Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 177-191)

1939-07-05 / nr. 181

’444 444y444444 444 f ♦ 4i Ministerul educaţiunii naţio­nale face cunoscut că înscrierile maestrelor, maeştrilor şi agro­nomilor suplinitori din învăţă­mântul primar şi normal, la cursurile ce se ţin în anul ace­sta, se fac direct la minister până la 3 iulie a. c. Pentru maeştrii suplinitori din învăţământul primar, cursul se va ţine la Deva, iar pentru cei din învăţământul normal la Iaşi. Pentru maestrele suplinitoare din învăţământul primar, cursu­rile vor fi în următoarele cen­tre: Belinţ, jud­. Timiş; Budişteni, jud. Muscel; Bălţăteşti, jud. Neamţ; Copăceni, jud. Turda; Cocioc, jud. Ilfov; Crevedia Mică, jud. Vlaşca; Filiaşi, jud. Dolj; Fort jud. Hunedoara; Tr. Seve­rin, jud. Mehedinţi. Cursul pentru agronomii su­plinitori din învăţământul pri­mar şi normal se va ţine la Gră­diştea-Vlaşca. Toate cursurile arătate mai sus încep în ziua de 9 iulie a. c. Este în interesul maestrelor, maeştrilor şi agronomilor supli­nitori să frecventeze cursurile ce-i privesc, întrucât de activi­tatea şi de rezultatele obţinute la ele ministerul va ţine seama la admiterea lor ca titulari în cadrele învăţământului, în urma examenului pe care-l vor da la sfârşitul cursurilor. r. Cursurile de perfecţionare pen­tru învăţători, ce se vor ţine în­tre 9-29 iulie a. c., la Arad, Ora­dea Mare şi Sighet, vor fi alcă­tuite din conferinţe şi lecţii prac­tice privitoare la noua lege a în­văţământului primar şi progra­ma analitică, precum şi din con­ferinţe ţinute de personalităţi cu vază culturală. Conferinţele ce se vor ţine la aceste cursuri: 1. Ciclul legea Legea învăţământului pri­mar. 2. Legea învăţământului pri­­mar-personalul. 3. Legea — principii de pro­gramă şi metodă. II. Ciclul literar 1. Copilul în literatura ro­mână. 2. Generaţiile în literatură. 3. Literatura epocii războiului de întregire. 4. Desvoltarea romanului ro­mânesc. 5. Limba românească. III. Ciclul ştiinţific 1. Războiul de mâine (chimic şi de apărare pasivă). 2. Radio,­­ principiile şi apli­­ca­ţiile în şcoală. 3. Agronomia socială. 4. Chimia agricolă. 5. Desvoltarea industriilor a­­gricole în România. IV. Universitatea populară A. Arta românească 1. Arta populară românească. 2. Muzica românească 3. Teatrul românesc şi desvol­tarea lui. 4. Pictura românească. B. Civilizaţia şi cultura română 1. Desvoltarea statului român. 2. Poezia lui Eminescu. 3. Ştiinţa românească. 4. Filozofia românească. 5. Naţiune şi cultură. 6. Despre Monarhia şi Dina­stia românească. V. Ciclul pedagogic 1. Lecţii practice după meto­da centrelor de interes. 2. Discuţii asupra lecţiilor făcute. VI. Ciclul muzicii şi excursii 1. Muzică populară şi patrio­tică. 2. Excursii în oraş şi în îm­prejurimi Cursurile de perfecţionare­­ Aplicarea legii învăţământului pentru maestre, maeştri şi agronomi primar­­ Ministerul educaţiei naţionale a dat următoarea decizie: ART. I : Toate numirile, de­­taşerile, anchetele toate opera­ţiunile referitoare la funcţionarea şcolii primare şi a celei normale se vor face în conformitate cu prevederile aceste legi şi în ter­menele indicata acolo. ART. II: In vederea aplicării complete a tuturor dispoziţiunilor din această lege, se va proceda imediat la înfiinţarea consiliilor pedagogice de ţinut şi de judeţ, conform art. 92, 93 şi 95. Se vor întocmi de urgenţă adrese către d-nii rezidenţi regali şi către prefecţii de