Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)
1944-03-01 / nr. 60
Anul al 61-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL"* S.A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov 120 SOLIDARITATEA DE MÂINE Am subliniat, cu alt prilej, greutăţile pe cari trebue să le înfrunte şi să le soluţioneze statele cari au adoptat de la începutul războiului o atitudine de neutralitate. Aceste greutăţi nu se ivesc numai în domeniile militar şi politic ci şi în cel economic, care este supraveghiat de beligeranţi, bănuit şi uneori sabotat după criteriul intereselor lor respective şi în desconsiderarea intereselor vitale ale statului neutru,, în ciuda sforţărilor acestuia pentru menţinerea unei politici economice de just echilibru. Este evident că neutralitatea, în mijlocul unei lupte uriaşe pe viaţă şi pe moarte, nu este uşoară şi ea comportă multe primejdii. Guvernele care au adoptat-o îşi dau desigur seama de greaua răspundere ce şi-au luat o răspundere politică faţă de toţi beligeranţii, răspundere morală faţă de naţiunea lor respectivă căreia trebue totuşi să-i asigure liniştea, hrana şi lucrul. Pe de altă parte, neutralitatea nu asigură prin eansăşi viitorul. Ea nu comportă drepturi viitoare şi nu implică recunoştinţe din partea beligeranţilor în ziua încetării ostilităţilor. De aceea guvernele ţărilor neutre nu pot rămâne pasive, indiferente faţă de cele ce se petrec în lume, nepăsătoare faţă de durerile şi dezastrele pe care le îndură milioane de oameni, absente la grija refacerii de mâine sau nepregătite pentru contribuţia lor efectivă la această refacere. Aşa se şi explică de ce în mai toate ţările neutre problemele grele pe cari le va aduce pacea, probleme economice, financiare, politice şi mai ales sociale, alcătuesc obiectul unor studii serioase şi preocupă un cel mai înalt grad atât guvernele cât şi pe economiştii şi sociologii cei mai de seamă. O telegramă din Berna ne-a adus ştirea că în şedinţa de la 25 Februarie Consiliul federal a luat cunoştinţă despre un proect asupra atitudinii Elveţiei faţă de acţiunea de ajutor şi reconstrucţie pentru vremea de după război şi a aprobat toate mijloacele de ajutorare pentru acest scop. Această hotărîre a Consiliului federal dovedeşte solidaritatea pe care conştiinţa o impune tuturor în vederea refacerii de mâine. Ea dovedeşte că prin neutralitate nu se înţelege nici absenteism de la obligaţiile umanitare şi că atunci când sângele va înceta să curgă, şi cei cari l-au vărsat şi cei cari au fost feriţi de acest suprem sacrificiu vor trebui împreună să contribue la reclădirea lumii pe temeiuri mai drepte, mai solide, mai corespunzătoare menirii omului pe pământ. Vor fi în prima perioadă de după război nevoi urgente de îndeplinit, nevoi cari nu vor suferi amânări. Acestora va trebui să li se facă faţă fără prea multe socoteli, ci cu spontaneitatea pe care sentimentul de solidaritate umană o impune. Consiliul federal elveţian, conştient de această îndatorire, a examinat tocmai mijloacele pentru realizarea acestor ajutoare postbelice în ritmul cel mai viu. Este suficient să ne gândim la ajutoarele de care vor avea nevoe popoarele pentru reconstruirea caselor dărâmate de bombardamente, pentru ca să ne dăm seama cât de urgent va trebui să sosească acest sprijin de pretutindeni. Dacă, deci, în domeniul politic şi economic, ziua de mâine va urmări găsirea unei soluţiuni întemeiată pe înţelegere şi colaborare între popoare , este incontestabil că prima manifestare a acestei înţelegeri internaţionale va trebui să fie contribuţia tuturor, fără precugetare şi fără şovăire, la acea operă de refacere şi de reclădire, pentru ca dezastrele produse de război să nu rămână vreme