Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 206-220)

1938-08-01 / nr. 206

Asigurarea „FRANCO-ROMÂNĂ“ Secţiunea A. M. „Universul” Bucureşti, Griviţei 23 ASIGURĂRILOR DE 20.000 LEI cu DARU­­CARIDORESC SA AIBĂ ACESTE OBIECTE MAI ÎNAINTE, VOR TRIMITE COMPLETAREA a 4 LUNI ŞI VOR PRIMI CASSETA CU 6 LINGURIŢE AURITE CIZELATE sau a 12 LUNI PENTRU A PRIMI CASSETA CU 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT PENTRU OUA sau CASSETA DE BANI „FICHET**. —————— ASIGURAŢII în combinaţiune cu LOTERIA STATULUI sunt rugaţi A ACHITA DIN TIMP RATA PE AUGUST 1938, pentru a lua parte la tragerea CLASEI a II-a din 15 August 1938 cât şi la tragerea SOCIETĂŢII din aceeaş zi. Nu lăsați totul în ultima zi ! Scrisori din Londra (falma­te din pagissa I-a) ţine o referinţă directă la po­litica de împăciuire şi de poto­lire pe care Marea Britanie şi Franţa înţeleg să o urmeze îm­preună în Europa. Această fra­ză, insistând asupra liniştirii şi împăciuirii, dovedeşte, după pă­rerea noastră, că lordul Hali­fax a izbutit să facă pe d-nii Daladier și Bonnet să accepte, în întregime, politica europea­nă a d-lui Neville Chamber­lain. N’am spus oare, în mai multe rânduri, că politica şefu­lui guvernului britanic în Eu­ropa e aceea de a ajunge la o potolire reală, practicând în a­­celaş timp o reală împăciuire? Deci, după părerea noastră, textul comunicatului oficial confirmă succesul politicii d-lui Neville Chamberlain. Nu e o simplă coincidenţă faptul, că o zi înainte de a pleca la Paris, lordul Halifax a primit, la Lon­dra, vizita căpitanului Wiede­mann, agent personal al Fue­­hrerului. Era logic ca ministrul, care trebue să execute politica de potolire a d-lui Chamber­lain, să cunoască starea de spi­rit în care se găseşte Führerul faţă de chestiunea Cehoslova­ciei. Comunicatul oficial, stu­diat concomitent cu mesagiul adus la Londra de căpitanul Wiedemann, ne îngăduie să tra­gem concluzii precise asupra direcţiei în care vor tinde să se desvolte într’un viitor aproa­­pent, relaţiile dintre marile pu­teri ale Europei. D. Hitler a trimis vorbă la Londra că nu doreşte războiul. De ce l-ar dori, în definitiv, da­­că totul îi dovedeşte că prin răbdare, va putea, fără nici­ o greutate, să obţie satisfacţie pentru mai bine de jumătate din cererile prezentate de germanii sudeţi ? Asigurările de linişte pe care Berlinul le trimite la Londra sunt calculate astfel în­cât să creeze o destindere folo­­sitoare în relaţii. Constatăm după acum, în presa londoneză, un vânt de optimism, în ce pri­veşte relaţiile anglo-germane, care, probabil ,nu va dura, dar care atâta timp cât durează, e în dezavantajul cauzei cehoslo­vace. Constatăm, de asemeni, că acest optimism se vede în or­ganele de stânga­, care, vorbesc cu desgust de Germania naţio­nalistă. Deci, propaganda ger­mană a procedat bine, făcând uz de faptul că, în orice caz, războiul imediat n’ar fi avanta­jos pentru Germania. Desigur că aceste convorbiri dintre Londra şi Berlin vor continua pe o scară din ce în ce mai întinsă .D. Chamberlain e hotărît să încerce o înţele­gere. Nu e gata la o înţelegere cu orice preţ. Totuşi, preţul pe care e dispus să-l plătească, e destul de ridicat dacă cu modul acesta se poate obţine în Europa o linişte durabilă în condiţii o­­norabie. Mai deunăzi, primul ministru a primit pe ambasa­dorul german. Ni se spune că in timpul acestei întrevederi, care a durat aproape o oră, d-rul von Drrcksen n’a făcut decât să afirme, din nou, co­municarea făcută de căpitanul Wiedemann. Tragem de aci concluzia, că această comuni­care, făcută de agentul Fuhre­­rului, a fost lungă şi importan­tă, deoarece a fost nevoe de o oră pentru o simplă repetare a conţinutului ei. Fiind sigur a­­­­cum­ de acordul guvernului francez, d. Neville Chamberlain poate proceda cu energie la un schimb de vederi cu Fuhrerul, cu scopul de a găsi o bază de acord practică între înţelege­rea anglo-franceză şi Germa­nia. După cum se cuvine, vom urmări cu un viu interes acea­­stă negociere a rezultatului de care va depinde poate pacea europeană, în anii ce vor urma. Deci, după părerea noastră, discuţia de la Paris, consolidea­­ză poziţia d-lui Neville Cham­berlain, dacă aceasta ar mai fi necesară- Am pus de mai multe ori, în gardă, pe cititorii noştri, împotriva ideii, pe care o nu­tresc uni din ei, că poziţia pri­mului ministru ar fi amenin­­ţată din pricina luptei sale cu