Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 282-297)
1938-10-16 / nr. 282
. Tariful publicităţii comerciale CATEGORIA L Dela 1—1000 linii 20 Dela 1000 linii în sus 18 Anunţurile colectorilor de loterie 25 Bilanţuri, convocări, notificări etc 60 Ştiri artistice, judiciare, şcolare ’ 40 Informaţiuni comerciale minimum 5 linii 50 Informaţiuni financiare minimum 5 linii 50 Informaţiuni Loterii de Stat 100 Informaţiuni colectori de loterii 50 întruniri electorale, anunţuri 30 Articole, dări de seamă comerciale, etc. In corpul ziarului 75 Anunţuri mortuare maximum 1000 (80 linii) şi minimum 250 130 linii). ORICE ANUNŢ IN TEXT: Anunţuri comerciale şi financiare 400 Parastase şi mulţumiri mortuare maximum Lei 300 anunţul. Parastase cuprinzând în acelaş anunţ 3 nume maximum launţul Lei 500 Anunţuri de logodne, căsătorii şi botezuri cel mult 16 linii 400 Anunţuri de logodne, căsătorii, botezuri, etc. la informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Numiri, permutări, deplasări, decorări, etc. la Informaţiuni nedepăşind 10 linii 600 Acte juridice, sentinţe, hotărâri, cereri de naturalizare, etc. la anunţuri, linia V Acte de mulţumire : II. Acte de mulţumire la informaţiuni vi .- Cutia cu scrisori, plasat lângă text I " ' Extracte de divorţ simple, bucata 1 Anunţurile editurilor şi librăriilor se taxează după un tarif " Special. Schimbare de nume, 3 publicaţiuni Anunţuri dela instituţiuni industriale, 1 pagină lei Anunţuri comerciale, 1 pagină lei Anunţuri financiare asig. ofic., etc. lei Anunţuri comerciale y pag. lei Anunţuri financiare asig. oficiale y2 pagină lei Anunţuri comerciale y4 pagină lei Anunţuri financiare asig. oficiale y1 pagină lei La paginile din dreapta cu 10 la sută în plus. n 1 r La angajarea de linii se va fixa im termen pentru publicarea lor care în nici un caz nu va fi mai mare de 3 luni. Aceste anunţuri se vor publica Duminica şi sărbătorile numai atunci când va fi posibil, fără obligaţiune. Anunţuri de dimensiuni mai mari 4 coloane se taxează în categoria anunţurilor speciale astfel : Primele 4 coloane se vor taxa conform tarifului obişnuit indiferent numărul de linii Ce trece peste patru coloane tarif dublu. . Reclamele pentru ziare, cărţi, regi 25 25 50 50 Lei 400 Lei 1200 80 000 60 000 70.000 33.000 38 000 17.000 28.000 viste, broşuri, se taxează cu tarif dublu. P. S. — Anunţurile mai mici ca spaţiu de 10 linii, se vor plăti cu tariful a 10 linii. Anunţuri şi informaţiuni cu fracţiuni de linii, adică de: 6, 7, 9, 11, 13, 18 linii, nu se admit decât socotit la 10, 15, 20, etc, linii. Orice anunţ cerut să apară Duminica şi sărbătorile legale, 25 la sută In plus. Orice anunț plasat In pagina de mica publicitate, 25 la sută In plus. Orice anunț cerut să apară special se taxează cu tarif special. Tariful licitaţiilor VII Anunțuri de licitaţii până la o valoare de la 50.000 se Vor da numai ziarelor locale Lei 2,50 2. Idem dela 50.000 la 200.000 lei 15 3. Idem dela 200.000 la 500.000 lei 18 4. Idem dela 500.000 la 1.000.000 lei 20 5. Idem dela 1.000.000 în sus lei 25 6. Publicitatea pentru licitaţiile Caselor Autonome, Regii Comerciale lei 25 7. Anunţurile tribunalelor pentru consolidarea de terenuri petrolifere, linia corp 5 lei 35 8. Publicaţiuni de licitaţii mobiliare incheeri pentru radieri de convenţiuni, pentru fecare anunţ lei 500 9. Orice alte publicaţiuni lei 25 Procesul accidentului de automobil de lângă Găeşti (Dîmboviţa) în Târgovişte, 13 Oct. Astăzi, trebuia să se judece la secţia IlI-a a trib. local, procesul groaznicului accident de automobil, întâmplat în ziua de 24 Septembrie 1936, pe şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, în apropiere de Găeşti, accident în care şi-a găsit moartea, în chip atât de tragic, tânăra Margareta Ştefănescu-Mincu, la câteva ore după celebrarea cununiei religioase la Bucureşti. Se ştie că a fost dat judecăţii,pentru omor prin imprudenţă, şoferul Vasile Galla, care conducea maşina nr. 654 Ploeşti, proprietatea soc. „Concordia”, din a cărui vină, s’a produs ciocnirea cu maşina în care călătoreau soţii Mincu, la o moşie din judeţul Muşcel, spre a-şi petrece luna de miere. Completul trib, format din d-nii: preşedinte Lucian Gheorghiu, judecător G. Niculescu, procuror Alex. Popescu şi grefier P. Comanescu, a amânat judecarea fondului la 16 Noembrie, a. c., din cauză că au absentat d-nii avocaţi: Grigore Iunian şi Valjean. REVIZUIREA DISPENSAŢILOR ‘ Cercul de recrutare Bucureşti