Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 59-73)
1937-03-01 / nr. 59
2 Pentru cetitorii ziarului „UNIVERSUL» Abonaţii .Universului’', cari vor trimite direct Societăţii „FRANCO* ROMÂNA” de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, vor primi: 1. Un Borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a loteriei a Xlli-a a Statului, care se va face la 15 Martie a. c., când se vor trage 16.560 câştiguri în valoare de 31.324.800 lei. 2. O poliţă de Asigurare a Societăţii „FRANCO-ROMÂNA” pentru lei 50.000, cu rata Martie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Martie a. c. 1 .Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANCO-ROMANA” în fiecare lună, suma de lei 190, vor primi: , 1. La fiecare din cele 12 trageri lunare a loteriilor a XII-a, a XIV-a şi a XV-a, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape UN MILIARD TREI SUTE MILIOANE LEI, câte sun borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din dreptul sfertului de loz. ACEI, INSA, CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 290, IN LOC DE LEI 190, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARĂTAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL.■ 2. Chitanța pentru suma de lei 190 la asigurarea de 50.000 lei cu care vor participa la tragerile lunare ale Societăţii. IN CAZ DE IEŞIRE LA SORŢI A NUMĂRULUI POLIŢEI, SOCIETATEA ACHITĂ CONTRACTANTULUI SUMA DE LEI 50.000. I. DACA IESE NUMAI UNUL DIN CELE 8 NUMERE PREVĂZUTE IN ANEXA, SOCIETATEA ACHITĂ CONTRACTANTULUI LEI 10.000 , SAU 5.000, POTRIVIT NUMĂRULUI IEŞIT LA SORŢI. . 3. La expirarea asigurării — 1 Martie 1957 — lei 50.000. le i . 4. In caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat de abonat la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universum" sau vor reînoi abonamentele, trimiţând lei 190 — sau 290 — după florinţă, direct Societăţii „FRANCO - ROMANA” Bucureşti, Calea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 50.000 lei, anexa şi borderoul sau lozul. Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea „FRANCO - ROMANA” de unde VOR RIDICA POLIŢA DE ASIGURARE, ANEXA ŞI BORDEROUL SAU LOZUL. * Costul abonamentului la ziarul „Universul“ este f * Anual Pe 6 luni Pe 3 luni şi se va trimite direct ziarului -'*♦♦++♦♦+ ♦»+ +■♦++»»+-H+4-» »»+•»♦»+++♦++■»♦♦»»♦♦♦♦ +++ * Lei 750 „ 380 „ 200 „Universul1 Un mare premiu ştiinţific ? D. inginer N. Malaxa a infinrii ecuaţiilor (diferenţiale, funcţat un premiu periodic pentru ţionale, etc.), ştiinţele matematice şi fizice, de Ceremonia decernării premiu-1500.000 lei. Acest premiu — even- lul se va face la Bucureşti, la fiual divizibil — va fi atribuit de începutul lunii iunie 1938 în o comisie internaţională cu se - prezenţa autorităţilor române, audiul la institutul „N. Malaxa“, comisiei premiului şi a institutu, (facultatea de ştiinţe) Bucureşti, lui „N. Malaxa“. Cel dintâi premiu va fi dat la NOTA RED. — Felicităm pe cărului învățat care, dela 1 Ia- «*• Malaxa pentru generoasa sanuarie 1934 până la 1 Ianuarie donaţie, care insa nu va putea ■' 1938 va fi adus contribuţia cea opri opinia publică să se inmai însemnată, — după vederile trebe, de unde bani?, ■ comisiunei — problemei rezolvă__________________________ DFVORBâiCU CITIXORîi BONUL 1 MARTIE 1937 Oricine acreşte să afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine asre nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea in timpul cel ’mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica acL Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă, decât două întrebări; . . 2) întrebările refentoare in chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât Întrebărilor cu caracter general Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii" va fi expediată pe adresa ziarului „Universul", Brezoianu 25, București I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii". Intrebările vor fi îr -ţttr de bonul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată In seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de «ÎL avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui profesor IANCU TURANSCHI - Vijniţa (Bucovina).. __ Asigurarea dv. este combinată CU lozul 47713. N-nul 63146 nu se află în colectară „Franco-Universul” şi nici nu-l putem lua dela alte colectară, căci joacă alţii cu el. D-lui ION SANDULESCU, Şerban Vodă 153 _ Piteşti. — Câştigul net este de lei 3.200 ,pentru un loz întreg, deci dv. cu un sfert câştigaţi lei 800, aşa cum de altfel vă comunicăm prin scrisoarea noastră din 16. n. 1937. ■ D-lui D-TRU VELEA-OZI. — : Cereţi informaţiuni la ministerul aerului. Dlui A. O ..Breaza. — Adresaţi-vă şcoalei de pilotaj A. R. P.A., aeroportul Băneasa, Bucureşti. D-lui „PAPANA JUNIOR”. — Vedeţi răspunsul d-lui A. O.D-lui C. ŞERBANESCU . Rămurea. — Acţiunea n’o veţi putea face decât numai la domiciliul soţului. Consultaţi un avocat. D-lui căpitan SORA .Loco. — Adresaţi-vă librăriei „Universal”. , D-lui „VECHI CITITOR AL UNIVERSULUI”----Adresaţi-vă Casei centrale a asigurărilor sociale din Bucureşti, buL Carol 17. D-nei „VECHE CITITOARE Craiova". _Azi nu se mai poate • D-lui „VECHI PENSIONAR’’. R.