Universul - Provincie, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)

1943-04-07 / nr. 95

fAnul al 60-lea Nr. 95 Miercuri 7 Aprilie 1943 Străpungerea tunelului Murga Mică de pe linia Bu­mbeşti-Livezeni Tg.-Jiu, 2 Aprilie 1 In ziua de 1 Aprilie, s’a făcut străpungerea tunelului Murga Mică de pe valea Jiului, — unul din numeroasele tuneluri prin care va trece linia ferată, in construcţie, Bumbeşti-Livezeni. Tunelul Murga Mi­că, fiind unul dintre cele mai mari şi mai grele de executat, conducerea inspec­ţiei Ls. a căutat să dea un fast deosebit evenimentului străpun­gerii, care constiitue, într’adevâr, o mare izbândă a tehnicei româ­neşti. Au fost de faţă d-nii: ing. lin-­­ spector general Th. Atanasescu, directorul lucrărilor noui CFR.; ing. inspector general Văcăreş­­teanu, subdirectorul acestei in­­stituţiuni, d. col. Graur, prefectul judeţului Gorj; ing. inspector N. N. Popovici, conducătorul inspec­ţiei Ls. Petroşani, It.-col Corne­­liu Georgescu, comandantul le­giunii jand. Gorj, It.-col. Luca, J. Bărbulescu, reprezentantul ziarului nostru, judecător Matri­can, dr. Stăraciu, directorul poli­ţiei Tg.-Jiu, precum şi toţi ingi­nerii atât ai CFR, cât şi ai celor cinci antrepriz© ce lucrează la desăvârşirea acestei linii, precum d-nii: ing. Maxim Ştefa,­ Dan Io­­nescu-Siseşti, Th. Niculescu, O­­dobescu, Vasilescu, Em. Florescu, Tănăsescu, Negrea, etc. După ce d. director Atanasescu şi însoţitorii au parcurs tunelul ce urma a fi străpuns, pe o dis­tanţă de aproape jumătate de km., au asistat la dinamitarea şi aprinderea fitilelor, cinci bubui­turi puternice aruncând în aer şi ultima porţiune de stâncă ce eta între cele două porţiuni ale tunelului,­­ lucrarea fiind ata­cată din două părţi. D-sa a rămas foarte mulţumit atât de stadiul lucrărilor acestei importante linii, cât mai ales de moctul de execuţie, ireproşabil, deşi condiţiunile în care se lu­crează sunt foarte grele. In urmă s’a vizitat tunelul Murga Mare, — care este aproa­pe gata, acesta având o lungime de 513 m. — şi alte lucrări de artă: poduri, viaducte, ziduri de sprijin, etc. La ora 13 jum. s’a servit masa intr’unul din nouile cantoane dela punctul Murga, participând pe lângă oaspeţii mai depărtaţi, toţi inginerii, subinginerii şi persona­lul administrativ de la lucrările de pe întreaga vale, precum şi d-nii ing. insp. Mihăilescu şi Stă­­nescu, dela inspecţia Ls. Craiova. CUVÂNTĂRILE ROSTITE D. ing. N. N. Popovici, condu­cătorul inspecţiei Ls. Petroşani, sub a cărui supraveghere se lu­crează întreaga linie, a arătat importanţa ce are acest popas, în viaţa de încordare continuă în care se desăvârşeşte linia ferată Bumbeşti-Livezeni. Omagiază pe d. director general al CFR, d. general Orezeanu, ca şi pe d. di­rector Atanasescu, cari pun a­­tâta suflet şi atâta trudă, pentru această arteră de comunicaţie. D. col. Teodor Graur, prefec­tul jud. Gorj, a spus că numai acela care trece pe valea Jiului, îşi poate da seama, — oricât de necunoscător ar fi­­ de marea izbândă pe care tehnica româ­nească o înregistrează, prin con­struirea acestei linii. Corpul ingi­neresc care a lucrat aci va ră­mâne nemuritor în istoria tehni­cei româneşti. Roagă pe d. director Atanases­cu să transmită d-lui general O­­rezeanu, întreaga recunoştinţă pe care Gorjul i-o păstrează, pentru solicitudinea ce a arătat-o jude­ţului său de naştere, accelerând lucrarea acestei linii, de atâta in­teres. D. director Th. Atanasescu a ridicat