aduce la cunoştinţa tuturor dispensaţilor medical, reformaţilor, scutiţilor şi improprii de serviciul militar înscrişi la contigentele 1922 până la 1938 (născuţi în anii 1900-1914 inclusiv), că verificarea şi revizuirea medicală se vor face la comandamentul 2 teritorial, str. Fântăriei 5, în zilele următoare: 2 Noembrie, ctg. 1922 şi 1923; 3 Noembrie, ctg. 1924 şi 1925; 4 Noembrie, ctg. 1926 şi 1927; 5 Noembrie, ctg. 1928 şi 1929; 7 Noembrie, ctg. 1930 şi 1931; 9 Noembre, ctg. 1932 şi 1933; 10 Noembrie, ctg. 1934 şi 1935; 11 Noembrie, ctg. 1936, 1937 şi 1938. In zilele de 12 şi 14 Noembrie, se vor prezenta oameni din contigentele 1922-1938, cari din diferite motive bine justificate au fost absenţi la revizuirea contigentelor respective. Concertele maestrului George Enescu Maestrul Enescu va da, toamna aceasta, şease concerte la „Ateneu“. Primul concert va fi la 8 Noembrie, cu concursul la pian al d-lui R. Mihail. In program sonate de Beethoven, Enescu și Frank. Concertele următoare vor fi la 12 Noembrie (sonate, la pian d-ra M. Cocărăscu), 18 Noembrie (sonate, la pian d. C. Silvestri), 22 Noembrie (ultimul concert de sonate, cu concursul d-nei Muza Ciornac) și la 25 și 27 Noembrie (vioară, cu acompaniamentul d-lui I. Filipnescu). Biletele s-au pus în vânzare la „Doina“, calea Victoriei 42. Cal&ncLat* SAMBATA, 15 OCTOMBRIE Ortodox : sfântul Mantir Lucian Preotul Anitiochiei ( 1582). Protestant : Hedviga. Evreesc : 20 Tisri 5698. Sucoth (Castele), ziua VLa. Mahomedan: 20 Saban 1375. Răsăritul soarelui 633. 17.32. apusul Stabilea orariului pentru magazine Ultimă consfătuire a comercianţilor Joi după amiază s-a ţinut la Camera de comerţ ultima consfătuire a comercianţilor, în vederea stabilirii noului orar de deschidere şi închidere a magazinelor. Au participat reprezentanţi ai asociaţiilor magazinelor de frizerie şi coafură şi ai coaforilor de dame. De asemeni, au fost prezenţi d-nii: Eremia Muntenescu, preşedintele Sfatului negustoresc sectorul XV Verde, V. Erhan, inspector general al muncii pentru Capitală, şi Straja, de la Camera de muncă. A prezidat dr. P. Niculescu Ritz, membru din comisia interimară a camerei de comerţ. D. preşedinte D. P. Niculescu Ritz, sintetizând doleanţele exprimate, a arătat că trebueşte avut în vedere atât interesul publicului, cât şi al patronilor şi salariaţilor. D-sa a arătat că actuala lege este mai elastică,cea cuprinzând toate interesele, însă trebue respectată. Toată lumea a fost de acord cu orariul 15—20 (22) şi cu ora 13 de închidere la prânz. Pentru ora de deschidere dimineaţa se va acorda o toleranţă, de care însă nu trebue abuzat. In ce priveşte Duminica dimineaţa ,s’a arătat multă înţelegere şi respect pentru demnitatea de om, ceea ce este bine întrucât crează o atmosferă socială mai prielnică. Moravurile sunt însă în contra unui repaos absolut Duminica, iar controlul se face greu în această zi. Ar trebui ca toate saloanele de frizerie şi coafură să fie clasificate şi intabulate. Când se va face aceasta — probabil prin bresle — să se stabilească pentru frizerii un orariu identic cu al farmaciilor , adică în zilele de sărbătoare, prin rotaţie, lui număr de frizerii să lucreze, iar restul să fie închise UNIVERSULAnul al 55-lea Nr. 282 Duminica 16 Octombrie 1938 (%UxcL& SAMBATA 15 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Dominoul negru” de Auber, Vals şi Mazurca din „Coppélia” de Delibes. Radio-jurnal: Continuarea concertului (discuri): Selecţiuni din opereta „Mikadoul” de Sullivan; Suită din „Carmen” de Bizet. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora; Culturale, Sport; Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri): Muzică distractivă: Bighină de Porter şi Micuţa Carmen, marş spaniol de Bortz; Mary de Richardson şi Dragostea mea e ca un roşu trandafir, cântec popular englez (voce: Joseph Histop); Tahiti, vals de Poussigue şi Dacă revii, tango de Richepin; Ultimul vals, lied şi dans rus şi Jana, dans şi cântec românesc; Potpuriu de melodii de Paul Lincke. 14.10: Ora; Mersul vrerii; Radiojurnal. 14.30: Muzică spaniolă (discuri); Dans spaniol paso doble de Marquina; Solea şi Seguedillas; Dans spaniol de Font şi Seguedila de Romero; Două melodii de Fernandez şi Cântec asturian; Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian: Arthur Rubinstein); Cântec de plaje de Granados şi Sevillana de Longas (voce: Tito Schipa); Requiebros de Gaspar Cassado (violoncel, autorul); Dans spaniol No. 6 de Granados (Orch. simf. din Madrid dirij. de Fernandes Arbos). 