grupul Winston Churchil-Eden. In fond, d. Chamberlain nu s’a sinchisit niciodată prea mult de manoperile d-lui Churchil. In tot cazul, înfrângerea sufe­rită de acesta în ultima desba­­tere, în Camera Comunelor, îl va face inofensiv un timp oa­recare. Cât despre d. Eden, drept vorbind, d. Chamberlain nu l-a socotit niciodată printre primejdiile care îi ameninţă cariera. Nu prin supărări copi­lăroase se poate răsturna un şef de guvern, care e în acelaş timp şi şeful unui partid pu­ternic. Totuşi, — putem s’o spu­­nem acum, când ameninţarea nu mai există — d. Chamber­­lain avea de câtva timp impre­­sia că era ameninţat de atitu­dinea lordului Baldwin. Acesta se închidea într-o tăcere care putea fi luată drept precursoa­re a unui atac pe faţă. Dar lor­­dul Baldwin, în ciuda retragerii sale, şi a greşelilor politicii sale, care i-au fost reproşate, a pă­strat o mare doză­­de influ­enţă în partidul conservator. O ruptură pe faţă cu d-sa ar fi făcut dificilă poziţia d-lui Chamberlain. Dar astăzi sun­tem fixaţi: d. Baldwin rămâne credincios principiului condu­­câtor al întregii sale vieţi. El nu va face nimic spre a dis­truge unitatea partidului, îna­intea alegerilor. Dacă păstrea­ză încă oarecare simpatie pen­tru d. Eden, care, după el, a fost tratat cu prea puţină con­sideraţie, lordul Baldwin e stă­pânit de realitatea sa de con­servator. Deci, lăsând la o par­te orice simpatie, d. Eden nu poate aştepta de la el nici un sprijin real, şi manoperile com­­a­sate ale d-lui Churchil nu vor fi sprijinite de dânsul. Mai­­ mult ca oricând, poziţia d-lui­­ Chamberlain e solidă. AUGUR Moţi Spakow a fost condamnat la patru luni închisoare Constanţa, 29 iulie Am relatat la timp cele două incidente provocate, în localita­te, de fostul campion al Româ­niei la box, Moţi Spakow, şi a­­nume agresiunea asupra unui vilegiaturist într-un autobuz de Mamaia, pe care l-a lovit în pli­nă faţă şi insultarea d-lui maior Mache Marinescu, din regimen­tul 9 călăraşi. Pentru cele două isprăvi, Spa­kow a fost trimis în judecata tribunalului militar al diviziei a 9-a şi judecat azi■ După audierea martorilor şi a rechizitoriului d-lui procuror, tribunalul l-a condamnat pe Moți Spakow la câte două luni închisoare pentru fiecare din isprăvi. Boxeurul a fost depus în are­stul local . Caravana nautică a străbătut eri cea mai grea etapă Brăila, 29 Iulie Caravana nautică a efectuat eri cea mai grea etapă din tot parcursul: 130 km. Un vânt puternic a îngreu­nat mult efectuarea cursei. Din cauza vremii neprielnice oprirea de alimentare a fost m­imani de 45 minute. Plecarea s’a luat din Cernavodă la orele 4.30 dimineaţa şi sosirea a fost la orele 19.30 la Braila- Mai înainte cu 4,5 km. de oraş, caravana a fost întâmpi­nată de canoniera „Siretul“ şi mu­lte îmbanb­aţiuni cu sportivi din localitate. Azi urmau să fie concursuri m­alitice cari au fost contraman­date deoarece toţi concurenţii participă la parastasul ce se o­­ficiază pentru M. S. Regina­­ Maria.­­ Tot azi se dă plecarea la orele­­ 16 in etapa Brăila—Galaţi, 20­0 kilometri ! Un număr de 8 concurenţi va­­ străbate distanţa în noi. Cereţi LUNI, 1 AUGUST numărul nou din „TRUP $ SUFLET” Cuprins exceptions: zeci d de reţete practice — 28 pagini, IO lei ~ C<xlm%€l€lTP DUMINICA, 31 IULIE Ort. :­­ Duminica 7-a după Rusalii. Sfântul Eudochim. Cat. :­­ Duminica 8-a după Rusalii. Sf. Ignațiu de Loyola (t 1556). Prot. : Duminica 7-a după Trini­tate. Germania. Evreesc : 3 Av 5698. Mahomedan : 3 Gemadi-el-Ahli 1357 Răs. soarelui 5,2. Apusul 19,42. ❖ UNIVERSUL ­&cu£L& DUMINICA, 31 IULIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 8.30: Deschiderea emisiunii: — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. Potpuriu de foxtroturi; Dunărea albastră și Aquarele, valsuri de Johann Strauss; Fantezie din ope­reta „Clopotele din Corneville“ de Planquete; Pizzicati şi Vals din „Sylvia“ de Deliber; Persiflat de Francis şi Scenă cA, balet de Gla­­zunow. — Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 9.50: închiderea emisiunii. 9.55: Ora religioasă: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de pr. P. Partenie; IV. Muzică religioasă (disc.). Doamne, ascultă-mi ruga de Archangelsky (corul bis. ruseşti din Paris). 