Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)
1941-10-01 / nr. 266
I 2 tttrtrtr Concurs de afişe Casa Iraţională de Economii şi Cecuri Poştale institue un concurs de afişe cu tema: „Plata impozitelor prin C. E. C.“ Plata impozitelor se va putea face şi prin C. E. C. CASA NAŢIONALA DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE şi oficiile poştale din provincie, aducându- se astfel o sporire a organelor de colectare, într-un dublu scop: a) de a oferi contribuabililor un mijloc modern şi rapid de plată spre a le evita orice pierdere de timp şi b) de a asigura Statului un serviciu pe cât de prompt pe atât de economic. Titularii de cont Cec simt scutiţi de orice deplasare, efectuând plata impozitelor prin virament. Contribuabilii netitulari de cont, pot plăti impozitul la C. E. C. „CASA NAŢIONALA DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE” sau la oricare oficiu P°Şotal din ţară, complectând un simplu buletin de vărsământ cu suma de plată. O parte a buletinului — chitanţa — constitue dovada de plata impozitului. II. — Executarea proectelor este lăsată la libera inspiraţie a artiştilor, iar prezentarea se va face pe hârtie de dimensiunea 85 x 60 cm., în culori, observându-se ca reproducerea în afiş să se poată face clar şi cu uşurinţă în 3—4 culori. III. — Proectele vor fi predate de către concurenţi la Serv. de îndrumare al Cassei din str. Ilfov Nr. 3 etaj, până la 20 Octombrie a. c. inclusiv. Fiecare tablou va purta ca semn distinctiv un motto, iar numele şi domiciliul autorului vor fi închise într’un plic sigilat, având acela? motto. In plic separat fiecare concurent va introduce numele artistului pe care-1 propune ca delegat al concurenţilor în juriul ce va face alegerea. u- ■ctwihi'iii'iwty IV. — Juriul se va compune din : Preşedintele Consiliului de Adţie al C. E. C-ului, Directorul General al C. E. C.-ului, Directorul Academiei de Arte Frumoase, Un profesor de artă decorativă de la Facultatea de Arhitectură, Un specialist în artă grafică, delegat de Sindicatul Artelor Frumoase, Un artist desemnat de concurenţi, care nu ia parte la concurs. V. — Hotărârea juriului este inapelabilă și se va da în ziua de 31 Octombrie a. c. VI. — Concursul este dotat cu următoarele premii : Un premiu de lei 25.000. Un premiu de lei 20.000. Un premiu de lei 15.000. Premiantului întâi i se va acorda o sumă suplimentară de lei 20.000 pentru executarea machetei definitive, cu eventualele modificări propuse dejuriu. Pentru restul afişelor care ar putea să prezinte un interes pentru C. E. C., se vor acorda o serie de menţiuni a câte lei 4.000 bucata. VII. — In caz că valoarea lucrărilor prezentate nu va fi găsită meritorie, juriul poate să refuze adjudecarea premiului întâiu. VIII. — Afişele premiate ră - mân proprietatea CASEI NAŢIONALE DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE cu dreptul pentru aceasta de a le reproduce în forma pe care o va găsi de cuviinţă. 8665 Salutul românilor Timceni către fraţii de peste Nistru Fraţi Română de peste Nistru! In ziua în care aţi scăpat din întunericul barbar, în ziua în care soarele libertăţii vă luminează viaţa; astăzi când simţiţi căldura sânului sfânt al Patriei Mume. Astăzi când sufletul vă este plin de bucuria regăsirii între fraţi. Românii din Valea Timocului şi dreapta Dunării vă trimit frăţescul lor salut şi roagă pe Atotputernicul să binecuvânteze ziua, când viteaza armată română a trecut Nistrul în frunte cu providenţialul ei conducător generalul Antonescu, — astăzi mareşal al tuturor românilor , pentru a şterge pentru totdeauna unhotar nedrept dintre fraţi şi a le reda bucuria vieţii şi a credinţii strămoşeşti. Astăzi e întâia voastră sărbătoare! La această sărbătoare sunt alături de voi românii de pretutindeni, inclusiv cei dinValea Timocului şi dreapta Dunării. Fraţilor! bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că v-a învrednicit bunul Dumnezeu să scăpaţi de jugul tiraniei şi să aveţi şcolile voastre, bisericile voastre şi să vorbiţi în voe dulcea limbă românească. Nooi, ceilalţi, care am rămas încă sub călcâiul streinilor, vom trăi cu putere din puterea voastră, din puterea fraţilor de pretutindeni, pân’ce va veni ziua izbăvirii noastre. Credem cu tărie în ziua izbăvirii noastre, fiindcă credem, cu aceiaşi tărie, în dreptatea Dumnezeului nostru, în mărirea Neamului, în conducătorii lui şi în pavăza neamului — Arrhata Ţării — precum şi în casele strămoşilor noştri, care de mii de ani sunt în acest pământ pe care trăim şi noi. Dee Dumnezeu, să trăiţi încă mii de ani, să creşteţi şi să înfloriţi laolaltă cu toţi românii ! A. I. Andrei Preşedintele societăţii „Timoc“ a românilor din Valea Timocului şi dreapta Dunării 41* m. ' .»