15.20: Varietăţi. Radiofonice. 18.15: Ora „MUNCA şi VOE BUNA”. I. Ing. P. Dulfu: „Ceasul rău în munca industrială". II. Muzică. III. Din câmpul muncii (Comunicări). • 19.15: Ora. Mersul vremii. 19.17: Concert de după amiază. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Serenada cubană de Midgley; Cântec de leagăn slav de Neruda; Sărbătoare persană de Toshitomo; Nocturna de Fr. Liszt; Serenada de Max Bruch; Meditaţie din opera „Thais” de Massenet; Gavotă; Musete din Armida, de Gluck şi Gavotă de Gossec. 19 50: Marea noastră, de prof. N. Daşcovici, secretar general la Ministerul Educaţiei Naţionale. 20.05: Continuarea concertului Orchestrei de Salon Radio: Selecţiuni din opereta „Boccacio” de Suppé; Rondo de Haydn; Cântec indian de Rimsky-Korsakoff; Uvertură la „Dama de pică” de Suppé. 20.40: D-ra Lisette Dima (canto): Pasărea in pădure de Wilhelm Taubert; Aria clopoțeilor din „Lakmé” de Delibes; Sevillana de Massenet; Arie din „Perla Brazilei” de Fekeién David. 21: Poșta Radio. 21.15: Muzică de dans. — Jazzul Ghindă: Dacă vreți să dansați, fox de Fiorito; Dulce ca dragostea, fox de Chaplin; Far’că ori ne-am iubit ,tango de Dendrino; Dragostea trece, fox de Gershwin; Cristofor Columb, fox de Clinton; Big Aple, de Joe Sad; Habar n’ai tu, tango de Vasilescu; Doamna petrece de Rodgers; Frunze căzute, slow de Kletsch. 22: Sport; Radio-jurnal: 22.20: Continuarea muzicii de dans: îmi bate inima, tango de Vasilescu; Bebe, fox de Clinton; Pentru mine eşti frumoasă de Secunda; Nu te întrista, tango de M. Constantinescu; Spooky ia vacanţă, fox de Clinton. 22.45: Concert de seară al Orchestrei Costică Tandin, transmis de la restaurantul „Coşna”. 23.45. Jurnal străinătate In limba franceză și engleză. 24-1. Concert de noapte (discuri). * VIENA, 507 m. 592 kHz 150 kw. — 21.10. Orchestră de dans; 23. Inf.; 23.30. Berlin. Concert de seară: 1. Breslau. Concert nocturn. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.15. Plăci; 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Seară populară; 23. Inf.; 23,15. Concert de orchestră; 23.45. Muzică de dans. ROMA, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30. Concert de orchestră; 20.50. Cronică; 21. Ora, Inf. Radiojurnal; 21,20. Conf.; 21,30. Muzică variată; 22. Teatru radiofonic; 24. Radiojurnal: 0,15. Muzică de dans. DUMINICA 16 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Sfaturi gospodăreşti şi medicale; Concert de dimineaţă (discuri); Uvertură la „Fiica regimentului” de Donizetti; Valsuri din operetele Dragoste de ţigan” de Lehar şi Sânge polonez” de Nedbai; Radio-jurnal: Fantezie pe motive de Offenbach; Dansul făcliilor de Meyerbeer. 9.50: Incheerea programului dimineţii. 9.55: ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 13.15: Ora; Culturale; Sport; Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz; Orchestra Petrică Moţoi; Arii naţionale; Să-ţi cânt un cântec de iubire, vals boston de Vasilescu; Miraj, tango de Vasilescu; Vioara, vals boston de Vilnov; Arii naţionale. 14.10: Ora; Mersul vremii; Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi; Romanţe şi Arii naţionale; Nu mă uita, vals de Waldteufel Mi-am pus busuioc in păr, cântec de Vasilescu; Potpuriu de tangouri româneşti; Romanţe şi Arii naţionale. 15.10: ORA VESELA; ION MANU.15.30: Val. Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 15.45: Cântece populare. Ion Luiean (canto): Dragă codrule de Monţia; Ce te legeni codrule de Scheletti Oi mândruţa mea; Fă Mărie; Căpitane de judeţ; Mărie şi Mărioară. 16.05: Sfaturi pentru gospodari. 16.25—17.10: Taraful Cantică Boeru; Hora de la Topoloveni; Dă-i Doamne şi omului (voce: Mia Vlăsceanu); Aseară pe vreme rea (voce: Mia Vlăsceanu); De doi ca la munte; Tulesc oile din munte( voce: Cantică) Vin mândruţă lângă mine (voce: Cantică); Solo ţambal; Ciontică; Vine cucul de trei zile (voce: Cantică); Brâuleţul ca la Stâlpeni. 19. Ora; Mersul vremii. 19.02; Actualităţi medicale. 19.17; Concert de după amiază; Fanfara Regimentului 8 Grăniceri, cond. de Lt. Mihail Niculescu; Grănicerul de la Nistru, marş de Alex. Marian; Voci de primăvară, vals de Johann Strauss; Guarany, uvertură de A. Gomez; Veselie câmpenească, potpuriu de Mihail Niculescu; General Argeșeanu, marș de Mihail Niculescu. 19.58. SPORT: REZULTATELE TECHNICE. 