prea îndelungată mărturii triste ale rătăcirii spiritului omenesc. ECONOMIA ELVEŢIANĂ IN 1943 Al patrulea an de război, în timpul căruia războiul economic a crescut în intensitate, nu a cruţat Elveţia, mica ţară neutră aşezată în mijlocul unei Europe din ce în ce mai devastată. Blocada şi contrablocada au stânjenit tot mai mult comerţului exterior şi au oprit, în mare măsură, comerţul cu ţările de peste ocean. In timp ce, în 1942, flota elveţiană era prea mică pentru a transporta peste ocean toate mărfurile destinate Elveţiei, în 1943, aceeaşi flotă era inactivă în anumite epoci. Pe de altă parte, tranzacţiunile Elveţiei cu vecinii ei mai mari au avut de suferit restricţii importante. In aceste împrejurări, intensificarea relaţiilor comerciale dintre Elveţia şi anumite ţări ca Suedia, Egiptul, Portugalia şi ţările balcanice a dat rezultate foarte satisfăcătoare. Cifrele comerţului exterior pentru anul 1943 exprimă greutăţile de tot felul cărora Elveţia trebue să le facă faţă în domeniul schimburilor sale cu ţările străine.* Dacă se compară rezultatele comerţului exterior din lunile Ianuarie până în Noembrie 1943 cu acelea din aceeaşi perioadă din 1942, se constată la import o scădere cantitativă de 8,2% şi una calitativă de 15,1% In acelaş interval, exportul prezintă o scădere cantitativă de 12,6 faţă de o urcare de 1% în valoare. Soldul pasiv al schimburilor Elveţiei cu străinătatea în primele 11 luni ale anului 1943 a scăzut cu aproximativ 300 milioane franci, faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. El s-a stabilit astfel la 187 milioane de franci, ceea ce reprezintă un nivel foarte coborît, faţă de anii precedenţi. Până acum, economia indigenă nu a suferit prea mult în urma acestei situaţii, datorită prevederii şi bunei administraţiuni a autorităţilor şi spiritului de iniţiativă al industriaşilor şi comercianţilor. Totuşi, activitatea industrială, cu toate că a continuat să fie satisfăcătoare, a scăzut paralel cu scăderea importaţiunilor şi a puterii de absorbire a pieţii interne. Lipsa de materii prime a fost resimţită în cea mai mare măsură de industria textilă. Capacitatea filaturilor de bumbac nu a mai fost utilizată decât în proporţie de 15—30%, iar aceea a ţesătoriilor a atins, respectiv a depăşit 50%, cel puţin în primul semestru. Dacă aceste întreprinderi mai lucrează, aceasta se datoreşte celofibrei. Situaţia filaturilor s-a mai agravat în cursul celui de al doilea semestru, din cauza încetării aproape complete a importului de produse semi-fabricate şi a scăderii vânzărilor pe piaţa internă. Acelaş fenomen s’a produs şi la ţesăturile de mătase. Situaţia broderiilor şi a împletiturilor de paie era încă acceptabilă în (Continuare in pag. 2-a) EXEMPLARUL 7 LEI taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir .Io P. T. T. Nr. 14464/939 URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Captură de la sovietei Obuziere ruseşti capturate de ostaşii noştri, sunt repuse în funcţiune (SJY1.P.) PE NIPRUL INFERIOR S’AU DAT LUPTE GRELE Obiectivul atacului in stil mare dat de sovietici, n a putut fi atins Berlin, 27 (Rador). — Relativ , luptele dela aripa de sud a frontului de răsărit se dau următoarele precizări: Pe Niprul inferior, Sovietele, care au strâns acolo de mai multe zile o forţă de circa 8 divizii de trăgători, pe malul de est, au deslânţuit un atac în stil mare în direcţia vest, tinzând să ia o decisivă, plecând de la capul de pod format acolo de mai mult timp. Sovietele au aruncat în luptă, in acest scop, în afară de masse considerabile de artilerie, şi importante forţe de avioane de asalt, ale căror atacuri s’au îndreptat în special împotriva liniilor ocupate de infanteria germană