-Sărat. — Adresaţi-vă M. A. N. direcţia contabilităţii. D-lui VALERIU ACSINTEBaia. — Dreptul dv. s’a prescris , nefiind reclamat în termen. D-lui G. M. SOARE. — 1) Depinde de data la care aţi părăsit serviciul. 2) Lămuriri în legătură cu celelalte întrebări găsiţi în „îndreptar practic pentru valorificarea drepturilor de pensie” de dr. I. Coconeţu. (ed. „Universul” 60 lei). D-lui TH. POPESCU-CHIOJDU-Buzău. — Potrivit legii, dreptul dv. de pensie a rămas definitiv şi deci nu mai poate fi modificat. D-lui I. SACUTA 21-100-Buzău. — Dacă aţi eşit din câmpul muncii de 5 ani, nu mai este nimic de făcut. Ați pierdut toate drepturile. D-lui ILIE M. STANESCU, pensionar, Giurgiu. — Nu pricep nimic din cele arătate în scrisoare. Scrieţi la mașină mai lămurit. D.lui „VECHI ANTIREVIZIONIST“. — Hotărîrea rămânând definitivă, o să plătit! Și amendă şi vi se va dărâma şi casa. Faceţi deci apel. Şi cereţi primăriei să revie asupra măsurii, evident excesivă. D-nei „PENSIONARA ABONATA“, O. Buc.—Cereţi tribunalului local comercial s. I. revocarea concordatului şi declararea primei în stare de faliment. D-lui S. MIHAIL-Loca.—Scăderea o cereţi, pe cale administrativă, autorităţii respective, dovedind eroarea. In caz de se ajunge la urmărire, faceţi contestaţie. D.lui TUDOR-T.-Severin. __ Trebuia să înscrieţi şi pe minori în declaratia dvs. de naturalizare. In cazul de faţă, dacă n’aţi făcut-o, situaţia e reglementată de legea pt. dobândirea cetăţeniei române (prin cerere osebită de făcut în termen de un an). Dacă scapă şi ăst termen, va cere naturalizarea. D.lui N. BRUMA SADAGURA. — Sigur. Citiţi legea. D-lui „ABONAT 1937“.— Cercetaţi mai întâi cererea de asanare. Dacă nu figuraţi în ea — însemnează că va omis — şi atunci puteţi cere decăderea Iui. Dacă via înscris, cereţi ratele. De nuplăteşte, executaţi. D.lui M. A. IANCOVESCUGalaţi. — E suficient — dacă aţi luat postul în primire. D.lui „ÎNVĂŢĂTOR NEDREPTĂŢIT“. — Reclamaţi cazul ministerului (alăturând copii de pe toate actele) şi cereţi direct acolo confirmarea drepturilor dvs. In caz de refuz (în 30 de zile) sau de nerăspuns, faceţi acţiune în contencios. D-lui SANDU. — Citiţi singur legea contenciosului administrativ. D-lui „CITITOR DUDEŞTEAN“. — Faceţi anchetă în futurum şi apoi faceți cerere de daune. îngrijirea copitelor la cai şi boi de Dr. vet. I. Bucică prof. universitar şi Dr. vet. V. Ciurea din Biblioteca agricolă a ziarului „UNIVERSUL“ Preţul 10 Lei UNIVERSUL OctloTvdctf DUMINICA, 28 FEBRUARIE Ort.: f Duminica Mulul risipitor. Cav. Păr. Vasile Mărturisitorul. Cat.: f Ocuit. Sf. Macarie ML Prot.: Ocuit. Roman. Evreesc : 16 Adar 5697. Mahomedan : 17 Giul-Hege 1355. Râs. soarelui 6,58. Apusul 17,59. DUMINICA, 28 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA ISO kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Comert de dimineaţă (discuri): Polka nazurka, de Josef Strauss; Bachanalia, fantazie de Finele; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 11.15: Clopote. 1i. 55: Cronica vieţii religioase, de P. S. Arh. I. Scriban. 12,10: Concert religios al corului 51: Patriarhii, cond. de N. Oancea; Sfinte Dumnezeule; Unule născute G. Ştefănescu; Doamne mlueşte Întreite, melodie bisericească ir. de N. Oancea; Catre impă■atuL, de N. Oancea; Răspunsurile nari de I. Gr. Danielescu. 12,40: Ora, Culturale, Sport, Cotapei Dunării. 12,50: Concert de prânz, orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale, ifals din „Văduva veselă” de F.tehar; Lasă-mă să te iubesc, tano de Scotto; Priveşte luna albă, de Maony; Salcâmul alb şi Hora lela Gemeni; Allegretto”, de Bodherini-Exelsler; Trandafirii din Picardia, de Chapeller; „Adio”, Romanţă de Cavadia şi Hora luditică; Am adormit in zori plântând, tango de Villnov; Cântec, de Casadesus; Arii ruseşti; Fascinaţie, vals de Machet!; Arii naţionale. 14,10: Radio Jurnal; Ora. Mersul vremii .Ştiri interne şi externe. 14,45: Continuarea concertului: Primul buchet, vals de Waldteufel; Două sârbe; Să-ţi cânt samovare, sange de M. Halm; Arii naţionale. 