judeţe, aducându-le la cunoştinţă rostul acestor con­silii, compunerea lor şi ceea ce au de făcut. In special, se va insista asupra stabilirii programului, de îndeletniciri practice pentru fie­care şcoală din judeţ, ţinându-se seamă de împrejurărle locale, de caracterul regiunii, de desvol­tarea economică, etc. Termenul de constituire al a­­cestor consilii va fi până în ziua de 15 iulie inclusiv, dată la care d-nii rezidenţi regali şi d-nii prefecţi de judeţe vor trebui să anunţe la direcţia I-a din mini­ster numele membrlor cari con­­stituesc aceste consilii. In acelaş timp, se va cere prefecţilor de judeţe să comunice până la 7 August, cel mai târziu, datele de la consiliile pedagogice in legă­tură cu programul de îndeletni­ciri practice, cu vacanţele re­gionale, cu starea localurilor de şcoală şi cu numărul cantine­lor şcolare. Inspectorii judeţeni vor ţine permanent contact cu preşedinţii acestor consilii, pre­gătind tot materialul necesar pentru accelerarea acestor lu­crări. ART. III: Direcţia I-a din mi­nister va coordona toate rapoar­tele inspectoratelor judeţene, pre­zentând un tablou exact, pen­tru fiecare judeţ, de comunele care se pot grupa, conform art. 23, pentru formarea centrelor ne­cesare funcţionării ciclului su­perior al cursului primar. De a­­semenea va indica şcolile în care se pot organiza internate şi mici ferme. ART. IV: Pentru aplicarea art. 24 din lege, directorul învăţă­mântului primar va lua contact cu direcţia şcolilor din ministe­rul de agricultură şi domenii, indicând unde funcţionează şcoli agricole de iarnă sau şcoli infe­rioare de agricultură, care s’ar putea contopi cu cursul superior primar. In vederea contopirii ciclului superior primar pentru fete, cu şcolile de economie casnică dela ţară, directorul învăţământului primar va lucra cu direcţia IV-a din minister. ART. V : In cursul lunei Au­gust se va prezenta tabloul ma­­eştrlor şi maestrelor, care vor preda la cursul superior al şcoa­­lei primare. ART. VI: Pentru organizarea cooperaţiei şcolare, direcţia I-a se va îngriji de înfiinţarea ofi­ciului cooperaţiei şcolare, conform art 46 din lege. ART. VII: Realizarea unei juste repartizări a învăţătorilor, după numărul copiilor de şcoală, se va face pe baza datelor exacte de la fiecare inspectorat şcolar, ţinându-se seamă de prevederile art. 52—57 şi conform instrucţiu­nilor date. ART. VIII: Pentru aplicarea prevederilor legii la şcolile nor­male de învăţători, direcţia I-a va indica şcolile cele mai bine înzestrate cu local încăpător, cu teren de cultură suficient, pe lân­gă care se pot înfiinţa secţiile speciale pentru pregătirea ma­eştrilor şi maestrelor, conform art. 224, 225 şi 226 din lege. Şedinţa Sf. Sinod S. Sinod s’a întrunit Sâmbătă la 10 dimineaţa sub preşedinţia I. P. S. Patriarh Nicodim. La începutul şedinţei s’a înde­plinit formali­ta­tea cercetării canonice a alegerii noului pa­triarh. I. P. S. S. NICOLAE BALAN, mitropolitul Ardealului, în nu­mele membrilor Sf. Sinod, a ro­stit o cuvântare în care a expri­mat simţirii rutele alese ale chi­­riarhilor pentru noul patriarh al bisericii ortodoxe române. Un singur gând şi o singură dorinţă: Să vă ajute Dumnezeu să fiţi şi de acum înainte tot aşa de bun şi tot aşa de folositor sfintei noastre biserici, cum aţi fost şi până acum, ca să ne ocrotiţi şi să ne sprijiniţi spre tot lucrul menit să sporească faima bisericii strămoşeşti. I. P. S. Patriarh NICODIM a răspuns