paharul în sănătatea celor ce poartă răspunderea destinelor ţării, în aceste vremuri gr­ele: M. S. Regele şi d. Mareşal Anto­­nescu. După aceea d-sa şi-a arătat satisfacţia de a vedea progresul ce se face de la o zi la alta, la această linie, unde o mână de ingineri idealişti şi tot atât de pricepuţi, dau întreaga lor con­tribuţie de muncă, pentru a dota calea noastră ferată cu cea mai frumoasă şi mai importantă ar­teră de cale ferată. Exprimă din partea d-lui ge­neral Orezeanu, ca şi din partea d-sale, vii mulţumiri tuturor ce­lor ce trudesc să desăvârşească această operă, care — trebue să recunoaştem — depăşeşte toate lucrările similare din ţara noas­tră. D. director Văcărăşteanu a o­­magiat pe d. director Th. Atanau­sescu, care de şapte ani se stră­­dueşte neîncetat să realizeze lu­crările atât de minunate de pe valea Jiului, unde teohnica şi şti­inţa au fost puse la cea mai grea încercare. Ultimul a vorbit d. ing. Stă­­nescu, conducătorul inspecţiei Craiova, care a făcut îmbucură­­toarea remarcă a frăţietăţii ce domneşte între personalul tehnic şi administrativ de pe şantierul văii Jiului. Aci, inginerul, ca şi cel din urmă lucrător, face o a­­devărată şcoală a muncii şi a iu­birii. Şi unul şi altul pleacă cu un bagaj de cunoştinţe noul. După masă, d. inginer inspector general Atanasescu, însoţit de d. col. prefect Graur şi ceilalţi oas­peţi au mai vizitat câteva din lu­crările de adevărată artă de pe valea Jiului: tuneluri, viaducte, poduri, terasamente, etc., fiecare plecând cu convingerea că, dacă se va lucra în acelaș ritm numai un an de azi înainte, legătura Gorj­ului cu Hunedoara, pe acea­stă arteră, va fi terminată. Aon­ffica soc. „Crucea Roşie“ in Roman Roman, 30 Martie Noul preşedinte al filialei „Cru­cii Roşii” d. dr. Ernest Ene, a luat contact, în interesul insti­tuţiei ce reprezintă, atât cu membrii filialei, cât şi cu intelec­tualitatea romaşcană, cu prilejul unei adunări în sala căminului cultural orăşenesc „Miron Cos­­tin”. Dimineaţa cu o parte din d-nele membre din comitet, in frunte cu d-na Maria Bărgăoanu,­­prima vice­preşedintă şi cu d. căp. B. Cocăneanu, secretar, a a­­sistat la serviciul religios de la venit la soc. „Miron Costin”, catedrala episcopală, de unde a fiind călduros primit de o mare şi selectă asistenţă. Intr’o însufleţită cuvântare a apei, a făcut o privire retrospec­tivă asupra evoluţiei războaielor, insistând asupra covârşitoarei importanţe a războiului de astăzi, care trebuie câştigat cu ori­ce sacrificiu, pentru siguranţa şi trăini­ciea neamului nostru şi su­bliniind datoria fiecăruia în cea­sul de faţă. A trecut apoi la ge­neza soc. „Crucea Roşie” în le­gătură cu războiul de la Solferino şi rolul acestei instituţii alături de noul consiliu de patronaj , pentru ajutorarea răniţilor (spi­tale), a prizonierilor şi invalizi, văduve şi orfani. In Roman, activitatea se va concentra în îngrijirea trupească şi sufletească din spitale, înfiin­ţarea unui birou informativ şi de corespondenţă cu prizonierii, pre­gătirea infirmierelor voluntare pertru ajutorarea corpului medi­cal şi o cantină în gară, cu un adăpost pentru răniţii in trecere. A terminat cu un inimos apel la concursul tuturor doamnelor şi a cetăţenilor. D. primar al oraşului, avocat N. Pipa, răspunzând d-lui pro­fesor Isvoranu, arată grija ce o poartă comitetul de patronaj a­ soc. I. O. V., atât în oraş, cât şi la sate, celor­ în suferinţă, din orice categorie. După un apel al