şi a poziţiilor bateriilor germane, care sprijină rezistenţa germană. INAMICUL RESPINS CU PIERDERI MARI Din primele ore ale dimineţii şi până noaptea s’au dat lupte foarte grele, în cursul cărora sovieticii au putut să pătrundă temporar în primele linii ale sistemului german defensiv. Totuşi prin aruncarea în luptă a forţelor locale şi a rezervelor operative, repede aduse, trupele sovietice au fost respinse, cu pierderi sângeroase şi excepţional de mari, din toate breşele pe care le făcuseră. Sovieticii au pierdut, în cursul contraatacurilor germane, încununate de succes, un total de circa 700 prizonieri, precum şi 18 tunuri de asalt, 13 obuziere grele şi numeroase arme automate de toate categoriile. Obiectivul acestui atac în stil mare, care era de a tăia de bazele lor, printr’o străpungere în adâncime ,formaţiunile germane, care operează la vest de Nipru, pe aripa dela sud a frontului oriental nu a putut să fie atins, cu toate că sovieticii au dat puternice atacuri în acelaş timp in regiunile de la sud, de la sud-vest şi nord-vest de Crivoirog, atacuri în care au intervenit mai multe formaţii blindate sovietice. Cu tot caracterul lor puternic, aceste atacuri nu au avut aspectul decât al unor acţiuni de tatonare. Toate aceste atacuri au fost însă totuşi respinse, iar micile pătrunderi locale au fost curăţite. Sovieticii au fost respinşi pe poziţiile lor de plecare, pe toată linia. SUCCESE GERMANE IN SECTORUL LUDSK In zona de la vest şi de la nord de Ludsk, forţele germane de acoperire au dat lupte încununate de succes cu importante formaţii de blindate sovietice. In cursul acestor lupte 6 care sovietice au fost distruse şi alte 11 au fost imobilizate. In celelalte sectoare ale aripei de la sud nu se semnalează acţiuni importante. In regiunea de la nord de Crimeia a fost observată o concentrare de formaţii sovietice destul de importante, aduse din interior, astfel încât se poate aştepta la o reluare a luptelor pentru istmul dela Perekop şi în regiunea înconjurătoare. In regiunea dela Svenigorodka sovieticii au trimes deasemeni spre front formaţiuni de trăgători şi care blindate destul de importante. IN SECTORUL CENTRAL Berlin, 27 (Rador). — Cu privire la luptele din sectorul central al frontului de răsărit se dau următoarele amănunte: La sud de Dobruisk, forţele sovietice au continuat fără răgaz, în tot cursul zilei, încercările lor de străpungere puternice, sprijinite fiind de forţe de infanterie masate în direcţia oraşului. Toate atacurile au fost sprijinite de un foc puternic de artilerie obuziere, precum şi de sute de care blindate, însă ele au dat totuşi greş în faţa liniilor principale germane, soldându-se cu pierderi extrem de grele şi sângeroase pentru inamic. Acolo unde sovieticii reuşiseră să facă câteva străpungeri focale, ei au fost respinşi imediat prin contraatacuri. Luptele de em pot fi calificate cu drept cuvânt drept o nouă victorie completă defensivă a armatelor germane. In sectorul Rogacev, trupele sovietice nu au fost în stare să continue atacurile lor, în aceiaş măsură ca în zilele precedente, din cauza pierderilor lor simţitoare. Numai într’un singur sector mic sovieticii au reuşit să pătrundă, în cursul nopţii, temporar, în linia principală de luptă a germanilor ,cu forţe importante. Totuşi, până în zori, străpungerea a fost zăvorită complet. Alte atacuri, date prin mici spărturi şi care erau susţinute de care blindate, au fost nimicite în cursul zilei de eri. Cu această ocazie, 9 care blindate au fost distruse sau scoase din funcţiune. In acelaş sector, contraatacul dat de infanteria germană a reuş Işit să cureţe în mod complet o breşă făcută în ajun, după lupte crâncene. In cursul acestor lupte