Universul, mai 1940 (Anul 57, nr. 118-131)
1940-05-02 / nr. 118
. ii „FRANCO -ROMÂNĂ S. A. de Asigurări Generale Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri In obiecte. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii. Asigurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică, însă cu drept de participare la premii şi despăgubiri pe tot restul vieţii. Asigurări cu plata în efecte acceptate la cursul nominal. Vechii asiguraţi pot cere recunoaşterea ratelor plătite la o nouă asigurare făcută in condiţiunile sus arătate, chiar dacă nu sunt la curent cu plata. — CEREŢI LAMURIRI ŞI PROSPECTE — +♦+♦ + ♦♦♦■♦ + ■» + + ♦■ + ♦♦♦■+♦+ + + ♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦ ♦ I I t ♦ H ♦ ♦♦ CURIER JUDICIAR Furtul valizei misterioasa din gara de Nord Arătam ori că in afacerea furtului din Gara de Nord a valizei cu cele 6 milioane jumătate este cercetată asiduu la cabinetul II instrucţie de către d. jude instructor Emil Odăgescu. tat. Arătam de asemeni că Lazăr Klein unul din principalii autori ai acestei afaceri prezentându-se la cabinet a fost ales Agent fiscal delapidator incasănd 10.000 lei, de la firma „Răsucitura Mecanică de fire textile”, din Capitală în contul 311, Ion Mihăilescu, pentru că unei amenzi, şi-a însuşit banii. D. procuror V. N. Gheorghiu •a deschis acţiune publică pentru delapidare Împotriva agentului fiscal de la percepția Circ. Au fost daţi judecăţii , procuror Dan Berlesen a deschis acţiune publică cu concluziuni de arestare împotriva următorilor : Abadin Imerovici, supus iugoslav, comerciant ambulantdomiciliat in str. Cantemir nr. 82; Handle Mustafovici, supus iugoslav, om de serviciu, domiciliat în Şos. Măgurele ; Mehmed Sendet, albanez, om de Iserviciu din cal. Rahovel nr. 67 şi Mehmed Sendelovici, iugoslav, om de serviciu, dispărut pentru contravenţie la legea devizelor şi legea patrimoniului public. Primul şi al doilea inculpat fiu încercat să transfere în străinătate 600.000 lei, cu ajutorul unui cufăr cu fund dublu, fără autorizaţia B. N. R-ului, bani proprietatea celorlalţi doi inculpaţi. Sub stare de arest inculpaţii au fost deferiţi spre cercetare cabinetului IV instrucţie. D. preşedinte Al. Ionescu, titularul cabinetului, a lansat imediat mandat de arestare Împotriva susnumiţdor. Mandatele au venit spre confirmare în faţa Tribunalului de vacanţă. Abuz de încredere re. procuror Paul Petnescu a mis în judecata Tribunalului ntru abuz de Încredere şi stativa de escrocherie pe Toi hor. Primind 1500 lei pentru a nupăra nişte timbre de la romanţul Al. Feldner, şi-a înoit banii. Deasemeni susnumit a dat un telefon debitantului Marcu Petre, ca din partea soc. „Wacum Oil Company” spunănd să dea timbre de 10.500 lei omului care se va prezenta cu un bon din partea societăţii. S-a prezentat însă tot el, dar între timp debitantul dând un telefon la societate a descoperit că bonul era fals. LICITAŢII PUBLICE — 6 Mai ora 18, lie. fete Unirea, Tg. Mureş , aprov. coloniale, materiale de curăţenie. — 25 Mai ora 17, lie. fete Domniţa Ileana, Sibiu : tâmplărie, mii. lei; instal. sanitare, 520.000; electrice. 310.000 lei. — 15 Mai ora 9, dir. băilor Herculane arendează pe 5 ani localul III/7. — 14 Mai ora 10, dir. 6 silv. Piteşti: angajearea lucrărilor pentru expl. parchete. — 6 Mai ora 9, Şcoala subof. inf. Botoşani : aprov. coloniale. — 6 Mai ora 10, Pirotehnia armatei : aprov. lapte dulce ; 8 Mai, idem: materiale pentru instal. sanitare ; 9 Mai ora 9 idem: aprov. maşini de fabricaţie; 11 Mai, dă în antrepriză amenajarea unui atelier. — 14 Mai ora 10 dir. O. A. P. C. F. R. : aprov. pâine, 900.000 lei. — Idem, orfelinatul C. F. R. Burdujeni şi sanator t. b. c. Ruginoasa : aprov. pâine, carne, grăsimi, 1.300.000 ;42.800.000 lei. — 11 Mai ora 10, manufactura de tutun Timişoara concesionează serv. de camionaj. — 4 Mai ora 11. ţinutul Iaşi: aprov. combustibil pentru automobile, 1.675.720 lei. — 4 Mai ora 10. com. suburbană Griviţa: pavaje bolovani, 3.570.000 lei. — 8 Mai ora 9. prim. Arad închiriază locul de restaurant cu terasă, granduri de tenis. — 4 Mai ora 11. prim. Constanţa : aprov. 