Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)

1941-10-01 / nr. 266

I 2 tttrtrtr Concurs de afişe Casa Iraţională de Economii şi Cecu­ri Poştale institue un concurs de afişe cu tema: „Plata impozitelor prin C. E. C.“ Plata impozitelor se va putea face şi prin C. E. C. CASA NA­ŢIONALA DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE şi oficiile poştale din provincie, aducându- se astfel o sporire a organelor de colectare, într-un dublu scop: a) de a oferi contribuabililor un mijloc modern şi rapid de plată spre a le evita orice pierdere de timp şi b) de a asigura Statului un serviciu pe cât de prompt pe atât de economic. Titularii de cont Cec simt scu­tiţi de orice deplasare, efectuând plata impozitelor prin virament.­­ Contribuabilii netitulari de cont, pot plăti impozitul la C. E. C. „CASA NAŢIONALA DE E­­CONOMII ŞI CECURI POŞ­TALE” sau la oricare oficiu P°Şo­tal din ţară, complectând un simplu buletin de vărsământ cu suma de plată. O parte a bule­tinului — chitanţa — constitue dovada de plata impozitului. II. — Executarea proectelor este lăsată la libera inspiraţie a artiştilor, iar prezentarea se va face pe hârtie de dimensiunea 85 x 60 cm., în culori, observân­­du-se ca reproducerea în afiş să se poată face clar şi cu uşurinţă în 3—4 culori. III. — Proectele vor fi predate de către concurenţi la Serv. de îndrumare al Cassei din str. Il­fov Nr. 3 etaj, până la 20 Octom­brie a. c. inclusiv. Fiecare tablou­­ va purta ca semn distinctiv un motto, iar nu­mele şi domiciliul autorului vor fi închise într’un plic sigilat, a­­vând acela? motto. In plic separat fiecare con­curent va introduce numele ar­tistului pe care-1 propune ca de­legat al concurenţilor în juriul ce va face alegerea. u- ■ctwihi'iii'iwty IV. — Juriul se va compune din : Preşedintele Consiliului de Ad­­ţie al C. E. C-ului, Directorul General al C. E. C.-ului, Directorul Academiei de Arte Frumoase, Un profesor de artă decora­tivă de la Facultatea de Arhitec­tură, Un specialist în artă grafică, delegat de Sindicatul Artelor Frumoase, Un artist desemnat de con­curenţi, care nu ia parte la concurs. V. — Hotărârea juriului este inapelabilă și se va da în ziua de 31 Octombrie a. c. VI. — Concursul este dotat cu următoarele premii : Un premiu de lei 25.000. Un premiu de lei 20.000. Un premiu de lei 15.000. Premiantului întâi i se va a­­corda o sumă suplimentară de lei 20.000 pentru executarea mache­tei definitive, cu eventualele mo­dificări propuse de­­juriu. Pentru restul afişelor care ar putea să prezinte un interes pen­tru C. E. C., se vor acorda o se­rie de menţiuni a câte lei 4.000 bucata. VII. — In caz că valoarea lu­crărilor prezentate nu va fi gă­sită meritorie, juriul poate să refuze adjudecarea premiului întâiu. VIII. — Afişele premiate ră­ - mân proprietatea CASEI NA­ŢIONALE DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE cu dreptul pentru aceasta de a le reproduce în forma pe care o va găsi de cuviinţă. 8665 Salutul românilor Timceni către fraţii de peste Nistru Fraţi Română de peste Nistru! In ziua în care aţi scăpat din întunericul barbar, în ziua în care soarele libertăţii vă lumi­nează viaţa; astăzi când simţiţi căldura sânului sfânt al Patriei Mume. Astăzi când sufletul vă este plin de bucuria regăsirii între fraţi. Românii din Valea Timo­­cului şi dreapta Dunării vă tri­mit frăţescul lor salut şi roagă pe Atotputernicul să binecuvân­teze ziua, când viteaza armată română a trecut Nistrul în frun­te cu providenţialul ei conducă­tor generalul Antonescu, — astăzi mareşal al tuturor românilor , pentru a şterge pentru totdea­una un­­hotar nedrept dintre fraţi şi a le reda bucuria vieţii şi a credinţii strămoşeşti. Astăzi e întâia voastră sărbă­toare! La această sărbătoare sunt alături de voi românii de pretu­tindeni, inclusiv cei din­­Valea Timocului şi dreapta Dunării. Fraţilor! bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că v-a învrednicit bunul Dumnezeu să scăpaţi de jugul tiraniei şi să aveţi şcolile voa­stre, bisericile voastre şi să vor­biţi în voe dulcea limbă româ­nească. Nooi, ceilalţi, care am rămas încă sub călcâiul streinilor, vom trăi cu putere din puterea voa­stră, din puterea fraţilor de pre­tutindeni, pân’ce va veni ziua izbăvirii noastre. Credem cu tărie în ziua izbă­virii noa­stre, fiindcă credem, cu aceiaşi tărie, în dreptatea Dum­nezeului nostru, în mărirea Neamului, în conducătorii lui şi în pavăza neamului — Arrhata Ţării — precum şi în casele stră­moşilor noştri, care de mii de ani sunt în acest pământ pe care trăim şi noi. Dee Dumnezeu, să trăiţi încă mii de ani, să creşteţi şi să în­floriţi laolaltă cu toţi românii ! A. I. Andrei Preşedintele societăţii „Timoc“ a românilor din Valea Timo­cului şi dreapta Dunării 41* m. ' .»