mulţumind pentru cuvin­tele ce i s-au adresat. A arătat apoi că a primit această sarcină fiindcă a socotit că nu poate re­fuza bunăvoinţa şi dragostea celor ce l-au ales. A primit şi s’a supus, ca să poată Împlini şi voia oameni­lor şi voia lui Dumnezeu. înaltul erarh a făgăduit apoi că va căuta să apere fiinţa bisericii şi drepturile ei cu toată ardoarea sufletului şi că In activitatea lui va fi călăuzit numai de dreptate. Sf. Sinod a aprobat apoi în­ființarea unui post de arhiereu­­vicar la episcopia Ismail Cetatea- Albă. Şedința s-a ridicat la ora 12, sesiunea Sf. Sinod fiind proro­gată. Participanţii la congresul eu­ropean pentru o nouă educaţie, ce se va ţine la Paris, benefi­ciază la înapoiere de o reducere de 50% din taxele tarifului tren de persoane în intervalul 3—14 August 1939 inclusiv. întreruperea călătoriei nu este permisă nici la ducere, nici la înapoiere, precum nici schimba­­­rea ratei la înapoiere. Se admite schimbarea clasei la o clasă sperioară plătindu-se diferenţa cu 25% reducere între tariful întreg al celor două clase. , Pentru suplimentul de tren accelerat şi tichetul de tren ra­pid nu se acordă nici o reducere, acestea urmând a fi achitate in­tegral conform tarifului. DELA C. F. R. Reducere pe c. f. r. la congresul european pentru o nouă educaţie Staţiuni C. F. R. vacante Direcţiunea mişcării C. F. R. a |­ria X ; Cataloi, Halmei, Samis­­declarat vacante următoarele | Iau, Sintereag, Valea Dacilor şi staţiuni de cale ferată : | Holdea, de categoria XI; Titu Oraviţa şi Ghilvaci de catego- | de categoria IX. Valabilitatea abonamentelor personalului C. A. M. In conformitate cu aprobarea direcțiunii generale C. F. R., abonamentele cu reducere emise personalului C. A. M. se prelun­gesc până la 30 Septembrie a. c. De asemene­a, s’a prelungit va­labilitatea până la 30 Septem­brie a. c. a carnetelor de identi­tate pentru călătoria cu redu­cere de 50% emise personalului C. A. M. și membrilor de familie, în baza vizei făcute de organele C. A. M.-ului. ► * * * I UNIVERS­AI Telegrame din străinătate Conflictul de la Tientsin Negocierile anglo-japoneze incep Marţi la Tokio Tokio, 2 (Rador). — Agenţia oficioasă „Domei“ anunţă că negocierile anglo-japoneze vor începe Marţi la ministerul afa­cerilor străine din Tokio, le Tokio, 2 (Rador). — D-nii Sotomako Katch şi Izoko Ta­naka, care vor reprezenta punc­tul de vedere al autorităţilor locale din Tientsin în negocie­rile anglo-japoneze, au sosit Duminică dimineaţa la Tokio. Sir Herbert, consulul britanic din Tientsin, a sosit la Yoko­hama pe bordul unui distrugă­tor englez şi a fost primit de consulul local şi de ataşatul na­val britanic, care l-au însoţit până la Hayma, lângă Yoko­hama, unde se află reşedinţa de vară a ambasadorului la Tokio al Marei Britanii. CE SCRIE „LE JOURNAL“ Paris, 2 (Rador). — Ziarul „Le Journal“ închină un articol, sem­nat de Saint Brice, negocierilor din Tokio. Guvernul japonez a precizat că negocierile vor trebui să ţină seamă de tot ceea ce din punct de vedere economic şi politic intere­sează forţele militare japoneze de ocupaţie. Aceasta lasă să se în­trevadă negocieri foarte delicate, mai ales dacă ţinem seamă de opoziţia latent care există între elementele militare şi cele poli­tice în Japonia. De altfel, tocmai această situa­ţie dictează atitudinea Marii Bri­tanii, care menajează pe moderaţi, spre a-şi păstra libertatea în Eu­ropa şi a împiedica pe extremiştii japonezi de a luă conducerea. Precauţia este cu atât mai potri­vită în clipa când se pregăteşte încheierea alianţei anglo-franco­­sovietice. Dar, pentru a-şi produce efec­tele, această politică cere ca ame­ricanii să nu încurajeze primej­dioasele iluzii ale ţărilor totali­tare. BLOCADA A FOST ÎNĂS­PRITĂ Tientsin, 2 (Rador).