15: Lămuriri asupra Pascaliei vechi şi a sărbătoririi Faştelui, dar dr. G. Niculea. 15,35-16: Muzică populară românească din Timoc, Cămin Ionică (clarinet): Coconească; Boereasca dreaptă; Sârba fetelor; Sârba în kilograme; Hora potolită; Hora iute; Doina Timocului; Ciobanul când şi-a pierdut oile; Melodia plugarului. 18: Răspunsuri technice. 18,10: Concert de după amiază ai Orchestrei Vasile Julea (canto: Petre Alexandru şi Mia Braia) ; Arii naţionale; Selecţiuni din ,,Vânzătorul de pasări”, de Zeller; Mi-am luat un mărţişor, tango de Vasilescu; Nu ţi-e dor de mine, slow de Max Halm; Sufletul mi-e trist fără tine, tango de Halm: Lunecus, slow de G. Villnov; Noaptea sub dar de lună, tango de Corologos; Ți-ai pus flori la cingătoare, arie populară de Boldeanu: De-ar fi noaptea cât mai lungă,fără voce). 19: Ora, Mersul vremii, 19.03: Caria dentară, de dr. I. Uleia. 19.23: Continuarea concertului: muzică românească, Arii naţionale; Parfum de tuberoze, vals de Boldeanu; S’a sfârşit povestea de iubire, tango de M. Halm; Când vrea ceva fetiţa ta, tango de Vasilescu; Povestea unui basm de amor, romanţă de Anghel Miclescu; Nu e nimeni pe stradă, tango de Markus: Mai dă-mi o halbă blondă, vals de Villnov: Aş vrea să uit. tango de Dojan: Hai bordel, arie populară de Boldeanu: Să nu mă minţi, bango de A. Miclescu: Marinella. rumba de Vincent Scotto: Arii naţionale. 20,20: Cârţi şi cărţi de Gh. D. Mugur. 20,40: Concert coral al Asoc. G-le cult. şi sport C. F. R. cond. de d. N. Georgescu Postelnicu; Sol, stiţiu de Heinz Höhne; Foaie verde de sulfina, de I. Danielescu; Cântec vechi de dragoste, (german) de Heinz Höhne; Rapsodie română, de A. Popovici Racoviţa (solişti: d-na Elisabeta Branc, d. V. Mora şi d. D. Brediceanu). 21,15: „FLOAREA DIN HAWAY” operată în 2 acte şi 20 de tablouri de Paul Abraham, în versiune românească de N. Kiriţescu (transmisiune de Teatrul VOX-CARABUS). Distribuţia: Prinţesa Laya, Olga Solomoneanu, Kilila, nobila hawayană, Liana Mihăilescu, Mrs. Harisson, soţia guvernatorului, Renée Annie; Raka, fată hawayană, Nutz Pantazi; Bessie, fiica guvernatorului, Elena Burmaz; Kaluna, altă fată hawayană, Vivette Popescu; Lulu, o jucătoare de cărţi, Itza Pusky; Soţia, , Margareta Gheorghiu; O călătoare in avion, Tanţa Dinescu; Marusia, Sura Alexandra; Jim Boy, șef de orchestră C. Tănase; Mr. Harisson, guvernatorul, Sandy Giugaru-Huși; Buffy, secretarul guvernatorului, N. Roman; Boby, adjutantul opt. Stone, Fred Donald; Lilo Taro, prinț hawayan, I. Puican; Robert, ziarist, I. Dinescu; Căpitanul Stone, M. Balaban; Jonny, jucător de cărţi, G. Trestian; Jaques, ataşat diplomatic, M. Petculescu; Kanako-Hiro, nobil hawayan, Călin Botez; Stanislav, jucător de cărţi, Stela Popescu; Mr. Johnson, I. Stoenoiu. Conducerea muzicală G. Dendrino. In pauză (22,56—23,10): Radiojurnal. ■ m Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 18: Concert de muzică cerută. 20,05: Continuarea concertului de muzică cerută. 20,40 : Sport. 21: Continuarea concertului. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Varșovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Plăci. 21,20: Sport. 21,50: Radio jurnal. 22: Audiţie veselă. 22,30: Recital de pian. 23: Concert de orchestră. 24: Muzică de dans. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18: Orchestră de ţigani. 19,55: Din Viena. 22,35: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 24: Orchestră de jazz. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,10: Program variat. 21,10: Concert de pian 21,45: Ascultaţi acum... 23,10: Inf., Programul pentru mâine. 23,20: Reportaj. 23,35 : Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz, 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Inf., Meteor. 20,05: Plăci. 20,30: Potpuriuri radiofonice. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23,30: Plăci. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,50: Plăci. 21: Seară boemă. 23: Inf., Sport. 23,20: Concert de orchestră. 0,10: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 18: Concert simfonic. 20,30: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radio jurnal. 21,40: „Floarea din Haway” operetă de Abraham. 24: Radio jurnal. 