Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 282-297)

1938-10-16 / nr. 282

. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA L Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 linii în sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări etc 60 Ştiri artistice, judiciare, şcolare ’ 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 130 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 40­0 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum launţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informa­ţiuni nedepăşin­d 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la Informa­ţiuni nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia V Acte de mulţumire : II. Acte de mulţumire la informaţiuni vi .- Cutia cu scrisori, plasat lângă text I " '­­ Extracte de divorţ simple, bucata 1 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif " Special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc. lei Anunţuri comerciale y­ pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale y2 pagină lei Anunţuri comerciale y4 pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale y1 pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. n 1 r La angajarea de linii se va fixa im termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari 4 coloane se taxează în cate­goria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indife­rent numărul de linii Ce trece peste patru coloane tarif dublu. . Reclamele pentru ziare, cărţi, re­gi 25 25 50 50 Lei 400 Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi in­­formaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20, etc, linii. Orice anunţ cerut să apară Du­minica şi sărbătorile legale, 25 la­ sută In plus. Orice anunț plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută In plus. Orice anunț cerut să apară spe­­cial se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor VI­I Anunțuri de licitaţii până la o valoare de la 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţiuni lei 25 Procesul accidentului de automobil de lângă Găeşti (Dîmboviţa) în Târgovişte, 13 Oct. Astăzi, trebuia să se judece la secţia IlI-a a trib. local, proce­sul groaznicului accident de au­tomobil, întâmplat în ziua de 24 Septembrie 1936, pe şoseaua na­ţională Bucureşti-Piteşti, în a­­propiere de Găeşti, accident în care şi-a găsit moartea, în chip atât de tragic, tânăra Margareta Ştefănescu-Mincu, la câteva ore după celebrarea cununiei reli­gioase la Bucureşti. Se ştie că a fost dat judecăţii,­­pentru omor prin imprudenţă, şoferul Vasile Galla, care con­ducea maşina nr. 654 Ploeşti, proprietatea soc. „Concordia”, din a cărui vină, s’a produs cioc­nirea cu maşina în care călăto­reau soţii Mincu, la o moşie din judeţul Muşcel, spre a-şi petre­ce luna de miere. Completul trib, format din d-nii: preşedinte Lucian Gheor­­ghiu, judecător G. Niculescu, procuror Alex. Popescu şi gre­fier P. Comanescu, a amânat ju­decarea fondului la 16 Noembrie, a. c., din cauză că au absentat d-nii avocaţi: Grigore Iunian şi Valjean. REVIZUIREA DISPENSAŢILOR ‘ Cercul de recrutare Bucureşti aduce la cunoştinţa tuturor dis­pensaţilor medical, reformaţilor, scutiţilor şi improprii de serviciul militar înscrişi la contigentele 1922 până la 1938 (născuţi în anii 1900-1914 inclusiv), că verificarea şi revizuirea medicală se vor face la comandamentul 2 teritorial, str. Fântăriei 5, în zilele urmă­toare: 2 Noembrie, ctg. 1922 şi 1923; 3 Noembrie, ctg. 1924 şi 1925; 4 Noembrie, ctg. 1926 şi 1927; 5 Noembrie, ctg. 1928 şi 1929; 7 Noembrie, ctg. 1930 şi 1931; 9 Noembre, ctg. 1932 şi 1933; 10 Noembrie, ctg. 1934 şi 1935; 11 Noembrie, ctg. 1936, 1937 şi 1938. In zilele de 12 şi 14 Noembrie, se vor prezenta oameni din conti­­gentele 1922-1938, cari din diferite motive bine justificate au fost absenţi la revizuirea contigente­­lor­ respective. Concertele maestrului George Enescu­ ­­Maestrul Enescu va da, toamna aceasta, şease concerte la „Ate­neu“. Primul concert va fi la 8 Noem­brie, cu concursul la pian al d-l­ui R. Mihail. In program sonate de Beethoven, Enescu și Frank. Concertele următoare vor fi la 12 Noembrie (sonate, la pian d-ra M. Cocărăscu)­, 18 Noembrie (so­nate, la pian d. C. Silvestri), 22 Noembrie (ultimul concert de so­nate, cu concursul d-nei Muza Ciornac) și la 25 și 27 Noembrie (vioară, cu acompaniamentul d-lui I. Filipnescu). Biletele s-au pus în vânzare la „Doina“, calea Victoriei 42. Cal&ncLat* SAMBATA, 15 OCTOMBRIE Ortodox : sfântul Mantir Lucian Preotul Anitioc­hiei (­ 1582). Protestant : Hedviga. Evreesc : 20 Tisri 5698. Sucoth (Castele), ziua VLa. Mahomedan: 20 Sa­ban 1375. Răsăritul soarelui 633. 