■/ jkZGBiv. UNIVERSUL" CALENDAR MARŢI, 30 SEPTEMBRIE Ortodox : Grigore al Armeniei. Catolic : Ieronim. Protestant: Gerold. Răsăritul soarelui 6,13; apusul soarelui 17,59. RADIO MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 1941 RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO — BUCUREŞTI 364,5 m. 828 kHz. 12 Kw. Postul pe unde scurte 32,4 m. 9260 kHz 2 Kw. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTF. 7—8.30 : ORA DIMINEŢII ;Deschiderea emisiunii; Marşuri (discuri) ; Radio-Jurnal (I) ; Concert de fanfară româno-german; închiderea emisiunii. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12 : Jurnal în limba ucrainiană. 12.10 : Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri) ; Violete de Scarlatti (voce: Guglielmetti) ; Fragment din „Serenada“ de Ceaikowsky. 12.30: Radio-Jurnal (II) ; Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14 : Radio-Jurnal (III). 14 20 : Muzică variată (discuri) ; Când dragostea moare-vals de Crémieux ; Preludiu de Wood ; Ca din serenadă spaniolă de Albeniz. 14.30 : ORA RĂNIȚILOR. 15.30 : Reportagii de pe front In limba germană. 15.40 : închidere a emisiunii. 17.30 : Radio-Jurnal (IV). 17.40 . UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Doctrine social-economice“: Erezia comunismului de Prof. Gh. Leon. 18 . Orchestra Radio-concert simfonic dir. de Alfred Alessandrescu : Beethoven : Simfonia I în do major ; Maurice Ravel : Mormântul lui Couperin; Alfred Alessandrescu: Didotia- Poem simfonic. POSTUL PE UNDE SCURTE 19 : Jurnal în limba italiană. 19.15 : Jurnal în limba ucrainiană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI 19 : Cronica ştiinţifică. 19.50: Muzică variată (discuri) . Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (arch. simf. din Milano dir. de Lorenzo Molajoli) ; Cântec în stil Ludovic XIII-lea de Couperin (vioară) ; Presto din „Sonata în la major“ de Scarlatti (pian) ; Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (voce : Adele Kern) ; Rigaudon de Graener „Nimicuri“-balet de Mozart. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50 : Serviciul de ştiri germane. 20 : Radio-Jurnal (V) ; Sport. închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. SEMNAL. 22.50 : Emisiune în limba greacă. 23 : Emisiune în limba germană : Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune în limba Italiană : Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză : Muzică (discuri). 24: Emisiune în limba engleză: Muzică (discuri). 0.15 : închiderea emisiunii. MIERCURI 1 OCTOMBRIE RADIO ROMÂNIA — RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDE SCURTE 7.00—8.30: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii: Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (î); Concert de fanfară româno-german; închiderea emisiunii. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri): Menuet No. 2 de Beethoven; Balul din „Simfonia fantastică“ de Berlioz (arch. filarm. din Berlin). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri): Potpuriu de melodii vieneze de Dostal. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.30: Reportagii de pe front în limba germană. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV) 17.40: UNIVERSITATEA* RADIO — Ciclul: „Scurte scânteeri literare“: Criticele lui Evolceanu de Eugen Lovinescu. 18.00: Forme și elemente muzicale: „Intermezzo“ de Th. Rogalski cu exemplificări muzicale. POSTUL PE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO ROMÂNIA — RADIO BUCUREŞTI 19.00: Cronica literară. 19.15: Mari cântăreţi (discuri) Arie din „Flautul fermecat“ de Mozart (voce: Guglielmetti); Romanţa orientală de Rimsky-Korsakoff (voce: Tito Schipa); Intimitate de Chopin (voce: Ninan Valiin); Trandafirii din Ispahan de Fauré (voce: Charles Panzera); Duete din „Tosca“ de Puccini şi „Carmen“ de Bizet (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Arie din „Dama de pică“ de Ceaikovscky (voce: Heinrich Schasmus); Aria Brandenei din „Trista şi Isolda“ de Wagner (voce: Emmi Leisner). 