0,30: Muzică de dans. LUNI, 1 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. • RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Molly pe plaje şi Cântecul păstorului de Grainger; Cântec de toamnă de Waldteufel şi Liniştea pădurii de Farida; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz, muzică românească (discuri); Tudorel, de Boldeanu, (voce: Dorel Livianu); Ochii tăi mi-au spus, de Mitrea şi Cântă... cântă mereu, de Bixio, (voce: Titi Botez); Eu de minciuni nu mă feresc, de Dendrino, (voce: Liana Mihăilescu); Cântă-mi să uit dragostea, de Vasilescu, şi Hora îndrăcită; Durerea, de Corologos, şi Ai adormit crâşmare, de Alexe, (voce: Gică Petrescu); Sârba lăutarilor şi Sârba craiovenilor; Doar tu, de Andreexu, şi Ai să regreţi iubirea mea, de Dendrino, (voce: Mielu Constantinescu); Dragostea-i o floare, de Vianov, (voce: P. Alexandru şi Mia Braia); Spune-mi ce te doare, de Andreescu (voce: Raul Ionescu); Melodii populare româneşti, (onesh: Grigoraş Dinicu). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne , externe. 14.30: Continuarea concertului, muzică distractivă, (discuri); Tempo, tempo! şi Hal barcagiu, de Viliov (voce: P. Alexandru); Nu vezi în ochii mei, de Max Halm, (voce: Sylvian Florin); Să-mi dai batista ta, de Corologos, (voce); Tudoriţo nene şi Uite-o zău (voce: Zavaldoc); Ca la chef şi Of. Didino (nai. Fănică Luca). 15. Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski; Mărţişoare muzicale: Scherzino, de Olemus; Cântec de primăvară de Gounod; Ruaticaneila, de Cortopassi; Cântec de dragoste de Samartini; Orientală, de Cesar CUi; Două dansuri vieneze de Friedmann Gartner; Cântec de seară şi Visare, de Schumann; Intermezzo, de Tellier; Cântecul privighetoarei, de Rachtenwald; Serenadă andaluză, de Armandala; Dans ţărănesc, de Dimbreaou; Polca pizzicatto, de John şi Josef Strauss; Dansul morarilor, de Rathke. 19. Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19,10: Continuarea concertului: Pendula şi Figurinele de Saxa, de Ketelbey; Foaie de album, de Gyldmark; Acceleraţiuni, vals de Joh. Strauss; Fantazie de Urbach pe motive de Ceaikovsky. 19,50: Primăvara agricolă, de Const. Sescioreanu. 20,10: Concert de muzică distractivă al orchestrei Busuioceanu, transmis de la Crama J. Niculescu. 21.05: Un veac de la naşterea lui Ion Creangă, de prof. Simion Mehedinţi. 21.25: Concert de vioară, Alexandru Theodorescu; Sonată nr. 8 in sol major de Beethoven; Aria de Bach; Tamburin de Jean Marie Leclair. 22: Cărţi şi reviste. 22:05: Cântece populare româneşti, Alexandru Grozuţă; Mugur, Mugurel de loan Todor; Doina Moţului, de Vidu; La fântâna cu găleată, de Monţia; Spune mândru-adevârat, de Brediceanu Pe uliţa mândrii mele, de loan Todor; Fată mare, de Şerban; Mor Marie, mor ! de Juga Cloşca, 22,30: Radio jurnal, Sport, 22,45: Concert de mandoline. Orchestra Mutaffian: Marşul regimentului, de Jurek; Biby, mazurca de Aciglio; Viaţa în Prater, vals de Translateur; Armor, fantazie de Bert; Frumoasa Castilliană, de Maciocchi; Serenadă la câmp, de Feretti; Seîsko, dans de Farkas. 23:20 : Muzică distractivă (discuri): Muzică prohibită de Gastaldon şi Cântec Napolitan de Tosti, (voce; Joseph Schmidt); Tu şi eu, foxtrot de Nelson, şi Foxtrot de Demon; Departe de bal, de Gillet; Nunta vântului, vals de Hali; Ciobănaşul, (voce: Aurel Alexandrescu). 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știrb Dentschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 21: Inf. 21,10: Berlin. Concerted Filarmonicei. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45 Inf. locale. 24: Muzică distractivă- Varșovia, 333 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,30: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Inf. 22,30 Mozaic muzical. 23: Concert de muzică olandeză. 24: Muzică de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 19,30 Orchestră de ţigani. 21,10: concertul Filarmonicei. ’ 23,20: Plăci. 0,05: Orchestră de ţigani. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 20: Concert de plăci 20,45: Recital de lăută. 21: Inf. 21,10: Concert de muzică militară. 22,15: Orchestră de dans. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Köln. Concert nocturn. 1: Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. —21: Program variat. 22: Concert de orchestră. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Concert de muzică cerută. Praga, 838 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20,10: Rmo. 20,25: Concert de muzică militară. 21,20: M. Ostrava. 22,15: Concert vocal. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,20: Plăci. 24: Preludiu şi fuga în do major (Bach). Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 3 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 21: Retransmitere de la Teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: Concert de orchestră. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: Concert de orchestră şi vocal. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21,10: Plăci. 