■/ jkZGBi­v. UNIVERSUL" CALENDAR MARŢI, 30 SEPTEMBRIE Ortodox : Grigore al Armeniei. Catolic : Ieronim. Protestant: Gerold. Răsăritul soarelui 6,13; apusul soa­relui 17,59. RADIO MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 1941 RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO — BUCUREŞTI 364,5 m. 828 kHz. 12 Kw. Postul pe unde scurte 32,4 m. 9260 kHz 2 Kw. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTF. 7—8.30 : ORA DIMINEŢII ;­­Deschi­derea emisiunii; Marşuri (discuri) ; Radio-Jurnal (I) ; Concert de fanfară româno-german; închiderea emisiu­nii. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12 : Jurnal în limba ucrainiană. 12.10 : Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri) ; Violete de Scarlatti (voce: Gugliel­­metti) ; Fragment din „Serenada“ de Ceaikowsky. 12.30: Radio-Jurnal (II) ; Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14 : Radio-Jurnal (III). 14 20 : Muzică variată (discuri) ; Când dragostea moare-vals de Cré­­mieux ; Preludiu de Wood ; Ca din se­renadă spaniolă de Albeniz. 14.30 : ORA RĂNIȚILOR. 15.30 : Reportagii de pe front In lim­ba germană. 15.40 : închidere a emisiunii. 17.30 : Radio-Jurnal (IV). 17.40 . UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul­­ „Doctrine social-economice“: Erezia comunismului de Prof. Gh. Leon. 18 . Orchestra Radio-concert sim­fonic dir. de Alfred Alessandrescu : Beethoven : Simfonia I în do major ; Maurice Ravel : Mormântul lui Cou­perin; Alfred Alessandrescu: Didotia- Poem simfonic. POSTUL PE UNDE SCURTE 19 : Jurnal în limba italiană. 19.15 : Jurnal în limba ucrainiană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI 19 : Cronica ştiinţifică. 19.50: Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (arch. simf. din Milano dir. de Lorenzo Molajoli) ; Cântec în stil Ludovic XIII-lea de Couperin (vioa­ră) ; Presto din „Sonata în la major“ de Scarlatti (pian) ; Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (voce : Adele Kern) ; Rigaudon de Graener „Nimicuri“-balet de Mozart. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50 : Serviciul de ştiri germane. 20 : Radio-Jurnal (V) ; Sport. închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. SEMNAL. 22.50 : Emisiune în limba greacă. 23 : Emisiune în limba germană : Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune în limba Italiană : Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză : Muzică (discuri). 24: Emisiune în limba engleză: Muzică (discuri). 0.15 : închiderea emisiunii. MIERCURI 1 OCTOMBRIE RADIO ROMÂNIA — RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDE SCURTE 7.00—8.30: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii: Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (î); Concert de fanfară româno-german; închide­rea emisiunii. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri): Me­nuet No. 2 de Beethoven; Balul din „Simfonia fantastică“ de Berlioz (arch. filarm. din Berlin). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cul­tural şi Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri): Pot­puriu de melodii vieneze de Dostal. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.30: Reportagii de pe front în lim­ba germană. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV) 17.40: UNIVERSITATEA* RADIO — Ciclul: „Scurte scânteeri literare“: Criticele lui Evolceanu de Eugen Lo­­vinescu. 18.00: Forme și elemente muzicale: „Intermezzo“ de Th. Rogalski cu e­­xemplificări muzicale. POSTUL PE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO ROMÂNIA — RADIO BUCUREŞTI 19.00: Cronica literară. 19.15: Mari cântăreţi (discuri) Arie din „Flautul fermecat“ de Mozart (voce: Guglielmetti); Romanţa orien­tală de Rimsky-Korsakoff (voce: Tito Schipa); Intimitate de Chopin (voce: Ninan Valiin); Trandafirii din Ispa­han de Fauré (voce: Charles Pan­­zera); Duete din „Tosca“ de Puc­cini şi „Carmen“ de Bizet (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Arie din „Dama de pică­“ de Ceaikovscky (voce: Heinrich Schasmus); Aria Bran­denei din „Trista şi Isolda“ de Wagner (voce: Emmi Leisner). 