10 vag. lemne. —9 Mai ora 9. prim. Orşova : aprov. malaxor, materiale electrice, registre, imprimate, furnituri de biurou, furaje, ustensile pentru cai, reparare 50 bănci publice ; aprov. lemne de foc materiale pentru afişa.1, materiale pentru parcuri. — 8 Mai ora 12, prim. Ogradina Nouă jud Severin arendează cariera de piatră. — 6. 7, 8 Mai ora 9, prim. Ploeşti închiriază restaurant, prăvălii, standuri, boxe şi frigorifere in hale şi pieţe. — 6 Mai ora 10, stabilimentele economice ale munic. Timişoara dau cu — 3 Mai ora 9. M. A. N. dir. artileriei : fabricarea a 30 vag. unsoare de harnaşament. — 17 Mai ora 9. flotila I aviaţie, Iaşi : aprov. coloniale, zarzavaturi, materiale de întreţinere. — 11 Mai ora 9. Fabr. material de protecţie a armatei : aprov. chei, şuruburi ,uleiuri, chingi, minium, etc — 14 Mai ora 11. Eforia spit. civ Bucureşti: constr. şosea pe Valea Câinelui, la Sinaia 3 mii. lei. — 22 Mai ora 10. Insp. g-ral. sanitar Cluj: aprov. pâine şi făină. — 6 Mai ora 10. ţinutul Nistru şi prefect. Lăpuşna şi Cetatea Albă. aprov. piatră, pavaje, constr. poduri. — 7 Mai ora 11, ţinutul Prut şi prefect. Iaşi: constr. săli de clasă; idem chirie atelierele fizico-chimice. 1 — 14 Mai ora 18, M. A. N. închi-t riază cantina. • şi prefect. Bacău: constr. şcoală. 2 I podeţe tubulare; idem şi prefect. Bălţi: constr. pod. lemn ; idem şi • prefect. Botoşani; reparare pod; idem ţinutul Prut; aprov. rechizite, registre, imprimate. — 6 Mai ora 11, prefect. Prahova : registre, imprimate. — 6 Mai ora 10, U. C. B. : aprov. 500.000 1. benzină 70.000 kg. motorină, petrol, vaselină. — 7 Mai, idem: 200 vag. lemne foc fag. — 12 Mai, idem, aprov. piese de schimb pentru auto. — 8 Mai ora 10, idem, aprov. cauciucuri și camere. — 6 Mai ora 11, prim. Aiudul de sus jud. Alba vinde lemne, 735.000 lei. — 28 Mai ora 10, prim. Joseni jud. Ciuc vinde material lemnos pentru expl., 1.283.052 lei. — 6 Mai ora 17, Intrepr. corn. Pitești: executare racoarde de apă, canal, guri de scurgere. — 3 Mai ora 1. prim. Tg. Mureş : aprov. 10 vag. ciment. — 6 Mai ora 18. prim. Timișoara : transporturi, V, mii. lei; ora 17, cumpără autoturism, 550.000. — • - ■■■ *"* — Omorât de un cal Ploeşti. 29 Aprilie Azi dim., pe când d. Dumitru Dumitrescu, domiciliat în , Ploeşti, str. General Dragalina 96, din serviciul depozitului de cherestea Ilie Râşnoveanu, făcea o plimbare, călare, în apropiere de corn. Blejoi (Prahova), calul speriindu-se de un automobil, a lovit pe lucrătorul Const. Nicolae, din com. Cocoşeşti (Prahova), care mergea pe marginea drumului, rănindu-l grav. In urma rănilor căpătate, nefericitul lucrător a încetat din viaţă. ( CcU&ndcvn MIERCURI, 1 MAI Ort.: Sfântul Prooroc Ieremia (5®9 m. Chr.). (Deslegare de post). Cat.: Sfinţii Filip şi Iacob. Prot.: Filip şi Iacob. Evreesc: 23 Nissan 5700. Mahomedan: 213 Rebiel-Aver 1369. Moartea Profetului. * Ei ’ntâi de Florar. Armindenul. Maiul. Repaus duminecal * Răsăritul soarelui, S.10, apusul soarelui, 19 17. C 'OctetLo MIERCURI, 1 MAI RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 10: Congresul General al Breslelor (transmisie din sala Aro). 12: Oia; Cota Dunării şi a barei Sulina.; Sfaturi gospodăreşti şi igienice 12.10: Muzică variată (discuri): Frumoasa primăvară, vals de Lincke; Carmela de De Curtis (voce: Beniamino Gigli); Melodie din „Fortimio“ de Messager (voce: Georges Thill); Mărturisire de Thomé: Lolita de Buzzi-Peccia şi Granadinas de Caleja (voce: Ghirag Sakazhan); Revino de Fragson şi Când te-am întâlnit de Brown (voce: Jeanette Macdonald); Numai ţie, de Winkler (voce: George Gut); Salutul dragostei de Elgar Şi Te sărut de Rudolphe; Uvertură la „Casse noisette“ de Ceaikovski. 12.50: Orchestra Victor Predescu (voce: Ion Luican); Bai la Curte, vals de Lanner; Ai să vezi, vn’s lent şi Căsnicie pic-pic, cântec românesc de Nicuşor Constantinescu (voce: Ion Luican); Sărutul în noapte, de Wicheli şi Un foxtrot de Peter Packay; O romanţă firii naţionale. 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: O mică serenadă, de Becce; Ştii tu ce am visat mimica, melodie de Roman şi O. Ştefane, blues de Mişu Constantinescu (voce: lin Luican); Tristeţe, de Chopin; Păstrează-mă doar pentru tine, vals lent de Vasilescu şi O noapte în Havana, tango de Liliana Delescu (voce: Ion Luican). Arii naţionale. 14: Radio-jurnal. 1420: ORA VESELA, STROE şi VASILACHE. 