17.32. apusul Stabilea orariului pentru magazine Ultimă consfătuire a comercianţilor­ ­Joi după amiază s-a ţinut la Camera de comerţ ultima consfă­tuire a comercianţilor, în vederea stabilirii noului orar de deschi­dere şi închidere a magazinelor. Au participat reprezentanţi ai asociaţiilor magazinelor de fri­zerie şi coafură şi ai coaforilor de dame. De asemeni, au fost prezenţi d-nii: Eremia Munte­nescu, preşedintele Sfatului ne­gustoresc sectorul XV Verde, V. Erhan, inspector general al muncii pentru Capitală, şi Straja, de la Camera de muncă. A prezidat d­r. P. Niculescu Ritz, membru din comisia interi­mară a camerei de comerţ. D. preşedinte D. P. Niculescu Ritz, sintetizând doleanţele ex­primate, a arătat că trebueşte avut în vedere atât interesul pu­blicului, cât şi al patronilor şi sa­lariaţilor. D-sa a arătat că ac­tuala lege este mai elastică,c­ea cuprinzând toate interesele, însă trebue respectată. Toată lumea a fost de acord cu orariul 15—20 (22) şi cu ora 13 de închidere la prânz. Pentru ora de deschidere dimineaţa se va acorda o tole­ranţă, de care însă nu trebue abuzat. In ce priveşte Duminica dimi­neaţa ,s’a arătat multă înţelegere şi respect pentru demnitatea de om, ceea ce este bine întrucât crează o atmosferă socială mai prielnică. Moravurile sunt însă în contra unui repaos absolut Duminica, iar controlul se face greu în această zi. Ar trebui ca toa­te saloanele de frizerie şi coa­fură să fie clasificate şi intabu­late. Când se va face aceasta — probabil prin bresle — să se stabilească pentru frizerii un o­­rariu identic cu al farmaciilor , adică în zilele de sărbătoare, prin rotaţie, lui număr de fri­zerii să lucreze, iar restul să fie închise­ UNIVERSULAnul al 55-lea Nr. 282 Du­­minica 16 Octombrie 1938 (%Uxc­L& SAMBATA 15 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Dominoul negru” de Auber, Vals şi Mazurca din „Cop­­pélia” de Delibes. Radio-jurnal: Continuarea concertului (discuri): Selecţiuni din opereta „Mikadoul” de Sullivan; Suită din „Carmen” de Bizet. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora; Culturale, Sport; Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri): Muzică distractivă: Bighină de Por­ter şi Micuţa Carmen, marş spaniol de Bortz; Mary de Richardson şi Dragostea mea e ca un roşu tran­dafir, cântec popular englez (voce: Joseph Histop); Tahiti, vals de Poussigue şi Dacă revii, tango de Richepin; Ultimul vals, lied şi dans rus şi Jana, dans şi cântec româ­nesc; Potpuriu de melodii de Paul Lincke. 14.10: Ora; Mersul vrerii; Radio­jurnal. 14.30: Muzică spaniolă (discuri); Dans spaniol paso doble de Mar­­quina; Solea şi Seguedillas; Dans spaniol de Font şi Seguedila de Romero; Două melodii de Fernan­dez şi Cântec asturian; Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian: Arthur Rubinstein); Cântec de plaje de Granados şi Sevillana de Longas (voce: Tito Schipa); Requiebros de Gaspar Cassado (violoncel, auto­rul); Dans spaniol No. 6 de Grana­dos (Orch. simf. din Madrid dirij. de Fernandes Arbos). 15.20: Varietăţi. Radiofonice. 18.15: Ora „MUNCA şi VOE BUNA”. I. Ing. P. Dulfu: „Ceasul rău în munca industrială". II. Muzică. III. Din câmpul muncii (Comu­nicări). • 19.15: Ora. Mersul vremii. 19.17: Concert de după amiază. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Serenada cu­­bană de Midgley; Cântec de lea­găn slav de Neruda; Sărbătoare persană de Toshitomo; Nocturna de Fr. Liszt; Serenada de Max Bruch; Meditaţie din opera „Thais” de Massenet; Gavotă; Musete din Armida, de Gluck şi Gavotă de Gossec. 19­ 50: Marea noastră, de prof. N. Daşcovici, secretar general la Mi­nisterul Educaţiei Naţionale. 20.05: Continuarea concertului Orchestrei de Salon Radio: Selec­ţiuni din opereta „Boccacio” de Suppé; Rondo de Haydn; Cântec indian de Rimsky-Korsakoff; U­­vertură la „Dama de pică” de Suppé. 20.40: D-ra Lisette Dima (canto): Pasărea in pădure de Wilhelm Tau­­bert; Aria clopoțeilor din „Lakmé” de Delibes; Sevillana de Massenet; Arie din „Perla Brazilei” de Fek­­eién David. 