20: BRAZILIA; ORA ORGANIZATA DE SOC. „AMICII AMERICI DE SUD”. C. .intui E. S. Freitas de Valle, Ministrul Braziliei la Bucureşti; Muzică braziliană (discuri): Brazilia de azi, de M. Popovici 21: SPTAMANA: 21.15: Concert de seară: Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, canto: Adrian Cirţiu: Vals imperial de Johann Strauss: Romanţă de Schmalstich; Arie din „Frumoasă e lumea” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Arie din „Ţara surâsului” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Malaguena de Moskowsky. Fantezie de Urbach pe motive de Weber. 22. Radio-jurnal: 22.10: Continuarea concertului: Cântec de leagăn de Frimi; Arie din „Paganini” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Două arabescuri de Debussy; Arie din „Frasquita” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Gavotă de Popper; Menuet de Boccherini; Arie din „Frederica” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Arie din „Giuditta” de Lehar (voce: Adrian Cirţiu); Dans rus de Ceaikowski. 23. Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15; Muzică distractivă (discuri): Polca de Derksen şi Vals de Freundorfer; Două cântece din opereta „Rip” de Planquette (voce: Pierre Deldi); Vals-serenadă de Plato şi Serenadă napolitană de Winkler; Vals de Towers; Selecţiuni de melodi; Paso doble de Vit- Iajos și Manuela, canțonetă de Maduro (voce: Pilar Arcos); Ceasornicul și Horacaiu. * VARȘOVIA, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21. Plăci; 21,45. Sport; 22. Mozaic muzical; 22,40. Conf.; 23,20. Muzică de dans; 24. Inf. BUDAPESTA, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.10. Orchestră de dans; 20.10. Conf.; 20.40. Recital de țambal; 21. Sport; 21.10. Conf.; 22.40. Inf.; 23.05. Concert de orchestră; 0.20. Orchestră de jazz; 1.05. Inf. VIENA, 507 m. 592 kHz. 150 kw. ; 20.15. Plăci; 20.30. Conf.; 20.45. Sport; 21. Inf., Meteor; 21.10. Program distractiv; 23. Inf., Sport; 23.30. Concert de muzică variată şi de dans. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 19.15. Plăci; 20. Ora naţiunii; 20.50. Reportaj; 21. Melodii populare; 22. Selecţiuni din opere; 23. Inf.; 23.20. Concert de orchestră; 23.45. Muzică de dans pe plăci. ROMA, 713 kHz. 420.8 m. 20.25. Plăci; 21. Ora. Inf., Radiojurnal; 21.25. Conf.; 21.35. Muzică variată; 22. „I quattro rusteghi” operă de Wolf-Ferrari După operă muzică de dans. SOFIA, 354.9 m. 850 kHz. 100 kw. ; 7.10. Muzică ușoară; 7.30. Muzică populară; 8. Inf.; 8.15. Concert variat; 8.50. Serviciul religios; 11.30. Conf.; 11.445. Concert; 13. Muzică populară; 13.30. Inf.; 13.45. Concert variat; 14.20. Muzică uşoară şi de dans; 17. Ora satului; 18. Ora copilului; 19. Muzică uşoară; 20. Muzică populară; 21. Recital de canto; 21.30. Inf.; 21.35. Selecţiuni din operete. 22:45. Muzică de dans. ---------XX®»XXX-------- NQUI VÂNATUL cu PENE din ROMÂNIA de Dr. R. I. CALINESCU No. 84-85 din BIBLIOTECA AGRICOLĂ A ZIARULUI „UNIVERSUL“ . Preţul 20 lei la librării şi depozitari, 4005 Vasul german „Enden“ va sosi la Constanţa Constanţa, 13 Oct. Autorităţile portului nostru au fost înştiinţate că, în ziua de 4 Noembrie a. c., va sosi aci crucişetorul german „Enden”. Vasul german întreprinde o vizită în Mediterana şi Marea Neagră, cu prilejul căreia va face escale în mai multe porturi, printre cari şi portul Constanţa. Remarcăm că aceste este primul vas german care ne vizitează de la rzboi încoace. Curier judiciar Liberarea lui G. Moţune şi P. Ştefănescu Trib. Ilfov s. I corn., format cu d-nii judecători Tănăsescu, Mitulescu şi procuror Demetriu, a examinat joi, ca instanţă de reconfirmare, mandatele de arestare ce s’au lansat contra secretarului comisiunei de echivalare a diplomelor străine de medici, din ministerul sănătăţii, d. Gheorghe Moţune şi contra fostului secretar de avocat Pache Paul Ştefănescu, implicaţi în afacerea Manevici. Apărarea a arătat că pentru fapte pe cari inculpaţii le tăgăduiesc, sunt deţinuţi totuşi într’o prevenţie pe cât de îndelungată (zece luni) pe atât de nejustificată. S’a cerut de aceea să se pună capăt acestui tratament protivnic spiritului şi stărei legii libertăţii individuale. Reprezentantul ministerului public a pus concluziuni tot în acelaş sens, pentru infirmare. Tribunalul a infirmat ambele mandate şi a dispus imediata liberare a celor doi preveniţi. Tratatele de pace n’au îngrădit dreptul naţiunei române de a’şi verifica cetăţenii Am publicat la timp deciziunea instanţei noastre supreme de casaţie şi justiţie prin care — respingând recursurile unui lot de evrei