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V); Sport. 20.15: Lieduri germane (discuri); Regina mea de Brahms (voce: Heinrich Schlusmus); Opreşte-te de Wagner (voce: Tiana Lemnitz); Lieduri de Hugo Wolf (voce; Gerhard Hüsch). 20.30: ORA GERMANIEI. 21.00: închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE PE POSTUL PE UNDE SCURTE 32, 4 m. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germană: Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba italiană: Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba franceză: Muzică (discuri). 24.60: Emisiune în limba engleză: Muzică (discuri). 015: închiderea emisiunii. Elevi admişi in şcoala militară de geniu Se aducea cunoştinţa elevilor de mai jos, că anul I al Şcoalei Ofiţeri Combatanţi Geniu începe cursurile la data de 10 Octombrie a. c. când urmează a fi prezenţi la Şcoală. IN ANUL I COMBATANŢI GENIU: Liţă M. Niculae, Constantinescu I. Stelian, Şerban V. Constantin, Vasilescu C. Dumitru, Aurel loan, Badea Marin Simion, Tătaru Frânt, Stanciu M. Mihail, Ştefănescu C. Alexandra, Negoseanu T. V. Ştefan Scuirescu N. Niculae, Broşteanu Gh Gheorghe, Cristescu E Valeriu Sitaru St. Constantin, Lăbuşcă Ioan, Geţe Ilie loan, Brotea T. Gheorghe, Homan V. Gheorghe, Ivănescu I. Mihail, Pintilie Ioan, Dragomir M. A. Irimia, Costin V. Alexe, Chirilă V. Gheorghe, Gătulescu Eugen, Ilie Nicolae, Cepou I. Constantin, Costescu G. Vasile, Nestoreanu A. Tache, Voiculescu I. C. Nicolae, Iordăchescu I. Vasile, Stoian Șt. Dumitru, Caramfil Tapsulea Alex., Catană I. Nicolae, Ciobean I. Constantin, Florescu IVirgil, Pălimaru H. Nicolae, Pop P. Ion, Pop Traian, Popescu I. Mircea, Slavescu C. Florian, Caciuc I. Ioan, Codreanu G. Emil, Dumitriu I. T. Traian, Marcu Tr. Victor, Munteanu N. Florian, Orezeanu T. Tudor, Petra Ioan, Spiridon N. Costin, Stotz R. Alexandra, Străchinaru Şt. Teodor, Botner Gh. Emil, Doscan Gh. Alex., Flechtenmacher Calinic, Grigoriu Ştefan, Manta R. Victor, Nicolescu I. Mihai, Perjescu Terenţiu, Popescu I. Nicolae, Radu Jaures, Trăuşanu Viorel, Untu N. Octavien, Vlădescu M. Silviu, Bidianu Iloan, Călugăreanu Alexandra, Cazangiu Elefterie, Gamulea I. Traian, Georgescu C. Nicolae, Georgescu I. Gh. Mircea, Grigorescu Mircea, Ignătescu N, Ilie Lăzăres- I cu M. Aurel, Marcu Gh. Nicolae, I Mihalcea Mhail, Mitescu V Victor, Neaga I. Nicolae, Stănescu V. Ovidiu, Teodorescu I. loan. Vulturescu C. Paul, Rădulescu N. Mircea Drăgușin Gh. Gheorghe, Dupont Eugen, Frânt V. loan. Hadarcă Gh. Paul, Tonescu A. Grigore, Maciu I. Mihail, Marin T. Constantin, Mavrodin T. Ștefan, Mi lea Mihail Munteanu I. Aurel, Pârvulescu Vadimir. Fâsta I. L. Cezar, Petroșanu loan. Pitea Gr. Constantin Sachelaride I. Nicolae, Sperchez S. loan. Suciu C, Aristotel Talmutchi Vasile. Antonescu C Gheorghe. Angelescu Gh Nicolae. Ardeleanu Teodor.Arsenescu P Gheorghe. Balaban C. Aristide, Bostenaru Gh. Nicolae, Chendrean Valentin, Cociu N. Mircea, Cojan A. Mircea, Constantinescu Petre, Constantinescu P. Theodor, Cristescu D. N. Valeriu, Dănescu Vasile, David Eugen, Dănoiu I. Ioan, Eremia Octavian, Florescu Ovidiu, Ghețu Vissarion, Ion M Gheorghe, Ionescu Stelian, Mândrea Simion, Maamescu C. Crişamu, Mihăeşteanu Vasile, Milcoveanu Al. Iov, Mincă Dan Lucian, Mimea O. Octavian, Munteanu I. Ilie Negoescu Gh. Dumitru, Nicolaescu S. V Mihail, Nicolin Şt. Mircea Pană Gh. loan, Pătrăşcoiu Grigore, Popescu N. C. (Romanaţi), Popovici Alexandru, Popescu Ioan, Porumb Gheorghe, Ţuţuianu Grigore, Vasilescu Gh. Petre, Veringă Spiridon, Zaharia Cristache, Ciuchi Petru, Năstăsescu Vasile, IN ANUL II COMBATANŢI GENIU: Ionescu Pamfil, Petrescu B. Nicolae, Rădulescu I. Mircea, Hageac Vasile, Danciu Gheorghe, Marinescu N. Nicolae, Preoteasa Tudor, Ionescu Pompiliu, Miron Costin, Protopopescu Nicolae, Stasian Vasile, Vasilescu Aron. -©♦o- MOARTEA UNUI EROU DIN BUCECEA Bucecea, 26 Septembrie Primul erou din Bucecea, care a căzut în războiul sfânt contra comuniştilor e sublocotenentul Laurian N. Filipescu învăţător şi student al Academiei de arte frumoase, în etate de 20 ani. A luat parte activă cu regimentul său de infanterie la luptele din Basarabia şi Ucraina. A fost o fire blândă, modest şi virtuos, entuziasmat de misiunea lui de ostaş, pătruns de un cald patriotism pentru ţară, aşa cum a dovedit-o pe câmpul de onoare, unde a căzut ca un erou