21: Poșta Radio. 21.15: Muzică de dans. — Jazzul Ghindă: Dacă vreți să dansați, fox de Fiorito; Dulce ca dragostea, fox de Chaplin; Far’că ori ne-am iubit ,tango de Dendrino; Dragos­tea trece, fox de Gershwin; Cristo­­for Columb, fox de Clinton; Big Aple, de Joe Sad; Habar n’ai tu, tango de Vasilescu; Doamna pe­trece de Rodgers; Frunze căzute, slow de Kletsch. 22: Sport; Radio-jurnal: 22.20: Continuarea muzicii de dans: îmi bate inima, tango de Va­silescu; Bebe, fox de Clinton; Pen­tru mine eşti frumoasă de Secun­da; Nu te întrista, tango de M. Constantinescu; Spooky ia vacanţă, fox de Clinton. 22.45: Concert de seară al Or­chestrei Costică Tandin, transmis de la restaurantul „Coşna”. 23.45. Jurnal străinătate In limba franceză și engleză. 24-1. Concert de noapte (discuri). * VIENA, 507 m. 592 kHz 150 kw. — 21.10. Orchestră de dans; 23. Inf.; 23.30. Berlin. Concert de seară: 1. Breslau. Concert nocturn. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.15. Plăci; 20.30. Ora na­ţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Seară populară; 23. Inf.; 23,15. Concert de orchestră; 23.45. Muzică de dans. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30. Concert de orchestră; 20.50. Cro­nică; 21. Ora, Inf. Radiojurnal; 21,20. Conf.; 21,30. Muzică variată; 22. Teatru radiofonic; 24. Radio­jurnal: 0,15. Muzică de dans. DUMINICA 16 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri); Uvertură la „Fiica regimentului” de Donizetti; Valsuri din operetele Dragoste de ţigan” de Lehar şi Sânge polonez” de Nedbai; Radio-jurnal: Fantezie pe motive de Offenbach; Dansul făcliilor de Meyerbeer. 9.50: Incheerea programului dimi­neţii. 9.55: ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 13.15: Ora; Culturale; Sport; Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz; Orches­tra Petrică Moţoi; Arii naţionale; Să-ţi cânt un cântec de iubire, vals boston de Vasilescu; Miraj, tango de Vasilescu; Vioara, vals boston de Vi­lnov; Arii naţionale. 14.10: Ora; Mersul vremii; Ra­dio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi; Romanţe şi Arii naţionale; Nu mă uita, vals de Waldteufel Mi-am pus busuioc in păr, cântec de Vasilescu; Pot­puriu de tangouri româneşti; Ro­manţe şi Arii naţionale. 15.10: ORA VESELA; ION MA­NU.15.30: Val. Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15.45: Cântece populare. Ion Lui­­ean (canto): Dragă codrule de Mon­­ţia; Ce te legeni codrule de Sche­­letti Oi mândruţa mea; Fă Mărie; Căpitane de judeţ; Mărie şi Mă­­rioară. 16.05: Sfaturi pentru gospodari. 16.25—17.10: Taraful Cantică Boe­­ru; Hora de la Topoloveni; Dă-i Doamne şi omu­lui (voce: Mia Vlăs­­ceanu); Aseară pe vreme rea (voce: Mia Vlăsceanu); De doi ca la mun­te; Tulesc oile din munte( voce: Cantică) Vin mândruţă lângă mine (voce: Cantică); Solo ţambal; Cion­­tică; Vine cucul de trei zile (voce: Cantică); Brâuleţul ca la Stâlpeni. 19. Ora; Mersul vremii. 19.02; Actualităţi medicale. 19.17; Concert de după amiază; Fanfara Regimentului 8 Grăniceri, cond. de Lt. Mihail Niculescu; Grănicerul de la Nistru, marş de Alex. Marian; Voci de primăvară, vals de Johann Strauss; Guarany, uvertură de A. Gomez; Veselie câmpenească, potpuriu de Mihail Niculescu; General Argeșeanu, marș de Mihail Niculescu. 19.58. SPORT: REZULTATELE TECHNICE. 20: BRAZILIA; ORA ORGANI­ZATA DE SOC. „AMICII AMERI­­CI DE SUD”. C. .intui E. S. Frei­tas de Valle, Ministrul Braziliei la Bucureşti; Muzică braziliană (discuri): Brazilia de azi, de M. Popovici 21: SPTAMANA: 21.15: Concert de seară:­ Orches­tra Radio, dirij. de Th. Rogalski, canto: Adrian Cirţiu: Vals impe­rial de Johann Strauss: Romanţă de Schmalstich; Arie din „Frumoa­să e lumea” de Lehar (voce: A­­drian Cirţiu); Arie din „Ţara su­râsului” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Malaguena de Moskow­­sky. Fantezie de Urbach pe motive de Weber. 22. Radio-jurnal: 22.10: Continuarea concertului: Cântec de leagăn de Frimi; Arie din „Paganini” de Lehar (voce: A­­drian Cirţiu); Două arabescuri de Debussy; Arie din „Frasquita” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Ga­votă de Popper; Menuet de Boc­cherini; Arie din „Frederica” de Lehar (voce­: Adrian Cirţiu); Arie din „Giuditta” de Lehar (voce: A­­drian Cirţiu); Dans rus de Ceai­­kowski. 23. Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15; Muzică distractivă (discu­ri): Polca de Derksen şi Vals de Freundorfer; Două cântece din o­­pereta „Rip” de Planquette (voce: Pierre Deldi); Vals-serenadă de Plato şi Serenadă napolitană de Winkler; Vals de Towers; Selec­ţiuni de melodi; Paso doble de Vit- Iajos și Manuela, canțonetă de Ma­­duro (voce: Pilar Arcos); Ceasor­nicul și Hora­caiu. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21. Plăci; 21,45. Sport; 22. Mozaic muzical; 22,40. Conf.; 23,20. Muzică de dans; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.10. Orchestră de dans; 20.10. Conf.; 20.40. Recital de țam­bal; 21. Sport; 21.10. Conf.; 22.40. Inf.; 23.05. Concert de orchestră; 0.20. Orchestră de jazz; 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. ; 20.15. Plăci; 20.30. Conf.; 20.45. Sport; 21. Inf., Meteor; 21.10. Pro­gram distractiv; 23. Inf., Sport; 23.30. Concert de muzică variată şi de dans. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.15. Plăci; 20. Ora naţiu­nii; 20.50. Reportaj; 21. Melodii po­pulare; 22. Selecţiuni din opere; 23. Inf.; 23.20. Concert de orches­tră; 23.45. Muzică de dans pe plăci. ROMA, 713 kHz. 420.8 m. 20.25. Plăci; 21. Ora. Inf., Radiojurnal; 21.25. Conf.; 21.35. Muzică variată; 22. „I quattro rusteghi” operă de Wolf-Ferrari După operă muzică de dans. SOFIA, 354.9 m. 850 kHz. 100 kw. ; 7.10. Muzică ușoară; 7.30. Mu­zică populară; 8. Inf.; 8.15. Concert variat; 8.50. Serviciul religios; 11.30. C­onf.; 11.445. Concert; 13. Muzică populară; 13.30. Inf.; 13.45. Concert variat; 14.20. Muzică uşoară şi de dans; 17. Ora satului; 18. Ora co­pilului; 19. Muzică uşoară; 20. Mu­zică populară; 21. Recital de canto; 21.30. Inf.; 21.35. Selecţiuni din o­­perete. 22:45. Muzică de dans. ---------XX®»XXX--------­ ­­NQU­I VÂNATUL cu PENE din ROMÂNIA de Dr. R. I. CALINESCU No. 84-85 din BIBLIOTECA AGRICOLĂ A ZIARULUI „UNIVERSUL“ . Preţul 20 lei la librării şi depozitari, 4005 Vasul german „Enden“ va sosi la Constanţa Constanţa, 13 Oct. Autorităţile portului nostru au fost înştiinţate că, în ziua de 4 Noembrie a. c., va sosi aci cru­­cişetorul german „Enden”. Vasul german întreprinde o vizită în Mediterana şi Marea Neagră, cu prilejul căreia va face escale în mai multe porturi, printre cari şi portul Constanţa. Remarcăm că aceste este pri­mul vas german care ne vizi­tează de la rzboi încoace. Curier judiciar Liberarea lui G. Moţune şi P. Ştefănescu Trib. Ilfov s. I corn., format cu d-nii judecători Tănăsescu, Mi­­tulescu şi procuror Demetriu, a examinat joi, ca instanţă de re­confirmare, mandatele de are­stare ce s’au lansat contra secre­tarului comisiunei de echivala­re a diplomelor străine de me­dici, din ministerul sănătăţii, d. Gheorghe Moţune şi contra fo­stului secretar de avocat Pache Paul Ştefănescu, implicaţi în a­­facerea Manevici. Apărarea a arătat că pentru fapte pe cari inculpaţii le tăgă­duiesc, sunt deţinuţi totuşi în­­tr’o prevenţie pe cât de înde­lungată (zece luni) pe atât de nejustificată. S’a cerut de aceea să se pună capăt acestui tratament protiv­­nic spiritului şi stărei legii li­bertăţii individuale. Reprezentantul ministerului public a pus concluziuni tot în acelaş sens, pentru infirmare. Tribunalul a infirmat ambele mandate şi a dispus imediata li­berare a celor doi preveniţi. Tratatele de pace n’au îngrădit dreptul naţiunei române de a’şi verifica cetăţenii Am publicat la timp deciziunea instanţei noastre supreme de ca­saţie şi justiţie prin care — res­pingând recursurile unui lot de evrei basarabeni cari protestau contra ştergerii lor din listele de cetăţeni ai României Unite — a hotărît că art. 67 al. II, din le­gea naţionalităţii este perfect constituţional. Precum se ştie, acest articol prevede normele de înscriere în registrele de cetăţenie ale băşti­naşilor din provinciile unite. înalta Curte în secţiuni unite — sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Andrei Rădulescu — a desbătut joi încă un aspect al problemei constituţionalităţii disp. art. 67. De astă dată reclamanţii erau tot evrei, dar din Bucovina (Adolf Tisch, Nagsim Natan Wander, Frieda Wurmbrand, Moses Horo­­vitz ş. a.). Şi aceştia, ca şi consângenii lor din Basarabia, fiind dovediţi că n’au nimic comun cu glia ţării şi cu neamul românesc, şi că au reuşit să se strecoare în „liste” doar prin fraudă şi falsuri, au fost revizuiţi şi radiaţi. S’au pornit atunci cu apeluri şi recursuri, pretinzând că au cetă­ţenia română de plin drept şi că deci nu puteau fi supuşi nici unei formalităţi pentru valorifi­carea acestei calităţi. Au conchis, prin urmare,­­ art. 67 al. 2 din legea pentru do­bândirea şi pierderea naţionali­tăţii române , prin cari au fos obligaţi să-şi dovedască origine şi drepturile în anumit termen­­ este neconstituţională şi că, pe deasupra, calcă chiar şi prescrip­ţiile tratatului minorităţilor ale tratatului de pace din S Germani. S’a arătat însă, în faţa Su­premei Curţi, că tratatele d pace n’au îngrădit dreptul na­ţiunei române de a-şi verific cetăţenii şi încă mai puţin n’a putut interzice statului roma liber să reglementeze punere în aplicare a pactelor interna­ţ­ion­a­le la cari a consimţit. Dacă este adevărat că locui­torii cu adevărat băştinaşi­i provinciilor surori alipite, a dobândit cetăţenia de pli drept, tot atât de adevărat e şi că legile ţării au toată tăria s rânduiască termenele şi mijloa cele ce trebuiesc respectat pentru ca cei îndreptăţiţi­­ beneficiul lor să obţină co­nsfi­­ţirea calităţii de români. Art. 67 face tocmai acest­­­ficiu, împlineşte exact ace rast — şi nu atinge nici un prin­cipiu de Constituţie precum­­ nesocoteşte nici o dispoziţ­iin tratate. înalta Curte a respins şi ! CITIŢI UNIVERSU­L LITERAR nr. 35, din 15 octombrie. Din sumarul bogat al acestui număr desprindem urmă­toarele preţioase colaborări: V. Voiculescu: Câmpulungul (poem); Vladimir Streinu: La început de an literar; Octav Dessila: Un revelion (nuvelă); Ovidiu Papadima: Despre adevăr şi tehnică; Victor Popescu: Legenda lui Tristan şi Isolda; George Acsinteanu: Satul „George Cair“; Neagu Ră­dulescu : Republica pescuitorilor de stele, viaţa de veselie şi tristeţi a scriitorului român; Iolan Földeş: Strada Motanul Pescar; Gheorghe Ion Florian: Mickey se apără; Axente Se­ver Popovici: Bloc, discuţii libere; Valeriu Olaniuc: Mahalaua noastră, versuri, Mugur Mardan, Octav Sergeţiu. Cronici semnează d-nii: Romeo Alexandrescu, Paul Mi­­racovici, Victor Popescu, Traian Lalescu, Olimpiu Boitoş şi Constantin Fântâneru. Desense de Neagu și Zlotescu. -­­ Exemplarul 5 lei. Ameninţările Ungariei faţă de Cehoslovacia 9 (Urmare din pagina 1-a) că Marea Britanie se consideră legată de protocolul de la Mu­­enchen şi că în cazul unui atac neprovocat împotriva Cehoslo­vaciei, ea va interveni. Ne surprinde deci că Ungaria îşi poate totuşi permite astăzi atitudinea ei agresivă şi că poa­te ameninţa cu „ghiabrele” ei fără ca puterile semnatare ale acordului de la Muenchen să intervină pe lângă guvernul de la Budapesta şi să-i atragă a­­tenţiunea că soluţiunea in pro­blema minorităţilor ungare din Cehoslovacia, dacă nu va putea fi găsită în termen de trei luni prin bună înţelegere între cele două guverne direct interesate, ea trebue să fie lăsată în sarci­na unei noui conferinţe a celor patru puteri. Ne mai surprinde că în faţa ameninţărilor cu „ghiarele ma­ghiare”, Franţa şi Anglia, le­gate prin protocolul adiţional, nu intervin, în calitatea lor de garante ale frontierelor actuale cehoslovace, ca să înştiinţeze guvernul din Budapesta în mod hotărît că în cazul când ar în­cerca să recurgă la „ghiare”, va întâmpina forţele unite fran­ceze şi engleze. Iată ce ne surprinde şi ce ne îndeamnă să ne întrebăm : până unde trebue să meargă sacrificiul Cehoslovaciei pentru ca să trezească şi în favoarea ei spiritul de dreptate al poli­ticii Marilor Puteri. P. S. In momentul înche­­erii ziarului telegramele a­­nunţă că tratativele de la Komarno au fost rupte şi că d. Kanya a anunţat că se va adresa celor patru puteri semnatare ale acordului de la Muenchen. E un prilej pentru ele de a tempera a­­gitaţiunile Ungariei cu un spirit de dreptate pe care-l aşteaptă toată lumea. Acţionarii societăţilor anonime nu pot chema pe administratori .