d-lui avocat Aurel Popovici şi un cuvânt fru­mos al C. S. pr. Gh. Vlad, pro­fesor, care aminteşte ca şi d. preşedinte activitatea desfăşurată de fosta preşedintă, d-na Viorica Agarici şi că are toată siguranţa propăşirii filialei, sub conducerea d-lui dr. Ene­a adunarea ia sfârşit. D. a., s’a vizitat ba­zaltul cu frumoase obiecte lucrate de mână, de d-nele din comitetul filialei soc. „Pâinea zilnică”, o­­biecte ce se vând pentru urmă­rirea fondului filialei, care în­treţine o cantină, unde iau zil­nic masa 80 persoane sărace de toate vârstele, pe lângă un sim­ţitor ajutor de îmbrăcăminte. La bazar, erau prezente multe d-ne din comitet, în frunte cu d-na E. Vârgoliici, vice-preşedintă d. Christen Ştefănescu, casier. S-au vizitat şi celelalte instalaţii. Firolta alimentării cu apă potabilă a oraşului Roman Roman, 1 Aprilie Oraşul Roman se alimentează cu apă potabilă din captările de la Ti­mi­­şeşti (jud­ Baia) proprietatea o­­raşului Iaşi, folosind pentru adu­cerea apei, conducta oraşului Iaşi, pe porţiunea Timişeşti-Săbăoani de 33 km. lungime. In anul 19111, când a început funcţionarea acestei conducte, s’a încheiat între oraşele Iaşi şi Ro­man o convenţie prin care se re­glementa pentru toată durata de existenţă a acestei conducte, con­­diţiunile de folosinţă a conductei de către ambele oraşe interesate. Caracteristic pentru această con­venţiei era spiritul de asociaţie, iar nu de comercializare Oraşul Iaşi nu era un vânzător de apă şi nici oraşul Roman un cumpărător. Prin convenţia amintită mai sus se stabilea că oraşul Roman, con­tribuia la construcţia şi amortiza­rea conductei cu o anuitate plăti­­bilă timp de 40 ani, după care ur­ma să primească apa gratuit. Această anuitate reprezenta 10% din valoarea conductei, pe când coeficientul de folosinţă a conduc­tei de către oraşul Roman, era de numai 7%. Convenţia era avantajoasă pentru amândouă părţii© contractante, de­oarece oraşele Iaşi şi Roman îşi asigurau astfel alimentarea cu apă în condiţii avantajoase. Oraşul Roman,, plătind o parte din amortizările conductei Timişe­­şti, era de drept proprietar indiviz al acestei conducte în proporţia a­­mortismentelor plătite. Totuşi pen­tru a nu periclita buna întreţinere a conductei, care ar fi avut doi propietari, edilii din Roman şi Iaşi au prevăzut in convenţiunea din 1911, că oraşul Roman renunţă la dreptul de proprietate în favoarea oraşului Iaşi, iar acesta, în schimb, îşi ia obligaţia de a întreţine pe cont propriu conducta, fără a mai cere alte sume Romanului afară de cele de amortizare prevăzute­. În felul acesta era tranşată echi­tabil pentru amândouă părţile in­teresate, problema alimentării cu enă. După războiul 1916—1919, oraşul Roman dintr'un larg spirit de î­n­­telegere, a admis ca în schimbul mărirei cotei zilnice de apă pri­mită din conducta Timişeşti, de la 4900 m. c. la 5000 m­c. să mărea­scă cota de amortizare la contra­valoarea metrilor cubi de apă pri­mită, socotiţi la 0,125 lei m. c. a­­dică la de 7 ori amortizarea prevă­zută iniţial, deşi un argument nu justifica această mărire. Dar în ultima vrem© Cetăţenii oraşului Roman au aflat că mini­sterul de interne, pe baza princi­piului inpreviziunei a anulat prin decretul lege 91/943, parte din con­venţia juridică, care reglementa de 32 de ani raporturile dintre oraşele Iaşi şi Roman în chestiunea apei, desfiinţând drepturile ce decurgeau pentru oraşul Roman din plata ra­telor de amortizare şi din spiritul