Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 59-73)

1937-03-01 / nr. 59

2 Pentru cetitorii ziarului „UNIVERSUL» Abonaţii .Universului’', cari vor trimite direct Societăţii „FRANCO* ROMÂNA” de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, vor primi:­­ 1. Un Borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a lote­riei a Xlli-a a Statului, care se va face la 15 Martie a. c., când se vor trage 16.560 câştiguri în valoare de 31.324.800 lei. 2. O poliţă de Asigurare a Societăţii „FRANCO-ROMÂNA” pentru lei 50.000, cu rata Martie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Martie a. c. 1 .Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANCO-ROMANA” în fiecare­­ lună, suma de lei 190, vor primi: ,­­ 1. La fiecare din cele 12 trageri lunare a loteriilor a XII-a, a XIV-a şi a XV-a, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la cari se distribue câştiguri de aproape UN MILIARD TREI SUTE MILIOANE LEI, câte sun borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din dreptul sfertului de loz. ACEI, INSA, CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 290, IN LOC DE LEI 190, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARĂ­TAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL.­­■ 2. Chitanța pentru suma de lei 190 la asigurarea de 50.000 lei cu care vor participa la tragerile lunare ale Societăţii. IN CAZ DE IEŞIRE LA SORŢI A NUMĂRULUI POLIŢEI, SOCIE­TATEA ACHITĂ CONTRACTANTULUI SUMA DE LEI 50.000. I. DACA IESE NUMAI UNUL DIN CELE 8 NUMERE PREVĂZUTE IN ANEXA, SOCIETATEA ACHITĂ CONTRACTANTULUI LEI 10.000 , SAU 5.000, POTRIVIT NUMĂRULUI IEŞIT LA SORŢI. . 3. La expirarea asigurării — 1 Martie 1957 — lei 50.000. le­ i . 4. In caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat de abonat la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universum" sau vor reînoi abonamentele, trimiţând lei 190 — sau 290 — după florinţă, direct Societăţii „FRANCO - ROMANA” Bucureşti, Ca­lea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 50.000 lei, anexa şi borderoul sau lozul. Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea „FRANCO - ROMANA” de unde VOR RIDICA POLIŢA DE ASIGURARE, ANEXA ŞI BORDEROUL SAU LOZUL. * Costul abonamentului la ziarul „Universul“ este f * Anual Pe 6 luni Pe 3 luni şi se va trimite direct ziarul­ui -'*♦♦++♦♦+ ♦»+ +■♦++»»+-H+4-» »»+•»♦»+++♦++■»♦♦»»♦♦♦♦ +++ * Lei 750 „ 380 „ 200 „Universul1 Un mare premiu ştiinţific ? D. inginer N. Malaxa a infin­r­ii ecuaţiilor (diferenţiale, func­­ţat un premiu periodic pentru ţionale, etc.), ştiinţele matematice şi fizice, de Ceremonia decernării premiu-1500.000 lei. Acest premiu — even- lul se va­ face la Bucureşti, la f­iual divizibil — va fi atribuit de începutul lunii iunie 1938 în­­ o comisie internaţională cu se - prezenţa autorităţilor române, a­udiul la institutul „N. Malaxa“, comisiei premiului şi a institutu­­, (facultatea de ştiinţe) Bucureşti, lui „N. Malaxa“. Cel dintâi premiu va fi dat la­ NOTA RED. — Felicităm pe c­­ărului învățat care, dela 1 Ia- «*• Malaxa pentru generoasa sa­nuarie 1934 până la 1 Ianuarie donaţie, care insa nu va putea ■' 1938 va fi adus contribuţia cea opri opinia publică să se in­­mai însemnată, — după vederile trebe, de unde bani?, ■ comisiunei — problemei rezolvă­__________________________ DFVORBâiCU CITIXORîi BON­UL 1 MARTIE 1937 Oricine acreşte să afle so­luţia unei chestiuni care îl fră­mântă, oricine doreşte o lămu­rire, oricine asre nevoe de un sfat, se poate adresa cu încre­dere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva Întrebarea in timpul cel ’mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau în­­tr’una din publicaţiile noastre pe care o vom indica acL Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul ru­bricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă, decât două­­ întrebări; .­­ . 2) întrebările refentoare in chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât În­trebărilor cu caracter general Corespondenţa privitoare la această rubrică „De v­orbă cu cititorii" va fi expediată pe a­­dresa ziarului „Universul", Bre­­zoianu 25, București I, purtând vizibil menţiunea: Pentru ru­brica „De vorbă cu cititorii". In­­trebările vor fi îr -ţttr de bo­nul alăturat. Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi luată In seamă. Consultaţiile juridice care a­­par la această rubrică sunt date de «ÎL avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui profesor IANCU TU­­RANSCHI - Vijniţa (Bucovina).. __ Asigurarea dv. este combi­nată CU lozul 47713. N-nul 63146 nu se află în­ colectară „Fran­­co-Universul” şi nici nu-l pu­tem lua dela alte colectară, căci joacă alţii cu el. D-lui ION SANDULESCU, Şerban Vodă 153 _ Piteşti. — Câştigul net este de lei 3.200 ,­pentru un loz întreg, deci dv. cu un sfert câştigaţi lei 800, aşa cum de altfel vă comuni­căm prin scrisoarea noastră din 16. n. 1937. ■ D-lui D-TRU VELEA-OZI. — : Cereţi informaţiuni la ministe­rul aerului. Dlui A. O ..Breaza. — Adresa­­ţi-vă şcoalei de pilotaj A. R. P.