În judecată corecţională Jurisprudents, de eminent In­teres juridic şi economic, a fost statornicită de înalta Curte de casaţie s. N­ încă din anul trecut. Reclamanţii din proces au stă­ruit însă în acţiunea lor decla­rând textele — ce s’au aplicat în acest înţeles (adică art. 154 şi 155 cod comercial) — ca necon­stituţionale. Problema s’a desbătut de aceea din nou, complet, în faţa sec­ţiunilor inite ale înaltei Curţi. Iată faptele: Numeroşi acţionari ai socie­tăţii anonime „Isvorul” din Bucu­reşti, întrunind aproape un sfert din totalitatea acţiunilor, recla­maseră parchetului pe admini­stratorii delegaţi (în frunte cu d. I. Cardoş) învinuindu-i că au comis o seamă de nereguli cu ca­racter penal, ca: întocmiri de bi­lanţuri fictive, preluări nelegiti­me din avutul social, plasamen­te abuzive etc. In urma cercetărilor instrucţiei toţi pârâţii au fost trimişi în ju­decată corecţională. Societatea însă şi administra­torii inculpaţi au făcut opoziţie la Camera de acuzare contra ordo­nanţei definitive şi prin d. av. Ion Nedelescu au susţinut că acţiunea publică deschisă în cauză n’are bază legală iar reclamanţii înşişi n’au calitatea de a o solicita. S’a arătat anume că art. 154 şi 155 c. com. perne la dispoziţia ac­ţionarilor nemulţumiţi de actele şi de activitatea administratorilor societăţilor respective NUMAI căile de atac sociale, speciale, ce se exercită , fie prin contestaţii contra proceselor verbale ale adunărilor generale, fie prin în­tâmpinări la cenzori şi la tribu­nal ,cu o optimne sau cu o zecime din capital, după caz. Nu există deci acţiune penală singulară sau colectivă directă. Camera a admis opoziţia şi a reformat ordonanţa. Iar înalta Curte respingând ca nefondat şi recursul făcut împo­triva acestei deriziuni, a lămurit că sistemul e net derogatoriu de la dreptul comun şi prin dispo­­ziţiunile legale răspicate ce-l rânduiesc, şi prin faptul că In­tervenind ulterior procedurii pe­nale (art. 137) i-a modificat a­­plicaţiunea. Tot astfel, înalta Curte a des­luşit şi rostul acestei inovaţiuni, de a feri creditul şi fiinţa în­săşi a instituţiilor economice al­cătuite în formă de societăţi a­­noniime, de orice agresiune ire­parabile în consecinţele lor. Reclamanţii au pretins deci că art. 154 şi 155 c. com­. — ce a îm­plinit o jumătate de veac de funcţiune în viaţa judiciară a ţării — ar fi neconstituţionale fiindcă restrâng dreptul de pe­tiţionare şi calcă principiile ce garantează proprietatea. înalta Curte a respins joi şi acest recurs şi a declarat textele conforme Constituţiei. Impunerea succesiu­nilor Suprema instanţă a examinat recursul parchetului general pen­tru statornicirea unei jurispru­­denţe unitare în materia impu­nerilor succesiunilor. D. procuror general Const. Al. Viforeanu a arătat că art. 17 pa­ragraful 5 din legea timbrului modificată în 1934 prevede că înstrăinările de bunuri făcute în timpul vieţii către succesori — fie prin acte directe, fie prin in­terpuşi — se va calcula la des­chiderea succesiunei ca şi când ar face încă parte din massa suc­cesorală. Instanțele au aplicat însă slova legii în chip variat: unele i-au atribuit caracter interpretativ, tras din o decizie a comisiunei timbrului (ce are tărie obligato­rie, legală, cf. art. 110) iar altele au hotărît că nu operează decât pentru viitor, fiindcă tot legea timbrului (în art. Ill) prevede că n’are putere retroactivă, înalta Curte a consacrat acea­stă din urmă opinie. A decis, deci, că înstrăinările de acest fel, săvârşite anterior modifică­rii legii timbrului (din 1934) nu cad sub dispoziţiunile şi regimul art. 17, paragraful 5. Diverse Au fost arestaţi Mircea Ciurea şi Sava Ion, din ministerul mun­cii (Casa Asigurărilor Sociale) fiindcă au călătorit cu permise de cale ferată falsificate. * Trib. Ilfov s. a. a confirmat mandatele noul de arestare ce s’au lansat contra celor doi im­piegaţi ai judecătoriei ocolului VI, Marin Toancă şi Mihail Ma­­zilu, implicaţi în afacerea proce­durilor false la acea instanţă. Transportul muncitorilor agricoli Primim următoarele: Uniunea sindicatelor agricole a înaintat direcţiei generale a căilor ferate, ministerului agri­culturii şi domeniilor şi ministe­rului comunicaţiilor un memoriu în care se arată situaţia grea ce s-a adus muncitorilor agricoli din cauza modificării tarifului de transport. E cunoscut că populaţia din re­giunile sărace, unde nu poate să-şi asigure existenţa, pleacă, începând din primăvară până în iarnă, în căutare de muncă în re­giunile unde se simte lipsă de braţe. Pentru înlesnirea transpor­tului acestor muncitori, direcţia căilor ferate, încă din 1935, aplica reducerea de 75 la sută din tari­ful ordinar sau 4 lei km. osie, după cum transportul se făcea în grupe sau cu vagoane