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15: Concert de prânz — orches­tra Grigoraş Dinicu. Arii naţio­nale; Ziar de dimineaţă, vals de Johann Strauss; Albina de Schu­bert; Te iubesc, tango de Hahn; S’a dus cucu de p’aici şi O învârtită; Depe’ţi sunt ochii inlăcrâmaţi de Martini; Chindia, joc; Arii naţio­nale. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Din alte vremuri, vals de Panaschi­­vescu; Muzică prohibită de Castal­­don; Iluzia, tango de Hemtschel; Simplă mărturisire de Thome; Arii naţionale; Tango de Albeniz; Dans românesc de Barbu; Mica pendulă de Williams; Ay, ay, ay, de Perez; Arii naţionale. 15.30: VaL Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15.45: Doine şi cântece de Montia. Alexandru Grozuţă (canto): Doina Moţului; Vai săraca mândra mea; Murguleţ căluţul meu; Gândul meu ş’al dumitale; Duce-m’aş şi tot m’aş duce. 16.05: Sfaturi pentru plugari. 16.25-17.10: Taraful Ioniţă Bă­diţă: Doina bănăţeană; Ochi al­baştrii pui rămâi (voce: Ioniţă Bă­diţă); Sârba din Găvana; Foaie verde de trei mure (voce: Sică Bă­diţă) ; Aseară ţi-am luat cercei; Incă odată şi altă dată; Hora din Corbeni; Foaie verde trei zmicele (voce: Ioniţă Bădiţă); Cocoşel; De doi ca la Argeş (voce: Ioniţă Bă­diţă) ; Cine a fost stăpân pe Gorj (voce: Ioniţă Bădiţă); Sârba din Zărneşti. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi medicale. 19.17: Concertul Fanfarei Gardie­nilor publici, cond. de maior Chr. Florea: Marele Voevod Mihai, marş de maior Chr. Florea; Uvertură la „Frumoasa Galathea de Suppé; Potpuriu din operele lui Verdi de Khmert; Sinaia, potpuriu naţional de Kratochvil; General Gabriel Marinescu, marş de Stoic. 19.58: Sport: Rezultate tehnice. 20: Petre Muntean­u (canto): Jota de Manuel de Falia; Nana de Manuel de Falia; Partida de Alva­rez; El Belicario de Serano; Gra­­nadinas de Barerra y Callea; Es­­panola de Serano. 20.20; Cântăreţe şi cântăreţi ita­lieni (discuri): Cântec indian de Rimsky-Korsakoff şi Bolero de De­libes (voce: Amelia Galli-Curci); Arii din „Prietenul Fritz“ de Mas­cagni şi „D-na Butterfly“ de Puc­cini (voce: Maria Famieti); Arii din „Norma“ de Bellini şi „Tosca“ de Puccini (voce: Lauri Volpi); Arie din „Martha“ de Flotow şi Largo de Haendel (voce: Tito Schi­­pa); Seară de Debusy şi Arie din „Adriana Lecouvreur“ de Cilea (voce: Claudia Muzio). 21.00: Radio-jurnal. 21.10: Concert de seară — or­chestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu; Uvertură la „Nor­ma“ de Bellini; Dans spaniol de Granados; Vals vesel de Provaznik; Mignonete de José Mommaert; Dans norvegian de nuntă de Grieg; Erotic de Grieg; Doamna în alb de Boildieu; Schiţe caucaziene de Ip­­politow. . 22.00: Preludii de Debussy-Alfred Cortot (pian-discuri) 22.35: Constinuarea concertului orchestrei de salon Radio: Arle­­siana de Bizet; Marş militar de Schubert. 20.30: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15—24.00: Muzică simfonică (discuri); Poem de Scriabin (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leo­pold Stokowski); Dragostea vrăji­toare de De Falla (orch simf. Mo­rales, dirij. de Pedro Morales). 24.00—1.00: Concert de noapte (discuri). Varșovia. 1339 m. 224 kHz. 120 kw.: 21.50: Radio-jurnal. 2B: Emi­sie veselă. 22.40: Sport. 20: „Tru­badurul“, operă de verdi (plăci). Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 21.15: Selecţiuni din operetele Lui Planquette. 22.30: Inf. 22.55: Or­chestră de ţigani. 24: Conf. 0.10: Muzică de dans pe plăci. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw.: 25: Breslau. Concert de muzică mi­litară. 23: Inf. Sport. 20.30: Con­cert nocturn. 1: Hamburg. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 20.30:­ Film folcloric. 21.20: Concert de muzică ușoară. 21.55: Reportaj. 2­2: Ora. Inf. 22.10: Scheherezade (Rimski-Korsakof). 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 2300: Plăci. 23.40: Bratislava. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.: 20: Plăci. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Reportaj. 21: Seară de dansuri şi melodii populare. 23.45: Muzică de dans. Roma. 713 kHz. 420,8 m.: 2005: Plăci. 21: Ora. Inf. Radio-jurnal. 21.25: Conf. 21.35: Muzi­că variată! 22: Teatru radiofonic. 24: Radio­jurnal. 0.15: Muzică de dans. LUNI, 1 August RADIO-ROMANLA 823 kHz. 364,5 m­. 