22,30: Suită radiofonică. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 23,30: Lecţie de şah pentru înaintaţi 24: Köln. Concert nocturn. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 17,15: Program general. 19,30: Muzică de dans pe plăci. 19,50: Program general. -xox®xox- Furt de aur Deva, 25 Febr. Zilele trecute pe când ţăranul Buda Toiie, originar din com. Peştera, voia să iasă din mina Valea morii, unde lucra, a fost prins încercând să-şi însuşească o cantitate de aur. El a fost înaintat parchetului, „înlăturaţi politica de desbinare şi vrajbă“ D. Flandin îşi închee expunerea sa astfel: In discursul dv. de la Nantes aţi făcut apel la patriotismul adversarilor dv. pentru a susţine guvernul Franţei. La rândul nostru facem apel la republicanismul dv. pentru a înceta politica de desbinare şi de vrajbă. Prosperitatea naţională nu va putea fi înfăptuită decât prin unirea tuturor francezilor, fiecare având încredere deplină în celălalt, sub conducerea unui guvern în sfârşit eliberat de luptele de partid şi de clasă. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile dreptei și centrului). Marea desbatere din Camera franceză (Urmare din pag. 1I a) Primejdia dictaturii proletariatului Istoria ne învaţă că singurul progres social durabil a fost adus masselor de către clasele mijlocii. Tot ceea ce massele, amăgite de demagogi şi rătăcite de ideologi, au crezut că au obţinut prin lupte, se va prăbuşi în aventura tragică a anarhiei şi dictaturii. Dacă guvernul vrea ca Franţa să fie izolată în Europa, pradă fără apărare în mâinile acelora cari o pândesc, atunci, după cum se vede din declaraţiile d-lui Thorn, ne aşteaptă în curând Instaurarea sovietelor în Franţa şi unirea socialiştilor cu comuniştii în a doua etapă a politicei de constrângere. O asemenea situaţie ar fi extrem de primejdioasă şi ar aduce cu sine instalarea în Franţa a unui regim care nu ar fi prea deosebit de actualul sistem din Germania. „Nu credeţi, a continuat d. Flandin, că aţi greşit când aţi dat aprobarea dv. de şef al guvernului cuvântului de ordine. Deschiderea expoziţiei de la 1 Mai este lupta lucrătorilor şi a Frontului Popular contra fascismului. In lupta aceasta noi vom biru. Sunt convins că nici o soluţie nu va putea fi găsită în această ţară problemelor atât de grele şi complexe ale crizei în afară de unirea de bună voe a tuturor claselor naţiunii. Nu poate fi vorba de a se oprima clasa muncitorească. Dar ar fi o mare greşală de a se crede că se poate slei prin impozite la infinit clasa ţărănească (protestări pe băncile stângei, aplauze pe băncile dreptei şi centrului), că se pot ruina clasele mjlocii sau că se poate jefui masa capitaliştilor, masa imensă a celor cari economisesc. Daţi-mi voe să vă spun că în măsurile dv. de progres social aţi confundat politica salariilor ridicate cu îmbunătăţirea soartei maselor. Or, nu aţi rezolvat problema tehnică dacă nu ţineţi seamă de cea morală. Stârnind ura, satisfaceţi poate dorinţa maselor populare a căror expresiune sunteţi, dar credeţi oare că prin aceasta vă îndepliniţi cu adevărat rolul de şef de guvern? Nu aţi fost chemat pentru a îndeplini dorinţele actuale ale maselor cu tot ceea ce ele cuprind ca materialism murdar”. (Violente protestări pe băncile comuniste şi strigăte: La ordine! La ordine!), remaniere a guvernului. Asemenea afirmaţii sunt copilării, spune d-sa. Dacă aş crede că e de dorit şi necesar să se formeze un guvern de Uniune Naţională, aş pleca imediat. Oratorul cere tuturor deputaţilor să se gândească bine la reacţiunea maselor populare atunci când acestea ar socoti că speranţele lor au fost înşeliie. Dacă aş anunţa pentru mâine constituirea unui guvern de Uniune Naţională, sunt sigur că aş auzi strigăte de bucurie, că rentele s’ar urca, iar capitalurile ar reveni în ţară. Dar aceasta nu este suficient. Gândiţi-vă la ziua de poimâine: cum vor reacţiona masele populare? Vă asigur că Frontul Popular este o realitate în această ţară şi că entuziasmul cu care a fost creiat şi primit nu a scăzut. Vă invit să faceţi împreună cu mine o călătorie prin Franţa în direcţia pe care o veţi voi. Forţele populare grupate în jurul celor trei partide ale noastre sunt mânate de acelaş avânt. Dacă masele populare ar fi trădate şi învinse, riscăm ca ele să nu mai creadă în republică. Ce aţi face dvs. în faţa unei asemenea mişcări sociale ? Cum aţi împiedica dvs. exploziile, dacă toate partidele proletare, inclusiv comuniştii, şi Confederaţia generală a muncii, nu ar face dovadă de aceeaşi solidaritate ? In încheiere, d. Blum a subliniat caracterul