14.35: Continuarea concertului orchestrei Victor Predescu: Unde-i mama să mă vadă, cântec românesc de Dendrino şi N’ai înţeles iubirea mea, tango de Marcel Banck (voce: Ion Luican); Dacă ai fi înţeles, romanţă de Denza (solo ferestrău: Gh. Costache); Marilena, vals de Rudy Wicdoeft (solo saxofon: Carol Niculescu); Romanţe şi arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. 19: Oia; Mersul vremii. 19.02: Cronica artistică. 19.17: Programi „MUNCA SI VOE BUNA“. I RADIO ROMANIA 1955: Radio-jurnal in limba maghiară RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCURESTI 20.05: Ziua muncii, de prof. Mihail Ralea, Ministrul Muncii. 20.20: Orchestra de concert Radio, dirij. de Ion Ghiga; Azi ’ntâi Mai de Ion Ghica (Corul A. C. T. şi Orchestra); La Olacă-potpuriu naţional de I. Paschil, 20.45: Radio-jurnal (I). 21. Continuarea concertului Orchestrei Radio; voce: D-ra Lisette Dima; Flori şi păsări de Bettenelli (voce: D-ra Lisette Dima; Fierarii din pădure de Eilenberg; Recitativ şi Arie din „Noaptea de Mai’’ de Rimsky-Qorsakoff (voce: D-ra Lisette Dima); Cântecul luntraşilor de pe Volga de Artok; Cântec de primăvară de Gounod (voce: D-ra Lisette Dima); Povestiri din pădurea vieneză de Johan Strauss (voce: D-ra Lisette Dima); Dansul mateloţilor de Maurice Ebonet; în port (ciocanele din şantier) de Niemann; Introducere: Cântecul torcătoarelor şi Baladă din opera „Vasul Fantomă” de Wagner“; Dans ţărănesc de C. Dimitrescu; Uvertură la „Fata Răzăşului“ de Caudella. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică uşoară şi de dans (discuri); Bagatelă, uvertură de Rixner; Pasărea în pădure de Taubert şi Stele şi lună de Sattler (voce: Eria Sack); Evelyn, fox de Neisel; Sărutul Ninei, pasadobele de Chamfleury şi Madona, rumba de Margritte; Melodie de Nichols şi de Posford (voce: Greta Keller); Selecţiuni de melodii de Leux (două piane: Kirsch şi Jarochnick); Lieduri de Bixio şi de Palm (voce: Peter Anders); Potpuriu de melodii de Dostal; Tango de Jaeger (voce: Eric Helgar); Rusticanella de Cortopassi şi Plimbare cu sania la Petersburg; Azi e sărbătoare! paso doble de Doelle (ansamblul Mihail Daia). Să nu mă minţi, tango de Miclescu (voce: Dan Călinescu). Aur de toamnă, de Brusso şi Melodii româneşti. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz — Dumitru Terteac (armonică): Cântece şi jocuri moldoveneşti. 14.15: C. Ştefănescu — ţambal- Arii naţionale. 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Cântecele primăverii (discuri) ; Florile primăverii, melodie de Rockert (orch. dirijată de Marek Weber); Primăvara de Schaibert (voce: Elena Gerhardt); Predarea primăverii, melodie de Schumann (voce: Heinrich Schlusnus); Cântec de primăvară de Mendelsohn; Primăvara, lied de Wolf (voce: Heinrich Schlusnus); voci de primăvară, vals de John Strauss (voce: Erna Sack); Ultima primăvară de Grieg (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Schmidt- Isserstedt) . 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — Fanfara Regimentului 7 Vânători, cond. de Căpitan Zvâncă Constantin; Argeşul, marş de Mendelsohn; Zi de veselie, potpuriu naţional de Lăzărescu; Buciumul Carpaţilor, potpuriu naţional de Dinicu. 21.30: Coruri (discuri): Două coruri populare (corul de bărbaţi din Colonia, dirij. de Eugen Papst); Cor de Borthinasky (cor de copii); Cor de Tablet (cor de bărbaţi din Zuerich, dirij. de Arthur Koest). 21.45: Muzică distractivă: Pahomov (banja), Boguslavschi (banja) și Muradov (pian). Mazurca de Chopin; Dans spaniol de O. Schik; Mazurca de H. Schik; Poloneza de Oghinschi; Marș triumfal de JVidikenschreiber. UNIVERSUL 22: Radio-jurnal. 22.15: Cântăreţi români de muzică uşoară (discuri): Luneeuş, fox de Viilnou (voce: Petre Alexandru); De m’ai iubi şi tu aşa, tango şi Dormi somn uşor dragă-baby, slowfox de Kiriţescu (voce: Cristian Vasile); La revedere pe cine ştie când, tango de Viilnou (voce: Nicu Orăşanu); Au trecut de atunci atitea primăveri, tango de Antonov Si Geanina, vals de Martini (voce: Dorel Livianu); Lie, lie, lie, de Constantinescu (voce: Mia Braia); Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Lupescu (voce: Petre Alexandru); Te rog, tango de Dendrino (voce: Mia Braia și Petre Alexandru); Diseară să stai acasă, slow de Viilnou (voce: Viorica Anghel) și O noapte pe Riviera, tango de Roman (voce: Nicu Stoenescu); Plâng pentru tine, tango de Dendrino (voce: Petre Alexandru) ; Intr’o mică barcă la Snagov, tango de Viilnou (voce: Elena Zamora). Povestea căpriţelor, marş de Vilnou (voce: Petre Alexandru). 