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V); Sport. 20.15: Lieduri germane (discuri); Regina mea de Brahms (voce: Hein­rich Schlusmus); Opreşte-te de Wag­ner (voce: Tiana Lemnitz); Lieduri de Hugo Wolf (voce; Gerhard Hüsch). 20.30: ORA GERMANIEI. 21.00: închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂ­TATE PE PE POSTUL PE UNDE SCURTE 32, 4 m. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germană: Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba italiană: Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba franceză: Muzică (discuri). 24.60: Emisiune în limba engleză: Muzică (discuri). 015: închiderea emisiunii. Elevi admişi in şcoala militară de geniu Se aduce­a cunoştinţa elevilor de mai jos, că anul I al Şcoalei Ofi­ţeri Combatanţi Geniu începe cursurile la data de 10 Octombrie a. c. când urmează a fi prezenţi la Şcoală. IN ANUL I COMBATANŢI GENIU: Liţă M. Niculae, Constantinescu I. Stelian, Şerban V. Constantin, Vasilescu C. Dumitru, Aurel loan, Badea Marin Simion, Tătaru Frânt, Stanciu M. Mihail, Ştefănescu C. Alexandra, Negoseanu T. V. Ştefan Scuirescu N. Niculae, Broşteanu Gh Gheorghe, Cristescu E Valeriu Sitaru St. Constantin, Lăbuşcă Ioan, Geţe Ilie loan, Brotea T. Gheorghe, Homan V. Gheorghe, Ivănescu I. Mihail, Pintilie Ioan, Dragomir M. A. Irimia, Costin V. Alexe, Chirilă V. Gheorghe, Gătu­­lescu Eugen, Ilie Nicolae, Cepo­u I. Constantin, Costescu G. Vasile, Nestoreanu A. Tache, Voiculescu I. C. Nicolae, Iordăchescu I. Vasile, Stoian Șt. Dumitru, Caramfil Tap­­sulea Alex., Catană I. Nicolae, Cio­bean I. Constantin, Florescu I­­Virgil, Pălimaru H. Nicolae, Pop P. Ion, Pop Traian, Popescu I. Mircea, Slavescu C. Florian, Ca­­ciuc I. Ioan, Codreanu G. Emil, Dumitriu I. T. Traian, Marcu Tr. Victor, Munteanu N. Florian, Ore­­zeanu T. Tudor, Petra Ioan, Spi­ridon N. Costin, Stotz R. Alexan­dra, Străchinaru Şt. Teodor, Bot­­ner Gh. Emil, Doscan Gh. Alex., Flechtenmacher Calinic, Grigoriu Ştefan, Manta R. Victor, Nicolescu I. Mihai, Perjescu Terenţiu, Po­pescu I. Nicolae, Radu Jaures, Trăuşanu Viorel, Untu N. Octa­­vien, Vlădescu M. Silviu, Bidianu I­loan, Călugăreanu Alexandra, Ca­­­­zangiu Elefterie, Gamulea I. Tra­­­­ian, Georgescu C. Nicolae, Geor­­­­gescu I. Gh. Mircea, Grigorescu Mircea, Ignătescu N, Ilie Lăzăres- I cu M. Aurel, Marcu Gh. Nicolae, I Mihalcea Mhail, Mitescu V Vic­tor, Neaga I. Nicolae, Stănescu V. Ovidiu, Teodorescu I. loan. Vul­­turescu C. Paul, Rădulescu N. Mir­cea Drăgușin Gh. Gheorghe, Du­pont Eugen, Frânt V. loan. Ha­­darcă Gh. Paul, Tonescu A. Gri­gore, Maciu I. Mihail, Marin T. Constantin, Mavrodin T. Ștefan, Mi lea Mihail Munteanu I. Aurel, Pârvulescu Vadimir. Fâsta I. L. Cezar, Petroșanu loan. Pitea Gr. Constantin Sachelaride I. Nicolae, Sperchez S. loan. Suciu C, Aris­­totel Talmutchi Vasile. Antonescu C Gheorghe. Angelescu Gh Ni­colae. Ardeleanu Teodor.Arsenescu P Gheorghe. Balaban C. Aristide, Bostenaru Gh. Nicolae, Chendrean Valentin, Cociu N. Mircea, Cojan A. Mircea, Constantinescu Petre, Constantinescu P. Theodor, Cris­tescu D. N. Valeriu, Dănescu Va­sile, David Eugen, Dănoiu I. Ioan, Eremia Octavian, Florescu­­ O­­vidiu, Ghețu Vissarion, Ion M Gheorghe, Ionescu Stelian, Mân­drea Simion, Maa­mescu C. Crişamu, Mihăeşteanu Vasile, Milcoveanu Al. Iov, Mincă Dan Lucian, Mimea O.­ Octavian, Munteanu I. Ilie Ne­­goescu Gh. Dumitru, Nicolaescu S. V Mihail, Nicolin Şt. Mircea Pa­nă Gh. loan, Pătrăşcoiu Grigore, Popescu N. C. (Romanaţi), Popo­­vici Alexandru, Popescu­­ Ioan, Porumb Gheorghe, Ţuţuianu Gri­gore, Vasilescu Gh. Petre, Veringă Spiridon, Zaharia Cristache, Ciu­­chi Petru, Năstăsescu Vasile, IN ANUL II COMBATANŢI GENIU: Ionescu Pamfil, Petrescu B. Ni­colae, Rădulescu I. Mircea, Hageac Vasile, Danciu Gheorghe, Mari­­nescu N. Nicolae, Preoteasa Tudor, Ionescu Pompiliu, Miron Costin, Protopopescu Nicolae, Stasian Va­sile, Vasilescu Aron. -©♦o- MOARTEA UNUI EROU DIN BUCECEA Bucecea, 26 Septembrie Primul erou din Bucecea, care a căzut în războiul sfânt contra comuniştilor e sublocotenentul Laurian N. Filipescu învăţător şi student al Academiei de arte frumoase, în etate de 20 ani. A luat parte activă cu regimen­tul său de infanterie la luptele din Basarabia şi Ucraina. A fost o fire blândă, modest şi virtuos, entuziasmat de misiunea lui de ostaş, pătruns de un cald patriotism pentru ţară, aşa cum a dovedit-o pe câmpul de onoare, unde a căzut ca un erou în ziua de 23 