­­A., aeroportul Băneasa, Bucu­reşti. D-lui „PAPANA JUNIOR”. — Vedeţi răspunsul d-lui A. O.­D-lui C. ŞERBANESCU . Ră­­murea. — Acţiunea n’o veţi pu­tea face decât numai la domi­ciliul soţului. Consultaţi un a­­voca­t. D-lui căpitan SORA .Loco. — Adresaţi-vă librăriei „Univer­sal”. , D-lui „VECHI CITITOR AL UNIVERSULUI”----Adresaţi-vă Casei centrale a asigurărilor so­­ciale din Bucureşti, buL Ca­rol 17. D-nei „VECHE CITITOARE Craiova". _Azi nu se mai poate • D-lui „VECHI PENSIONAR’’. R.-Sărat. — Adresaţi-vă M. A. N. direcţia contabilităţii. D-lui VALERIU ACSINTE­­Baia. — Dreptul dv. s’a prescris , nefiind reclamat în termen. D-lui G. M. SOARE. — 1) De­pinde de data la care aţi pără­sit serviciul. 2) Lămuriri în le­gătură cu celelalte întrebări găsiţi în „îndreptar practic pentru valorificarea drepturilor de pensie” de dr. I. Coconeţu. (ed. „Universul” 60 lei). D-lui TH. POPESCU-CHIOJ­­DU-Buzău. — Potrivit legii, dreptul dv. de pensie a rămas definitiv şi deci nu mai poate fi modificat. D-lui I. SACUT­A 21-100-Bu­zău. — Dacă aţi eşit din câmpul muncii de 5 ani, nu mai este nimic de făcut. Ați pierdut toa­te drepturile. D-lui ILIE M. STANESCU, pensionar, Giurgiu. — Nu pri­cep nimic din cele arătate în scrisoare. Scrieţi la mașină mai lămurit. D.lui „VECHI ANTIREVI­­ZIONIST“. — Hotărîrea ră­mânând definitivă, o să plă­tit! Și amendă şi vi se va dă­râma şi casa. Faceţi deci apel. Şi cereţi primăriei să revie asupra mă­surii, evident excesivă. D-nei „PENSIONARA ABONA­TA“, O. Buc.—Cereţi tribunalu­lui local comercial s. I. revoca­rea concordatului şi declararea primei în stare de faliment. D-lui S. MIHAIL-Loca.—Scă­derea o cereţi, pe cale adminis­­tra­tivă, autorităţii respective, dovedind eroarea. In caz de se ajunge la urmă­rire, faceţi contestaţie. D.lui TUDOR-T.-Severin. __ Trebuia să înscrieţi şi pe mi­nori în declaratia dvs. de natu­ralizare. In cazul de faţă, dacă n’aţi făcut-o, situaţia e reglementată de legea pt. dobândirea cetă­ţeniei române (prin cerere o­sebită de făcut în termen de un an). Dacă scapă şi ăst termen, va cere naturalizarea. D.lui N. BRUMA SADAGURA. — Sigur. Citiţi legea. D-lui „ABONAT 1937“.— Cer­cetaţi mai întâi cererea de asa­nare. Dacă nu figuraţi în ea — însem­nează că va omis — şi atunci puteţi cere decăderea Iui. Dacă via înscris, cereţi ra­tele. De nu­­plăteşte, executaţi. D.lui M. A. IANCOVESCU­­Galaţi. — E suficient — dacă aţi luat postul în primire. D.lui „ÎNVĂŢĂTOR NE­DREPTĂŢIT“. — Reclamaţi ca­zul ministerului (alăturând copii de pe toate actele) şi cereţi di­rect acolo confirmarea dreptu­rilor dvs. In caz de refuz (în 30 de zile) sau de nerăspuns, faceţi acţiune în contencios. D-lui SANDU. — Citiţi singur legea contenciosului adminis­trativ.­ D-lui „CITITOR DUDEŞ­­TEAN“. — Faceţi anchetă în futurum şi apoi faceți cerere de daune. îngrijirea copitelor la cai şi boi de Dr. vet. I. Bucică prof. universitar şi Dr. vet. V. Ciurea din Biblioteca agricolă a ziarului „UNIVERSUL“ Preţul 10 Lei UNIVERSUL OctloTvdctf DUMINICA, 28 FEBRUARIE Ort.: f Duminica Mulul risipitor. Cav. Păr. Vasile Mărturisitorul. Cat.: f Ocuit. Sf. Macarie ML Prot.: Ocuit. Roman. Evreesc : 16 Adar 5697. Mahomedan : 17 Giul-Hege 1355. Râs. soarelui 6,58. Apusul 17,59. DUMINICA, 28 FEBRUARIE RADIO-ROMANIA ISO kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7,30: Deschiderea emisiunii. Gim­­nastică ritmică. Radio jurnal. Com­­­ert de dimineaţă (discuri): Polka nazurka, de Josef Strauss; Bac­­hanalia, fantazie de Finele; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8,30: închiderea emisiunii. 11.15: Clopote. 1i. 55: Cronica vieţii religioase, de P. S. Arh. I. Scriban. 12,10: Concert religios al corului 51: Patriarhii, cond. de N. Oancea; Sfinte Dumnezeule; Unule născut­­e G. Ştefănescu; Doamne ml­­ueşte Întreite, melodie bisericească ir. de N. Oancea; Ca­­tre impă­­■atuL, de N. Oancea; Răspunsurile nari de I. Gr. Danielescu. 12,40: Ora, Culturale, Sport, Cota­­pei Dunării. 12,50: Concert de prânz, orches­tra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale, if­als din „Văduva veselă” de F.­tehar; Lasă-mă să te iubesc, tan­­­o de Scotto; Priveşte luna albă, de Maony; Salcâmul alb şi Hora lela Gemeni; Allegretto”, de Bod­­­herini-Exelsler; Trandafirii din Picardia, de Chapeller; „Adio”, Romanţă de Cavadia şi Hora lud­itică; Am adormit in zori plân­­tând, tango de Villnov; Cântec, de Casadesus; Arii ruseşti; Fascina­ţie, vals de Machet!; Arii naţio­­nale. 14,10: Radio Jurnal; Ora. Mersul vremii .