—înăs­prirea blocadei concesiunilor britanică şi franceză a fost înregistrată pe ziua de azi. Un supus britanic a fost aproape în întregime desbră­­cat şi apoi i s’a aruncat în faţă paşaportul.» DETAŞAMENTE JAPONEZE RESPINSE DE CHINEZI Ciungking, 2 (Rador).—Agen­ţia „Central News“ anunţă că, în apropiere de Venceu, trupele chineze au respins în două rân­duri două detaşamente japo­neze care încercau să debarce pe teritoriul chinez şi care erau sprijinite de şapte vase de răz­boi. ri contra propagandei străine in Franţa Paris, 2 (Rador). — Sâm­bătă după amiază s-a întrunit o conferinţă la care au luat parte preşedintele de consiliu, miniştrii de interne şi justiţie, prefectul de poliţie şi secreta­rul general al ministerului de interne. Conferinţa a fixat măsurile care vor fi luate spre a împie­deca orice propaganda potriv­nică intereselor Franței. S’au încheiat negocierile comerciale dintre Franţa şi Germania Paris, 2 (Rador). — După două luni de negocieri, lucrările co­­misiunii mixte comerciale fran­co-germane au luat sfârşit Sâm­bătă. Procesul verbal care înregis­trează rezultatele negocierilor a fost semnat de şefii delegaţiilor. După informaţii culese în cer­curile iniţiate, acordul va duce la o simţitoare sporire a schim­burilor între cele două ţări. Cancelarul Hitler­­ D. PREŞEDINTE M­ONU la înmormântarea unui general S’A ÎNAPOIAT LA ANKARA Berlin, 2 (Rador). — Cance­larul Hu ea­­ia asistat la Ham­burg la funeraliile generalului Wilhelm Knochenhauer, co­mandantul corpului X de ar­mată. La ora 13, Fuehrenul a sosit în piaţa din faţa primăriei din Hamburg, unde se afla cata­falcul. Trupul neînsufleţit era expus pe un afet de tun şi ve­­ghiat de opt ofiţeri superiori. D. Hitler a salutat, cu braţul întins, rămăşiţele pământeşti ale defunctului şi, după aceea, s-a desfăşurat ceremonia mor­tuară. Generalul von Brauchitsch, comandantul şef al armatei de uscat, a ţinut, cu acest prilej, o cuvântare în care a făcut e­­logiiul defunctului şi a asigurat pe Fuehrer de credinţa ar­matei. După­ ce cancelarul Hitler a strâns mâna membrilor fami­liei, înhumarea corpului s-a fă­cut în cea mai strânsă intimi­tate. -------xxpaox*------­ Alte credite pentru aviaţia americană Washington, 2 (Rador). — Pre­şedintele Roosevelt a semnat le­gea prin care se alocă departa­­mentului războiului un credit de 239 de milioane de dolari desti­nat cumpărăturilor de noui a­­vioane de luptă. -------xo 6­ox------­ VIZITA CONTELUI CIANO IN SPANIA Madrid, 2 (Rador). — Agenţia Havas anunţă că contele Ciano, ministrul afacerilor străine al Italiei, va sosi la 10 Iulie la Barcelona şi va rămâne în Spa­nia până la 23 Iulie. Ankara, 2 (Rador). — D. Is­met Inonu, preşedintele Repu­blice!, s’a înapoiat la ora 11,50 la Ankara, venind dela băile Viatova. Preşedintele Republice! a a­­siistat’ Sâmbătă la Istanbul la serbările nautice organizate cu prilejul aniversării transferării numai către pavilionul turc a dreptului de cabotaj daalungul coastelor turcești. -------xxoaoxx—— Alte atentate cu bombe in Anglia Londra, 2 (Radar). — Mai multe bombe au făcut explozie Sâmbătă