August. Memoria lui va fi cinstită de cei ce l-au cunoscut şi iubit, iar amintirea de faptele lui vitejeşti vor rămâne o pildă frumoasă pentru toţi. .via. Blocarea tuturor cantităţilor de seu crud rezultate din tăierea bovinelor şi ovinelor Stabilirea noului preţ de vânzare Subsecretariatul de stat al a­­provizionării a dat următoarea decizie: Cu începere de la data publi­cării prezentei Deciziuni în Mo­nitorul Oficial, toate cantităţile de seu crud rezultat din tăierea bovinelor şi ovinelor se blo­chează la dispoziţia Ministeru­lui economiei naţionale, subse­cretariatul de stat al aprovi­zionării. Măcelarii din abatoare, pre­cum şi toţi acei cari taie ani­malele arătate în articolul pre­cedent, sunt obligaţi a preda seul rezultat din tăiere, oficiu­lui român, de aprovizionare şi distribuire a produselor de pie­lărie („O.R.A.P.“). Seul nu poate fi ridicat de oficiul român de aprovizionare şi distribuire a produselor de pielărie înainte de achitarea preţului stabilit, conform art. 5. Oficiul este obligat de a co­lecta, pe întreg teritoriul ţării, tot seul rezultat din tăiere, prin centrele sale de colectare şi prin agenţii săi anume împu­terniciţi. * Seul se va preda : a) In abatoare, în stare cru­dă, chiar în ziua de tăiere : b) Acolo unde tăierile nu se fac în abator sau nu există ţin delegat permanent al oticului român de aprovizionare şi dis­tribuire a produselor de­­pielă­rie, se va preda în maximum 5 zile de la tăiere la cel mai apro­piat centru de colectare. In acest caz, seul se va preda­­ sărat de producători în bune condiţiuni de conservare. Pro­ducătorii sunt răspunzători de buna conservare a seului. Preţul seului se fixează ast­fel : Seu predat în stare crudă, pentru Bucureşti, lei 190 kgr ; în altă localitate lei 150 kgr. Seu sărat pentru *conservare pentru Bucureşti lei 205 kgr.; în altă localitate lei 165 kgr. Seul astfel colectat se va dis­tribui de oficiul român de apro­­vizionare şi distribuire a produ­selor de pielărie, armatei, între­prinderilor de tăbăcărie, pre­cum şi industriilor şi laboratoa­relor care folosesc seu, pe baza unor cote ce se vor fixa prin deriziune de subsecretariatul de stat al aprovizionării. Seul se va distribui fie în stare crudă, fie în stare sărată. Inspecţiile şi constatările d­M ministru al sănătăţii in localităţii­ de pe malul Dunării D. prof. dr. P. Tomescu, minis­trul sănătăţii şi al ocrotirilor so­­ciale, a întovărăşit pe d. minis­tru al educaţiei naţionale general Rosetti în inspecţiile ce a făcut în localităţile situate dealungul Dunării. D. ministru al sănătăţii a vizi­tat în zilele de 26, 27 şi 28 Sep­tembrie 1941, Instituţiile sanitare în comunele şi oraşele situate pe malul Dunării. Cu acest prilej d. ministru al sănătăţii a avut consfătuiri cu d-nii prefecţi ai judeţelor, Dolj, Romanaţi, Teleor­man şi Vlaşca, cu d. inspector general sanitar, dr. Cosmuţă şi cu medicii primari de judeţe. S’au luat următoarele deciziuni: In comuna Cetate (din judeţul Dolj) spitalul se va repara şi se va desfăşura o activitate mai in­tensă. La Calafat Serviciul sanitar al­ oraşului, slab organizat şi insufi­cient dotat se va instala într’o clădire potrivită pe care minis­terul sănătăţii o va închiria ime­diat în acest scop. Spitalul din Calafat care are o frumoasă sală de operaţie şi un medic bun dr. Crinteanu, va fi reparat. La Bechet,­­j­ud. Dolj va fi­ tri­mis imediat un medic deoarece titularul lipseşte din cauza eve­nimentelor, satisfăcându-se drep­tele cereri ce s-au formulat în a­cest sens. Dela Bechet d. prof. dr. To­mescu ministrul sănătăţii, a fost la Sadova unde se află cunoscu­tul domeniu al Cassei Regale. Aici Majestatea Sa Regele Mihai I a binevoit să doneze trei clădiri frumoase pentru a se instala un spital pentru populaţia rurală din această regiune, bântuită in special de pelagră. D. ministru al sănătăţii a vizi­tat clădirile oferite de M. S. Re­gele, se vor lua toate măsurile pentru ca noul spital să înceapă a funcţiona în primăvara vii­toare. La, Corabia, unde funcţionează un dispensar de puericultura şi o frumoasă leae comunală s’a de­cis de acord cu d. ministru al cul­turii naţionale , ca ea să fie pusă la dispoziţia şcolarilor cari vor fi obligaţi să o­ frecventeze săp­tămânal Pentru a-i complecta instala­ţiile în vederea utilizării băii în combaterea boalelor epidemice, se va instala o etuvă în interiorul localului actual. La Spitalul Corabia se vor face toate amenajările