Ştiri interne şi externe. 14,45: Continuarea concertului: Primul buchet, vals de Waldteufel; Două sârbe; Să-ţi cânt samovare, sange de M. Halm; Arii naţionale. 15: Lămuriri asupra Pascaliei vechi şi a sărbătoririi Faştelui, da­r dr. G. Niculea. 15,35-16: Muzică populară ro­mânească din Timoc, Cămin Ion­ică (clarinet): Coconească; Boe­­reasca dreaptă; Sârba fetelor; Sâr­ba în kilograme; Hora potolită; Hora iute; Doina Timocului; Cio­banul când şi-a pierdut oile; Melo­dia plugarului. 18: Răspunsuri technice. 18,10: Concert de după amiază ai Orchestrei Vasile Julea (canto: Petre Alexandru şi Mia Braia) ; Arii naţionale; Selecţiuni din ,,Vânzătorul de pasări”, de Zeller; Mi-am luat un mărţişor, tango de Vasilescu; Nu ţi-e dor de mine, slow de Max Halm; Sufletul mi-e trist fără tine, tango de Halm: Lunecus, slow de G. Villnov; Noap­tea sub dar de lună, tango de Co­­rologos; Ți-ai pus flori la cingă­toare, arie populară de Boldeanu: De-ar fi noaptea cât mai lungă,­­fără voce). 19: Ora, Mersul vremii, 19.03: Caria dentară, de dr. I. Uleia. 19.23: Continuarea concertului: muzică românească, Arii naţiona­le; Parfum de tuberoze, vals de Boldeanu; S’a sfârşit povestea de iubire, tango de M. Halm; Când vrea ceva fetiţa ta, tango de Va­silescu; Povestea unui basm de amor, romanţă de Anghel Miclescu; Nu e nimeni pe stradă, tango de Markus: Mai dă-mi o halbă blon­dă, vals de Villnov: Aş vrea să uit. tango de Dojan: Hai bordel, arie populară de Boldeanu: Să nu mă minţi, bango de A. Miclescu: Marinella. rumba de Vincent Scot­to: Arii naţionale. 20,20: Cârţi şi cărţi de Gh. D. Mugur. 20,40: Concert coral al Asoc. G-le cult. şi sport C. F. R. cond. de d. N. Georgescu Postelnicu; Sol­, stiţiu de Heinz Höhne; Foaie verde de sulfina, de I. Danielescu; Cân­tec vechi de dragoste, (german) de Heinz Höhne; Rapsodie româ­nă, de A. Popovici Racoviţa (so­lişti: d-na Elisabeta Branc, d. V. Mora şi d. D. Brediceanu). 21,15: „FLOAREA DIN HAWAY” operată în 2 acte şi 20 de tablouri de Paul Abraham, în versiune ro­mânească de N. Kiriţescu (trans­misiune de­ Teatrul VOX-CARA­­BUS). Distribuţia: Prinţesa Laya, Olga Solomoneanu, Kilila, nobila hawayană, Liana Mihăilescu, Mrs. Harisson, soţia guvernatorului, Re­­née Annie; Raka, fată hawayană, Nutz­ Pantazi; Bessie, fiica guver­natorului, Elena Burmaz; Kaluna, altă fată hawayană, Vivette Po­­pescu; Lulu, o jucătoare de cărţi, Itza Pusky; Soţia, , Margareta Gheorghiu; O călătoare in avion, Tanţa Dinescu; Marusia, Sura A­­lexandra; Jim Boy, șef de orches­tră C. Tănase; Mr. Harisson, gu­vernatorul, Sandy Giugaru-Huși; Buffy, secretarul guvernatorului, N. Roman; Boby, adjutantul opt. Stone, Fred Donald; Lilo Taro, prinț ha­way­an, I. Puican; Robert, ziarist, I. Dinescu; Căpitanul Sto­ne, M. Balaban; Jonny, jucător de cărţi, G. Trestian; Jaques, ataşat diplomatic, M. Petculescu; Kana­­ko-Hiro, nobil hawayan, Călin Bo­tez; Stanislav, jucător de cărţi, Stela Popescu; Mr. Johnson, I. Stoenoiu. Conducerea muzicală G. Dendrino. In pauză (22,56—23,10): Radio­jurnal.­ ­■ m Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 18: Concert de muzi­că cerută. 20,05: Continuarea con­certului de muzică cerută. 20,40 : Sport. 21: Continuarea concertu­lui. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Orchestră de dans. Varșovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Plăci. 21,20: Sport. 21,50: Radio jurnal. 22: Audiţie veselă. 22,30: Recital de pian. 23: Concert de orchestră. 24: Muzică de dans. Budapesta. 545 kHz. 550,5 m. 120 kw.­­ 18: Orchestră de ţigani. 19,55: Din Viena. 22,35: Inf. 23: Orchestră de ţigani. 24: Orchestră de jazz. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,10: Program variat. 21,10: Concert de pian 21,45: Ascultaţi acum... 23,10: Inf.­, Programul pen­tru mâine. 23,20:­ Reportaj. 23,35 : Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz, 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Inf., Meteor. 20,05: Plăci. 20,30: Potpuriuri ra­diofonice. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23,30: Plăci. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,50: Plăci. 21: Seară boe­mă. 23: Inf., Sport. 23,20: Concert de orchestră. 0,10: Muzică de dans pe plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m­. 50 kw. — 18: Concert simfonic. 20,30: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radio jurnal. 21,40: „Floarea din Haway” operetă de Abraham. 24: Radio jurnal. 0,30: Muzică de dans. LUNI, 1 MARTIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw.­­ • RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Molly pe plaje şi Cântecul păstorului de Grainger; Cântec de toamnă de Waldteufel şi Liniştea pădurii de Farida; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz, muzică românească (discuri); Tudorel, de Boldeanu, (voce: Dorel Livianu); Ochii tăi mi-au spus, de Mitrea şi Cântă... cântă mereu, de Bixio, (voce: Titi Botez); Eu de min­ciuni nu mă feresc, de Dendrino, (voce: Liana Mihăilescu); Cân­tă-mi să uit dragostea, de Vasiles­cu, şi Hora îndrăcită; Durerea, de Corologos, şi Ai adormit crâşmare, de Alexe, (voce: Gică Petrescu); Sârba lăutarilor şi Sârba craiove­­nilor; Doar tu, de Andreexu, şi Ai să regreţi iubirea mea, de Den­drino, (voce: Mielu Constantin­e­­scu); Dragostea-i o floare, de Via­­nov, (voce: P. Alexandru şi Mia Braia); Spune-mi ce te doare, de Andreescu (voce: Raul Ionescu); Melodii populare româneşti, (onesh: Grigoraş Dinicu). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne , ex­terne. 14.30: Continuarea concertului, muzică distractivă, (discuri); Tem­po, tempo! şi Hal barcagiu, de Vili­ov (voce: P. Alexandru); Nu vezi în ochii mei, de Max Halm, (voce: Sylvian Florin); Să-mi dai batista ta, de Corologos, (voce); Tudoriţo nene şi Uite-o zău (voce: Zavaldoc); Ca la chef şi Of. Di­­dino (nai. Fănică Luca). 15. Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Ro­­galski; Mărţişoare muzicale: Scherzino, de Olemus; Cântec de primăvară de Gounod; Ruaticanei­­la, de Cortopassi; Cântec de dra­goste de Samartini; Orientală, de Cesar CUi; Două dansuri vieneze de Friedmann Gartner; Cântec de seară şi Visare, de Schumann; In­termezzo, de Tellier; Cântecul pri­vighetoarei, de Rachtenwald; Se­renadă andaluză, de Armand­ala; Dans ţărănesc, de Dimb­reaou; Polca pizzicatto, de John şi Josef Strauss; Dansul morarilor, de Rathke. 19. Ora. Mersul vremii. Actua­lităţi. 19,10: Continuarea concertului: Pendula şi Figurinele de Saxa, de Ketelbey; Foaie de album, de Gyldmark; Acceleraţi­uni, vals de Joh. Strauss; Fantazie de Urbach pe motive de Ceaikovsky. 19,50: Primăvara agricolă, de Const. Sescioreanu. 20,10: Concert de muzică dis­tractivă al orchestrei Busuioceanu, transmis de la Crama J. Niculescu. 21.05: Un veac de la naşterea lui Ion Creangă, de prof. Simion Me­hedinţi. 21.25: Concert de vioară, Ale­xandru Theodorescu; Sonată nr. 8 in sol major de Beethoven; Aria de Bach; Tamburin de Jean Marie Leclair. 22: Cărţi şi reviste. 22:05: Cântece populare româ­neşti, Alexandru Grozuţă; Mugur, Mugurel de loan Todor; Doina Moţului, de Vidu; La fântâna cu găleată, de Monţia; Spune mân­­dru-adevârat, de Brediceanu­­ Pe uliţa mândrii mele, de loan To­dor; Fată mare, de Şerban; Mor Marie, mor ! de Juga Cloşca, 22,30: Radio jurnal, Sport, 22,45: Concert de mandoline. Or­chestra Mutaffian: Marşul regi­mentului, de Jurek; Biby, mazur­ca de Aciglio; Viaţa în Prater, vals de Translateur; Armor, fan­tazie de Bert; Frumoasa Castil­­liană, de Maciocchi; Serenadă la câmp, de Feretti; Seîsko, dans de Farkas. 23:20 : Muzică distractivă (di­scuri): Muzică prohibită de Gas­­taldon şi Cântec Napolitan de Tosti, (voce; Joseph Schmidt); Tu şi eu, foxtrot de Nelson, şi Foxtrot de Demon; Departe de bal, de Gil­­let; Nunta vântului, vals de Hali; Ciobănaşul, (voce: Aurel Alexan­­drescu). 23,45: Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știrb Dentschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 21: Inf. 21,10: Berlin. Concerted Filarmonicei. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45 Inf. locale. 24: Muzică distractivă- Varșovia, 333 kHz. 1345 m. 120­ kw. — 20,30: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 21,55: Inf. 22,30 Mozaic muzical. 23: Concert de muzică olandeză. 24: Muzică de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 19,30 Orchestră de ţigani. 21,10: con­certul Filarmonicei. ’ 23,2­0: Plăci. 0,05: Orchestră de ţigani. Stuttgart, 574 kHz. 522,6 m. 100 kw. — 20: Concert de plăci 20,45: Recital de lăută. 21: Inf. 21,10: Concert de muzică militară. 22,15: Orchestră de dans. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Köln. Con­cert nocturn. 1: Concert nocturn. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. —21: Program variat. 22: Concert de orchestră. 23,10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 23,20: Concert de muzică cerută. Praga, 838 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Me­teor. 20,10: Rmo. 20,25: Concert de muzică militară. 21,20: M. Os­trava. 22,15: Concert vocal. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,20: Plăci. 24: Preludiu şi fuga în do major (Bach). Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 3 kw. — 20,30: Ora naţiunii. 21: Retrans­mitere de la Teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: Concert de orchestră. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,40: Concert de orchestră şi vo­cal. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. Muenchen, 740 kHz. 405,4 m. 100 kw. — 21,10: Plăci. 22,30: Suită ra­diofonică. 23: Ora, Meteor, Inf., Sport. 23,30: Lecţie de şah pentru înaintaţi 24:­ Köln. Concert noc­turn. Katovice, 758 kHz. 395,8 m. 12 kw. — 17,15: Program general. 19,30: Muzică de dans pe plăci. 19,50: Program general. -xox®xox- Furt de aur Deva, 25 Febr. Zilele­ trecute pe când ţăra­nul Buda Toiie, originar din com. Peştera, voia să iasă din mina Valea morii, unde lucra, a fost prins încercând să-şi în­suşească o cantitate de aur. El a fost înaintat parchetu­lui, „înlăturaţi politica de desbinare şi vrajbă“ D. Flandin îşi închee expu­nerea sa astfel: In discursul dv. de la Nantes aţi făcut apel la patriotismul adversarilor dv. pentru a susţine guvernul Fran­ţei. La rândul nostru facem a­­pel la republicanismul dv. pen­tru a înceta politica de desbi­­nare şi de vrajbă. Prosperita­tea naţională nu va putea fi înfăptuită decât prin unirea tuturor francezilor, fiecare a­­vând încredere deplină în celă­lalt, sub conducerea unui gu­vern în sfârşit eliberat de lup­tele de partid şi de clasă. (A­­plauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile dreptei și centrului). Marea desbatere din Camera franceză (Urmare din pag. 1I a) Primejdia dictaturii proletariatului Istoria ne învaţă că singurul progres social durabil a fost adus masselor de către clasele mijlocii. Tot ceea ce massele, amăgite de demagogi şi rătă­cite de ideologi, au crezut că au obţinut prin lupte, se va pră­buşi în aventura tragică a anar­hiei şi dictaturii. Dacă guver­nul vrea ca Franţa să fie izo­lată în Europa, pradă fără apă­rare în mâinile acelora cari o pândesc, atunci, după cum se vede din declaraţiile d-lui Tho­rn, ne aşteaptă în curând In­staurarea sovietelor în Franţa şi unirea socialiştilor cu comu­niştii în a doua etapă a politi­cei de constrângere. O asemenea situaţie ar fi extrem de primejdioasă şi ar aduce cu sine instalarea în Franţa a unui regim care nu ar fi prea deosebit de actualul sistem din Germania. „Nu credeţi, a continuat d. Flandin, că aţi greşit când aţi dat aprobarea dv. de şef al gu­vernului cuvântului de ordine. Deschiderea expoziţiei de la 1 Mai este lupta lucrătorilor şi a Frontului Popular contra fas­cismului. In lupta aceasta noi vom biru. Sunt convins că nici o soluţie nu va putea fi găsită în această ţară problemelor a­­tât de grele şi complexe ale crizei în afară de unirea de bună voe a tuturor claselor na­­ţiunii. Nu poate fi vorba de a se oprima clasa muncitorească. Dar ar fi o mare greşală de a se crede că se poate slei prin impozite la infinit clasa ţără­nească (protestări pe băncile stângei, aplauze pe băncile dreptei şi centrului), că se pot ruina clasele mjlocii sau că se poate jefui masa capitaliştilor, masa imensă a celor cari econo­misesc. Daţi-mi voe să vă spun că în măsurile dv. de progres social aţi confundat politica salariilor ridicate cu îmbunătă­ţirea soartei­ maselor. Or, nu aţi rezolvat problema tehnică dacă nu ţineţi seamă de cea morală. Stârnind ura, satisfa­­ceţi poate dorinţa maselor popu­lare a căror expresiune sun­teţi, dar credeţi oare că prin aceasta vă îndepliniţi cu ade­vărat rolul de şef de guvern? Nu aţi fost chemat pentru a în­deplini dorinţele actuale ale maselor cu tot ceea ce ele cu­prind ca materialism murdar”. (Violente protestări pe băncile comuniste şi strigăte: La ordi­ne! La ordine!), remaniere a guvernului. Aseme­nea afirmaţii sunt copilării, spu­­ne d-sa. Dacă aş crede că e de dorit şi necesar să se formeze un guvern de Uniune Naţională, aş pleca imediat. Oratorul cere tuturor deputa­­ţilor să se gândească bine la re­­acţiunea maselor populare atunci când acestea ar socoti că spe­ranţele lor au fost înşeliie. Da­că aş anunţa pentru mâine con­stituirea unui guvern de Uniune Naţională, sunt sigur că aş auzi strigăte de bucurie, că rentele s’ar urca, iar capitalurile ar re­veni în ţară. Dar aceasta nu este suficient. Gândiţi-vă la ziua de poimâine: cum vor reacţiona masele populare? Vă asigur că Frontul Popular este o realitate în această ţară şi că entuziasmul cu care a fost creiat şi primit nu a scăzut. Vă invit să faceţi îm­preună cu mine o călătorie prin Franţa în direcţia pe care o veţi voi. Forţele populare grupate în jurul celor trei partide ale noa­­stre sunt mânate de acelaş avânt. Dacă masele populare ar fi tră­date şi învinse, riscăm ca ele să nu mai creadă în republică. Ce aţi face dvs. în faţa unei ase­­menea mişcări sociale ? Cum aţi împiedica dvs. exploziile, dacă toate partidele proletare, inclusiv comuniştii, şi Confederaţia