12 kw. RADIO-BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal —Concert de dimineață (discuri): Suită din „Carmen” de Bizet; Sas­­chinka-potpuriu de Shirmann; Se­­lecţiuni din oper­eta „Floarea din Hawai” de Abraham; Fox-inter­mezzo, de Ferras; — Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri). Câteva valsuri : Vals de concert op. 47, de Glozunow (orch. siinf. din San Francisco, dirij. de Alfred Hertz); Vals impromptu in la be­mol major de Lisat (pian : Alexan­dre Brailowsky); Vals trist de Si­belius (orch. sinii, dirij. de Eugene Goossens); Vals. op. 39 de Brahms (vioară: Jacques Thibamd); La plus que lente, vals de Debussy (pian: Marguerite Long); Valsuri nobila şi sentimentale de Ravel (orch. Conservatorului, dirij. de Coppola). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Muzică modernă vocală și instrumentală (discuri). Două ba­lade de Frangois Villon de Debussy (voce: Charles Panzéra); Tocata in do diez minor și Clar de lună de Debussy (pian: Percy Grain­ger) ; Leagănele și După un vis, de Fauré (pian: Marguerite Long, voce: Ninon Valiin); Elegie de Fauré (violoncel: Maurice Maré­­chal). RADIO­ BUCUREȘTI 15: „Loteria de stat“ monolog radiofonic. RADIO-ROMANIA 15: Cântec de leagăn de Séverac (voce : Germaine Comey); Cânte­cul nopții de Severac (voce: Char­les Panzera); Fete se scaldă la soare de Séverac (pian: Blanche Selva). RADIO-ROMANIA Si RADIO-BUCURESTI 15.26: Publicaţii; Ecoul zilei. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice; Culturale. 19.17: Muzică distractivă (discuri): Tik-tak, polca şi Tr­itech-trafesch, polca de Jos. Strauss; In timpul cireşilor de Renard şi Fără un cuvânt de Legay (voce: Louis Ly­­nel); Ecoul unui cântec de Men­doza şi Fox de Mayor; Cântec Cu­ban de Prats şi Rumba de Hernan­dez; Fox de Wiebe şi Fox de Cla­­rey; Potpuriu de melodii de Lin­­cke; Tahiti, vals de Pouesique şi Dacă revii, tarigo de Richepin; Două valsuri­­de Péguri; Melodie de Engel şi Melodie de Green; Dragostea-i cam boclucaşe de Pe­­troviici şi Foae verde lin pelin; Hora lui Teişanu şi Sârba şi Hora din Teiş. 20.35: Tutunul în Economia Na­ţională, de V. Păsăreanu. 20.50: Concert de balalaici. — Quartetul „Baikal”, cond. de Boris­­U­pe ; Dans slav nr. 2 de Dvorak; Reverie de Prisovsky; Cerul alba­stru de Rixner (ghitara: Alexan­dru) ; Intermezo şi Sequ­illa din „Carmen” de Bizet; Mazurca nr. 1, de Andreev (balalaica:­­Bantzgaf); Romanţe şi arii ru­seşti aranjate de Vulpe. 21.20: Muzică de cameră (discuri): Sonata in sol minor de Schubert (vioară: Isolde Menges, pian: Ar­thur de Greef); Trio în re minor de Mendelssohn (Cortot, Thibaud, Casals). 22.10: D-ra Constanţa Băd­escu (canto): Steluţa şi luna de Sattler; Când se îndrăgosteşte o femeie frumoasă, de Sattler; Cântec de Dostal; Cântec de Delibes. 22.30: Radio-jurnal: Sport. 22.45: Concert de noapte, trans­mis de la Terasa Cercului Militar. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză. » Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30. Concert de muzică di­stractivă. 21.45. Radio-jurnal. 21.55. Conf. 22. Emisie pentru săteni. 22.10. Concert de orchestră. 22.50. Sport. Plăci. 24. Inf. Budapesta. 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.20. Recitări. 21.55. Recital de pian. 22.10. Inf. 23. Plăci. 24. Inf. 0.10. Orchestră de jazz 1,05. Inf. Viena. 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20. Muzică variată. 20.30. Reportaj. 21. Inf., Meteor. 21.10. Concert de muzică variată. 20. Inf. 2300. Köln. Concert de seară. 1. Köln. Concert nocturn. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.­­ 21.10. Conf. 21.30. Concert pentru sărbătoarea naţională elveţiană. 23. Ora.. Inf., Cronica zilei. Sport. 23.15. Plăci. Belgrad. 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. ---- 20. Plăci. 2000. Ora naţiunii. 20.50. Reportaj. 21. Plăci. 23 Inf. 23.16. Recital de canto. Roma I, 713 kHz. 420,8 m. — 20.30. Concert de orchestră. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21.20. Conf. 2100. Muzică variată. 22. Conf. 22.10. Concert de orchestră. 