convenţiei iniţiale. ’’’• Decretul lege obligă primăriile Roman şi Iaşi să negocieze noul convenţii adiţionale pentru ajusta­rea preţului apei la condiţiunile conomice actuale si l­a fixarea nor­melor după ca­re se va putea in vii­tor revizui acest preţ. Primăria Roman luând contant­ă cu primăria Iaşi a fost pusă în faţa unor condiţii inacceptabile. Intr’adevăr oraşul Iaşi cerea ma­jorarea preţului apei livrate la Să­­băoani, de la 0.125 lei m c. la 7 lei m. c. ceea ce însemnează o major­are de 5600% sau plata a­­ctuală a su­me-- de lei 02.775.000, deși tot bufetul întreprinderilor ci­mu- Tian» Roman, la capitolul apă, se ridică la 5.00­0.00o lei în care in­tră si chel­tu­elile de aducțiune de la Săbăuani la Roman, cheltuielile de exploatare a castelului de apă şi a tntregei reţele de distribuţie a o­­raşuluî Roman, ca şi toate cheltu­­ieH de personal, investiţii, amor* t^xrî­ntc o­raşului, oraşul Roman ar trebui să ceară dela locuitorii săi, sum» considerabile care s’ar ridica la 5000—8000 lei anual de fiecare imo­bil modest, lucru imposibil de­oarece locuitorii Romanului sunt în bună parte funcţionari, militari sau pensionari cu venituri foarte modeste. Neputându-se ajung© la o înţe­legere la Iaşi, unde ultimul cu­vânt a fost preţul de 4,66 lei m­­c deci peste 8 milioane lei anual, urmează conform decretului lege 91/943 să fixeze din oficiu preţul apei primite de oraşul Roman. Populaţia oraşului Roman punân­­du-şi toată încrederea în spiritul de dreptate al d-lui ministru de in­terne, aşteaptă cu legitimă îngri­jorare soluţionarea problemei de mai sus. Dacă preţul fixat va fi peste puterile Romanului, populaţia va trebui să se întoarcă la ali­­mentarea rudimentară cu apă de altădată ceea ce va avea consecinţe de nebănuit asupra stării sanitare a populaţiei sărace. Evident cetăţenii Romanului nu au pretenţia de a li se da apa sub preţul de cost, în paguba ce­tăţenilor Iaşului. Dar nu înţeleg nici ca oraşul Iaşi să aibă pre­tenţii cu totul nejustificate, precum am arătat mai sus.La rândul său, oraşul Roman s-a oferit să preia asupra sa, partea de cheltuieli aferente făcute de Iaşi pentru aducţiunea apei la Roman. Oraşul Iaşi a respins însă această propunere, aşa că Romanul­ a venit cu o a doua propunere, de a se admite scumpirea apei în mo­­porţia devalorizării leului azi, faţă de legea de stabilizare din 1629 Această propunere a fost deaseme­­ni respinsă de Iaşi, dar o credem cea mai acceptabilă, deoarece apa nu poate fi scumpită mai mult decât, alte articole de primă nece­sitate, care s-au scumpit în legă­tură cu devalorizarea leului. Ora­şul Roman a admis o majorare de 100% ceea ce este maximum posi­bil şi echitabil. Cetăţenii oraşului Romai» cred că aşa cum se vine cu măsuri se­vere pentru menţinerea preţurilor articolelor d© primă necesitate la preţuri acceptabile pentru Cetăţenii cu venituri modeste, tot aşa trebue să se vină cu măsuri de înfrânare pentru ca apă, articol vital pentru toţi, să nu devină inaccesibil oa­relor mase consumatoare Deocamdată cetăţenii ne roagă să lămurim opiniei publice impor­tanţa problemei de mai sus şi să intervenim pe lângă organele de resort spre a se ţine seama de si­tuaţia specială în care se găseşte oraşul nostru, care nu are industrii sau comerţ desvoltat şi ca atare nu poate suporta prețuri prea ma­jorate. ELEVELE ŞCOALELOR PRIMARE In MIJLOCUL RĂNIŢILOR In zilele de 12 şi 31 Martie, elevele clasei a IlI-a a şcoalei primare de