23: închiderea emisiunii,& BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25: Concert de orchestră. 21.25: Conf. 21.50: Concert de quartet. 22.40: Inf. în ungară, slovacă şi ruteană. 23.10: Orchestră de ţigani. 24: Inf. în germană, Italiană, engleză şi franceză. 0.20: Muzică de dans pe plăci. JOI, 2 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Taraful Noiu Busuioc (voce: Paulina Ungureanu); Cântec lung ca pe luncă (voce: Paulina Ungureanu); Horă de mână ca la Gorrj; Bate vântul Vinerea (voce: Paulina Ungureanu); Romanu, horă; Sârbă ca la nuntă; Greu e dealul la Bacău (voce: Paulina Uigureanu); Aoleo ce vale adâncă; Și miau ca, horă; Pe deasupra casei mele (voce: Paulina Ungureanu); Voi, voi, voi mândrelor mele (voce: Paulina Ungureanu); Sârba lui Neliu Busuioc; Horă de mână. **— 13: N. Cucu (xilofon); Polca ţărănească de F. Muhur; Nebuniile tinereţii, fantezie; Galopul artistului călăreţ. ’ — 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.20: Muzică elveţiană, tiroleză, bavareză şi vieneză (discuri); Două coruri elveţiene de Attenhofer şi de Baumgartner; Două cântece tiroleze (voce: Maria Roland); Cântec popular bavarez: O Duminică la Viena (voce: Rosi Seegers şi Walter Simlinger); De la Reeperbahn la Grinzing, potpuriu. 14: Radio-jurnal. I 14.20: Discuri şi diseuse franceze (discuri): Onester de Van Parys (voce: Georges Tabet) şi Fox de van Parys (voce: Jacques Pilis); Făr a te gândi, de Huard (voce: Lys Gauty); Melodie de Moskili (voce: Maurice Chevalier); Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Şansonetă de Hayes (voce: Lys Gauty); Sant coiffeur, de Pingault (voce: Andiden Lamy). 14.45: Gulielmo Cabiaglio, ghitară: Cinci dansuri ale dragostei de Giuseppe Becce. 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO-ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică populară italiană (discuri); Cântec din Sardinia; Un cântec din Romagna; Cântec din Trentino; Cântece din Romagna; Cântec din Sardinia; Cântec războinic; Cântec abrutez; Cântec de la munte; Dans din Sardinia. 19.50: Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO-ROMANIA RADIO-BUCURESTI 20: Carmen Sylva (II): Poeta, de Petrescu. 20.20: Primăvara (discuri); Murmurul primăverii de Sieding (arch. simf. din M’tano, dirij. de Lorenzo Morajoli); Primăvara de Huldach (voce: Karl Schmitt-Walter); Cântece de primăvară de Mendelssohn (arch. filarm. din Londra, dirij. de London Ronald); Cântecul primăverii din „Walkyria“ de Wagner (voce: Lauritz Melchior). 20.35: Programul concertului simfonic, de Em. Ciomac. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Concert simfonic al orchestrei „Filarmonica“, dirij. de Const. Silvestri (transmisie de la Ateneul Român); Simfonia II-a in do minor de Bruckner (I-a audiţie). In pauză: (21.55-22.15): Radio-jurnal (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Jocuri de copii, suită de Bizet; Preludiu de Const. Silvestri (l-a audiţie); Uvertură la „Fidelio’’ de Beethoven. 22.15: Muzică variată uşoară (discuri); Uvertură la opereta „Pădurarul“ de Johann Straus; Funicula! funicula! de Denza (voce: Ruggiero) şi Torna a Surriento de De Curtis (voce: Bernardi); Melodii de Kimnneke (pian: Peter Kreuder); Cântec de dragoste mexican şi Melodie braziliană (voce: Armand Crabbé); Slowfox de Jary şi Tango de Schmidseder (voce: Rosita Serrano); Melodie de Leux (voce: Paul Roschberg); Două intermedii de Rixner; Cântecul lui Mircea şi Melodie de Simonet (voce: Micul Mircea); Fox de Sherman şi Fox de Seymour; Potpuriu de valsuri de Ziehrer 23.45. Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, engleză şi italiană, RADIO-CHIŞINAU 212.6 m. 1111,1 kHz. 20 kw. 14. O ea. Concert de prânz. Jocuri româneşti (discuri): Horacalu şi Ceasornicul (arch. Gr. Dinicu); Haţegana şi Sălişteanca (arch. Avram Ticuşeanu); Pe picior şi Sorocul (arch. fraţii Novac); De doi şi Brâu (arch. Traian Lăscuţ); Chindia (taraful Nicu Cercel). 14.30: Radio-jurnal. 