ge­nerală a muncii, nu ar face do­vadă de aceeaşi solidaritate ? In încheiere, d. Blum a subli­niat caracterul naţional al gu­vernului său. Rămânând un gu­vern al Frontului Popular, a spus d-sa, rămânem un guvern na­ţional. Prin încrederea maselor populare, deţinem autoritatea. Pierzând această încredere, am pierde însăşi raţiunea noastră de a fi. Nu am fost niciodată un guvern de desbinare, am fost un guvern al Frontului Popular, dar nu am fost iarăşi niciodată un guvern de partid. Chiar faţă de reprezentanţii marelui capital, am procedat totdeauna corect, a­­vând in vedere interesul naţio­nal. In politica internaţională am acţionat totdeauna ca guvern al Franţei. Avem deci drept, fără a-l cere străjuitor, la concursul oricărui francez, şi al tuturor bogăţiilor franceze pentru opera noastră naţională (deputaţii stân­gei aplaudă îndelung în picioare ultimele cuvinte ale d-lui Blum). * Paris, 26 (Radar). — La re­deschiderea şedinţei Camerei, ia cuvântul deputatul indepen­dent republican PINELLI, care arată că funcţionarii de stat se găsesc într’o situaţie imposibilă în urma scumpirii tuturor arti­colelor. Deputatul de dreapta TIXIER VIGNANCOURT critică pe d. Blum, deoarece ar fi declarat: „Să luptăm contra duşmanului nostru comun : Reacţiunea”. D-sa se ridică apoi contra fap­tului că cu prilejul cuvântării ţinute înaintea lucrătorilor de pe şantierele expoziţiei interna­ţionale, în spatele d-lui Blum era o pl­acar­dă mare pe care era scris : „Muncitorimea trebue să învingă fascismul”. Oratorul declară că ambasadorul Italiei ar fi făcut un demers la Paris pe lângă d. Blum, în legătură cu această placardă. D. BUCLOS-LAFAYE, în numele partidelor din majori­tate, depune o ordine de zi prin care se exprimă încredere în guvern. După o scurtă intervenţie a d-lui de CHAPPEDELAINE, care în numele stângei democratice anunţă că va vota ordinea de zi simplă a d-lui Barety,­­ d. Flandin ia cuvântul în replică. D. Flandin afirmă că de unde pierderile de aur sub guvernul prezidat de d-sa şi de d. Lava­ erau importante, dar neregu­late, pierderile de aur actua­le sunt regulate şi aproape con­stante, o adevărată emoragie lentă.­­ D-sa declară că opinia pu­blică nu va fi mulţun­ită cu răspunul dat de d. Blum. Nu este suficientă încrederea în viitor. Amintiţi-vă că pe vre­muri, d-le Blum, spuneaţi că d. Hitler nu va ajunge nicio­dată la cârma Reichului. Nu voiţi un guvern de Uniune Na­ţională, nu voiţi nici lărgirea cadrului guvernului. Ţineţi să păstraţi şi mai departe res­ponsabilitatea. Păstraţi-o. Vă urez din tot sufletul său reuşiţi. Vă felicit pentru că nu veţi mai ieşi de aci înainte din cadrele programului Frontului Popular. Noi, la rândul nostru, vom ră­mâne mai departe în cadrul principiilor pe care înţelegem să le apărăm”. După alte câteva intervenţii ale membrilor opoziţiei, d. Gom­in, în numele Uniunei So­cialiste, declară că va vota în­crederea în guvern. In numele grupului radical­­socialist, CAMPINCHI recu­noaște că guvernul a lucrat ceva cam repede, dar „era prea mult de făcut în domeniul so­cial”. D-sa declară că votează deasemeni încrederea în cabi­net. „In cadrul legii republica­ne, vom sprijini tot­­ ceea ce vreţi să faceţi, prin revoluţie, nu”. D. COLLOMB, din stânga de­mocratică, declară că deputa­ţii aleşi pe baza programului Frontului Popular nu au drep­tul să extindă acest program fără o consultare imediată a ţării. D. Duc­os, comunist, afirmă că partidul comunist înţelege să continue colaborarea cu ce­lelalte partide din Frontul Popular. D-sa declară că va vota încredere în guvern. Discuţia generală a fost apoi declarată închisă. D. Herriot, preşedintele Ca­merei, anunţă apoi că deputa­ţii urmează să voteze ordinea de zi simplă, depusă de d. Ba­rety, care are prioritatea. . Politica financia­ra a guvernului La redeschidere, d. FER­NAND LAURENT, deputat de Paris, interpelează guvernul asupra politicei sale generale şi financiare. D-sa cere guver­nului să ia măsuri pentru o­­prirea eşirii aurului care în clipa de faţă părăseşte Fran­ţa, în valoare de două sute de milioane zilnic. D. VINCENT AURIOL pro­testează, negând cifra indicată de d. Laurent. Astfel de afirma­ţii neîntemeiate, adaugă d. Au­­riol, sunt menite să producă panică şi sunt răspândite de mai mulţi foşti membri ai con­siliului de direcţie al Băncii Franţei. D. FERMAND LAURENT critică apoi politica guvernu­lui, care nu a ţinut seama de psihologia mulţimei, împiedi­când astfel redresarea econo­mică. D. PAUL REYNAUD, deputat al Centrului republican şi fost ministru de finanţe, ia apoi cu­vântul, cerând guvernului să admită că faptele sunt mai puternice decât orice. D-sa e­­xaminează condiţiile în care lucrează industria franceză şi arată concurenţa