fete No. 20, conduse de d-na Constanţa Vergulescu, au vizitat spitalul de răniţi Z. I. 342, unde au dat o frumoasă şe­zătoare, înveselind câteva clipe, inimile eroilor răniţi. Admirabi­lele jocuri româneşti şi coruri au fost conduse de micile eleva care apoi au oferit fiecărui rănit flori, ţigări şi prăjituri. Răniţii plăcut impresionaţi, şi-au exprimat dorinţa ca inimoasele şcolăriţe să-i mai viziteze. iw’i ■w li UNIVERSUM Şedinţa consiliului de colaborare al primăriei Piteşti 3 Aprilie In sala de festivităţi a pri­măriei s’a ţinut şediu­a consi­liului de colaborare, la care a asistat şi d. avocat Constantin Po­­pescu prefectul judeţului Argeş. Şedinţa s’a deschis sub preşiden­­ţia d-lui col. Emil Poruţiu, noul primar, care a mulţumit d-lui pre­fect pentru încrederea acordată fa­­cându-i propunerea de a fi numit în demnitatea de primar al oraşu­lui Piteşti. In această calitate d-sa a promis o muncă de fapte, tot aşa cum a condus şi serviciul a­­provizionărei judeţului Argeş, timp de şease luni. Continuând, d-sa a spus ca va lucra obiectiv, având în vedere numai propăşirea şi Înfrumuseţa­rea oraşului. D. avocat Constantin Popescu, prefectul judeţului, a spus că a verificat prin muncă pe d- cul E­­mil Poruţiu, şi a chibzuit bine când a făcut propunerea de numire a d-sale în demnitatea de primar al oraşului Piteşti, cunoscându-i ca­pacitatea şi puterea de muncă. In al doilea rând — a spus d-sa, este o onoare ca un ardelean să fie primar al oraşului descălicărilor voevodale. Sunt sigur — a spus d-sa, — că nu nu am greşit în ale­gere şi felicit pe d. primar col. E­­mil Poruţiu că a obţinut această calitate prin muncă. Vom încape o operă de bună gospodărie pentru oraşul Piteşti. Apoi, intrându-se în ordinea de zi, consiliul a rugat pe d. primar să treacă la următoarele înfăp­tuiri : Aplicarea schemei de înfrumuse­ţare a gradinei publice așa cum s’a prezentat. Dărâmarea cazinoului Comunal,, Să Sa continue lucrările în par­cul din spatele prefecturei. Desăvârșirea lucrărilor de la ștrandul comunal. __ Terminarea până la 1 Iulie a. c. a Bulevardului Eroilor. D. primar a hotărât definitiv e­­xecutarea acestor lucrări aşa cum le doreşte consiliul de colaborare. Serviciul tehnic este însărcinat cu redactarea proectelor şi executare. D. Constantin Popescu, prefect, propune să se studieze porţiunea de teren, ce mai este necesară în parcul Trivalea şi care urmează să se ceară de la C. A P. S. pentru întregirea parcului şi amenajarea al­ei­el­or. Acest studiu urmează să se tri­mită şi d-lui prefect spre a putea face, intervenţiunile necesare. Apoi consiliul în unanimitate constată că propunerea d-lui pre­fect este în vederile tuturor. Apoi, d. primar decide executa­rea acestui presei, după care șe­dința s’a sfârşit. MOARTEA UNUI FRUNTAŞ MUSULMAN DIN CONSTANŢA Constanţa, 2 Aprilie Zilele trecute a murit şi a fost înmormântat cu mare cinste fruntaşul musulman, avocatul Selim Abdulachim, una din cele mai reprezentative figuri ale dobrogenilor autohtoni. Defunctul a fost în mai multe rânduri ales în Camera deputa­ţilor, după ce fusese magistrat şi ajutor de primar al Constan­ţei şi Bazargicului, aducând un aport însemnat în viaţa edili­tară a fiecărui oraş pe care l-a gospodărit, atât prin munca ce depunea cât şi prin cunoştinţele vaste ce avea în toate domeniile. Pentru populaţia musulmană a fost un sfătuitor şi ocrotitor permanent, fiind preşedintele comunităţi musulmane. In războiul