14.15: Muzică romantică (discuri); Visul unei nopţi de Sabat din „Simfonia fantastică" de Berlioz (arch. simf. din Londra, dirij. de Felix Weingartner); Cântec de Duparc (voce: Charles Panzera); Vis de iubire, melodie de Liszt (pian: William Murdoch); Cântec de dragoste de Schubert (voce: Joseph Rogatchewsky); Moartea Isoldei din „Tristan și Isolda“ de Wagner I (orchestra filarmonică din Berlin, dirij. de Furtwängler). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora: Concert de seară. D-ra Getta Strahilevici (pian): Preludiu și Fuga pentru orgă în re major de Bach Busoni; Mefisto, vals de Liszt. 21.20: D-ra Ira Lucezarscafa (voce); Cântec pentru Jeanne de Chabrier; Serenadă de Richard Strauss; Serenadă de Brahms: După un vis de Fauré; Bergerette de Giulia Reci; Salul maur de De Falia. 21.40: Petra Marinceanu (clarinet); Adelaide, de Beethoven: Concert de Weber. 22. Radio-jurnal. 22.15: Muzică din filme (discuri): Serenada măgarului din filmul „Tarantela“ şi Melodie din filmul „Oameni, animale şi sensaţii“; Două melodii dinfilmul„ ..Doamnişoara vedetă“ (voce: Carmen Lahrmann şi por); Melodie din filmul „Femeiadiabolică“ de Warren; Foxtrot şi Vals din filmul „Premiera“ de Shackner; Tango din filmul „Călătoria spre fericire“ (voce: Rosită Serrano); Melodie din filmul „Cei din Texas” de Robin; Foxtrot din filmul „Două umbre” de Burns şi Box din filmul „Pierdut şi regăsit“ de Templin. Două melodii din filmul „Steaua mea norocoasă“ de Gordon. | 23 închiderea emisiunii. * BUDAPESTA, 549.5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25. Plăci; 21. Lecturi; 21.30. Concert de muzică militară; I 22.40. Inf. în ungară, slovacă și ruicană; 22.10. Muzică de dans pe plăci; 24 Inf. în germană, italiană, engleză, franceză şi esperanto: 0.25. Orchestră de ţigani: 1.05. Inf. mm ——HDI DECLARAŢIILE D-LUI VON RIBBENW (Urmare și Reynaud şi întărită cu documente pe care trupele germane le-ar fi găsit la prizonierii britanici luaţi în cursul ultimelor lupte din Norvegia. Printre aceste documente s’ar afla „planul operaţiilor elaborat de Anglia pentru ocuparea Norvegiei, diferite ordine decurgând din acest plan şi un mare număr de jurnale de campanie ale ofiţerilor şi soldaţilor englezi“. La toate acestea Anglia şi Franţa opun o categorică desminţire şi aduc argumente pe care cititorii le vor găsi la rubrica telegramelor. In acelaş timp d. Kohl, ministrul de externe al Norvegiei, a desminţit categoric că Norvegia ar fi avut vreo înţelegere cu aliaţii. „Această afirmaţie — a spus d. Koht — a fost elaborată pentru a crea un pretext la invazia germană în Norvegia. Unităţile navale germane trebue să fi plecat din Germania cu mult înainte ca minele engleze să fi fost aşezate“. D. Kohl subliniază că minele engleze au fost aşezate la 8 Aprilie şi că chiar în dimineaţa următoare vapoarele germane ( pag. 1 a) se aflau în faţa Narvikului iar alte vapoare germane au răspândit în aceiaşi zi la Tondhjem manifeste aduse gata din Germania. D. Koht a reamintit refuzul autorizaţiei de trecere a trupelor aliate destinate ajutorărei Finlandei. „Nimeni nu poate dovedi că Norvegia s’ar fi abătut în vreo chestiune de la obligaţiile sale de ţară neutră“ a precizat d. Kohl. Pentru opinia publică din ţările neutre această polemică nu mai prezintă decât un interes de ordin istoric. Ea dovedeşte cel mult că un act contrariu legii şi moralei internaţionale a fost săvârşit şi că nimeni nu vrea să-şi încarce conştiinţa cu răspunderea lui. Judecata definitivă o va pronunţa mai târziu istoria nepărtinitoare în lumina faptelor, a înlănţuirii şi a documentelor incontestabile. Pentru moment opinia publică din ţările neutre se găseşte azi în faţa faptelor şi grija de căpetenie a tuturor este ca asemenea fapte, ori de unde ar veni, să nu surprindă nepregătite și alte țări. Conferinţa preoţească de primăvară din protopopiatul ortodox Deva Deva. 24 Aprilie Zilele trecute s-a ţinut la Deva, sub conducerea părintelui protopop Teofil Chiffa, protoereul Devei, conferinţa de primăvară a preoţilor. La această conferinţă au participat preoţii: Alimpiu Oprea, Adam Lula, Miron Oprea, Iosif Tilicea, Gheorghe Copos, Avram Laslău, loan Cornişa, Nicolae Duma, Solomon Bexa, loan Dragoş, Nicolae Iosef, loan Toma, Aurel Guga, loan Brătulescu, Aron Munteanu, Petru Pop, Toma Binghea loan Roman, Aurel Igna, Gheorghe Benea, Teofil Sima, Gheorghe Cazan, Aurel Moga şi