mâna acelora, cari, moştenindu-le puterea, vin în locul lor şi scriu nume noui, pe monumentele lor. A­şa reiese din istorie. Dacă-mi ceri să-ţi reprezint pe Dumnezeu şi lumea în cea mai simplă for­mă, ţi-aş desemna o linie dreaptă şi un cerc ; despre linie aş putea să-ţi spun : aceasta este Dumnezeu, fiindcă numai el merge mereu drept, înainte ; iar despre cerc , acesta este 13­ muî : progresul sâu este un circuit neîncetat. Nu se poate să nu fie nici o deosebire în arena istorică a diferitelor popoare ! Nu ! Nu sunt două­­ fel ; deosebirea însă nu costă în exten­siunea cercurilor sau în suprafața pe care o locuesc, ci în apropierea mai mare sau mai mică, în care îşi descriu cercu­rile împrejurul lui Dumnezeu. Cel mai mare popor este fără îndoială, acela care stă mai aproape de Dumnezeu. Dac’ar fi să ne oprim aici, am fi tot aşa de departe de întrebarea noastră, ca şi mai ’nainte , de aceea vom face un pas mai departe. Există anumite semne după care se poate măsura mărimea cercului, pe care-l face orice popor în mer­­sul său. După aceasta vom compara pe Romani cu Iudei. Sem­nul cel mai simplu şi cel mai sigur tot­odată, este viaţa de toate zilele a unui popor. Cu privire asupra acestui punct, un lucru doar pot să-ţi spun : Israel a uitat uneori pe Dumne­zeu , dar Roma nu s-a cunoscut nicioadtă, aşa ca o compara­ţie, în această privinţă, e imposibilă. Prietenul tău, sau mai bine zis, fostul tău prieten, ne-a învinuit că noi — dacă te-am înţeles pe depln, — că noi n’a­­vem poeţi, artişti, eroi şi cu aceasta socotesc că a voit să spună mai ales că nu putem număra în neamul nostru nici un nume mare — ceea ce este al douilea semn sigur al superiorităţii unui popor. Pentru a ne putea pronunţa cât mai sigur asu­pra acestui punct, e nevoe mai întâi de o lămurire. Un om mare, o, fiul meu, este acela a cărui viaţă este o dovadă că el a fost chemat său cel puţin c’a fost confirmat de Dumnezeu. t ■ .­­ . ... . ţ (Va urma) Doctorand îa teologie

Next