pentru întregirea ţă­rii, în care a căzut eroic fratele său, sublocotenentul Chiazim, Selim s-a distins în mod deosebit, fiind înaintat căpitan şi decorat cu „Coroana României” cu spa­de şi panglică de „Virtute Mili­tară”. Această dragoste şi alipire su­fletească faţă de patrie, Selim Abdulachim căuta s’o insufle şi s’o statornicească şi printre co­naţionalii lui. La înmormântarea lui, la care a luat parte întregul barou, populaţia musulmană şi nume­roşi prieteni, au vorbit d-nii Suliman Abdulhamid, la pleca­rea cortegiului de acasă; Ion Teodorescu-Valahu, decanul ba­roului, în faţa tribunalului; C. N. Sarri şi Omer Lufi, din par­tea comunităţii, la geamia „Re­gele Carol I”; Ibraim Hasim şi Halil Cadâr, în faţa şcolii mu­sulmane, iar la cimitir un ab­solvent al seminarului musul­man din Medgidia şi avocatul Museret Amdi. *4-»444 tft 44 »«♦♦♦♦.♦». ---------©♦©---------­ Foc provocat de nişte cazane cu sacâz Galaţi, 1 Aprilie In str. Deciană, la locuinţa d lui Pavel Ionescu, mare co­merciant, s’a declarat un incen­diu, care a luat naştere de la fo­cul de sub nişte cazane, în care se fierbea o mare cantitate de sacâz­ Avizându-se postul de pompieri, focul a fost stins fără să fi putut provoca pagube mari la clădiri. Totuși, pagubele sunt evaluate la aproape jumătate milion, valoarea sacâzului dis­trus în cantitate de câteva mii de kg. ­ »44444 M Opera Română in scopul de a-şi complecta şi mări orchestra va ţine concurs pentru complectarea următoarelor instru­mente : 12 viori I, 9 viori II, 6 viole, 6 violoncel I, 5 con­­trabaşi, 4 flauţi, 4 oboi, 4 clarineţi, 4 fagoţi, 6 corni, 4 trompeţi, 1 tubă, 1 timpan, 2 harpe, 2 baterii. Concursul va avea loc la Teatrul „Regina Maria“, Splaiul Independenţei­­, în ordinea următoare : Marţi 11 Mai, viorile I şi II; Miercuri 12 Mai, violă, violoncel, contrabas; Joi 13 Mai, flaut, oboi, clarinet, fagot; Vineri 14 Mai, corn, trompetă, trom­bon, tubă, harpă, baterie. Concursul va începe în fiecare din zilele anunţate la orele 9 dimineaţa. La acest concurs se vor putea prezenta şi instru­mentiştii din provincie. Salariile vor fi de la 12.000 la 24.000 lei, plus spo­rul legal. înscrierile se vor face până­­la data de 10 Mai la regizoratul Operei din Piaţa Benito Mussolini Nr. 3, de unde se vor putea lua şi alte informaţii. 43 D-nii LIBRARI g­ăsesc TABLOURI DE BUCĂTĂRIE. HÂRTIE DE DULAP CULORI PENTRU OUA ŞI ARTICOLE DE PAPETAR­IE LA EDITURA „SILVESTRU”. PAUL CAPITANU, FOST TICU EŞANU BUCUREŞTI I, STR. MIHAI VODĂ 22 39 ORGAN­IZEZ comercial, fiscal şi administrativ orice întreprindere serioasă, evreu, 50 ani, licenţiat al Academiei Comer­ciale, fost administrator delegat întreprindere im­portantă, practică 26 ani. La ziar sub „ORGANIZATOR“ 170 U. mm I FUMĂTORI, daţi mare atenţie inftiteriei dinţiioi itytli! PASTA DE Nicotină are efect vătămător asupra smalţului de pe dinţi. Evitaţi aspectul disgrafios al unei danturi îngălbenite, între­buinţând regulat, dimineaţa şi seara, pasta de dinţi spumoasă Emalin. Curăţă perfect dinţii, în­tăreşte gingiile şi răcoreşte gura. UlitMMM im »♦♦♦♦♦♦ 444-V44- * mmmum CASA DE CAP O URI Contra căderei părului VQ Ojutci LOTIUNEAmPAR — * Problema ce a rezolvat bunica. Ne dă la toti cafea „UNICA"», +4+4 ♦ * 4 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦» ni I ni OUA din CARTON cu surprise Lei 985 suta STEFANESCU, Rozelor 14 Buc. i 909 f¥rica~7trciae LESPEZI care își începe activitatea ANGAJEAZĂ URGENT MAIŞTRI­ şi LUCRATORI STICLARI Oferte cu adresa şi detalii se primesc la Lespezi şi la biroul din Bucureşti. Str Sărindar 12 5005 minden intrepridere nu caută funcţionar(a) ne­­mobilizabil Cunoscând contabilitatea şi lucrări de birou. Oferte ziar sub Textile 109 U. ■Ti­ Mignonettes—Felicitări cu plicuri Lei 245 suta Mignonettes — Felicitări în relief cu plicuri Lei 395 suta ŞTEFĂNESCU, Rozelor 14, Buc. pirplicatie Se aduce la cunoştinţă că In ziua de 16 şi 17 Aprilie 1943 orele 9 şi 11 dimineaţa, se va ţine la cazarma Mărăşti din Bucureşti licitaţie cu oferte închise pentru procurare de pânză, frânghie, aţă, binară, chingă, brice de cleşti di­ferite catarame, capse, electrozi, bandă izolatoare, oţel, voltmetre­­miliampermetre,­­ blocuri foi albe, scoarţe carton, creioane chimice, plicuri oficiale, etc., in valoare de circa 20.000.000 lei.’ Licitaţia se va ţine In confor­mitate cu art. 88-110 din L.CJP. Necesarul şi caetul de sarcini se poate vedea zilnic Intre orele 9-I a.m­. la serv. cumpărături. Costul publicaţiei «e va suporta de furnizorul asupra căruia se ad­judecă materiale. No. 131 3 April 1943 18 mea SPECIALITATEJUREASCĂ A­NUNŢ Căutăm licenţiat sau fost ofiţer activ, cunoscând bine germana, pentru un post de încredere. Serviciul jumătate zi. Doritorii pentru ocuparea acestui post, vor prezenta actele necesare la Subsecre­tariatul Educaţiei Str. Ro­ma 34. ,, IMPORTANT De Vânzare Obezi mari şi mici fag, mesteacăn, Buşteni de Ulm Putna, scânduri, cărbuni-man­gal. Mături de inele. Coade pentru topoare, sape etc. Cantităţi mari A se adresa: Obştea Moşneni­lor Câmpulungeni. Câmpulung Muscel 19 MRfik de Lux — produs german ŞTEFĂNESCU, Rozelor 14 București 909 .................................. Motor Gu­ldner 9 cai Motor Diesel Deutz 30 cai ca nou livrează prompt din depozit MECANOMETAL Cal. Victoriei 33. Tel. 3.12.55. Pentru Paste CÂRTI POȘTALE ILUSTRATE Desene superbe au sosit la ȘTEFĂNESCU Rozelor 14, Buc. 909 Esent" JDENY" pentru făcut Ape Colonie, parfumuri, loţiuni, uleiuri pentru parfumat, creme, pudre şi săpunuri. Culori de pudră. Extract Para-Pyrethru pentru făcut insecticide, esenţă de rom, cucerită pentru cremă de faţă, li­vrează. ..Opaca­ Doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, etaj), Bucureşti. Telefon 4,?8.66. 7 Caut capitalist 5-6 milioane Colector sortator O.F.I.L. (textile, deşeuri şi lână tăbăcărească) autorizat pe regiunile: Vlaşca, Teleor­man, Ialomiţa, Ilfov, regiu­nea Bucureşti 12 Voiajor vechiu introdus Parfumerii, Droguerii, Farmacii caută firmă serioasă pentru plasarea produse­lor în special Transilvania Ofertele transmite Agenţia de Publicitate C. M. VOGT. B-dul Elisabeta 6, etaj I 2500 4 * ililicUt ii ‘ 1 1. t u. „ FABRICA de Mezeluri complectă: Volf-Cuter-Miş două umplutoare (Şpriţuri), Transmisii, Curele, Electro­motor 15 H. P., altul 5 H. P., Cântar Berchel etc. De vân­zare total sau parţial, a se adresa Nicolae Busuioc Odobeşti îs de iută şi cânepă, reparat cca. 240 bucăţi, greutat totală 390 kg. dimensiun 1X2 m. (saltele), de vânzar­­el. 5.29.23 numai în timpi prânzului. Prețul toti lei 230.000 25 CHINOMINT ANTISEPTICE ŞI RĂCORITOARE VA APARA DE RACEALA, INFLAM­ATIE DE GAT ŞI GRIPA ! CHINOSOLFABRIK A.G., HAMBURG POST CORESPUNZĂTOR c­aută ETNIC ROMÂN, TITRAT, NEMOBILIZABIL, PERFECT GERMANA, FRANCEZA practică îndelungată, con­ducător de societăţi de prim ordin. Se reflectează numai la condiţiuni de prim ordin. La ziar 144­0

Next