puternică a naţiunilor unde mâna de lucru este ieftină. Astăzi Franţa im­portă mai multe materii prime şi le plăteşte mai scump ca îna­inte. Pentru plata lor se secă­­tueşte aurul Băncii Franţei. Or, materiile importate trebue să fie plătite prin munca fran­cezilor. S-a încheiat un acord între Franţa, Anglia şi Sta­tele Unite pentru a restaura ordinea în relaţiile economice mondiale. Niciun guvern nu şi-a luat răspunderea de a de­nunţa acest acord. Atunci cînd a hotărât devalorizarea, gu­vernul ar fi putut suprima contingentele şi să lase liberă intrarea mărfurilor străine. Era un prilej unic pentru a restabili schimburile normale între ţări. Nu s’a făcut aceas­ta şi două luni după devalori­zare preţurile franceze erau din nou superioare preţurilor mondiale. D. Reynaud arată că prin reducerea duratei muncii şi prin sporirea salariilor nu pot fi menţinute preţurile la un nivel scăzut. Guvernul duce două politici contradictorii. Pe de o parte acordul tripartit care suprimă contingentările, iar pe de altă parte, o politi­că internă întemeiată pe pu­terea de cumpărare. Aceste două politici vin una împotri­va alteia, ca două trenuri so­sind cu toată viteza din direc­ţii contrarii, pe aceiaş linie. Nu poate fi vorba de o devalori­zare de dreapta şi de o deva­lorizare de stânga. Nu poate exista o politică de dreapta şi o politică de stânga în ase­menea chestiuni, ci numai o singură politică, aceea care a­­jută Franţei să se refacă. * Se şuie apoi la tribună­­. Leon Blum, preşedintele con­siliului de miniştri, pentru a răspunde diferiţilor interpela­­tori. Răspunsul d-lui Blum D. Leon Blum răspunde amă­nunţit fiecăruia dintre interpe­­latori. întrerupt în mai multe rânduri de deputaţii dreptei, d-sa schiţează din nou simpto­­mele refacerii economice : re­ducerea şomajului, sporirea în­casărilor statului, creşterea ve­niturilor căilor ferate, etc. Referindu-se la unele afirma­ţii ale d-lui Ferdnand Laurent, v. Blum subliniază că este ab­solut necesar ca expoziţia in­ternaţională să fie deschisă la data fixată. Or, oficiul depar­tamentului de plasare nu a pu­tut procura numărul necesar de lucrători specializaţi Sindi­catele muncitoreşti şi-au luat atunci obligaţia să procure mâna de lucru necesară. Aceste sindi­cate cuprind aproape unanimi­tatea lucrătorilor calificaţi din zona pariziană. Astăzi lucrează pe şantierele expoziţiei interna­ţionale peste 15.000 de lucrători. CĂUŞELE SCUMPIRII VIEŢII In ce priveşte scumpirea pre­ţurilor, oratorul arată că aceas­tă mişcare se explică prin lă­comia pe care redresarea eco­nomică a stârnit-o la unii pro­ducători, cari au căutat să jus­tifice ridicarea preţurilor prin exagerarea costului materiilor prime şi a mâinii de lucru. De a­­ceea guvernul este hotărît să suprime cu severitate urcările ilegale ale preţurilor. Urcarea preţurilor se mai explică şi prin nevoia de a se reconstitui re­zervele şi a se face noui inves­tiţii private, ca şi prin exportul de capitaluri şi tendinţa de te­zaurizare. Criza va fi definitiv înlăturată atunci când capita­lurile exportate vor reveni în Franţa şi când sumele tezauriza­te vor fi din nou puse în circu­laţie. Pe de altă parte, guvernul a trebuit să facă o politică de cheltueli în vederea apărării ţă­r­ii „a ni nnlî4î­ i şi cănnia la ceea ce va permite terminarea ta­­­rii ca și o politică socială, data fixată a lucrărilor de ame­najare. PROGRAMUL GUVERNULUI Guvernul este hotărît și mai departe să realizeze programul Frontului Popular. Destinderea economică și cea financiară vor veni în același timp. Guvernul nu trebue să facă nimic spre a întârzia vreuna din ele. E! îşi va restrânge cheltuelile pentru a nu da impresia că administrează fi­nanţele publice cu nepăsare. Ia­tă de ce guvernul a recomandat multă băgare de seamă, prevede­re şi răgaz. Bine­înţeles, după ce acest răgaz va fi permis reface­rea forțelor, vom porni din nou spre realizarea completă a pro­gramului Frontului Popular. Pro­gramul acesta este în continuă înfăptuire. Camera discută le­gile agricole. Senatul va discuta în curând legea presei. Parla­­mentul va fi chemat să voteze într’un viitor apropiat un proect de lege privitor la cre­area unui fond naţional pentru şomaj. Preşedintele consiliului anunţă apoi că este posibil ca în ac­tuala sesiune parlamentară să fie prezentată o serie de reforme mult mai adânci. Acest nou pro­gram al adunării populare va trebui în prealabil să fie accep­tat de cele trei partide cari al­­cătuesc guvernul. PAUZA IN PROGRAMUL GU­VERNULUI D. Blum întreabă apoi pe d-nii Reynaud şi Flandin cum se face că deşi pornesc dela a­­ceiaşi nemulţumire faţă de si­tuaţia actuală, totuşi au vorbit într’un mod cu totul diferit. Ca­mera putea să se aştepte la