naţional al guvernului său. Rămânând un guvern al Frontului Popular, a spus d-sa, rămânem un guvern naţional. Prin încrederea maselor populare, deţinem autoritatea. Pierzând această încredere, am pierde însăşi raţiunea noastră de a fi. Nu am fost niciodată un guvern de desbinare, am fost un guvern al Frontului Popular, dar nu am fost iarăşi niciodată un guvern de partid. Chiar faţă de reprezentanţii marelui capital, am procedat totdeauna corect, având in vedere interesul naţional. In politica internaţională am acţionat totdeauna ca guvern al Franţei. Avem deci drept, fără a-l cere străjuitor, la concursul oricărui francez, şi al tuturor bogăţiilor franceze pentru opera noastră naţională (deputaţii stângei aplaudă îndelung în picioare ultimele cuvinte ale d-lui Blum). * Paris, 26 (Radar). — La redeschiderea şedinţei Camerei, ia cuvântul deputatul independent republican PINELLI, care arată că funcţionarii de stat se găsesc într’o situaţie imposibilă în urma scumpirii tuturor articolelor. Deputatul de dreapta TIXIER VIGNANCOURT critică pe d. Blum, deoarece ar fi declarat: „Să luptăm contra duşmanului nostru comun : Reacţiunea”. D-sa se ridică apoi contra faptului că cu prilejul cuvântării ţinute înaintea lucrătorilor de pe şantierele expoziţiei internaţionale, în spatele d-lui Blum era o placardă mare pe care era scris : „Muncitorimea trebue să învingă fascismul”. Oratorul declară că ambasadorul Italiei ar fi făcut un demers la Paris pe lângă d. Blum, în legătură cu această placardă. D. BUCLOS-LAFAYE, în numele partidelor din majoritate, depune o ordine de zi prin care se exprimă încredere în guvern. După o scurtă intervenţie a d-lui de CHAPPEDELAINE, care în numele stângei democratice anunţă că va vota ordinea de zi simplă a d-lui Barety, d. Flandin ia cuvântul în replică. D. Flandin afirmă că de unde pierderile de aur sub guvernul prezidat de d-sa şi de d. Lava erau importante, dar neregulate, pierderile de aur actuale sunt regulate şi aproape constante, o adevărată emoragie lentă. D-sa declară că opinia publică nu va fi mulţunită cu răspunul dat de d. Blum. Nu este suficientă încrederea în viitor. Amintiţi-vă că pe vremuri, d-le Blum, spuneaţi că d. Hitler nu va ajunge niciodată la cârma Reichului. Nu voiţi un guvern de Uniune Naţională, nu voiţi nici lărgirea cadrului guvernului. Ţineţi să păstraţi şi mai departe responsabilitatea. Păstraţi-o. Vă urez din tot sufletul său reuşiţi. Vă felicit pentru că nu veţi mai ieşi de aci înainte din cadrele programului Frontului Popular. Noi, la rândul nostru, vom rămâne mai departe în cadrul principiilor pe care înţelegem să le apărăm”. După alte câteva intervenţii ale membrilor opoziţiei, d. Gomin, în numele Uniunei Socialiste, declară că va vota încrederea în guvern. In numele grupului radicalsocialist, CAMPINCHI recunoaște că guvernul a lucrat ceva cam repede, dar „era prea mult de făcut în domeniul social”. D-sa declară că votează deasemeni încrederea în cabinet. „In cadrul legii republicane, vom sprijini tot ceea ce vreţi să faceţi, prin revoluţie, nu”. D. COLLOMB, din stânga democratică, declară că deputaţii aleşi pe baza programului Frontului Popular nu au dreptul să extindă acest program fără o consultare imediată a ţării. D. Ducos, comunist, afirmă că partidul comunist înţelege să continue colaborarea cu celelalte partide din Frontul Popular. D-sa declară că va vota încredere în guvern. Discuţia generală a fost apoi declarată închisă. D. Herriot, preşedintele Camerei, anunţă apoi că deputaţii urmează să voteze ordinea de zi simplă, depusă de d. Barety, care are prioritatea. . Politica financiara a guvernului La redeschidere, d. FERNAND LAURENT, deputat de Paris, interpelează guvernul asupra politicei sale generale şi financiare. D-sa cere guvernului să ia măsuri pentru oprirea eşirii aurului care în clipa de faţă părăseşte Franţa, în valoare de două sute de milioane zilnic. D. VINCENT AURIOL protestează, negând cifra indicată de d. Laurent. Astfel de afirmaţii neîntemeiate, adaugă d. Auriol, sunt menite să producă panică şi sunt răspândite de mai mulţi foşti membri ai consiliului de direcţie al Băncii Franţei. D. FERMAND LAURENT critică apoi politica guvernului, care nu a ţinut seama de psihologia mulţimei, împiedicând astfel redresarea economică. D. PAUL REYNAUD, deputat al Centrului republican şi fost ministru de finanţe, ia apoi cuvântul, cerând guvernului să admită că faptele sunt mai puternice decât orice. D-sa examinează condiţiile în care lucrează industria franceză şi arată concurenţa puternică a naţiunilor unde mâna de lucru este ieftină. Astăzi