22.30. Concert simfonic. După concert muzică de dans. Cetiţi azi No. 24 din „UNIVERSUL LITERAR“ în ale cărui pagini îşi dau întâlnire unii dintre cei mai de seamă scriitori ai generaţiei actuale. D. prof. Nichifor Crainic scrie despre picto­rul Marius Bunescu, distins, anul acesta, cu pre­miul naţional de pictură. Nuvelele se datoresc d-nei Lucreţia Petres­­cu şi d-lui Dan Petraşencu. „Individualism şi spirit critic“ esseul d-lui dr. Nicolae Roşu , ,,Civilizaţie şi goluri“ al d-lui Const. Noica prezintă deosebit interes. Poezia este demn reprezentată prin domnii : Virgil Carianopol, Iulian Vesper, Constantin Sal­cia, Dumitru Maria Toader şi George Putneanu. Alte articole, cronici, etc., semnează domnii : Paul Miracovici, Al. Iordan, Victor Popescu, Dan Smântânescu, Const. Ene, C. Fântâneru, Mihai Ni­­culescu şi Radu A. Sterescu. Desenuri de: Geo Zlotescu, Neagu, Nicol şi Gh. Iliescu. Danie pilduitoare (Urmare din pagina II a) subliniază prevederile din te­stamentul său. „Am făcut acest testament din dragoste pentru ţara mea, care doresc să se înalţe cât mai sus pe tărâmul cul­tural“, scrie acest minunat om de omenie, om simplu că­ruia soarta nu i-a dat posi­bilitatea să se încălzească la flacăra culturii. Dar, de exemplu, ce lecţie pentru toţi cei cari s’au bu­curat de toate pământeştiile binefaceri, în vorbele cu care şi termină orânduirea ulti­melor lui voinţi : „Nădăjduesc că testamentul meu va fi un îndemn pentru bunii români pe cari Dumne­zeu i-a ajutat să adune a­­veri, să facă şi ei astfel ca şi neamul nostru român, întreg, să se folosească de bogăţiile lor...“. Acest fiu de plugari a gă­sit nota justă pe baza căreia se poate îndruma promova­rea neamului din care facem parte, ajutorarea selecţionării elementelor, în ţara în care 82 la sută din populaţie este ţărănimea fără mijloacele cerute de o oficializare para­doxală a culturii. Am înlătura o mare parte a greutăţilor ce stau în calea rezolvării acestei probleme, dacă se vor găsi cât mai mulţi imitatori ai lui Ion Stănescu, omul de muncă ale cărui fap­te de creştinească dărnicie îl pun în rândul marilor ctitori ai neamului românesc, dărni­cie despre care pomenesc ar­hivele Eforiilor şi actele de notariat ale Casei şcoalelor... I. VION CURIERJUDICIAR S-a descoperit un nou sistem de eludare a legii devizelor Am scris la timp că organele poliţiei devizelor din Banca Naţională a României au dre­sat proces-verbal de contra­­venţie contra f­irmei „Sonap“ (din b-dul Bratianu), stabilind că, graţie unor facturi ticluite de furnituri de cauciucuri li­vrate căilor ferate române, a încercat să-şi creieze, fraudu­los, depozit de devize în Ceho­slovacia. Cazul, fiind supus apoi cer­cetărilor parchetului, a fost re­zolvat ori. D. procuror Vavila Constan­­tiinescu a deschis acţiune pu­blică în cauză. Prin rechizitoriul d-sare de Vineri, a trimis în judecata tribu­nalului corecţional conform art. 2 din legea pentru sancţionarea abuzurilor la dispoeiţiunile re­­gulametului exterior (publicat in „Monitorul Oficial“ nr. 87/ 935) pe : Ion Cioroianu, decla­rant vamal al c. f. r.-ului, la vama Intrepozite , ing. Gh. Luca, din direcţia economatu­­lui C. F. R. şi Jacques Gold­­stein, procuristul societăţii „So­nap“. Câte trei sunt Învinuiţi că în declaraţiunile vamale de im­port de cauciucuri destinate administraţiei căilor ferate n­u au indicat valoarea reală de cumpărare a mărfii la origine — adică din străinătate — aşa cum impune legea sus pome­nită, ci au declarat-o pe cea din ţară, dând astfel putinţa „celui care urma să facă trans­ferul devizelor“ prinse din a­­ceastă operaţie, adică societa­tea „Vetaromană‘‘, să transfere sume superioare celor cu ade­vărat datorate. D. procuror Vavila Constan­­tinescu a semnalat totodată căilor ferate române, prin adre­să specială, că atât din proce­­sul-verbal de contravenţie cât şi din cercetările făcute de d-sa In această afacere, rezultă că frauda comisă de cei trei nu este izolată, ci trădează un sis­tem înscăunat de multă vreme şi care se practică în deosebi la această instituţie. Cere de aceea să se facă o migăloasă revizuire a tuturor comenzilor efectuate de la 1935 încoace spre a se desvălui şi celelalte lovituri similare scă­pate până acum rigorilor legii penale. Gestiune frauduloasă D. jude instr. G. M. Oprescu a procedat Vineri la efectuarea pro­cedurii contradictorii în cauza pri­vitoare pe d-na Louise Apostol, — soţia cunoscutului om de bine D. Apostol din Brăila —, învi­nuită de gestiune frauduloasă. D. procuror Odăgescu a men­ţinut rechizitoriul d-sale intro­ductiv, de urmărire penală, contra inculpatei. A arătat anume că d-na Louise Apostol a fost obligată să ser­vească în fie­ce an Primăriei Brăila o rentă importantă din „fructele” stocului de efecte şi acţiuni ce i s-a încredinţat ca legatară a defunctului şi că — departe de a împlini mandatul ce i s’a încredinţat, dimpotrivă — a irosit chiar fondul legatului, zădărnicind astfel destinaţia (bi­nefaceri şi burse) rânduită în testamentul său de Dimitrie A­­postol. In asemenea condiţiuni, a con­chis d. procuror Odăgescu, fap­tul de „gestiune frauduloasă" im­putat, e pe deplin consumat și dovedit, de aceea a cerut trimi­terea învinuitei în judecată. Magistratul anchetator a decla­rat instrucţia terminată. In cursul săptămânii viitoare se va da şi ordonanţa definitivă. S’a ordonat facerea unei noui expertize a pavag­iilor din Galben Instrucţia judiciară in aface­rea pavagiilor — executate de „întreprinderile Mateescu” în sectorul I (Galben) al Munici­piului Bucureşti — a continuat şi Vineri, toată dimineaţa. D. judecător Oprescu al cap. 9 a ascultat, mai întâi, într’un supliment de lămuriri pe d. I. Săbăreanu, fostul primar al sec­torului în chestiune. Apoi a pă­şit la rezolvarea cererii, formu­late încă dela începutul cerce­tărilor de d. ing. Barbu Alexan­­drescu — fost director al comu­nicaţiilor Municipiului — de a se efectua o nouă expertiză techni­­că în cauză. Cererea a fost admisă. S-a dispus, ca urmare, consti­tuirea unei comisiuni mixte de contra­expertiză în care se va desemna trei ingineri specia­liști. Falsificatorii de coli timbrate Trib. Ilfov s. II, format cu d-nii judecători Makarovici, Berleacu și procuror Giroveanu, a judecat Vineri, în continuare, procesul falsificatorilor de coli timbrate de câte 1000 și 2000 lei. E vorba de fostul ajutor de grefier de la judecătoria de mun­că, Rebengiuc Gheorghe, şi de complicii şi tăinuitorii lui E­­manuil Uţă, Ştefan Răzlog, Ár­pád Şoimuş, Andrei Şoimuş, Na­­dolu Vladuţu, Herde Niculae, Mi­hail Oprescu, Const. Mateescu, Bălăşescu şi Anghelescu-Pot­­coava. S-au audiat numeroşi mar­tori cari au arătat chipul cum „lucrau“ falsificatorii şi, mai ales, cum lăsau — prin debi­tele de tutun şi pe coridoarele tribunalului — colile plăsmuite. Procesul s’a amânat apoi la 5 August pentru ascultarea ce­lor din urmă martori ai cauzei şi când — fie că aceşti mar­tori răspund, fie că nu răspund chemării justiţiei — se va păși in fond. Fraudele de la primăria sectorului IV Verde D, jude in str. Simionescu al cap. 8, a redactat ordonan­ţa definitivă de trimitere în judecata tribunalului corecţio­­nial­a prădătorilor primăriei sectorului IV Verde — Alexan­dru Apaipovici, Ion Antonie, Gh. Udroiu ş. a. — urmaşii, în apu­cături, ai lui Menelas Valveris. Precum am scris la timp, in­culpaţii sunt dovediţi că prin iscusite plăsmuiri de ordonanţe de plăţi fictive şi prin contra­facerea semnăturilor funcţiona­rilor superiori ai municipiului însărcinaţi cu mânuirea şi cu controlul mânuirii fondurilor comunei, au delapidat peste zece milioane lei. Ordonanţa definitivă, dim­preună cu dosarul voluminos al afacerii, vor fi înaintate chiar azi tribunalului spre a fi îndru­mate instanţei de judecată. Toţi culpabilii sunt menţinuţi în stare de arest. S-au luat, totodată, măsuri de sechestrarea întregei lor averi pentru desdăunarea primăriei, precum şi de trimiterea lor în faţa comisiunii pentru controlul averilor (conform legii pentru apărarea patrimoniului public). I Piraţii fondurilor de aju­tor şi asistenţă ale Casei Asigurărilor in boxa corecţionalului Vineri, s’a dat ordonanţă de­finitivă de urmărire penală con­tra tuturor celor 27 de piraţi ai fondului de ajutor de înmor­mântare şi de asistenţă, dela Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. D. jude in str. Oprescu, al cap. 9, care a instrumentat în aceas­tă vastă şi cutezătoare hoţie, sa­vant organizată, a menţinut în totul rechiziţiunile ministerului public — puse de d. prim procu­ror Radu Pascu — şi i-a trimis pe toţi prevaricatorii, în frun­te cu Alexe Andrei, Gr. Rădu­­lescu, insp. I. Dinescu ş. c. l., în faţa instanţei de judecată. Faptele inculpaţilor spoliind sângeros avutul statului, s’a apli­cat regimul — de grabnică ju­decata — prescris de lege pentru apărarea patrimoniului public, astfel că procesul se va judeca chiar în cursul­­­unei ce vine. Diverse Trib. Ilfov s. I com. a declarat Vineri în stare de faliment firma V. Nissanian din str. IncîijJHji 2. * Ionel Alsenek, directj ţiei de voiaj „Mercur”, mis­eri în judecata tj corecţional fiindcă ^ clandestin în ţară nn fj de acţiuni ,,Astra valoare de peste trj lei). Anul al 55-lea Nr. 206 Luni , August 1938 Tumultuoasa copilărie a Ducelui (Urmare din pagina I-a) amintesc, perfect de ştrengarul de altădată. I se întâmpla