fe­lul în care cei doi deputaţi au prezentat situaţia. In apelul a­­dresat funcţionarilor, adaugă d. Blum, a fost expusă necesitatea de a se face o pauză în aplicarea programului nostru social. Prin aceasta eu nu am înţeles o re­tragere generală, nici să se fa­că un act de pocăinţă, nici să mă supun judecăţii severe a d-lui Flandin, care ne-a criticat cu străinătatea pe care i-o per­mite felul în care a ştiut să asi­gure gestiunea afacerilor ţării. (Aplauze pe băncile extremei stângi). Putem afirma că si­­tuaţia este azi mult mai bună decât în ultimele luni. Şomajul a fost redus. (La aceste afirma­ţii opoziţia întrerupe vehement; d. Blum pare că vrea să co­­bore dela tribună. D-sa însă ră­mâne, fiind încurajat de apla­uzele îndelungate ale stângei). In ce priveşte eşirile de aur, d. Blum aminteşte d-lui Flan­din că exodul aurului s’a întâm­plat şi sub guvernările d-lor Laval şi Flandin. GUVERNUL NU VA FI RE­MANIAT D. Elum desminte apoi cu e­­nergie svonurile privitoare la o finul al 54-lea Nr. 59 Luni 1 Martie 1937 Votul de încredere în guvern O. Blum declară că guvernul respinge ordi­nea de zi depusă de d. Barety și cere să se vo­teze ordinea de zi expri­mând încredere în gu­vern. Președintele Camerei pune la vot ordinea de zi simplă, respinsă de gu­vern. Cameră respinge această ordine de zi cu 361 de voturi contra 211. Camera a votat apoi cu 361 voturi contra 209, ordinea de zi de­pusă de partidele guver­namentale, prin care se acordă încredere guver­nului. Ședința Camerei a fost ri­dicată la ora 3 şi 45 dimi­neaţa (ora București). Universitatea liberă in primăvara anului 1937 Suntem dintre cei cari pre­­ţuesc conferinţele. Sunt unii cari le ocolesc din convinge­rea că, mai ales dacă intrarea e cu plată, conferinţa nu face cât o carte obţinută cu aceiaşi bani, şi pe care o pot citi acasă pe îndelete. O conferinţă bună, e altceva decât o carte şi de­cât alte in­­del etnic­ie spirituală. E­­un­ fapt social, adică sileşte pe con­ferenţiar şi pe auditor să dea celor spuse tâlcul lor colectiv, să le integreze în fenomenul social al culturii. Altfel spune un gânditor adevărurile desco­perite de el, de la tribună, în faţa unui public care trebue să le primească şi să le asimi­leze şi altfel le aşterne pe hâr­tie, în singurătatea bibliote­cii. De la tribună, cuvântul e mai cald, autorul se surprinde pe el cu convingeri noui, comu­nică direct cu ascultătorul şi efectul este, desigur, altul, de­terminând adevăratul sens al culturii, ca înfrumuseţare a sufletului mulţimii. Cunoaştem acest public care gândeşte ca noi, e destul de numeros şi nu deosebi fidel. El se întâlneşte totdeauna la ci­cluri de conferinţe, sălile sunt sincer animate de el, se creiază o atmosferă de aprobare şi emulaţie, faptul de cultură e unanim recunoscut, şi ridicat la rangul lui. Facem aceste reflecţii, în le­gătură cu programul Universi­tăţii libere pentru Martie şi Aprilie 1937. D-na Sabina Can­­tacuzino, cu prestigii, şi deose­bită înţelegere, adună în acest ciclu personalităţi de seamă spre a desbate două probleme: Grecia antică şi Rolul ştiinţei în viaţa zilnica. Problemele nu sunt străine de preocupările publicului, care s’a obişnuit să desprindă dintr’o problemă ele­­mentele ei, cari trebue însuşite pentru viaţă, aplicate sau înţe­lese practic, Grecia antică e din ce în ce mai aproape de înţelegerea noastră ,când e vorba să gă­sim tâlcul propriei noastre cul­turii. De acolo pornim, sau cel puţin de acolo trebue să por­nim. Adevărul circulă şi se în­rădăcinează din ce în ce mai adânc. 1. Ştiinţa este azi a­tot stăpâ­­nitoare. Traiul ne e dominat de ea; fără ea nu am avea con­fort, nici una din marele înles­niri ale vieţii moderne. Tre­bue să existe un echilibru to­tuşi. Confortul material duce la excese. Unde sunt fruntariile lui cu spiritualul? Aceste as­pecte ale problemei vor fi de­sigur desbătute şi e un semn îmbucurător pentru momentul, nostru cultural că ele sunt ac­tuale, că se află un public care le cere lămurire. Meritul d-nei Sabina Canta­­cuzino este de a fi înţeles a­­ceste cerinţe culturale şi de a fi ştiut la cine să apeleze ca să le satisfacă. C. F. -------xox#xox-------­ Ravagiile pojarului in jud. Someş Ileanda, 26 Febr. In regiunea noastră, din cau­za timpului umed ce se menţi­ne, pojarul, scarlatina şi dif­­teria bântite cu furie, făcând ra­vagii printre copii. Astfel, la Dăbâceni, s’au des­coperit 54 cazuri de pojar din care trei mortale. In com. Ileanda, au fost des­coperite 3 cazuri de scarlatina și unul de pojar, din care cau­ză grădini, de copii a fost în­­chisă pe 10 zile. Peste 20 cazuri de difterie s’au înregistrat în comunele Dolheni și Săcătura. Serviciul sanitar local a luat urgente măsuri de combatere.

Next