au fost nimicite până la ultimul I om două batalioane sovietice de Itrăgători. Cu toate contraatacurile puternice şi repetate, date de sovietici, linia de luptă principală recâştigată a putut fi menţinută complet. IN REGIUNEA VITEBSK In sectorul Vitebsk, s’au dat numai lupte locale de mică importanţă. Atacurile sovietice au fost respinse în faţa liniilor frontului german, după ce fuseseră distruse 5 care blindate sovietice. O veche breşă a putut să fie în mod complet curățită de inamic în cursul unui contraatac. Cu această ocazie, un mare număr de materiale de război a rămas în mâinile forțelor germane. Zburătorii noştri Un grup de zburatori români dintr’o formaţie de vânătoare (S.M.P.) In sectorul nordic Berlin, 27 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sectorul de nord al frontului de răsărit: Mişcările de desprindere germane la sud-vest şi vest de lacul Ilmen s’au efectuat şi Sâmbătă conform planului, fără ca bolşevicii să fi fost în stare să stingherească într’o măsură însemnată concentrările de forţe germane. încercări izolate întreprinse cu forţe slabe de a izbi în mişcările de desprindere germane au fost respinse de trupele de siguranţă germane. La vest de Loknja, bolşevicii au efectuat o singură înaintare cu formaţii mai puternice, sprijinite de tancuri şi de mortiere grele. Trupele germane de ariergardă au putut totuşi respinge şi acest atac, mai ales că sovieticii în cursul înaintării lor împotriva zonelor de siguranţă germane au suferit în câmpurile de mine germane pierderi considerabile în oameni şi material. Şi la răsărit de lacul Peipus, formaţiile bolşevice au urmărit în mod şovăelnic în general mişcările germane, lucru care poate fi pus pe seama atât a neîncetatei distrugeri a căilor de comunicaţie şi a minării pe o foarte mare scară a întregii zone de marş, cât şi a considerabilelor dificultăţi de aprovizionare. Numai în imediata apropiere a malului răsăritean a lacului Peipus, bolşevicii au concentrat formaţii mai puternice pentru a pătrunde pe aci până la Pleşcau. Şi această încercare a fost respinsă cu mari pierderi sângeroase. S’a scufundat un vapor chilian Lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni din Santiago de Chile, cargobotul chilian „Toqui”, având o deplasare de 500 tone, s’a scufundat ma departe de Guacolla în faţa portului Hasco. Au pierit 17 călători şi membri ai echipajului. Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 8 Pagini DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU PENTRU COMBATEREA UNEI PLĂGI SOCIALE de N. BATZARIA Primăria Municipiului Bucureşti a dat dispoziţie, prin Direcţia mişcării culturale, ca Duminică 27 Februarie, la toate Ateneele populare din Capitală, subiectul conferinţelor să fie necesitatea de combatere a alcoolismului, această cumplită plagă socială ale cărei ravagii sunt cu adevărat dezastroase. Stoarce sănătatea fizică a neamului şi atacă sănătatea lui morală. Şi cum să nu fie aşa când numărul cârciumilor din ţară este mai mare decât numărul bisericilor şi decât numărul şcolilor ? Iată, în darea de seamă a Ligii „Temperanţa”, găsim, pentru anul 1942—1943, cifrele ce urmează : a fost în toată ţara un număr de 24.321 cârciumi, faţă de 17.300 de biserici şi 16.633 de şcoli de toate categoriile şi de toate gradele, inclusiv şcolile confesionale. Raportându-se numărul de cârciumi la populaţia totală a ţării, se constată — iar constatarea este dureroasă — că avem o cârciumă la 690 de locuitori. Cât despre situaţia în această privinţă în Capitala ţării, tot cifrele ne arată că ea este şi mai întristătoare. In adevăr, din numărul total de cârciumi, 13.234 sunt la oraşe şi 11.007 la sate. Din numărul de cârciumi dela