Franţa importă mai multe materii prime şi le plăteşte mai scump ca înainte. Pentru plata lor se secătueşte aurul Băncii Franţei. Or, materiile importate trebue să fie plătite prin munca francezilor. S-a încheiat un acord între Franţa, Anglia şi Statele Unite pentru a restaura ordinea în relaţiile economice mondiale. Niciun guvern nu şi-a luat răspunderea de a denunţa acest acord. Atunci cînd a hotărât devalorizarea, guvernul ar fi putut suprima contingentele şi să lase liberă intrarea mărfurilor străine. Era un prilej unic pentru a restabili schimburile normale între ţări. Nu s’a făcut aceasta şi două luni după devalorizare preţurile franceze erau din nou superioare preţurilor mondiale. D. Reynaud arată că prin reducerea duratei muncii şi prin sporirea salariilor nu pot fi menţinute preţurile la un nivel scăzut. Guvernul duce două politici contradictorii. Pe de o parte acordul tripartit care suprimă contingentările, iar pe de altă parte, o politică internă întemeiată pe puterea de cumpărare. Aceste două politici vin una împotriva alteia, ca două trenuri sosind cu toată viteza din direcţii contrarii, pe aceiaş linie. Nu poate fi vorba de o devalorizare de dreapta şi de o devalorizare de stânga. Nu poate exista o politică de dreapta şi o politică de stânga în asemenea chestiuni, ci numai o singură politică, aceea care ajută Franţei să se refacă. * Se şuie apoi la tribună. Leon Blum, preşedintele consiliului de miniştri, pentru a răspunde diferiţilor interpelatori. Răspunsul d-lui Blum D. Leon Blum răspunde amănunţit fiecăruia dintre interpelatori. întrerupt în mai multe rânduri de deputaţii dreptei, d-sa schiţează din nou simptomele refacerii economice : reducerea şomajului, sporirea încasărilor statului, creşterea veniturilor căilor ferate, etc. Referindu-se la unele afirmaţii ale d-lui Ferdnand Laurent, v. Blum subliniază că este absolut necesar ca expoziţia internaţională să fie deschisă la data fixată. Or, oficiul departamentului de plasare nu a putut procura numărul necesar de lucrători specializaţi Sindicatele muncitoreşti şi-au luat atunci obligaţia să procure mâna de lucru necesară. Aceste sindicate cuprind aproape unanimitatea lucrătorilor calificaţi din zona pariziană. Astăzi lucrează pe şantierele expoziţiei internaţionale peste 15.000 de lucrători. CĂUŞELE SCUMPIRII VIEŢII In ce priveşte scumpirea preţurilor, oratorul arată că această mişcare se explică prin lăcomia pe care redresarea economică a stârnit-o la unii producători, cari au căutat să justifice ridicarea preţurilor prin exagerarea costului materiilor prime şi a mâinii de lucru. De aceea guvernul este hotărît să suprime cu severitate urcările ilegale ale preţurilor. Urcarea preţurilor se mai explică şi prin nevoia de a se reconstitui rezervele şi a se face noui investiţii private, ca şi prin exportul de capitaluri şi tendinţa de tezaurizare. Criza va fi definitiv înlăturată atunci când capitalurile exportate vor reveni în Franţa şi când sumele tezaurizate vor fi din nou puse în circulaţie. Pe de altă parte, guvernul a trebuit să facă o politică de cheltueli în vederea apărării ţării „a ni nnlî4î i şi cănnia la ceea ce va permite terminarea tarii ca și o politică socială, data fixată a lucrărilor de amenajare. PROGRAMUL GUVERNULUI Guvernul este hotărît și mai departe să realizeze programul Frontului Popular. Destinderea economică și cea financiară vor veni în același timp. Guvernul nu trebue să facă nimic spre a întârzia vreuna din ele. E! îşi va restrânge cheltuelile pentru a nu da impresia că administrează finanţele publice cu nepăsare. Iată de ce guvernul a recomandat multă băgare de seamă, prevedere şi răgaz. Bineînţeles, după ce acest răgaz va fi permis refacerea forțelor, vom porni din nou spre realizarea completă a programului Frontului Popular. Programul acesta este în continuă înfăptuire. Camera discută legile agricole. Senatul va discuta în curând legea presei. Parlamentul va fi chemat să voteze într’un viitor apropiat un proect de lege privitor la crearea unui fond naţional pentru şomaj. Preşedintele consiliului anunţă apoi că este posibil ca în actuala sesiune parlamentară să fie prezentată o serie de reforme mult mai adânci. Acest nou program al adunării populare va trebui în prealabil să fie acceptat de cele trei partide cari alcătuesc guvernul. PAUZA IN PROGRAMUL GUVERNULUI D. Blum întreabă apoi pe d-nii Reynaud şi Flandin cum se face că deşi pornesc dela aceiaşi nemulţumire faţă de situaţia actuală, totuşi au vorbit într’un mod cu totul diferit. Camera putea să se aştepte la felul în care cei doi deputaţi