necesare izolă­­rii şi tratării boalelor contagioa­se, unul din pavilioanele actuale care era ocupat de funcţionarii spitalului transformându-se în acest scop. La Turnu Măgurele, s’a vizi­­tat Spitalul statului admirabil or­ganizat de conducătorii lui d-nii d-nn I. Simionescu şi Lucian Du­­mitrescu. S’au luat măsuri ca pe lângă acest spital să funcţioneze o şcoa­lă de surori infirmiere. Serviciul sanitar al oraşului se­­va instala într’un local mai po­trivit şi va desfăşura o acţiune mai intensă în combaterea boa­lelor sociale. D. prof. dr. Tomescu, asistând la conferinţa pe care a ţinut-o , ministru al culturii naţionale în sala teatrului, într-o scurtă cuvântare a vorbit despre pro­blemele sanitare şi de ocrotire socială care preocupă conducerea Statului. A solicitat concursul autorităţilor locale şi tuturor oa­menilor de bine penru ca acţiu­nea de ocrotire socială, dirijată de consiliul de patronat de sub prezidenţia d-nei mareşal Anto­nescu să găsească o colaborare activă în toate centrele impor­tante ale ţării. La Zimnicea s-a vizitat Spita­lul care deşi mic, este b­ine ins­ti­talat şi desfăşoară o frumoasă activitate. Acest spital a avut norocul să fie condus în ultimii 10 ani de trei medici capabili şi entuziaşti: dr. I. Frăţilescu, Noica şi Pre­­descu care au stabilit instituţiei o frumoasă reputaţie, asigurân­­du-i un cadru civilizat. Cererea locuitorilor care deşi numeroşi (10.000) au rămas fără medie, din cauza împrejurărilor va fi grabnic satisfăcută* redân­­du-i-se medicul de care se simte mare nevoe. La Giurgiu, s’a vizitat Spita­lul de sub conducerea d-lui dr. Miltiade Ionescu și s’au luat mă­suri de efectuare grabnică a tu­turor stricăciunilor provocate de cutremur. ------------(î)*------------­Întâmplări lin Ocială Sinuciderea din str. sublocot. Cristescu Dima Tâmplarul Mihai Cristescu, în vârstă de 41 ani, pe când se afla Duminică seră, pe la ora 10, la lo­cuinţa sa din str. Sublocot. Cris­tescu Dima nr. 17 şi-a curmat fi­rul vieţii, spânzurându-se cu o curea, legată de clanţa uşii din camera sa de dormit. Din relaţiunile date de soţia sa, rezultă că motivul care l-a de­terminat să-şi pună capăt zilelor, este o boală de nervi ce-l chinuia de mai multă vreme. Din ordinul procurorului de serviciu, — căruia i s’a adus la cunoştinţă cazul, — cadavrul si­nucigaşului a fost transportat la „Institutul medico-legal“. Copil abandonat Servitoarea Ludwina Babian din str. Constantin Nacu nr. 8, a găsit abandonat Duminică seară pe la ora 8, pe scara imobilului de la­­ sus zisa adresă, la parter, un co­pil de sex feminin, în etate ca de o lună. Circumscripţia a II-a poliţie­nească, l-a înaintat azilului de sugaci „Ghiţă şi Elisa Cantacu­­zino“ din str. Buzeşti. ­in an­­tela înt­reapeto luitrp:1î1 (Urmare din pag. I-a) triva politicii anglo-saxone de bluff, împotriva ameninţărilor exagerate şi a presiunilor la care ne puteam aştep­ta, anglo-saxonii au acceptat faptele împlinite şi de abia atunci au îndrăznit să reia politica ameninţărilor, în speranţa vie că rezistenţa japo­neză va ceda. După cum sunt astăzi repartizate forţele politice, sunt trasate graniţe clare în faţa adversarilor ordinei noui, care nu pot fi înlăturate nici prin pro­­­pagandă şi mai puţin prin bluff.­­ Importanţa pactului tripartit in acest joc diplomatic şi al forţe­lor politice reese şi din îndârjitele străduinţe ale Americii să deva­lorizeze prin promisiuni pe de o parte, prin ameninţări de altă parte, valoarea acestui pact. In măsura în care distrugerea bol­şevismului progresează şi leşinul anglo-saxonilor faţă de această evoluţie devine mai vizibil, se dublează străduinţele lor sa de­termine Japonia de a părăsi calea intereselor sale vitale, pentru ca ei să câştige timp, în speranţa ca într’un moment favorabil să se arunce cu forţe comune împotriva Japoniei. Ceea ce poate să ofere America Japoniei este doar sub­ordonarea ei aparentă sau tacită la dominaţia ei mondială, ceea ce constitue o ofertă ce nu poate fi primită de o naţiune mare cu drepturi egale, fără a renunţa la structura ei de mare putere. în­cercările făcute de a paraliza ho­­tărîrea Japoniei prin oferte şi promisiuni nu fac dovada tăriei lor, ci dimpotrivă a slăbiciunii lor. Această slăbiciune trebue­a cu atât mai mult admisă cu cât spe­ranţele în Uniunea Sovietelor scad tot mai mul şi angajamen­tele de partea bolşevicilor şi în Antlantic se dovedesc ca o inves­tiţie ,,a fond perdu”. In