basarabeni cari protestau contra ştergerii lor din listele de cetăţeni ai României Unite — a hotărît că art. 67 al. II, din legea naţionalităţii este perfect constituţional. Precum se ştie, acest articol prevede normele de înscriere în registrele de cetăţenie ale băştinaşilor din provinciile unite. înalta Curte în secţiuni unite — sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Andrei Rădulescu — a desbătut joi încă un aspect al problemei constituţionalităţii disp. art. 67. De astă dată reclamanţii erau tot evrei, dar din Bucovina (Adolf Tisch, Nagsim Natan Wander, Frieda Wurmbrand, Moses Horovitz ş. a.). Şi aceştia, ca şi consângenii lor din Basarabia, fiind dovediţi că n’au nimic comun cu glia ţării şi cu neamul românesc, şi că au reuşit să se strecoare în „liste” doar prin fraudă şi falsuri, au fost revizuiţi şi radiaţi. S’au pornit atunci cu apeluri şi recursuri, pretinzând că au cetăţenia română de plin drept şi că deci nu puteau fi supuşi nici unei formalităţi pentru valorificarea acestei calităţi. Au conchis, prin urmare, art. 67 al. 2 din legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române , prin cari au fos obligaţi să-şi dovedască origine şi drepturile în anumit termen este neconstituţională şi că, pe deasupra, calcă chiar şi prescripţiile tratatului minorităţilor ale tratatului de pace din S Germani. S’a arătat însă, în faţa Supremei Curţi, că tratatele d pace n’au îngrădit dreptul naţiunei române de a-şi verific cetăţenii şi încă mai puţin n’a putut interzice statului roma liber să reglementeze punere în aplicare a pactelor internaţionale la cari a consimţit. Dacă este adevărat că locuitorii cu adevărat băştinaşii provinciilor surori alipite, a dobândit cetăţenia de pli drept, tot atât de adevărat e şi că legile ţării au toată tăria s rânduiască termenele şi mijloa cele ce trebuiesc respectat pentru ca cei îndreptăţiţi beneficiul lor să obţină consfiţirea calităţii de români. Art. 67 face tocmai acestficiu, împlineşte exact ace rast — şi nu atinge nici un principiu de Constituţie precum nesocoteşte nici o dispoziţiin tratate. înalta Curte a respins şi ! CITIŢI UNIVERSUL LITERAR nr. 35, din 15 octombrie. Din sumarul bogat al acestui număr desprindem următoarele preţioase colaborări: V. Voiculescu: Câmpulungul (poem); Vladimir Streinu: La început de an literar; Octav Dessila: Un revelion (nuvelă); Ovidiu Papadima: Despre adevăr şi tehnică; Victor Popescu: Legenda lui Tristan şi Isolda; George Acsinteanu: Satul „George Cair“; Neagu Rădulescu : Republica pescuitorilor de stele, viaţa de veselie şi tristeţi a scriitorului român; Iolan Földeş: Strada Motanul Pescar; Gheorghe Ion Florian: Mickey se apără; Axente Sever Popovici: Bloc, discuţii libere; Valeriu Olaniuc: Mahalaua noastră, versuri, Mugur Mardan, Octav Sergeţiu. Cronici semnează d-nii: Romeo Alexandrescu, Paul Miracovici, Victor Popescu, Traian Lalescu, Olimpiu Boitoş şi Constantin Fântâneru. Desense de Neagu și Zlotescu. - Exemplarul 5 lei. Ameninţările Ungariei faţă de Cehoslovacia 9 (Urmare din pagina 1-a) că Marea Britanie se consideră legată de protocolul de la Muenchen şi că în cazul unui atac neprovocat împotriva Cehoslovaciei, ea va interveni. Ne surprinde deci că Ungaria îşi poate totuşi permite astăzi atitudinea ei agresivă şi că poate ameninţa cu „ghiabrele” ei fără ca puterile semnatare ale acordului de la Muenchen să intervină pe lângă guvernul de la Budapesta şi să-i atragă atenţiunea că soluţiunea in problema minorităţilor ungare din Cehoslovacia, dacă nu va putea fi găsită în termen de trei luni prin bună înţelegere între cele două guverne direct interesate, ea trebue să fie lăsată în sarcina unei noui conferinţe a celor patru puteri. Ne mai surprinde că în faţa ameninţărilor cu „ghiarele maghiare”, Franţa şi Anglia, legate prin protocolul adiţional, nu intervin, în calitatea lor de garante ale frontierelor actuale cehoslovace, ca să înştiinţeze guvernul din Budapesta în mod hotărît că în cazul când ar încerca să recurgă la „ghiare”, va întâmpina forţele unite franceze şi engleze. Iată ce ne surprinde şi ce ne îndeamnă să ne întrebăm : până unde trebue să meargă sacrificiul Cehoslovaciei pentru ca să trezească şi în favoarea ei spiritul de dreptate al politicii Marilor Puteri. P. S. In momentul încheerii ziarului telegramele anunţă că tratativele de la Komarno au fost rupte şi că d. Kanya a anunţat că se va adresa celor patru puteri semnatare ale acordului de la Muenchen. E un prilej pentru ele de a tempera agitaţiunile Ungariei cu un spirit de dreptate pe care-l aşteaptă toată lumea. Acţionarii societăţilor anonime nu pot chema pe administratori .