în ziua de 23 August. Memoria lui va fi cinstită de cei ce l-au cunoscut şi iubit, iar amintirea de faptele lui vitejeşti vor rămâne o pildă frumoasă pentru toţi. .via. Blocarea tuturor cantităţilor de seu crud rezultate din tăierea bovinelor şi ovinelor Stabilirea noului preţ de vânzare Subsecretariatul de stat al aprovizionării a dat următoarea decizie: Cu începere de la data publicării prezentei Deciziuni în Monitorul Oficial, toate cantităţile de seu crud rezultat din tăierea bovinelor şi ovinelor se blochează la dispoziţia Ministerului economiei naţionale, subsecretariatul de stat al aprovizionării. Măcelarii din abatoare, precum şi toţi acei cari taie animalele arătate în articolul precedent, sunt obligaţi a preda seul rezultat din tăiere, oficiului român, de aprovizionare şi distribuire a produselor de pielărie („O.R.A.P.“). Seul nu poate fi ridicat de oficiul român de aprovizionare şi distribuire a produselor de pielărie înainte de achitarea preţului stabilit, conform art. 5. Oficiul este obligat de a colecta, pe întreg teritoriul ţării, tot seul rezultat din tăiere, prin centrele sale de colectare şi prin agenţii săi anume împuterniciţi. * Seul se va preda : a) In abatoare, în stare crudă, chiar în ziua de tăiere : b) Acolo unde tăierile nu se fac în abator sau nu există ţin delegat permanent al oticului român de aprovizionare şi distribuire a produselor depielărie, se va preda în maximum 5 zile de la tăiere la cel mai apropiat centru de colectare. In acest caz, seul se va preda sărat de producători în bune condiţiuni de conservare. Producătorii sunt răspunzători de buna conservare a seului. Preţul seului se fixează astfel : Seu predat în stare crudă, pentru Bucureşti, lei 190 kgr ; în altă localitate lei 150 kgr. Seu sărat pentru *conservare pentru Bucureşti lei 205 kgr.; în altă localitate lei 165 kgr. Seul astfel colectat se va distribui de oficiul român de aprovizionare şi distribuire a produselor de pielărie, armatei, întreprinderilor de tăbăcărie, precum şi industriilor şi laboratoarelor care folosesc seu, pe baza unor cote ce se vor fixa prin deriziune de subsecretariatul de stat al aprovizionării. Seul se va distribui fie în stare crudă, fie în stare sărată. Inspecţiile şi constatările dM ministru al sănătăţii in localităţii de pe malul Dunării D. prof. dr. P. Tomescu, ministrul sănătăţii şi al ocrotirilor sociale, a întovărăşit pe d. ministru al educaţiei naţionale general Rosetti în inspecţiile ce a făcut în localităţile situate dealungul Dunării. D. ministru al sănătăţii a vizitat în zilele de 26, 27 şi 28 Septembrie 1941, Instituţiile sanitare în comunele şi oraşele situate pe malul Dunării. Cu acest prilej d. ministru al sănătăţii a avut consfătuiri cu d-nii prefecţi ai judeţelor, Dolj, Romanaţi, Teleorman şi Vlaşca, cu d. inspector general sanitar, dr. Cosmuţă şi cu medicii primari de judeţe. S’au luat următoarele deciziuni: In comuna Cetate (din judeţul Dolj) spitalul se va repara şi se va desfăşura o activitate mai intensă. La Calafat Serviciul sanitar al oraşului, slab organizat şi insuficient dotat se va instala într’o clădire potrivită pe care ministerul sănătăţii o va închiria imediat în acest scop. Spitalul din Calafat care are o frumoasă sală de operaţie şi un medic bun dr. Crinteanu, va fi reparat. La Bechet,jud. Dolj va fi trimis imediat un medic deoarece titularul lipseşte din cauza evenimentelor, satisfăcându-se dreptele cereri ce s-au formulat în acest sens. Dela Bechet d. prof. dr. Tomescu ministrul sănătăţii, a fost la Sadova unde se află cunoscutul domeniu al Cassei Regale. Aici Majestatea Sa Regele Mihai I a binevoit să doneze trei clădiri frumoase pentru a se instala un spital pentru populaţia rurală din această regiune, bântuită in special de pelagră. D. ministru al sănătăţii a vizitat clădirile oferite de M. S. Regele, se vor lua toate măsurile pentru ca noul spital să înceapă a funcţiona în primăvara viitoare. La, Corabia, unde funcţionează un dispensar de puericultura şi o frumoasă leae comunală s’a decis de acord cu d. ministru al culturii naţionale , ca ea să fie pusă la dispoziţia şcolarilor cari vor fi obligaţi să o frecventeze săptămânal Pentru a-i complecta instalaţiile în vederea utilizării băii în combaterea boalelor epidemice, se va instala o etuvă în interiorul localului actual. La Spitalul Corabia se vor face