oraşe, Bucureştii cu suburbanele n’aveau pe anul 1942—1943 mai puţin de 3.644 de astfel de localuri. Socotind populaţia la un milion, vedem că vine o cârciumă la fiecaregrup de 275 de locuitori. Aşadar, locuitorii Bucureştilor şi ai suburbanelor bat recordul, numai că este un record de care n’avem nici un motiv să fim mândri. Cu totul dimpotrivă. Socotim că nu este de prisos să se cunoască şi următoarele detalii, cari oglindesc starea de lucruri din Capitală. Pe Calea Moşilor, dela Piaţa Sf. Anton până la Şoseaua Ştefan cel Mare (Bariera Moşilor), sunt 42 de cârciumi. Pe calea Rahovei ,de la Palatul de Justiţie până la Piaţa Rahova, sunt 83, iar din Calea Victoriei (Ministerul de Finanţe) până la pasagiul de nivel de la linia Constanţa, sunt... 96 de cârciumi. Cred că nu este cazul să spunem : cele multe înainte. ...Dar să mai dăm cifre precise. In anul de care am pomenit, s’au consumat în ţară băuturi alcoolice şi alcoolizate în cantitate de 553.363.400 litri. In această cantitate, care numai mică nu este, locul întâi îl ocupă vinul de 410 milioane litri, apoi berea cu 100 şi ceva de milioane de litri, iar ţuica şi diferitele rachiuri, cu 40 de milioane de litri. Nu este vreun motiv să se creadă, că, de atunci, consumaţia acestor băuturi ar fi scăzut. E drept că acolo unde Liga „Temperanţa“ a putut câştiga, pentru cauza în slujba căreia este pusă, un număr mai mare de membri şi a putut deci activa mai energic, s’a ajuns la o scădere a numărului de cârciumi. Ba chiar în unele comune rurale din Banat — foarte puţine la număr — s’a reuşit să se închidă complet cârciumile. Insă aceste mici succese parţiale nu trag mult în cumpănă şi nu influenţează într’o măsură cât de cât simţită asupra ansamblului situaţiei, care continuă a nu fi mulţumitoare. Alcoolismul este departe de a fi, nu stârpit, ci măcar stăvilit. Recunoaştem că lupta ce e de dus împotriva lui este nespus de grea şi ingrată. Aşa, Liga „Temperanţa“ cu cele peste o mie de filiale ce a reuşit să înfiinţeze în ţară are de luptat ,pe de o parte, cu ignoranţa oamenilor, pe de altă parte, cu lipsa de interes ce arată cei ce recunosc urmările nenorocite ale patimei beţiei, dar se mărginesc cu simple constatări şi nu pun şi ei umărul la combaterea mai energică a acestui flagel social şi naţional. Şi mai este de luptat cu interesele financiare ale Statului, care din vânzarea produselor alcoolice monopolizate, din taxele de consumaţie şi din impozitele pe culturi încasează în jurul sumei de 10 miliarde de lei anual. E adevărat, guvernul a luat acum doi ani măsura ca toată producţia de vin din viile de hibrizi să fie blocată şi destinată fabricilor de alcool, precum şi pentru nevoile de război. In modul acesta, a fost sustrasă din consumaţie o băutură vătămătoare şi care în unele regiuni ale ţării era folosită de adolescenţi şi chiar de copii. Insă această măsură trebue întregită printr’o serie de măsuri energice şi prin o propagandă cât mai susţinută. SITUAŢIA POLITICA DIN ARGENTINA lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul Britanic de informaţiuni, generalul Farrell, care îndeplineşte actualmente funcţiunile de preşedinte al statului, a declarat că durata preşedinţiei sale este nesigură întrucât d. Ramirez rămâne mai departe preşedinte. Din aceeaşi sursă se anunţă din Buenos Aires că generalul Farrell a declarat că nu vrea să dea precizări cu privire la ce va face sau ce nu va face, dar a subliniat voinţa sa de a servi interesele naţionale. ❖ Geneva. 27 (Rador).