În judecată corecţională Jurisprudents, de eminent Interes juridic şi economic, a fost statornicită de înalta Curte de casaţie s. N încă din anul trecut. Reclamanţii din proces au stăruit însă în acţiunea lor declarând textele — ce s’au aplicat în acest înţeles (adică art. 154 şi 155 cod comercial) — ca neconstituţionale. Problema s’a desbătut de aceea din nou, complet, în faţa secţiunilor inite ale înaltei Curţi. Iată faptele: Numeroşi acţionari ai societăţii anonime „Isvorul” din Bucureşti, întrunind aproape un sfert din totalitatea acţiunilor, reclamaseră parchetului pe administratorii delegaţi (în frunte cu d. I. Cardoş) învinuindu-i că au comis o seamă de nereguli cu caracter penal, ca: întocmiri de bilanţuri fictive, preluări nelegitime din avutul social, plasamente abuzive etc. In urma cercetărilor instrucţiei toţi pârâţii au fost trimişi în judecată corecţională. Societatea însă şi administratorii inculpaţi au făcut opoziţie la Camera de acuzare contra ordonanţei definitive şi prin d. av. Ion Nedelescu au susţinut că acţiunea publică deschisă în cauză n’are bază legală iar reclamanţii înşişi n’au calitatea de a o solicita. S’a arătat anume că art. 154 şi 155 c. com. perne la dispoziţia acţionarilor nemulţumiţi de actele şi de activitatea administratorilor societăţilor respective NUMAI căile de atac sociale, speciale, ce se exercită , fie prin contestaţii contra proceselor verbale ale adunărilor generale, fie prin întâmpinări la cenzori şi la tribunal ,cu o optimne sau cu o zecime din capital, după caz. Nu există deci acţiune penală singulară sau colectivă directă. Camera a admis opoziţia şi a reformat ordonanţa. Iar înalta Curte respingând ca nefondat şi recursul făcut împotriva acestei deriziuni, a lămurit că sistemul e net derogatoriu de la dreptul comun şi prin dispoziţiunile legale răspicate ce-l rânduiesc, şi prin faptul că Intervenind ulterior procedurii penale (art. 137) i-a modificat aplicaţiunea. Tot astfel, înalta Curte a desluşit şi rostul acestei inovaţiuni, de a feri creditul şi fiinţa însăşi a instituţiilor economice alcătuite în formă de societăţi anoniime, de orice agresiune ireparabile în consecinţele lor. Reclamanţii au pretins deci că art. 154 şi 155 c. com. — ce a împlinit o jumătate de veac de funcţiune în viaţa judiciară a ţării — ar fi neconstituţionale fiindcă restrâng dreptul de petiţionare şi calcă principiile ce garantează proprietatea. înalta Curte a respins joi şi acest recurs şi a declarat textele conforme Constituţiei. Impunerea succesiunilor Suprema instanţă a examinat recursul parchetului general pentru statornicirea unei jurisprudenţe unitare în materia impunerilor succesiunilor. D. procuror general Const. Al. Viforeanu a arătat că art. 17 paragraful 5 din legea timbrului modificată în 1934 prevede că înstrăinările de bunuri făcute în timpul vieţii către succesori — fie prin acte directe, fie prin interpuşi — se va calcula la deschiderea succesiunei ca şi când ar face încă parte din massa succesorală. Instanțele au aplicat însă slova legii în chip variat: unele i-au atribuit caracter interpretativ, tras din o decizie a comisiunei timbrului (ce are tărie obligatorie, legală, cf. art. 110) iar altele au hotărît că nu operează decât pentru viitor, fiindcă tot legea timbrului (în art. Ill) prevede că n’are putere retroactivă, înalta Curte a consacrat această din urmă opinie. A decis, deci, că înstrăinările de acest fel, săvârşite anterior modificării legii timbrului (din 1934) nu cad sub dispoziţiunile şi regimul art. 17, paragraful 5. Diverse Au fost arestaţi Mircea Ciurea şi Sava Ion, din ministerul muncii (Casa Asigurărilor Sociale) fiindcă au călătorit cu permise de cale ferată falsificate. * Trib. Ilfov s. a. a confirmat mandatele noul de arestare ce s’au lansat contra celor doi impiegaţi ai judecătoriei ocolului VI, Marin Toancă şi Mihail Mazilu, implicaţi în afacerea procedurilor false la acea instanţă. Transportul muncitorilor agricoli Primim următoarele: Uniunea sindicatelor agricole a înaintat direcţiei generale a căilor ferate, ministerului agriculturii şi domeniilor şi ministerului comunicaţiilor un memoriu în care se arată situaţia grea ce s-a adus muncitorilor agricoli din cauza modificării tarifului de transport. E cunoscut că populaţia