au prezentat situaţia. In apelul adresat funcţionarilor, adaugă d. Blum, a fost expusă necesitatea de a se face o pauză în aplicarea programului nostru social. Prin aceasta eu nu am înţeles o retragere generală, nici să se facă un act de pocăinţă, nici să mă supun judecăţii severe a d-lui Flandin, care ne-a criticat cu străinătatea pe care i-o permite felul în care a ştiut să asigure gestiunea afacerilor ţării. (Aplauze pe băncile extremei stângi). Putem afirma că situaţia este azi mult mai bună decât în ultimele luni. Şomajul a fost redus. (La aceste afirmaţii opoziţia întrerupe vehement; d. Blum pare că vrea să cobore dela tribună. D-sa însă rămâne, fiind încurajat de aplauzele îndelungate ale stângei). In ce priveşte eşirile de aur, d. Blum aminteşte d-lui Flandin că exodul aurului s’a întâmplat şi sub guvernările d-lor Laval şi Flandin. GUVERNUL NU VA FI REMANIAT D. Elum desminte apoi cu energie svonurile privitoare la o finul al 54-lea Nr. 59 Luni 1 Martie 1937 Votul de încredere în guvern O. Blum declară că guvernul respinge ordinea de zi depusă de d. Barety și cere să se voteze ordinea de zi exprimând încredere în guvern. Președintele Camerei pune la vot ordinea de zi simplă, respinsă de guvern. Cameră respinge această ordine de zi cu 361 de voturi contra 211. Camera a votat apoi cu 361 voturi contra 209, ordinea de zi depusă de partidele guvernamentale, prin care se acordă încredere guvernului. Ședința Camerei a fost ridicată la ora 3 şi 45 dimineaţa (ora București). Universitatea liberă in primăvara anului 1937 Suntem dintre cei cari preţuesc conferinţele. Sunt unii cari le ocolesc din convingerea că, mai ales dacă intrarea e cu plată, conferinţa nu face cât o carte obţinută cu aceiaşi bani, şi pe care o pot citi acasă pe îndelete. O conferinţă bună, e altceva decât o carte şi decât alte indel etnicie spirituală. Eun fapt social, adică sileşte pe conferenţiar şi pe auditor să dea celor spuse tâlcul lor colectiv, să le integreze în fenomenul social al culturii. Altfel spune un gânditor adevărurile descoperite de el, de la tribună, în faţa unui public care trebue să le primească şi să le asimileze şi altfel le aşterne pe hârtie, în singurătatea bibliotecii. De la tribună, cuvântul e mai cald, autorul se surprinde pe el cu convingeri noui, comunică direct cu ascultătorul şi efectul este, desigur, altul, determinând adevăratul sens al culturii, ca înfrumuseţare a sufletului mulţimii. Cunoaştem acest public care gândeşte ca noi, e destul de numeros şi nu deosebi fidel. El se întâlneşte totdeauna la cicluri de conferinţe, sălile sunt sincer animate de el, se creiază o atmosferă de aprobare şi emulaţie, faptul de cultură e unanim recunoscut, şi ridicat la rangul lui. Facem aceste reflecţii, în legătură cu programul Universităţii libere pentru Martie şi Aprilie 1937. D-na Sabina Cantacuzino, cu prestigii, şi deosebită înţelegere, adună în acest ciclu personalităţi de seamă spre a desbate două probleme: Grecia antică şi Rolul ştiinţei în viaţa zilnica. Problemele nu sunt străine de preocupările publicului, care s’a obişnuit să desprindă dintr’o problemă elementele ei, cari trebue însuşite pentru viaţă, aplicate sau înţelese practic, Grecia antică e din ce în ce mai aproape de înţelegerea noastră ,când e vorba să găsim tâlcul propriei noastre culturii. De acolo pornim, sau cel puţin de acolo trebue să pornim. Adevărul circulă şi se înrădăcinează din ce în ce mai adânc. 1. Ştiinţa este azi atot stăpânitoare. Traiul ne e dominat de ea; fără ea nu am avea confort, nici una din marele înlesniri ale vieţii moderne. Trebue să existe un echilibru totuşi. Confortul material duce la excese. Unde sunt fruntariile lui cu spiritualul? Aceste aspecte ale problemei vor fi desigur desbătute şi e un semn îmbucurător pentru momentul, nostru cultural că ele sunt actuale, că se află un public care le cere lămurire. Meritul d-nei Sabina Cantacuzino este de a fi înţeles aceste cerinţe culturale şi de a fi ştiut la cine să apeleze ca să le satisfacă. C. F. -------xox#xox------- Ravagiile pojarului in jud. Someş Ileanda, 26 Febr. In regiunea noastră, din cauza timpului umed ce se menţine, pojarul, scarlatina şi difteria bântite cu furie, făcând ravagii printre copii. Astfel, la Dăbâceni, s’au descoperit 54 cazuri de pojar din care trei mortale. In com. Ileanda, au fost descoperite 3 cazuri de scarlatina și unul de pojar, din care cauză grădini, de copii a fost închisă pe 10 zile. Peste 20 cazuri de difterie s’au înregistrat în comunele Dolheni și Săcătura. Serviciul sanitar local a luat urgente măsuri de combatere.