toate amenajările necesare izolării şi tratării boalelor contagioase, unul din pavilioanele actuale care era ocupat de funcţionarii spitalului transformându-se în acest scop. La Turnu Măgurele, s’a vizitat Spitalul statului admirabil organizat de conducătorii lui d-nii d-nn I. Simionescu şi Lucian Dumitrescu. S’au luat măsuri ca pe lângă acest spital să funcţioneze o şcoală de surori infirmiere. Serviciul sanitar al oraşului seva instala într’un local mai potrivit şi va desfăşura o acţiune mai intensă în combaterea boalelor sociale. D. prof. dr. Tomescu, asistând la conferinţa pe care a ţinut-o , ministru al culturii naţionale în sala teatrului, într-o scurtă cuvântare a vorbit despre problemele sanitare şi de ocrotire socială care preocupă conducerea Statului. A solicitat concursul autorităţilor locale şi tuturor oamenilor de bine penru ca acţiunea de ocrotire socială, dirijată de consiliul de patronat de sub prezidenţia d-nei mareşal Antonescu să găsească o colaborare activă în toate centrele importante ale ţării. La Zimnicea s-a vizitat Spitalul care deşi mic, este bine institalat şi desfăşoară o frumoasă activitate. Acest spital a avut norocul să fie condus în ultimii 10 ani de trei medici capabili şi entuziaşti: dr. I. Frăţilescu, Noica şi Predescu care au stabilit instituţiei o frumoasă reputaţie, asigurându-i un cadru civilizat. Cererea locuitorilor care deşi numeroşi (10.000) au rămas fără medie, din cauza împrejurărilor va fi grabnic satisfăcută* redându-i-se medicul de care se simte mare nevoe. La Giurgiu, s’a vizitat Spitalul de sub conducerea d-lui dr. Miltiade Ionescu și s’au luat măsuri de efectuare grabnică a tuturor stricăciunilor provocate de cutremur. ------------(î)*------------Întâmplări lin Ocială Sinuciderea din str. sublocot. Cristescu Dima Tâmplarul Mihai Cristescu, în vârstă de 41 ani, pe când se afla Duminică seră, pe la ora 10, la locuinţa sa din str. Sublocot. Cristescu Dima nr. 17 şi-a curmat firul vieţii, spânzurându-se cu o curea, legată de clanţa uşii din camera sa de dormit. Din relaţiunile date de soţia sa, rezultă că motivul care l-a determinat să-şi pună capăt zilelor, este o boală de nervi ce-l chinuia de mai multă vreme. Din ordinul procurorului de serviciu, — căruia i s’a adus la cunoştinţă cazul, — cadavrul sinucigaşului a fost transportat la „Institutul medico-legal“. Copil abandonat Servitoarea Ludwina Babian din str. Constantin Nacu nr. 8, a găsit abandonat Duminică seară pe la ora 8, pe scara imobilului de la sus zisa adresă, la parter, un copil de sex feminin, în etate ca de o lună. Circumscripţia a II-a poliţienească, l-a înaintat azilului de sugaci „Ghiţă şi Elisa Cantacuzino“ din str. Buzeşti. in antela întreapeto luitrp:1î1 (Urmare din pag. I-a) triva politicii anglo-saxone de bluff, împotriva ameninţărilor exagerate şi a presiunilor la care ne puteam aştepta, anglo-saxonii au acceptat faptele împlinite şi de abia atunci au îndrăznit să reia politica ameninţărilor, în speranţa vie că rezistenţa japoneză va ceda. După cum sunt astăzi repartizate forţele politice, sunt trasate graniţe clare în faţa adversarilor ordinei noui, care nu pot fi înlăturate nici prin propagandă şi mai puţin prin bluff. Importanţa pactului tripartit in acest joc diplomatic şi al forţelor politice reese şi din îndârjitele străduinţe ale Americii să devalorizeze prin promisiuni pe de o parte, prin ameninţări de altă parte, valoarea acestui pact. In măsura în care distrugerea bolşevismului progresează şi leşinul anglo-saxonilor faţă de această evoluţie devine mai vizibil, se dublează străduinţele lor sa determine Japonia de a părăsi calea intereselor sale vitale, pentru ca ei să câştige timp, în speranţa ca într’un moment favorabil să se arunce cu forţe comune împotriva Japoniei. Ceea ce poate să ofere America Japoniei este doar subordonarea ei aparentă sau tacită la dominaţia ei mondială, ceea ce constitue o ofertă ce nu poate fi primită de o naţiune mare cu drepturi egale, fără a renunţa la structura ei de mare putere. încercările făcute de a paraliza hotărîrea Japoniei prin oferte şi promisiuni nu fac dovada tăriei lor, ci dimpotrivă a slăbiciunii lor. Această slăbiciune trebuea cu atât mai mult admisă cu cât speranţele în Uniunea Sovietelor scad tot mai mul şi angajamentele de partea bolşevicilor şi în Antlantic se dovedesc ca o investiţie ,,a fond perdu”. In mijlocul acestor străduinţe pactul tripartit se dovedeşte ca o creaţie necesară şi ca un instrument al artei politice prevăzătoare. In momentul în care a fost încheiat, toţi semnatarii săi au f°st conştienţi de destinul lor. Evoluţia ulterioară a confirmat această convingere şi a ameliorat condiţiile acestui pact. Cu cât se evi-fdenţiază hotărîrea aliaţilor de a-i executa până la ultima consecinţă, cu atât mai mult se poate sconta o eficacitate totală a străduinţelor sale paşnice. Forţa militară şi populară a celor trei aliaţi este neatinsă, scopurile lor o ordine nouă, în vederea unei evoluţii şi mulţumiri în spaţiul propriu şi o colaborare strânsă şi loială cu popoarele conlocuitoare. Toate acestea nu pot fi schimbate prin nici o superioritate tactică. Ei au peste tot aceiaşi adversari. Uniţi, ei sunt de neînvins şi iniţiativa se găseşte în mâna lor. Umăr la umăr pot să înlăture toate forţele adversarelor şi să realizeze prin jertfe şi străduinţe un alt viitor. Umăr la umăr pot să înainteze pe drumul victorios început pentru noua ordine europeană şi a Extremului Orient. Guvernele şi oamenii lor de stat pot să ia hotărîrile cu conştiinţa că alianţa celor trei guverne reprezintă şi alianţa popoarelor lor. Frăţia de arme germano-română (Urmare din pag. I-a) Mare şi pentru ocuparea oraşului Pedikop. Reîntors la comandamentul corpului de aviaţie german, d. general aviator Jienescu, a vizitat birourile şi serviciile Statului Major al corpului, primind largi explicaţii privind organizarea şi funcţionarea lor, din partea d. generalului Pflugbeil şi a ofiţerilor superiori din Statul său Major. Aflându-se în aceiaş localitate, d. general av. Jinescu, însoţit de d. general Pflugbeil şi c-dor Demetrescu — s’a făcut o vizită d-lui general de armată Löhr, comandantul flotilei aeriene care acţionează în Rusia, întreţinânduse câteva momente asupra situaţiei generale a frontului aerian din Ucraina. Conversaţia a avut loc în romneşte, d. general Löhr vorbind perfect limba noastră. Seara a fost la popota corpului de aviaţie o masă camaraderească dată în onoarea d-lui subsecretar de stat al aerului la care au participat în afară de ofiţerii aviaţiei româhe, ŞI germane, d-fiii generali Löhr, Pflugbeil şi Korten, şeful de Stat Major al flotilei germane din Ucraina, închinând pentru brava aviaţie română, d. general de divizie Pflugbeil şi-a arătat mulţumirea la şi a întregului corp ofiţeresc din subordine, pentru marea cinste făcută — prin vizita d-lui ministru al aerului românesc — corpului său de aviaţie. In câteva cuvinte pline de o sinceră admiraţiune, pentru eroismul aviaţiei germane, şi pentru minunata ei organizare, al cărei genial făptuitor este Mareşalul Goring, d. general aviator Jienescu a mulţumit pentru frumoasa primire şi pentru sentimentele de sinceră şi strânsă camaraderie de arme de care s’a bucurat in cele câteva clipe pe cari le-a trăit în mijlocul sburătorilor germani.. In ziua de 26 Septembrie după ce a vizitat una din escadrilele de recunoaştere ale corpului comandată de căpitanul Alpers, d. general aviator Jienescu, s’a deplasat pe calea aerului pentru a vizita cea mai îndepărtată unitate românesacă de aviaţie aflată pe front, dincolo de Nipru. Sosirea mai marelui aviaţiei române a constituit pentru bravii noştri sburători, prilej de bucurie şi mare satisfacţiune, fiind cunoscută grija şi solicitudinea pe care d-sa — sburător ca şi ei — o poartă camarazilor mai mici. După ce a primit raportul comandorului av. Popovici Lucian, comandantul unei aeronautici de armată, şi al celor 2 comandanţi I de escadrilă — It. c-dor Ciocârlanu şi Ionescu Cezar —d. general av. Jienescu s’a întreţinut cu sburătorii acestei îndepărtate unităţi, felicitându-i pentru modul cum— atât de strălucit — îşi fac datoria D. ministru al aerului a făcut o vizită şi d-lui general de corp „de armată Dumitrescu, comandantul unei brave şi mari unităţi române — ce continuă lupta — pentru Dumnezeu şi civilizaţie — alături de puternica armată germană. La ora 13 — după ce şi-a luat rămas bun de la sburătorii români — d. general aviator Jienescu a decolat către o mare unitate de bombardament germană, unde era aşteptat de către d. general Pflugbeil şi toţi ofiţerii acelei unităţi. După un sbor de 2 ore — într’o regiune în care aviaţia de vânătoare şi bombardament sovietică