noaptea la Birmin­gham, Derby, Leicester, Staf­ford, Nottingham şi Coventry. Toate au fost depozitate prin diferite staţii ale companiei de cale ferată London Midland Scottish. Victime omeneşti nu sunt, dar pagubele sunt destul de în­semnate. -------XX0X0XX------­ Avionul „Condor“ s’a înapoiat in Germania Berlin, 2 (Rador). — Avionul „Condor“-Focke Wulf 200, apar­ţinând societăţii Deutsche Luf­thansa, care a părăsit Marţi aero­dromul din Tempelhof pentru un sbor cu destinaţia Rio de Janeiro, s’a înapoiat Duminică la ora 10.50 la Berlin. Călătoria dus şi întors a durat vre-o patru zile şi jumătate. Căpitanul Heinke a declarat, la coborîrea din avion, că este în­cântat de primirea ce i s’a făcut de autorităţile şi populaţia din Rio de Janeiro. Anul al 56-lea Nr. 181 Miercuri 3 iunie 1939 INFORMAŢII PENTRU CITITORII UNIVERSULUI DIN LOCALITĂŢILE MICI Faţă de nouile taxe de timbru impuse asupra buletinelor de expediţie precum şi a dispoziţiunilor luate de către Direcţiunea Generală P. T. T. în baza nouei legi de exploatare, facem cunoscut cititorilor noştri că nu mai putem expedia ziarul ca până azi prin C. F. R. din cauza sporirii taxelor de transport. Expediţia se va face prin P. T. T. iar coletul cu ziare va sosi în localitate prin oficiul respectiv. re De asemenea, cititori cari doresc a se abona sunt rugaţi a expedia direct „Universului“, prin man­dat poştal suma respectivă pentru durata abona­mentului. • Legiunea străjerelor Bucu­reşti organizează în luna iulie, între 16­ 31 o tabără de odih­nă şi elita de şefe de grupă, la Aiud, Sloboda (jud. Alba). Doamnele co­mandante de stat, sunt rugate să procedeze de urgenţă la înscrierea străje­relor în ambele tabere. Dr. ALEXANDRU BABEȘ MEDIC PRIMAR.—ASISTENT UNIVERSITAR rămâne toată vara în Capitală Boli de piele, păr, venerice B-dul I. C. Brătianu 24 Scara A Telefon 5.35.46 25 CASA AGNES SOLDEAZĂ MODELE Dionisie 31. Telefon 2.98.42 JEANA MODE Soldează modelele în Strada Academiei 35, etaj II (vis-a-vis de Cărăbuş) 28 • Membrii Asociaţiei genera­le culturale a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni au ţinut, Duminică, o consfătuire cu care prilej s’a cerut înscrierea, în cor­pore, în Garda naţională a F.R.N. @ Legiunea străjerelor Bu­cureşti, organizând, în lunile Iunie şi August, cursuri de înot, canotaj, jocuri mi­ci şi a­­tletism pentru străj­erele ce ră­mân în Bucureşti, roagă pe a­­ceastă cale pe s­trăjerele inte­resate să se înscrie în număr cât mai mare. înscrierile se fac la falanga străjerelor, din șos. Bonaparte nr. 8. 23 STUDIO JULIETTA execută dupe ultimele per­fecţiuni cele mai artistice fotografii şi pastel cu prefuri excepţional de convenaţii. MARIETTE MODE, Strada Franklin 5, etaj SOLDEAZĂ Procesul exproprierii frauduloase de la Tg.­Ungheni Şedinţa de Sâmbătă dimineaţa Tribunalul Ilfov s. 6 c.c., for­mat cu d-nii: preşedinte Titus Şerban Ionescu, C. Petrescu, E­­mil Odăgescu şi procuror Vin­­tilă Bănescu, a continuat audie­rea martorilor în procesul frau­delor de la Ungheni. Cel dintâi este ascultat d. GH. ZAHARIA, grefier, care îşi men­ţine declaraţia dată la instrucţie. D. general RASOVICEANU spune că declaraţia de la instruc­ţie nu a cetit-o când a semnat-o. Cunoaşte pe Fianu din 1921. Pre­cizează că n’a spus că Fianu era un om feroce şi lacom de banii şi că lua mită. Nu ştie dacă Ion Fianu a dat bani fratelui său d. Gh. Fianu. — „E adevărat că l-am sfătuit pe I. Fianu, cu