complete. Acum direcţia căilor ferate a modificat tariful, admiţând o re­ducere uniformă de 50 la sută. Această modificare reprezintă o majorare importantă faţă de ve­chiul tarif, majorare care nu poate fi suportată de muncitorii care se întorc la casele lor şi care, atunci când s-au angajat, au avut în vedere costul transpor­tului, conform tarifului de atunci. Se ştie că aceşti muncitori, cu banii prinşi din muncă, şi-au cumpărat alimente pe care le-au trimis familiilor lor, reţinându-şi numai banii pentru drum. Pe baza acestor argumente, Uniunea sindicatelor agricole a cerut să se revină asupra modi­ficării tarifului de transport pen­tru muncitorii agricoli. Universitatea tradiţionalistă şi universitatea modernă (Urmare din pagina IIa) rituală şi pe cea materială a ţării şi a naţiunii lor, să dea im­puls progresului şi să asigure omenirii, prin munca lor, o viaţă din ce în ce mai bună, mai înaltă şi mai demnă. Iată de ce activitatea universi­tară, lărgindu-ş­i considerabil câmpul, căutând să cuprindă, aşa cum îi indică numele, universa­litatea cunoştinţelor omeneşti, a admis între hotarele ei, pe lângă ştiinţele abstracte, tot mai multe ştiinţe cu aplicare practică. Este indiferent dacă unele au fost în­corporate chiar în complexul ad­ministrativ al universităţii, sau dacă au rămas alături sub forma de instituţii independente. In ţă­rile de mare cultură — Germa­nia, Anglia,­ Statele Unite, etc. — găsim numeroase universităţi, cari cuprind facultăţi sau insti­tute technice, agricole, de educa­ţie fizică, comerciale, etc. Concepţia largă pe care spiritul modern a împrumutat-o univer­sităţii, îşi are sorgintea în ade­vărul că ceea ce dă unui învăţă­mânt caracterul de „universi­tate", nu este felul cunoştinţelor ce se predă în ele, ci calitatea şi metoda: o instituţie universi­tară este un aşezământ de cul­tură care cultivă în acelaş timp cercetarea ştiinţifică, pentru a spori capitalul specialităţii prin lucrări originale executate în la­a­boratoarele şi cabinetele de lu­cru, şi în acelaş timp propaga­­rea cunoştinţelor în rândurile ge­neraţiilor tinere, îndeplinind a­­ceastă aleasă funcţiune culturală, nu s’ar putea susţine că învăţă­mântul superior al agronomiei, al mecanicei, al electro-technicei, al educaţiei fizice, al architecturii, coroborînd cercetarea ştiinţifică cu învăţătura înaltă, ar fi lipsite de caracter universitar, acestea rămânând apanajul exclusiv al umanităţilor clasice sau al stu­diilor juridice. In realitate, universitatea de astăzi nu poate fi concepută, structural, decât ca o federali­zare administrativă a mai mul­tor unităţi de învăţământ supe­rior, indiferent de numele lor, convenţional, tradiţional ori în­tâmplător: facultate, academie, institut. Dispreţul, sincer sau a­­fectat, al reprezentanţilor unor specialităţi faţă de ai altora, este lipsit atât de fond cât şi de ceea ce adevărata cultură superioară a pus în sufletul oamenilor de studii: eleganța academică. CONST. KIRIŢESCU Spania martiră (Urmare din pagina II a) secolul XX? Cum au fost posibile, mai ales, după tragica experienţă a Rusiei? Este, fără îndoială, un geniu rău, — acelaşi care a devastat Rusia; e un geniu al morţii, care cutreeră lumea şi s’a oprit la Ma­drid hotărît să nu mai plece de a­­colo decât atunci când totul nu va fi decât ruină şi moloz. S’au împlinit în iulie doi ani de când spaniolii se întreucid şi se devorează unii pe alţii ca şerpii din Marsilia şi se vor împlini cu­rând opt ani de când Peninsula Iberică agonizează, complotează contra ei înseşi, se răneşte şi se distruge voluntar, cu o frenezie necunoscută în istorie. O prăbu­şire atât de fulgerătoare a unei ţări cu atâtea veacuri de cultură în spate, cu o atât de străveche civilizaţie, este fără pereche în lume. Căderea începe de prin 1930. In acel an izbucneşte o re­voltă în rândurile armatei la Jaca şi Quatro Vientos. Reprimată ra­pid, autorităţile militare desco­peră că firul ei pornia dintr’o lojă masonică ofiţerească. Primo de Rivera, dictatorul, ezitase să ia măsuri radicale împotriva cui­burilor de conspiratori. Le zgân­­dărise in câteva descinderi, le provocase şi, când să facă gestul definitiv, a rămas nehotărit cu pumnul suspendat în aer. De a­­tunci încoace conjuraţiile şi lovi­turile se ţinură lanţ. Prima demi­­sionă şi ur­mă la guvern generalul Berenguer, un democrat