Sebastian Domnariu. Partea întâi a programului s-a desfăşurat în biserică între orele 9 şi 12 a. m., constând din slujba sf. liturghii. Au ţinut meditaţii Înainte de spovedanie preoţii: Aurel Igna şi Aurel Moga, iar înainte de împărtăşanie, preoţii: Gheorghe Benea şi Gheorghe Cazan. A urmat o masă comună, continuându-se după aceea conferinţe, cu partea pastorală a programului, în palatul prefecturei. Păr. protopop deschide şedinţa prin o cuvântare in care se ocupă de toate problemele mari, care privesc situaţia şi rolul preoţimii faţă de împrejurările impuse de vremurile actuale. Se dă citire raportului general, privind activitatea celor 7 cercuri pastorale, prezentate de preotul A. Munteanu, care a arătat că activitatea desfăşurată a dat frumos rezultat. Fiecare din aceste cercuri a avut în program 3 subiecte în afară de serviciul divin şi predică Păr. Aurel Guga prezintă apoi raportul general privind activitatea pastorală a preoţilor în particular şi activitatea Soc. religioase „Oastea Domnului“, , Sf. Gheorghe" şi „Soc. Femeilor Ort. Române“. Părintele protopop mulţumeşte tuturor pentru activitatea depusă şi urează ca bunul Dumnezeu să ajute alerilor săi ca şi în viitor să poată zidi cetăţi spirituale de neinj lins pentru binele şi apărarea ţării. Anul al 57-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1940 GÂNDURI ÎNCHINATE LUI ISUS (Urmare din pagina I-a) — „Rămâneţi aci şi veghiaţi cu mine. „Şi mergând puţin mai înnainte, căzu cu faţa la pământ, rugându-se şi zicând: „Părintele meu, treacă de la mine paharul acesta; dar facă-se nu ce voesc eu, ci care voeşti tu“ (Ibit., 39). După ce se rugă amarnic, se duse la ucenicii pe care îi lăsase să vegheze „împreună cu el“ şi i-a găsit dormind. Şi zise lui Petrea — „Aşa, nu avurăţi tăria să vegheaţi un cias cu mime“ (Ibid., 40). Şi Ie recomandă din nou cu stăruinţă: — „Vegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită. Căci fără preget e spiritul, dar carnea este neputincioasă. (Ibid., 41). Şi iar s’a dus să se roage, a doua oară, ca să treacă acel pahar al durerii dela el, adăugând ca şi întâia oară: „Dacă nu e cu putinţă să treacă acest pahar,ca să nu-l beau, facă-se voia !»“. „Omul“ se ruga din el, covârşit de spaima durerii ce-l aştepta, desfârşitul umilitor şi tragic ce i se pregătia. „Omul“ din el a suferit, a îngenunchiat, s’a rugat, a cerut graţie. „Omul“ din el a trecut prin şovăiala de moment a oricărui muritor, care se înfioară de clipa cea din urmă a cărnii în care s’a învelit vremelnic scânteia divină a spiritului divin. Dar spiritul divin din el răspunde şi hotărăşte: „Nu după cum vrei tu, carne slabă şi neputincioasă, ci după cum cere spiritul dumnezeesc, care te mişcă şi te însufleţeşte, o clipă in trecerea lui pe pământ“. Şi cum zice el apostolilor, să facă, făcea şi el însuşi. Se ruga să ceară tărie, ca să poată bea paharul amărăciunilor şi patimilor. Veghia şi se ruga mereu, ca să nu cadă în ispita slăbiciunilor cărnii. „Căci spiritul este fără preget, dar carnea e slabă“. Dar apostolii lui nu puteau să facă ce le cerea el şi ce făcea el, dându-le pildă vie a rugăciunii şi credinţii. „Şi venind iarăşi la ei îi găsi din nou dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi”. (Ibid., 143). „Şi lăsându-i, se duse înapoi să se roage a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte“. (Ibid., 44). „Atunci se întoarse la ucenici şi Ie zise: Dormiţi de acum şi vă odihniţi. Iată, ceasul a sosit. Şi fiul omului e dat în mâna păcătoşilor. (Ibid. 45). Ceasul patimilor l-a ştiut de mai înainte. Cu două zile înainte de a fi prins, spusese ucenicilor: — „Ştiţi că peste două zile va fi Paştele, şi Fiul Omului va fi dat spre a fi răstignit“. (Mat. XXXI. 2). Iar în Betania, în casa lui Simon Leprosul, când „o femee a turnat dintr’un vas de alabastru mir foarte preţios, pe capul Lui, la masă“, a spus ucenicilor scandalizaţi de atâta risipă: — „De ce faceţi supărare femeii“. „Pentru că ea turnând mirul acesta pe corpul meu, spre înmormâtarea mea a făcut. (12). „Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveţi totdeauna“. (11). Şi de câte ori, înainte, nu le-a spus apostolilor ce se va întâmpla cu el? „Şi mergând Isus la Ierusalim, luă la o parte pe cei doisprezece apostoli şi pe care le spuse: (Mat. XX, 17). „Iată mergem la Ierusalim şi Fiul Omului va fi datirmai marilor preoţilor şi cărturarilor şi va fi osândit la moarte. „Şi îl vor da în mâna păgânilor, ca să-l batjocorească şi să-l biciuiască şi să-l răstignească. Dar a treia zi se va scula“1 (Ibid., 18, 19). Şi în alte ocazii tot aşa, în mai multe rânduri. Ştia că unul din cei doisprezece ucenici ai lui i va vinde şi-l va trăda, sărutându-i. Şi a mâncat cu el la masă. Şi l-a destăinuit unor apostoli, spunându -le, la „Cina cea de Taină“: „Cel care a întins mâna odată cu mine în vas, acela mă va da prins“. (Mat. XXVI, 23). Şi i-a spus-o şi lui Iuda, în faţă, când acesta l-a întrebat, ispitindu-l şi poate sfidându-l: — „Doar nu cumva sunt eu, Invăţătorule? — „Tu zici“. Şi aşa a fost. Ştia că toţi ucenicii lui dragi îl vor părăsi în ceasul greu al marii încercări. — „Voi toţi vă veţi da la o parte pentru mine în noaptea aceasta. Căci scris este: Batevoiu păstorul şi se vor risipi oile“. (Mat. XXVI, 31). Şi aşa a fost. (Ibid., 56). Ştia bine de mai înainte, că cel mai înzestrat cu simţul divinului dintre apostoli, Petru, se va lepăda de el de trei ori în o singuri noapte. Şi aşa a fost. (Mat. XXVI, 58, 69—75). Şi ce amar sfârşit de vieaţă, de vieaţă scurtă şi chinuită de „om“! In floarea tinereţii, smuls din puterile rădăcinilor existenţei. Primăvara dulce, Fiul meu cel dulce, Frumuseţea unde ţi-ai pus! îl plânge, prohodindu-l, sfânta Fecioară. Cu o moarte suntem datori toţi muritorii. Să moară atribuit şi El, ca „om“. Dar ce moarte! Ce lungă agonie de chinuri sfâşietoare, în toiul deplinei conştiinţe de martir. Ce bat,jocuri, ce umiliri, ce „patimi“! . . . — „Pe care din cei doi, pe Apoi afecţiunea, plină de recum Isus ori pe Baraba, să-l liberezenoştinţă, de adânc devotament, pentru voi, întrebă Pilat, procuratorul, pe Iudei. — „Pe Baraba! —„Dar ce voi face cu Iisus, ce-i zice Hristos? — „Să fie răstignit!" răspund toţi. (Mat. XXVII, 21, 22). — „Dar ce rău a făcut? Drept orice răspuns— „Să fie răstignit! strigară ei mai tare. (Ibid., 23), a unor inimi de femei pioase, cari au presărat în calea spinoasă de chinuri a scurtei lui vieţi florile unei poezii de simţire aleasă, ca o tămâie de gânduri cereşti în drumul unui sfânt, ca nori albi plutitori, grămădiţi sub picioarele candide ale unui înger ce se înalţă la cer. N’a lipsit muzticei de jalea a» „Şi imbracandu-1, îi puseră acestui sublim sfârşit de vieaţă manta roşie“ (28). ^ _ . nici duioşia notelor triste al® „Şi împletind cununa _de spini plânsului acestor inimi iubitoar® o puseră pe capul lui şi in mâna însoţite şi dominate de profunlui dreaptă o trestie; şi înge- ra la sfâşiere sufletească a Mamei. nunchind înaintea lui, îl luau în râs: „Bucură-te, împăratul Iudeilor“. (29). „Şi scuipându-l, luară trestia şi-l bătură peste cap“. „Şi, după ce au râs de el, îl desbrăcară de manta şi-l duseră să-l răstignească“. (Ibid., 30, 31) Ajuns la Golgota, „îi deteră să bea vin amestecat cu fiere“. (34) — simbol al modului cum sunt cinstiţi în vieaţă binefăcătorii omenirii. Şi a fost răstignit între „doi făcători de rele, unul deadreapta şi altul deastânga“ (38). Şi nici acolo, răstignit pe cruce, nu a fost lăsat să moară în pace. Nu-i dat Fiului lui Dumnezeu să moară aşa uşor, ca „om“. Şi trecătorii, şi mai marii preoţilor îşi bat joc de el, că nu se poate mântui pe el, cel ce a spus că a venit să mântuie lumea. „Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, dă-te jos de pe cruce!“ „Aşişderea şi tâlharii, cei răstigniţi împreună cu El, îl ocărau pe El,“ cu aceleaşi vorbe (44). Şi n’a lipsit fiinţei Lui omeneşti nici durerea despărţire de atâtea simpatii dulci şi dragi, de cari trebuia să se rupă. Atâţia oameni cărora le-a făcut numai bine, pe cari i-a luminat, i-a trezit la o mai înaltă umanitate, cari îl iubeau, îl admirau, îl adorau, îl „divinizau“. Cuvântul e propriu, nu figurat. Ce concert înspăimântător d® suferinţe, de dureri fizice, d® dureri morale, de barbară tortură a cărnii, de rafinată străpungere a inimei, de batjocură şi umilire, de soare care apune, întunecându-se în ocara celor ce-1 înfruntă, şi de jalea celor ce-1 slăvesc, încetarea vieţii lui, ca om, numai o clipă? O pauză? Da! Va învia. Dar momentul intrării în moarte, al închiderei în mormânt, este