din regiunile sărace, unde nu poate să-şi asigure existenţa, pleacă, începând din primăvară până în iarnă, în căutare de muncă în regiunile unde se simte lipsă de braţe. Pentru înlesnirea transportului acestor muncitori, direcţia căilor ferate, încă din 1935, aplica reducerea de 75 la sută din tariful ordinar sau 4 lei km. osie, după cum transportul se făcea în grupe sau cu vagoane complete. Acum direcţia căilor ferate a modificat tariful, admiţând o reducere uniformă de 50 la sută. Această modificare reprezintă o majorare importantă faţă de vechiul tarif, majorare care nu poate fi suportată de muncitorii care se întorc la casele lor şi care, atunci când s-au angajat, au avut în vedere costul transportului, conform tarifului de atunci. Se ştie că aceşti muncitori, cu banii prinşi din muncă, şi-au cumpărat alimente pe care le-au trimis familiilor lor, reţinându-şi numai banii pentru drum. Pe baza acestor argumente, Uniunea sindicatelor agricole a cerut să se revină asupra modificării tarifului de transport pentru muncitorii agricoli. Universitatea tradiţionalistă şi universitatea modernă (Urmare din pagina IIa) rituală şi pe cea materială a ţării şi a naţiunii lor, să dea impuls progresului şi să asigure omenirii, prin munca lor, o viaţă din ce în ce mai bună, mai înaltă şi mai demnă. Iată de ce activitatea universitară, lărgindu-şi considerabil câmpul, căutând să cuprindă, aşa cum îi indică numele, universalitatea cunoştinţelor omeneşti, a admis între hotarele ei, pe lângă ştiinţele abstracte, tot mai multe ştiinţe cu aplicare practică. Este indiferent dacă unele au fost încorporate chiar în complexul administrativ al universităţii, sau dacă au rămas alături sub forma de instituţii independente. In ţările de mare cultură — Germania, Anglia, Statele Unite, etc. — găsim numeroase universităţi, cari cuprind facultăţi sau institute technice, agricole, de educaţie fizică, comerciale, etc. Concepţia largă pe care spiritul modern a împrumutat-o universităţii, îşi are sorgintea în adevărul că ceea ce dă unui învăţământ caracterul de „universitate", nu este felul cunoştinţelor ce se predă în ele, ci calitatea şi metoda: o instituţie universitară este un aşezământ de cultură care cultivă în acelaş timp cercetarea ştiinţifică, pentru a spori capitalul specialităţii prin lucrări originale executate în laaboratoarele şi cabinetele de lucru, şi în acelaş timp propagarea cunoştinţelor în rândurile generaţiilor tinere, îndeplinind această aleasă funcţiune culturală, nu s’ar putea susţine că învăţământul superior al agronomiei, al mecanicei, al electro-technicei, al educaţiei fizice, al architecturii, coroborînd cercetarea ştiinţifică cu învăţătura înaltă, ar fi lipsite de caracter universitar, acestea rămânând apanajul exclusiv al umanităţilor clasice sau al studiilor juridice. In realitate, universitatea de astăzi nu poate fi concepută, structural, decât ca o federalizare administrativă a mai multor unităţi de învăţământ superior, indiferent de numele lor, convenţional, tradiţional ori întâmplător: facultate, academie, institut. Dispreţul, sincer sau afectat, al reprezentanţilor unor specialităţi faţă de ai altora, este lipsit atât de fond cât şi de ceea ce adevărata cultură superioară a pus în sufletul oamenilor de studii: eleganța academică. CONST. KIRIŢESCU Spania martiră (Urmare din pagina II a) secolul XX? Cum au fost posibile, mai ales, după tragica experienţă a Rusiei? Este, fără îndoială, un geniu rău, — acelaşi care a devastat Rusia; e un geniu al morţii, care cutreeră lumea şi s’a oprit la Madrid hotărît să nu mai plece de acolo decât atunci când totul nu va fi decât ruină şi moloz. S’au împlinit în iulie doi ani de când spaniolii se întreucid şi se devorează unii pe alţii ca şerpii din Marsilia şi se vor împlini curând opt ani de când Peninsula Iberică agonizează, complotează contra ei înseşi, se răneşte şi se distruge voluntar, cu o frenezie necunoscută în istorie. O prăbuşire atât de fulgerătoare a unei ţări cu atâtea veacuri de cultură în spate, cu o atât de străveche civilizaţie, este fără pereche în lume. Căderea începe de prin 1930. In acel an izbucneşte o revoltă în rândurile armatei la Jaca şi Quatro Vientos. Reprimată rapid, autorităţile militare descoperă că firul ei pornia dintr’o lojă masonică ofiţerească. Primo de Rivera, dictatorul, ezitase să ia măsuri radicale împotriva cuiburilor de conspiratori. Le zgândărise in câteva descinderi, le provocase