adesea să plece dimineaţa, în hoinăreală pe câmpuri, neluând decât o bucată de pâine şi o ceapă. Se întorcea abia seara, pe înoptat. D-na Mussolini ca să fie sigură că băiatul nu se va rătăci, îi agăţa de şorţ o bucată de pânză albă purtând numele şi adresa copi­lului („bambino”). Astfel foarte adesea, era adus acasă, de vre-un tăietor de lemne sau de vre-un negustor ambulant... HOINĂREALĂ. IN LOC DE ŞCOALA Deşi mama sa era învăţătoare, tânărul Benitto avea oroare de şcoală. De câte ori n’a venit, la mine să-şi scuze absenţele. Era incorigibil. D-na Mussolini era dezolată că-l vedea hoinărind în loc să vie la şcoală şi se stră­duia să-l facă să recâştige timpul pierdut. Pot afirma că dela 1890 până la 1894 (avea atunci 7 şi 11 ani) Benitto nu a venit mai mult de o sută de ori la şcoală... Avea a­­proape 12 ani şi nu ştia încă să citească... Dar, ce e drept, era mai la largul lui, când era vorba să bată pe băieţii de vârsta lui. D-na Mussolini venea adesea să mă întrebe dacă fiul ei fusese în clasă. Bine­înţeles, că nu. Atunci porneau să-l caute. 11 gă­seau adesea într’un hambar, cu caetul într’un buzunar și creionul în altul... Dar cu toate bătăile ce-i da tatăl său, nimic nu-l împiedeca ca a doua zi să înceapă aceeași poveste. ÎNCLINĂRI ARTISTICE Personal, eu nu eram de loc îngrijorat de tânărul Benitto. Sub natura lui răzvrătită, el îmi apărea ca un băiat foarte inte­ligent. In plus, — de ce ţi ’aş mărturisi-o ? — mi se păruse că, descopăr în mentalitatea lui, nu un şef, ci o înclinare de spirit, esenţialmente artistică. Mai am încă şi azi câteva de­senuri ale tânărului şcolar. Mi s-au oferit preţuri bune pe ele... dar nu le-aş ceda niciodată. După părerea mea, aceste schiţe sunt excelente, dacă se ia în seamă mai ales, vârsta la care le-a desenat Ducele. (Sin­gurul exemplar de care am con­simţit să mă despart, se găseşte în posesia d-nei contese Edda Ciano, căreia i l-am dat în ziua căsătoriei sale). Să devie artist, aceasta părea să fie vocaţia tânărului Musso­lini. Totul în firea lui, indepen­denţa ca şi dragostea lui de câmpie, ca şi nevoia lui de a fi singur, totul îl predispunea pen­tru o astfel de carieră. De aceea, mă feream să-l cert prea mult. Simţeam în el o voinţă de care era zadarnic să te izbeşti. Îmi amintesc o aventură pe care sunt încredinţat că şi Du­cele şi-o aduce perfect aminte. PIERDUT IN MUNŢI Era în toiul iernii, pe un ger grozav. Benitto trebue să fi avut vre­o 8 ani. Era îmbrăcat, după obiceiul lui, numai cu o cămaşă şi pantaloni, când, plecând de la şcoală, porni să se plimbe prin munţi. Seara, d-na Mussolini, foarte îngrijorată, veni să-mi spuie că nu se întorsese încă Abia târziu de tot, noaptea, nişte­ călugări de la mănăstirea Faenza îl aduseră acasă. Ei îl descope­riseră rătăcind prin munţi... Şi copilul deveni în curând priete­nul acestor călugări la care găsi mai târziu, în timpul perioadei frumoase a vârstei de 15 ani, un refugiu şi multă bunăvoinţă. Benitto, într’adevăr, ducea la această vârstă o viaţă atât de in­dependentă, încât când se îna­poia prea târziu acasă găsea uşa închisă. Era silit atunci să se ducă să ceară adăpost la mănă­stiri. I LA 12 ANI NU ŞTIA SA CIN* TEASCA Aceşti călugări de la Faenza au­ fost, dealtminteri, singurii oa­meni cari au avut un ascendent asupra lui Benitto. Lângă ei, şi-a completat el educaţia, până aci foarte insuficientă, de vreme ce, la 12 ani, prefera să-şi tălmă­cească gândurile mai curând, prin desen, decât prin scris. Totuşi, adesea mi s’a părut căl văd în violentele reacţiuni ala acestui teribil elev, semnele unei considerabile puteri de imagina­­ţie, îndată ce s’a mai „cuminţit* puţin l-am văzut venind câte­odată la biblioteca şcolii. Căuta de preferinţă povestirile istorica despre Roma. In ciuda celor ca s'a spus, nu părea, la acea e­­pocă să fi avut vreo preferinţă pentru epopeea napoleoniană... Astfel, anii copilăriei trecură, până în ziua în care d-na Mus­solini veni să-mi spuie că Be­nitto, căruia îi dase câţiva bani, ca să se ducă să-şi încerce noro­cul în America, după cum do­rise, se oprise, în loc, în Elveţia. ERA MENIT PENTRU O MARE MISIUNE El a cunoscut în această ţară clipe de mizerie. A fost chiar, arestat pentru vagabondaj. Dar şederea acolo nu i-a fost nefo­lositoare. A învăţat franceza şi a terminat în bibliotecile de la Lausanne să-şi şlefuiască o mare inteligenţă. Am revăzut pe ve­chiul meu