o realitate de sin® stătătoare, un moment care a trebuit să fie. Şi a trebuit să fie şi pent»u Fiul lui Dumnezeu, pentru că s’a făcut om. Ca „om“, a trebuit să îndur® toate rigorile vieţii omeneşti, să sufere toate mizeriile ei, să împace pe om cu soarta lui pământească, să-l înveţe cum să o rabde, să-l mântuiască! Dar, ca Dumnezeu-Om, nu i-a lipsit nici apoteoza finală. Natura întreagă a înţeles, a simţit că, sub învelişul de suferinţă al acelei cărni omeneşti chinuite, se ascundea Dumnezeu însuşi. In clipa teribilă a desnodământului dramei Divine, pământul s’a cutremurat, catapeteazma bisericei s’a despicat, întuneric mare s’a întins pe lume. Universul a tresărit de fiorul unei taine ce se îndeplinea In rosturile ei adânci. UN SIHASTRU, CARE DOARME INTR’UN SICRIU Mercurea Ciucului, 24 Aprilie In oraşul nostru se vorbeşte mereu despre un sihastru care de mai bine de 10 ani, doarme într’un sicriu, într’o chilie clădită lângă capela „Salvator“, depe vârful muntelui mic al Şumuleului. Din oraşul Mr. Ciuc şi până la chilia sihastrului, sunt câţiva kilometri. Până acolo am mers pe jos, o oră şi ceva, cu elevii care-i însoţeam. Poarta capelei am găsit-o închisă. Atunci, am întrebat un băeţeş, care era prin pădure după flori, dacă sihastrul este acasă, la care mi-a răspuns că e dus în sat după provizii. Până la venirea sihastrului, am văzut biserica şi chilia lui. Chilia este micuţa clădită în stânga capelei „Salvator“. La aceasta capelă vin să se Închine la Rusalii, mii de credincioşi catolici. In spatele capelei, este o altă bisericuţă, numită „Cele 7 dureri ale Maicii Domnului“, iar in dreapta capelei este dealul „Calvarului“. In sfârşit un tânăr dela orfelinatul din Şumuleu, care se oferise *_1 găsi pe badea Imre — cum li ric ei, — venise cu el Încet spre noi. Sihastrul e cam gârtovit şi umblă cu un toiag lucrat de el, gros şi lung de vre-o 2 metri in capul căruia se află o cruce pe care are corpusul din metal al Mântuitorullui. Sihastrul nu ştie deloc româneşte, insă am putut afla printr’un elev care ştie ungureşte, că el se numeşte Iacob Imre de 42 ani, de fel din corn. Dealul, Jud. Odorhei, de religie romaiiio-catolică Părinţii lui, se zice, c’au fost invăţători, dar el nu i-a cunoscut pentrucă au murit când el era mic de tot. Până la vârsta de 32 ani, a fost servitor şi a făcut multe greşeli in viaţă, după care s’a hotărît să şl ie ispăşească, pedepsindu-se prin a locui in singurătate şi a dormi in sicriul în care voaşte să fie şi Înmormântat în curtea capelei „Salvator“, lângă chilia sa. Chilia lui este micuţă, împărţită în două cămăruţe. Ia prima, la intrare, are o măsuţă cu un scaun, o sobă de tablă şi sicriul în cara doarme. Sicriul e®te aşezat pe două capace de lemn, înăuntru e pătură, dar la cap în loc de pernă, o scândură. Alături de această cămăruţă, e alta mai mică, numită de el altar, acolo având icoane, unde se închină de obiceiu, în timpul liber, lucrează diferit* obiecte mici, pe care le vinde Miercurea la târg, pentru e-şi agonisi existenţa. Chilie primeşte lumină prin ni®* te gemuleţe, prevăzute cu oblonaş® pentru a îi feri de fiarele care vin taine, prin prejurul capelei şi chiliei sale. Este o fire glumeaţă şi prietenoasă şi spune că a învăţat şi alt clase confesionale. Uneori este ajutat cu cele treibuin cinase traiului, de călugărițare de la orfelinatul din Șumuleu, iar acum câtva timp, când a fost bolnav, a fost îngrijit la sanatoriul din Mr. Ciuc Capela „Salvator“, în apropierea căreia se află chilia sihastrului. Sărbătorirea Sfintelor Paşte la reg. roşiori „Rohăneşti“ In sala de mese a reg. Roşiori frumos pavoazată cu ghirlande de flori şi ramuri de liliac şi de salcie, s’a serbat sfintele Paşte în prezenţa d-lui licol. Sofci Gheorghe, maior Ciocănescu Mihail, căp. Ionescu Anton, lt. Ulic Nicola? It. Bălăcescu Radu şi a subit. Ghioca Grigore D. lt.-col. Sotir împreună cu ceilalţi ofiţeri au ciocnit ouă cu trupa, ridică apoi paharul cu vin pentru sănătatea Majestăţei Sale Regelui, a familiei Regale şi a armatei române ce stă stâlp de veghe la hotare. D-sa evocă faptele eroice a înaintaşilor noştri reamintind calităţile soldatului român şi dragostea lui pentru patrie. După aceia d. maior Ciocănescu urează soldaţilor şi armatei române pace, linişte şi sănătate).