mijlocul acestor străduinţe pactul tripartit se dovedeşte ca o creaţie nece­sară şi ca un instrument al artei politice prevăzătoare. In momentul în care a fost în­cheiat, toţi semnatarii săi au f°st conştienţi de destinul lor. Evolu­ţia ulterioară a confirmat această convingere şi a ameliorat condi­­ţiile acestui pact. Cu cât se evi-­f­denţiază hotărîrea aliaţilor de a-i executa până la ultima conse­cinţă, cu atât mai mult se poate sconta o eficacitate totală a stră­duinţelor sale paşnice. Forţa mi­litară şi populară a celor trei aliaţi este neatinsă, scopurile lor o ordine nouă, în vederea unei evoluţii şi mulţumiri în spaţiul propriu şi o colaborare strânsă şi loială cu popoarele conlocuitoare. Toate acestea nu pot fi schimbate prin nici o superioritate tactică. Ei au peste tot aceiaşi adversari. Uniţi, ei sunt de neînvins şi ini­ţiativa se găseşte în mâna lor. Umăr la umăr pot să înlăture toate forţele adversare­lor şi să realizeze prin jertfe şi străduinţe un alt viitor. Umăr la umăr pot să înainteze pe drumul victorios început pentru noua ordine euro­peană şi a Extremului Orient. Guvernele şi oamenii lor de stat pot să ia hotărîrile cu conştiinţa că alianţa celor trei guverne re­prezintă şi alianţa popoarelor lor. Frăţia de arme germano-română (Urmare din pag. I-a) Mare şi pentru ocuparea oraşului Pedikop. Reîntors la comandamentul cor­pului de aviaţie german, d. gene­ral aviator Jienescu, a vizitat bi­rourile şi serviciile Statului Ma­jor al corpului, primind largi ex­plicaţii privind organizarea şi funcţionarea lor, din partea d. ge­neralului Pflugbeil şi a ofiţerilor superiori din Statul său Major. Aflându-se în aceiaş localitate, d. general av. Jinescu, însoţit de d. general Pflugbeil şi c-dor De­­metrescu — s’a făcut o vizită d-lui general de armată Löhr, co­mandantul flotilei aeriene care acţionează în Rusia, întreţinându­­se câteva momente asupra situa­ţiei generale a frontului aerian din Ucraina. Conversaţia a avut loc în romneşte, d. general Löhr vorbind perfect limba noastră. Seara a fost la popota corpului de aviaţie o masă camaraderească dată în onoarea d-lui subsecretar de stat al aerului la care au par­ticipat în afară de ofiţerii avia­ţiei rom­âhe, ŞI germane,­­ d-fiii generali Löhr, Pflugbeil şi Kor­ten, şeful de Stat Major al floti­lei germane din Ucraina, închinând pentru brava aviaţie română, d. general de divizie Pflugbeil şi-a arătat mulţumirea la şi a întregului corp ofiţeresc din subordine, pentru marea cin­ste făcută — prin vizita d-lui ministru al aerului românesc — corpului său de aviaţie. In câteva cuvinte pline de o sinceră admiraţiune, pentru eroi­smul aviaţiei germane, şi pentru minunata ei organizare, al cărei genial făptuitor este Mareşalul Goring, d. general aviator Jiene­scu a mulţumit pentru frumoasa primire şi pentru sentimentele de sinceră şi strânsă camaraderie de arme de care s’a bucurat in cele câteva clipe pe cari le-a trăit în m­ijlocul sburătorilor germani.. In ziua de 26 Septembrie după ce a vizitat una din escadrilele de recunoaştere ale corpului coman­dată de căpitanul Alpers, d. ge­neral aviator Jienescu, s’a depla­sat pe calea aerului pentru a vi­zita cea mai îndepărtată unitate românesacă de aviaţie aflată pe front, dincolo de Nipru. Sosirea mai marelui aviaţiei române­ a constituit pentru bravii noştri sburători, prilej de bucurie şi mare satisfacţiune, fiind cuno­scută grija şi solicitudinea pe care d-sa — sburător ca şi ei — o poartă camarazilor mai mici.­­ După ce a primit raportul co­mandorului av. Popovici Lucian,­­ comandantul unei aeronautici de­­ armată, şi al celor 2 comandanţi I de escadrilă — It. c-dor Ciocârlan­u şi Ionescu Cezar —­d. general av.­­ Jienescu s’a întreţinut cu sbură­­torii acestei îndepărtate unităţi, felicitându-i pentru modul cum— atât de strălucit — îşi fac datoria D. ministru al aerului a făcut o vizită şi d-lui general de corp „de armată Dumitrescu, coman­dantul unei brave şi mari unităţi române — ce continuă lupta — pentru Dumnezeu şi civilizaţie — alături de puternica armată ger­mană. La ora 13 — după ce şi-a luat rămas bun de la sburătorii ro­mâni — d. general aviator Jiene­scu a decolat către o mare unita­te de bombardament germană, unde era aşteptat de către d. ge­neral Pflugbeil şi toţi ofiţerii a­­celei unităţi. După un sbor de 2 ore — în­tr’o regiune în care aviaţia de vânătoare şi bombardament so­­vietică acţionează cu destulă