doi ani în urmă, să demisioneze. Am făcut-o asta dintr-un sentiment de dragoste faţă de el. Voiam să-l am lângă mine. Mă ajutase în opera de co­lonizare şi mi-l ataşasem foarte mult. Atmosfera politică de a­­tunci, mă făcea să-l chem lângă mine. Mă gândeam să nu i se în­tâmple ceva. Mi-a răspuns atunci că, crede că va demisiona. N’am declarat că „toată lumea știa că Fianu lua bani“ ! Membrii fami­liei Fianu au fost în perfectă le­galitate cu averea ce o aveau în Dobrogea. D. av. PATRICIU POPESCU: Fianu era un om cinstit ? D. g-ral RASOVICEANU: Da. — Cum au acumulat d-nii Gh. Fianu, Hogea şi alţii, în Dobro­gea, mai mult de 200 hectare de pământ ? D. g-ral RASOVICEANU: Au cumpărat de la turci. Urmează d. MIRCEA VULCA­­NESCU ,directorul datoriei pu­blice din ministerul de finanţe, care îşi menţine declaraţia dată la instrucţie. D. STELIAN C-TINESCU, din Bazargic, menţine declaraţia de la instrucţie, cu rectificarea că nu cunoaşte legăturile financiare cari au fost între d. Gh. Fianu şi fratele său Ion Fianu. D-nii: Nae Benoni, Aurel Flo­­roiu, Al. Popescu-Necşeşti, avo­cat, membru în consiliul supe­rior al avocaturii statului: dr. Du­­mitru Ioan, C-tin Muşătescu, a­­gent oficial de schimb, Dimof Damian, funcţionar public şi Flo­rian Angelescu, îşi menţin decla­raţiile date la instrucţie. D-ra Alexandrina Păcureţ, pro­fesoară, spune că a fost împreu­nă cu Octav Petrescu la Ungheni. Mergea cu el la Chişinău pentru a-i aranja o gradaţie. La Ungheni s’au întâlnit cu Păscăluţă. Au mers apoi în oraş, unde Petrescu şi Păscăluţă s’au oprit la Turtureanu, spre a scoa­te tablourile de impunere. — Petrescu m’a lăsat în gară — spune d-ta martoră — apoi s’a întors şi mi-a spus că are ceva de lucru şi că să-l aştept. I-am spus că îl însoţesc. Eu nu am dictat la tablouri lui Octav Pe-I­­rescu şi nici Petrescu lui Păs­­t­­ăluţă. Verificarea tablourilor a fă­­cut-o Turtureanu. De la percepţie am plecat la ora 1 jum. şi ne-am dus la restau­rant. Acolo ne-a servit o fetiţă de şcoală primară. De aci am mers în satul Corneşti, la un preot, unde Petrescu avea treabă. La Chişinău am ajuns la ora 8 jum. seara. A doua zi, Petre­­scu mi-a rezolvat chestiunea pentru care îl rugasem“. D. procuror BANESCU: Cât timp a stat martora singură în gara Ungheni ? MARTORA: „O jumătate oră“. D. preşed. TITUS ŞERBAN IONESCU: „Când v’aţi despăr­ţit de Petrescu ?“ MARTORA: „A rămas în Chi­şinău“. Eu m’am întors din Chi­şinău la Bălţi în ziua de 10 Ia­nuarie. NOUL PROBATORII D, preşedinte TITUS ŞERBAN IONESCU cere părţilor să de­pună probatoriile de care înţeleg să se servească în proces. Inculpatul OCTAV PETRES­CU, în apărarea sa, depune o listă de 22 martori. Se mai de­pun liste de martori de incul­paţi: Virgil Lupescu, Candid Chi­­riţă, Ion Păscăluţă şi D. Turtu­reanu. D. av. PATRICIU POPESCU, din partea moştenitorilor Fianu, depune o listă de 13 martori, prin care vor să dovedească inexacti­tatea acuzaţiilor aduse lui Ion Fianu prin ordonanţa definitivă. D. av. C. BALACESCU din partea ministerului de agricultu­ră, declară că nu înţelege să mai ceară alte probatorii. * Se continuă audierea martori­lor. D. MIRCEA RADULESCU ingi­ner agronom, declară că Fane Ştefănescu era un om corect, o­­nest şi priceput în lucrările din Basarabia. D. C. MOROIANU, ing. agro­nom spune : —• „N’aş vrea şi nu pot să mă ating de onorabilitatea lui Fianu. Nu pot să precizez dacă Fianu a luat bani. Nici de Fane Ştefă­nescu