acţionează cu destulă intensitate — d. general aviator Jienescu a aterizat pe aerodromul acelei unităţi ,primind raportul colonelului Köster, comandantul flotilei pe care a vizitat-o cu deamănuntul. Dotată cu cel mai modern şi mai perfecţionat material de bombardament, această puternică unitate varsă zi şi noapte asupraihamicului mii de tone de bombe. Tocmai în acel moment o impozantă formaţiune de avioane se întorcea victorioasă dintr’o misiune de bombardare a centrelor de rezistenţa bolşevică din Criernela. La ora 16, luându-şi rămas bun dela d. general de divizie Pflugbeil — căruia i-a mulţumit încă odată pentru primirea făcută felicitându-l pentru bravura unităţilor ce comandă — d. general aviator Jienescu, subsecretar de stat al aerului, s’a reîntors pe calea aerului pe frontul românesc, continuând obişnuitele şi aproape zilnicele d-sale inspecţii, la unităţile de aviaţie române. Vizita pe care d■ sub reciclat de stat al aerului a făcut-o la această mare unitate de aviaţie germană ; schimbul de vederi precum şi discuţiile amicale purtate; decernarea insignelor româneşti de pilot şi observator unui mare număr de sburători germani, au fost de natură a mări şi mai mult frăţia de arme germano-română care se cimentează zi de zi într'o strânsă şi reală colaborare. D. subsecretar de stat al aerului a rămas profund impresionat de perfecta organizare şi dotare a unităţilor de aviaţie germane, cari, încadrate de distinsele elemente şi de admirabilii sburători pe cari i-a cunoscut, merg din victorie în victorie, pentru gloria vntregei aviaţii şi pentru succesul strălucitei armate germane. AL. BALDOVIN BULETIN ARHEOLOGIC ŞI NUMISMATIC Crize monetare 1. Monete de necesitate din România de CONST. MOISIL Intre cele mai mari calamităţi provocate de războaie sunt crizele monetare, cari vin să complecteze decadenţa economică a ţărilor beligerante. Aceste crize monetare se manifestă mai ales în regiunile ocupate de armate duşmane sau în localităţile asediate. Iar cauzele lor sunt de o parte im- . posibilitatea aprovizionării cu nu- ‘ merar din capitală, de altă parte ! Lăcomia speculanţilor şi panica populaţiei. In mod obşinuit lucrurile se petrec cam astfel: Mai întâi dispar din circulaţie monetele metalice de aur şi de argint, cari sunt adunate de speculanţi, lipsa lor alarmează populaţia, care începe să ascundă banii, punând la o parte însăşi monetele mărunte. Spre a remedia lipsa de numerar, guvernele se văd nevoite să mărească emisiunea biletelor de bancă, aruncând pe piaţă cantităţi mult mai mari decât înainte. Dar prin aceasta se rupe raportul normal dintre valoarea emisiunii de monetă hârtie şi acoperirea ei metalică şi se ajunge astfel în mod inevitabil la inflaţie. Iar consecinţa acesteia este desorganizarea întregului sistem economic şi haosul monetar. In localităţile asediate sau în regiunile încercuite de armate duşmane situaţia se agravează încă dela început, din cauza mijloacelor mult mai reduse de cari dispun cei asediaţi sau încercuiri. Şi într’un caz şi în celălalt autorităţile locale sunt obligate să creieze mijloace de schimb extraordinare, cari să înlocuiască în mod provizoriu moneta naţională şi să asigure circulaţia mijloacelor de traiu. Aceste mijloace creiate sub im- Fig. 2. periul necesităţii de către autorităţi sau de către instituţii, cari în timpuri normale au căderea de a face astfel de operaţiuni, sunt monetele de necesitate şi monetele obsidionale. Ele se fabrică din orice material pe care-l au la dispoziţie aceste autorităţi sau instituţii şi poartă, de regulă, numele monetelor obişnuite şi adeseori menţiunea, că după restabililirea situaţiei normale vor fi rambursate. Se cunosc astfel de monete încă din antichitate, dar numărul lor devine mai mare abia în veacul al XVI-lea. In războaiele religioase din apusul Europei şi mai ales în războiul de 30 de ani numărul oraşelor asediate şi a teritoriilor ocupate de armate duşmane a fost foarte mare, astfel că şi numărul monetelor obsidionale şi de necesitate emise în acest timp a crescut foarte mult. Dar epoca, în care acest soiu de monete s’au emis în cantităţi enorme şi într’un infinit număr de varietăţi, a fost războiul mondial dintre 1914—1918 şi în primii ani după terminarea lui. Nu numai în ţările europene, dar şi în unele din Asia şi din Africa au apărut în acest timp astfel de monete, dar dintre