in­tensitate — d. general aviator Jienescu a aterizat pe aerodromul acelei unităţi ,primind raportul colonelului Köster, comandantul flotilei pe care a vizitat-o cu dea­­m­ă­nun­tul. Dotată cu cel mai modern şi mai perfecţionat material de bombardament, această puternică unitate varsă zi şi noapte asupra­­iham­i­cul­ui mii de tone de bombe. Tocmai în acel moment o impo­zantă formaţiune de avioane se întorcea victorioasă dintr’o mi­siune de bombardare a centrelor de rezistenţa bolşevică din Crie­rnela. La ora 16, luându-şi rămas bun dela d. general de divizie Pflug­beil — căruia i-a mulţumit încă odată pentru primirea făcută fe­­licit­ându-l pentru bravura unită­ţilor ce comandă — d. general a­­viator Jienescu, subsecretar de stat al aerului, s’a reîntors pe calea aerului pe frontul româ­nesc, continuând obişnuitele şi a­­proape zilnicele d-sale inspecţii, la unităţile de aviaţie române. Vizita pe care d■ sub reciclat de stat al aerului a făcut-o la acea­stă­­ mare unitate de aviaţie ger­­mană ; schimbul de vederi precum şi discuţiile amicale purtate; de­cernarea insignelor româneşti de pilot şi observator unui mare nu­măr de sburători germani, au fost de natură a mări şi mai mult frăţia de arme germano-română care se cimentează zi de zi într'o strânsă şi reală colaborare. D. subsecretar de stat al aeru­lui a rămas profund impresionat de perfecta organizare şi dotare a unităţilor de aviaţie germane, cari, încadrate de distinsele ele­mente şi de admirabilii sburători pe cari i-a cunoscut, merg din victorie în victorie, pentru gloria vntregei aviaţii şi pentru succesul strălucitei armate germane. AL. BALDOVIN BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC Crize m­onetare 1. Monete de necesitate din România de CONST. MOISIL Intre cele mai mari calamităţi provocate de războaie sunt crizele monetare, cari vin să complecte­­ze decadenţa economică a ţărilor beligerante. Aceste crize monetare se manifestă mai ales în regiuni­le ocupate de armate duşmane sau în localităţile asediate. Iar cauzele lor sunt de o parte im- . posibilitatea aprovizionării cu nu- ‘ merar din capitală, de altă parte ! Lăcomia speculanţilor şi panica populaţiei. In mod obşinuit lucrurile se petrec cam astfel: Mai întâi dis­par din circulaţie monetele meta­lice de aur şi de argint, cari sunt adunate de speculanţi, lipsa lor alarmează populaţia, care începe să ascundă banii, punând la o par­te însăşi monetele mărunte. Spre a remedia lipsa de numerar, gu­vernele se văd nevoite să măreas­că emisiunea biletelor de bancă, a­­runcând pe piaţă cantităţi mult mai mari decât înainte. Dar prin aceasta se rupe raportul normal dintre valoarea emisiunii de mo­­netă hârtie­ şi acoperirea ei me­talică şi se ajunge astfel în mod inevitabil la inflaţie. Iar conse­cinţa acesteia este desorganizarea întregului sistem economic şi ha­osul monetar. In localităţile asediate sau în regiunile încercuite de armate duşmane situaţia se agravează încă dela început, din cauza mij­loacelor mult mai reduse de cari dispun cei asediaţi sau încercuiri. Şi într’un caz şi în celălalt au­torităţile locale sunt obligate să creieze mijloace de schimb ex­traordinare, cari să înlocuiască în mod provizoriu moneta naţio­nală şi să asigure circulaţia mij­loacelor de traiu. Aceste mijloace creiate sub im- Fig. 2. periul necesităţii de către autori­tăţi sau de către instituţii, cari în timpuri normale au căderea de a face astfel de operaţiuni, sunt mo­netele de necesitate şi monetele obsidionale. Ele se fabrică din orice material pe care-l au la dispoziţie aceste autorităţi sau in­stituţii şi poartă, de regulă, nu­mele monetelor obişnuite şi adese­ori menţiunea, că după restabili­­lirea situaţiei normale vor fi ram­bursate. Se cunosc astfel de monete încă din antichitate, dar numărul lor devine mai mare abia în veacul al XVI-lea. In războaiele religioa­se din apusul Europei şi mai ales în războiul de 30 de ani numărul oraşelor asediate şi a teritoriilor ocupate de armate duşmane a fost foarte mare, astfel că şi numărul monetelor obsidionale şi de nece­sitate emise în acest timp a cres­cut foarte mult. Dar epoca, în care acest soiu de monete s’au emis în cantităţi enorme şi într’un infinit număr de varietăţi, a fost războiul mon­dial dintre 1914—1918 şi în primii ani după terminarea lui. Nu numai în ţările europene, dar şi în unele din Asia şi din Africa au apărut în acest timp astfel de monete, dar dintre