care, în­spăimântat de proporţiile anar­hiei ce cuprindea ţara, abandonă şi el puterea după un an. Parti­dele revoluţionare se coalizară şi înteţiră apoi asalturile. Ziarele şi cărţile amplificară lozincile revo­luţiei. Tineretul, fascinat de ideile dinamitarde ale lui Miguel de U­­namuno, rector pe atunci al uni­versităţii din Salamanca, ieşi la stradă. Cu cărţile magistrului şi ale lui Ortega Y Gasset agitate în aer ca nişte steaguri ale nebuniei, el se urcă pe baricade, huidui copios autorităţile, flueră pe Rege. Uni­versitatea din Madrid se declară pe faţă republicană. Amiralul Az­nar, succesorul lui Berenguer, se arătă tot aşa de slab ca şi înain­taşul său. Anarhiştii profitară de stângăciile lui apolitice şi trans­formară procesul unor conspira­tori ca Largo Cabalero, Alcala Zamora, etc., într-o apoteoză a lor, a crimei, a revoluţiei, eliberân­­du-i şi aruncând masele în delir. La 12 Aprilie 1931, avură loc ale­gerile municipale în toată Spania. Republicanii obţinură 5000 man­date. Monarhiştii de patru ori a­­tâta: 22.000. Dar răstălmăcirile şi exageră­rile presei — ale anumitei prese — nu întârziara Voturilor date celor 4000 de primari democraţi sau marxişti li se atribuiră un sens plebiscitar. Rezultatul ale­gerilor fu interpretat în favoarea revoluţionarilor şi Regele, pără­sit de primul său ministru, de curtenii laşi şi corupţi, fu silit să plece d­in mijlocul victoriei, să ab­dice imediat „ca să nu vadă sân­gele spaniol — cum spunea el — curgând pe sub ferestrele palatu­lui“... Intr’o noapte, Alfons al XIII-lea se îmbarcă la Cartagena şi părăsi Spania pe mare, ca un fugar. Ce a urmat de atunci, se cu­noaşte mai bine. Surprinşi de „succesul“ lor atât de rapid, re­publicanii şi anarhiştii se înche­rară pe putere şi Spania fu re­pede îmbrâncită în haos. Apoi, la sugestiile cominternului, forţele de stânga se concentrară toate în frontul popular. In ianuarie 1936, avură loc alegerile pentru corte­­suri şi ţara, ameţită de propagan­da demagogică, disperată, se îm­părţi în două jumătăţi înduşmăni­­te de moarte. In Iulie 1936 fu ucis mişeleşte deputatul naţionalist Calvo Sotelo. Terorismul coborî in stradă. In momentul acesta ar­mata ieşi din pasivitate. Generalii ei săriră să salveze patria luând comanda forţelor anti-marxiste şi pornind războiul de exterminare contra lui Antichrist. Bătălia, care de mult nu mai este o încăerare civilă cu carac­ter insurecţional, ci un război­ vast cu repercusiuni universale, între două ideologii, continuă şi azi. Sunt toate semnele că până la urmă vor învinge antimarxiş­tii. Dar cu ce preţ de sânge!... Stau de două ceasuri cu aceste mesagii sfâşietoare de la Bilbao şi de la Burgos în faţă. Le întorc pe toate feţele, le pipăi coala acope­rită de grunji ca un piept de fa­­langist spuzit de răni, încerc să desciifrez sensul acestor orori i­­nutile care degradează veacul şi mă întreb înfiorat: ce demon te­ribil îi asmute pe spanioli să u­­cidă copiii, să profaneze bisericile şi sarcofagiile, să ardă şi să dă­­■­âme o ţară, care e a lor? Nu ştiu. Dar din aceste două mesagii franciste, înţeleg toată­ disperarea lui Miguel de Unamu­no, înţeleg de ce acest geniu inegal, acest filosof sublim al contradic­ţiilor nimicitoare, alerga anul tre­cut în lume strigând: „Săriţi, Spa­nia a înebunit! Spaniolii sunt ne­buni, sunt nebuni, sunt nebuni!1* Unamuno era îngrozit de desti­nul tragic al Spaniei martire şi de propria lui crimă: aceea de a se fi jucat cu Inima tineretului. AL. GREGORIAN --------xX0*xXx-------­ De la Uniunea francezilor din România Uniunea francezilor din Româ­nia organizează cursuri de limba franceză la „Casa francezilor“, piaţa Lahovary. 7. Aceste cursuri, destinate per­soanelor care doresc să înveţe limba franceză sau să desăvâr­şească cunoştinţele lor, vor cu­prinde 3 secţiuni. Pentru informaţiuni şi înscrieri* a se adresa direcţiunii cursurilor, Luni, Marţi şi Joi, de la orele 18 la 20--------xxx o •oxxx——— ; Motonava „Basarabia“ a plecat in prima sa cursă » Constanta, 13 Oct. Astă seară, noua motonavă­ „­Basarabia”, a S. M. R.-ului, a părăsit portul Constanţa, inau­gurând cursele sale regulate în Orient. Vasul va face curse în alter­­naţie cu cealaltă motonavă a S. M R., „Transilvania". Pe bordul „Basarabiei“ s-au îmbarcat astă seară peste 350 pa­sageri, cari fac voiaj în Orient.

Next