toate Germania a escelat atât prin mulţimea emisiunilor, cât şi prin varietatea materialelor din care s’au fabricat şi adeseori prin frumuseţea artistică a exemplarelor puse în circulaţie. Fig. 3. Tot în acest timp s’au emis monete de necesitate şi în România şi la teritoriile româneşti, care atunci erau despărţite de patria-mamă. Dintre acestea din urmă Bucovina şi Ranatul ocupă locul întâi; în Basarabia nu s’au emis monete proprii, ci au circulat cele emise de guvernele na- Fig. 4a ţionale revoluţionare din Ucraina şi din Crimeia. In Bucovina au emis monete de necesitate oraşele Cernăuţi şî Suceava. Ele au fost ocupate în cursul războiului mai de multe ori de Ruşi şi reocupate de Austriaci, astfel că situaţia lor economică a devenit foarte precară şi vechile monete austriace au dispărut din circulaţie Oraşul Cernăuţi a emis în anul 1915, când era încuinjurat de armata rusească, bilete de hârtie de 1 şi 5 coroane şi de 10 şi 20 heleri. Toate aveau legenda în limba germană, tipărită într’un chenar linear, iar în colţul stâng era pusă stema oraşului, o poartă de cetate, timbrată cu o coroană, şi având în interior acvila bicefală austriacă. Ele erau de diferite mărimi şi de culori diferite pentru fiecare valoare. In numele primăriei erau semnate de primar şi câte unul sau doi consilieri. Pe revers era imprimat sigiliul sec al oraşului, dar nu aveau nici serii, nici numere (Fig 1). Mai târziu când a devenit primar avocatul român Temistocle Bocancea a contrasemnat şi el aceste bancnote şi a imprimat pe reversul lor sigiliul nou al oraşului, cu legenda românească : Casieria oraşului Cernăuţi. Dar Bocancea fusese primar şi în toamna anului 1914, cu prilejul primei ocupaţii ruseşti a oraşului. Atunci, spre a înlesni comerţul, tipări şi el bilete de hârtie, dar numai de 10 coroane, pe care însă nu avu prilejul să le pună în circulaţie. Aceste bilete poartă data de 29 Septembrie 1914 şi au pe faţă legenda în limba rusă, iar pe revers în limba română. In acelaş timp au tipărită pe faţă şi seria şi numărul. De asemenea au şi pe faţă şi pe revers stema oraşului. Execuţia lor tipografică este foarte îngrijită. (Fig. 2—3). Biletele oraşului Suceava au fost emise în toamna anului 1916. Ele sunt tipărite pe bucăţi pătrate de carton subţire şi au numai pe faţă o legendă în limbile germană şi română, cu numele oraşului, valoarea, şi numărul de emisiune.Pe revers este imprimat sigiliul. Erau de câte 10 heleri (culoarea albă) şi de 20 heleri (culoarea roşie). In Banat nu s’au emis monete de necesitate decât în Timişoara. Ele poartă data de 1 Decemvrie 1919, deci după ce oraşul a fost alipit regatului român. Sunt bilete de hârtie obişnuită de valorile 10, 20 şi 50 fileri şi au toate acela desemn : pe faţă bustul unui bărbat într’aripat şi cu pălărie rotundă, care vrea să reprezinte probabil pe Mercur, iar pe revers un medalion central cu cifra care indică valoarea biletului şi alt chenar pe margine, în ale cărui colţuri se repetă aceiaşi cifră. Numele acestor bilete este asignate, împrumutat de la biletele revoluţiei franceze, iar durata lor este fixată la 2 luni. (Fig. 4—5). Afară de aceste bilete, în anul 1920 a emis şi Prima casă de păstrare din Timişoara bonuri de câte 10 lei, cu legende româneşti şi ungureşti, cari au circulat câtva timp alături de roşnetele statului nostru. De asemenea în Maramureş o întreprindere industrială evreiască a emis până în 1924 bonuri de hârtie de câte 10, 25, 50 75, şi 125 lei şi 25 şi 50 bani, cu legenda în limba ebraică şi cari au circulat într’o bună parte a acestui ţinut. Ele aveau tipărite serii şi numere şi erau sigilate cu ştampila directorului întreprinderii. Aceste bilete au fost acceptate mulţi ani de populaţia ţărănească a Maramureşului şi au făcut o concurenţă puternică biletelor Băncii Naţionale. Manetele de necesitate fiind eroise numai pentru anumite localităţi sau regiuni sunt puţin cunoscute. De aceia este de mare interes ca toţi cei ce posedă astfel de manete să le aducă la cunoştinţă specialiştilor. Biletele emise din oraşul Cernăuţi sub primariatul lui Bocancea au fost descrise de d. Rudolf Gassaner în Cronica Numismatică şi Arheologică, iar cele emise mai înainte de primăria acestui oraş împreună cu un istoric amănunţit al ambelor emisiuni redactat de d. Viktorovici, vor apare în umărul prim al aceleiași reviste. Fig. 5. 1 -4 * i