şi, când să facă gestul definitiv, a rămas nehotărit cu pumnul suspendat în aer. De atunci încoace conjuraţiile şi loviturile se ţinură lanţ. Prima demisionă şi urmă la guvern generalul Berenguer, un democrat care, înspăimântat de proporţiile anarhiei ce cuprindea ţara, abandonă şi el puterea după un an. Partidele revoluţionare se coalizară şi înteţiră apoi asalturile. Ziarele şi cărţile amplificară lozincile revoluţiei. Tineretul, fascinat de ideile dinamitarde ale lui Miguel de Unamuno, rector pe atunci al universităţii din Salamanca, ieşi la stradă. Cu cărţile magistrului şi ale lui Ortega Y Gasset agitate în aer ca nişte steaguri ale nebuniei, el se urcă pe baricade, huidui copios autorităţile, flueră pe Rege. Universitatea din Madrid se declară pe faţă republicană. Amiralul Aznar, succesorul lui Berenguer, se arătă tot aşa de slab ca şi înaintaşul său. Anarhiştii profitară de stângăciile lui apolitice şi transformară procesul unor conspiratori ca Largo Cabalero, Alcala Zamora, etc., într-o apoteoză a lor, a crimei, a revoluţiei, eliberându-i şi aruncând masele în delir. La 12 Aprilie 1931, avură loc alegerile municipale în toată Spania. Republicanii obţinură 5000 mandate. Monarhiştii de patru ori atâta: 22.000. Dar răstălmăcirile şi exagerările presei — ale anumitei prese — nu întârziara Voturilor date celor 4000 de primari democraţi sau marxişti li se atribuiră un sens plebiscitar. Rezultatul alegerilor fu interpretat în favoarea revoluţionarilor şi Regele, părăsit de primul său ministru, de curtenii laşi şi corupţi, fu silit să plece din mijlocul victoriei, să abdice imediat „ca să nu vadă sângele spaniol — cum spunea el — curgând pe sub ferestrele palatului“... Intr’o noapte, Alfons al XIII-lea se îmbarcă la Cartagena şi părăsi Spania pe mare, ca un fugar. Ce a urmat de atunci, se cunoaşte mai bine. Surprinşi de „succesul“ lor atât de rapid, republicanii şi anarhiştii se încherară pe putere şi Spania fu repede îmbrâncită în haos. Apoi, la sugestiile cominternului, forţele de stânga se concentrară toate în frontul popular. In ianuarie 1936, avură loc alegerile pentru cortesuri şi ţara, ameţită de propaganda demagogică, disperată, se împărţi în două jumătăţi înduşmănite de moarte. In Iulie 1936 fu ucis mişeleşte deputatul naţionalist Calvo Sotelo. Terorismul coborî in stradă. In momentul acesta armata ieşi din pasivitate. Generalii ei săriră să salveze patria luând comanda forţelor anti-marxiste şi pornind războiul de exterminare contra lui Antichrist. Bătălia, care de mult nu mai este o încăerare civilă cu caracter insurecţional, ci un război vast cu repercusiuni universale, între două ideologii, continuă şi azi. Sunt toate semnele că până la urmă vor învinge antimarxiştii. Dar cu ce preţ de sânge!... Stau de două ceasuri cu aceste mesagii sfâşietoare de la Bilbao şi de la Burgos în faţă. Le întorc pe toate feţele, le pipăi coala acoperită de grunji ca un piept de falangist spuzit de răni, încerc să desciifrez sensul acestor orori inutile care degradează veacul şi mă întreb înfiorat: ce demon teribil îi asmute pe spanioli să ucidă copiii, să profaneze bisericile şi sarcofagiile, să ardă şi să dă■âme o ţară, care e a lor? Nu ştiu. Dar din aceste două mesagii franciste, înţeleg toată disperarea lui Miguel de Unamuno, înţeleg de ce acest geniu inegal, acest filosof sublim al contradicţiilor nimicitoare, alerga anul trecut în lume strigând: „Săriţi, Spania a înebunit! Spaniolii sunt nebuni, sunt nebuni, sunt nebuni!1* Unamuno era îngrozit de destinul tragic al Spaniei martire şi de propria lui crimă: aceea de a se fi jucat cu Inima tineretului. AL. GREGORIAN --------xX0*xXx------- De la Uniunea francezilor din România Uniunea francezilor din România organizează cursuri de limba franceză la „Casa francezilor“, piaţa Lahovary. 7. Aceste cursuri, destinate persoanelor care doresc să înveţe limba franceză sau să desăvârşească cunoştinţele lor, vor cuprinde 3 secţiuni. Pentru informaţiuni şi înscrieri* a se adresa direcţiunii cursurilor, Luni, Marţi şi Joi, de la orele 18 la 20--------xxx o •oxxx——— ; Motonava „Basarabia“ a plecat in prima sa cursă » Constanta, 13 Oct. Astă seară, noua motonavă „Basarabia”, a S. M. R.-ului, a părăsit portul Constanţa, inaugurând cursele sale regulate în Orient. Vasul va face curse în alternaţie cu cealaltă motonavă a S. M R., „Transilvania". Pe bordul „Basarabiei“ s-au îmbarcat astă seară peste 350 pasageri, cari fac voiaj în Orient.