nu ştiu dacă a luat bani. Fianu era un funcţionar priceput şi apreciat. De aceea, în mai mul­te rânduri i s’a dat delegaţie de secretar general. In declaraţia pe care am sem­nat-o la instrucţie, am crezut că grefierul a făcut un rezumat fi­del al celor declarate de mine. Azi, văd că s’a scris altfel de cum am declarat eu. D. LAURENŢIU TAINCO menţine declaraţia dela instruc­ţie. re Şedinţa se ridică la ora 12 jum., cea viitoare Luni la ora 8 dim. i+444441 4 4 4 4 4 4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 44 4 4 4 4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4-44 4 4 4 4 4 4-4-4-4-4 4- Banca C. D. Breyer SOCIETATE ANONIMA S-A MUTAT IN STRADA DOAMNEI 15 (Palatul Creditului Urban) Telefon: 3.26.99 Hé­lé­ne Szasz Calea Victoriei 91 Etaj II SOLDEAZĂ ROCHII 29 MAISON SUZANNE Pasagiul Imobiliara SOLDEAZĂ Tailleur-uri si Pardesiuri Mare So I n a ve de Sezon Mag. Voiculescu Lipscani 52 LER , Str. Episcopiei 7 SOLDEAZĂ ROCHI, MAN­TOURI si TAILLEUR-URI DOCTOR PETRE RADULESCU Laureat al Facultăţii de medicină din Paris BOLI INTERNE­­ (nutriţie, diabet, ficat, rinichi), sifilis Consult de la 3­7. Telefon 2.77.2L Bul. Lambru 35 A prin bariera Moşilor 553 1608 Dr.C.VolcilLESCh­ Medic-Șef Sanatoriul „Bucegi” Consult. 5—6 d. a. Vila Petrescu — Predeal 31 Doctor N. I. NEDELCU RADIOLOG. MEDIC PRIMAR ELECTRO-RADIOLOGIE Radiumterapie. Internări Rămâne Iulie în Capitală. Strada Biserica Amzei 7. Tel. 4.13.70 19 CENTRUL ANTI-CANCEROS Str. Nic. Bălcescu Nr. 7 Internează bolnavi pentru diag­nosticul şi tratamentul cu radium şi raze al tumorilor şi canceru­lui.Consultațiuni 3­ 6 p. m. Telefon 3.36.47. 26 Espadrile (sandale de sfoară mo­dele 1939) Parfumeria DEGEN, Tel. 3.22.45 Victoriei 79, vis-a-vis Bis. Albă. 2209 • „Maison des Francads“ din piaţa Lahovary nro. 7, in­formează publicul că bibliioteca sa de împrumut va fi deschisă cu începere de Luni 3 Iulie în fiecare Marţi şi Vineri de la ora 11 la 1 dim. 1624 14 „Nepăsătorul“ lui Watteau sfâşiat şi aruncat în­tr’un râu la Angers (Franţa)? Sau o glumă de proastă cali­tate a unui „pictor-amator“? Se ştie câtă vâlvă a produs furtul „Nepăsătorului“ lui Wat­teau. Poliţia franceză primeşte numeroase scrisori, unele din ele ,gvonime, cu privire la acest eveniment trist. Intre aceste scrisori e şi una trimisă din An­gers şi iscălită „un pictor-ama­tor“. Acesta afiirmă că el a furat tabloul ca să se răzbune pe statul francez—autorul scrisorii e străin —din pricina unui pro­ces pe care l-a pierdut şi care a fost câştigat de stat.­­ Judecătorul de instrucţie a făcut numaidecât o anchetă la Angers, dar fără nici un rezul­tat mulţumitor. Scrisoarea a fost expediată într’adevăr din Angers, dar poşta de aici crede că la mijloc trebue să fie o glumă răutăcioasă a unui mistificator, care susţine că, după ce a furat tabloul din „Louvre“, l-a sfâşiat şi l-a­ a­­runcat în râul Maine, la An­gers, ca să se răzbune pe statul francez, după cum am arătat mai sus. Faptul pare neprobabil pentru că celebrul tablou nu e pictat pe pânză, ci pe o bucată de lemn. Poliţia franceză îşi continuă totuşi cercetările şi pe acest tărâm. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schim­bare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care pri­mesc ziarul, iar spre a fi prom­pt serviţi, la reînoirea abona­mentului să lipească pe cuponul mandatului postat eticheta a­­bonamentului expirat. CEREŢI NOUL CORAP­ADY ONIX

Next