toa­te Germania a escelat atât prin mulţimea emisiunilor, cât şi prin varietatea materialelor din care s’au fabricat şi adeseori prin fru­museţea artistică a exemplarelor puse în circulaţie. Fig. 3. Tot în acest timp s’au emis monete de necesitate şi în Româ­nia şi la teritoriile româneşti, care atunci erau despărţite de patria-mamă. Dintre acestea din urmă Bucovina şi Ranatul ocupă locul întâi; în Basarabia nu s’au emis monete proprii, ci au circu­lat cele emise de guvernele na- Fig. 4a­ ţionale revoluţionare din Ucrai­na şi din Crimeia. In Bucovina au emis monete de necesitate oraşele Cernăuţi şî Su­ceava. Ele au fost ocupate în cursul războiului mai de multe ori de Ruşi şi reocupate de Au­­striaci, astfel că situaţia lor eco­nomică a devenit foarte precară şi vechile monete austriace au dis­părut din circulaţie Oraşul Cernăuţi a emis în anul 1915, când era încuinjurat de ar­mata rusească, bilete de hârtie de 1 şi 5 coroane şi de 10 şi 20 he­­leri. Toate aveau legenda în lim­ba germană, tipărită într’un che­nar linear, iar în colţul stâng era pusă stema oraşului, o poartă de cetate, timbrată cu o coroană, şi având în interior acvila bicefa­lă austriacă. Ele erau de diferite mărimi şi de culori diferite pen­tru fiecare valoare. In numele pri­măriei erau semnate de primar şi câte unul sau doi consilieri. Pe revers era imprimat sigiliul sec al oraşului, dar nu aveau nici se­rii, nici numere (Fig 1). Mai târziu când a devenit pri­mar avocatul român Temistocle Bocancea a contrasemnat şi el a­­ceste bancnote şi a imprimat pe reversul lor sigiliul nou al oraşu­lui, cu legenda românească : Ca­sieria oraşului Cernăuţi. Dar Bocancea fusese primar şi în toamna anului 1914, cu prile­jul primei ocupaţii ruseşti a ora­şului. Atunci, spre a înlesni co­merţul, tipări şi el bilete de hâr­tie, dar numai de 10 coroane, pe care însă nu avu prilejul să le pună în circulaţie. Aceste bilete poartă data de 29 Septembrie 1914 şi au pe faţă legenda în limba rusă, iar pe revers în limba ro­mână. In acelaş timp au tipărită pe faţă şi seria şi numărul. De asemenea au şi pe faţă şi pe re­vers stema oraşului. Execuţia lor tipografică este foarte îngrijită. (Fig. 2—3). Biletele oraşului Suceava au fost emise în toamna anului 1916. Ele sunt tipărite pe bucăţi pă­trate de carton subţire şi au nu­mai pe faţă o legendă în limbile germană şi română, cu numele oraşului, valoarea, şi numărul de emisiune.­­Pe revers este imprimat sigiliul. Erau de câte 10 heleri (culoarea albă) şi de 20 heleri (culoarea roşie). In Banat nu s’au emis monete de necesitate decât în Timişoara. Ele poartă data de 1 Decemvrie 1919, deci după ce oraşul a fost alipit regatului român. Sunt bile­te de hârtie obişnuită de valorile 10, 20 şi 50 fileri şi au toate ace­la­ desemn : pe faţă bustul unui bărbat într’aripat şi cu pălărie rotundă, care vrea să reprezinte probabil pe Mercur, iar pe revers un medalion central cu cifra care indică valoarea biletului şi alt chenar pe margine, în ale cărui colţuri se repetă aceiaşi cifră. Nu­mele acestor bilete este­ asignate, împrumutat de la biletele revolu­ţiei franceze, iar durata lor este fixată la 2 luni. (Fig. 4—5). Afară de aceste bilete, în anul 1920 a emis şi Prima casă de pă­strare din Timişoara bonuri de câte 10 lei, cu legende româneşti şi ungureşti, cari au circulat câtva timp alături de roşnetele statului nostru. De asemenea în Maramureş o întreprindere industrială evreias­că a emis până în 1924 bonuri de hârtie de câte 10, 25, 50 75, şi 125 lei şi 25 şi 50 bani, cu legenda în limba ebraică şi cari au circulat într’o bună parte a acestui ţinut. Ele aveau tipărite serii şi numere şi erau sigilate cu ştampila direc­torului întreprinderii. Aceste bi­lete au fost acceptate mulţi ani de populaţia ţărănească a Mara­mureşului şi au făcut o concuren­ţă puternică biletelor Băncii Na­ţionale. Manetele de necesitate fiind e­­roise numai pentru anumite loca­lităţi sau regiuni sunt puţin cu­noscute. De aceia este de mare interes ca toţi cei ce posedă ast­fel de manete să le aducă la cu­noştinţă specialiştilor. Biletele emise din oraşul Cer­năuţi sub primariatul lui Bocan­­cea au fost descrise de d. Rudolf Gassaner în Cronica Numismati­că şi Arheologică, iar cele emise mai înainte de primăria acestui­ oraş împreună cu un isto­ric amănunţit al ambelor emisiuni redactat de d. Viktorovici, vor a­­pare în umărul prim al aceleiași reviste. Fig. 5. 1 -4 * i

Next