elev la 19 ani. Se schimbase mult! Personalitatea lui se afirma în mod puternic. Din această clipă, am ghicit că Benitto, copilul nesuferit de al­tădată, era menit pentru o mare misiune. Fără îndoială, îl mai așteptau mari încercări. Dar e­­ram sigur că va ajunge ceva. Și când am aflat că a fost arestat la Forli, pentru că îndemnase pe lo­cuitorii acestui orășel să protes­teze împotriva urcării preţului laptelui, am avut certitudinea că viaţa lui nu se va termina fără o mare aventură... Povestea cu­ laptele a fost punctul de plecară al aceluia care trebuia să reno­veze frumoasa noastră ţară. Aşii s’a născut: independent, volun­tar, şef, așa a rămas ss. Delet înapoierea lui, la 19 ani, nu l-am mai revăzut decât foarte rarii Dar, de câte ori, vine la Dovid Predappio, nu uită să-mi facă o vizită. Împreună, evocăm atunci zilele copilăriei sale. Iar el, su­râzând, cu bunătate, îmi spune: — Viu acum pentru zilele îft care uitam să viu altădată. Copyright by Presse actuality and „Universal“ (Reproducerea chiar parţială interzisă). Cooperarea forţelor in lupta sanitară (Urmare din pagina I-a) dat şi de mai lungă aplicare, ca unul ce iese din atributele şi posibilităţile imediate ale de­partamentului iniţiator, in­trând în sfera de lucru a ce­lorlalte departamente. Dar tocmai de aceea socotim că s’a procedat foarte practic şi foarte sănătos, când pentru desfăşurarea în condiţiuni de eficacitate a acestei campanii s’a apelat la colaborarea auto­rităţilor depinzând de ministe­rele apărării n.­­ţionale, interne­lor, cultelor, educaţiei naţiona­le, cum şi de inspectoratul pre­gătirii premilitare-Programul cuprinde o serie de măsuri pentru asigurarea igienei satelor, c...e necesită lucrări importante de asanarea şi drenarea mlaştinilor, de con­struiri şi îmbunătăţiri de fân­tâni, apoi o alimentare mai substanţială a populaţiei ţără­neşti, care trebue să vină dela o condiţiune de viaţă econo­mică mai ridicată a ţăranului, dela o cultură mai variată şi mai raţională a pământului din care nu trebue să lipsea­scă zarzavaturile, fructele, a­­poi preparatele laptelui, etc. In această direcţiune, pro­gramul campaniei sanitare cu­prinde prevederi precise şi a­­nume: — asanarea prin drenare, colmatare, petrolizare, etc., a micilor depozite de apă consti- i tuind tot atâtea cuiburi de tar- i ve de anofeli; — ameliorarea alimentării­­ cu apă prin construcţii de fân-­­ tâni separate pentru oameni şi­­ pentru adăpatul vitelor, şi îmbunătăţirea şi curăţirea ce­lor existente; — raţionalizarea alimentării rurale şi propaganda în fa­voarea alimentelor protectoa­re în special pentru sugaci, copii de toate vârstele, gravi­de, etc.; propaganda în favoa­rea grădinilor de zarzavat şi cuptoarelor de pâine şi a uti­lizării fructelor în prepararea­ de marmeladă, etc. Prin urmare, acţiunea con-* dusă de cele 284 echipe medi­co- sanitare trebue să meargă paralel cu acţiunea echipelor de agronomi, technicieni, con­structori, etc., cum şi cu tot ce trebue să vină de la o politi­că dinamică permanentă, în­chinată înviorării morale şi materiale a satelor noastre. E drept, că lucrări meritorii s’au făcut şi până acum în u­­nele din aceste direcţiuni, cum­ este, de pildă, asanarea lacuri­lor din jurul Bucureştilor, a­­sanarea lacului Agigea, care au dus la stârpirea focarelor de malarie endemică. Ele tre­­buesc continuate şi extinse în­ toate sectoarele, care intere­sează şi pun în joc sănătatea naţiunii şi ridicarea ei morală şi materială. Odată încolţită sămânţa şi odată desfăşurate forţele de luptă, avem nădejdea că roa­dele culese nu vor desminţi nici nobilele intenţii ale ini­ţiatorilor, nici eroicele silinţe depuse pentru izbândirea lor. Steagul desfăşurat trebue să ducă la biruinţa aşteptată. H. I. înscrierea viperi­lor in corpul silvic Primindu-se la ministerul a-­­ te de acest departament de a­griculturii cereri pentru inscri­eri de ing­ineri in corpul tehnic silvic, din partea diferitelor au­­­toriltăţi, instituit diurna, sau parti­­ciiari, pe data în care au fost adţi în serviciu şi dela care n au funcţionau, ministerul atenţiunea tuturor cl­­por sau serviciilor ţigndin­nu numi în serviciu nici un in­giner silv­ic, până ce nu a făcut dovada că a fost înscris în cor­pul tehnic silvic. Această înscriere în corp este pentru instituţie garanţia tittdiuu­rilor obţinute şi a cetăţeniei ro­mâne a candidatului. ^ 1 A r .

Next