— Serviciul britaniic de Informaţiuni anunţă din Buenos Aires că fostul ministru al muncii, colonelul Peron, a fost numit ministru-adjunct al războiului în guvernul prezidat de d. Farrett. NOUL MINISTRU DE EXTERNE AL ARGENTINEI Lisabona, 27 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni, la Buenos Aires s-a anunțat oficial că generalul Diego Mason a fost numit ministrul al afacerilor străine iar generalul Juan Pistarini a fost numit ministru adjunct al marinei. Fost ministru francez acuzat de trădare de gaullist, Lisabona, 27 (Rador). — După cum află din Alger Serviciul britanic de informaţiuni, fostul ministru de interne francez Pierre Pucheu este acuzat de trădare de către autorităţile gaulliste. Procesul urmează să înceapă ziua de 4 Martie MARI INUNDAŢII IN SPANIA Câmpii şi cartiere întregi sub apă. — Numeroase victime Madrid, 27 (Rador).—După 8 săptămâni de secetă in Catalonia, in ultimele 24 de ore au căzut deasupra oraşului Barcelona peste 9 milioane tone de apă de ploaie, adică 185 litri pe metru pătrat, fiind, cantitatea cea mai mare ce a fost înregistrată în ultimii 50 de ani. La nord de Barcelona, la Monseny, zăpada a atins o înălţime de 1,75 m. întreaga circulaţie în Catalonia a fost îmreruptă. Câmpiile, cartierele industriale şi cartierele de locuinţe au fost inundate. Sutede persoane au rămas fără adăpost. La Huriguera apele au crescut considerabil, rupând digurile și inundând o vastă regiune. Prin prăbușirea caselor s-au înregistrat numeroase victime. UN NOU ATAC AERIAN ÎMPOTRIVA ORAŞULUI HELSINKI Helsinki, 27 (Rador). — In noaptea de Sâmbătă spre Duminică, la ora 3, s-a transmis următorul comunicat oficial : Inamicul a întreprins în cursul nopţii trecute, cu mai multe sute de avioane, un nou şi violent atac aerian împotriva oraşului Helsinki. Bombele explozive şi incendiare aruncate asupra diferitelor cartiere ale oraşului au pricinuit stricăciuni considerabile clădirilor şi au provocat numeroase incendii. Populaţia civilă a avut câteva pierderi. Atacul a început la ora 19 şi a durat până aproape de ora 7 dimineața. Artileria antiaeriană a doborît mai multe avioane sovietice LUPTE AERIENE DEASUPRA ALPILOR Berlin. 27 (Rador). — In cursul luptelor aeriene date deasupra Alpilor în zilele de 24 și 25 Februarie, s’au prăbuşit în văgăunile și prăpăstiile Alpilor de răsărit cu mult peste 1000 de aviatori nord-americani, ce au încercat să se salveze din avioanele lor ce fuseseră doborîte în flăcări. Pe această vreme de iarnă nu există nici o posibilitate de salvare pentru aviatorii inamici ce s’au prăbuşit în regiuni inaccesibile. Ei sunt sortiţi să piară din cauza îngheţului. Berlin, 27 (Rador). — încercările germane de a salva piloţii nordamericani cari au sărit cu paraşutele în regiunea masivilor Alpilor Orientali, atingând înălţimi de 3.000—4.000 metri, au rămas până acum fără succes. Zăpada înaltă de mai mulţi metri şi condiţiile de teren care fac ca accesul în aceste grupuri de munţi să fie imposibil au hărăzit insuccesului toate încercările întreprinse de vânătorii de munte germani şi de călăuzele din regiune. Coloanele de salvare au înaintat cu mare greutate adesea înzăpezită până la piept timp de mai multe zile pentru a da peste aviatorii nordamericani prăbuşiţi în cele mai adânci prăpăstii ale piscurilor muntoase, fără însă ca să fi reuşit să-i descopere. Piloţii nordamericani s’au răspândit cu paraşutele pe o regiune imensă din cauza violenţelor viscole ce bântui în Alpii Orientali. Până acum au fost identificaţi 114 piloţi hărăziţi morţii. Este insă sigur că această cifră reprezintă doar o parte din aviatorii nordamericani aterizaţi în Alpi, ce au fost descoperiţi. O mare parte dintre ei şi-au găsit moartea cu prilejul prăbuşirilor pe gheţari şi pe stânci. Supravieţuitorii încearcă în parte să dea semnale de ajutor folosindu-se de cartușe trasoare. In regiunile despre care este vorba, sunt în momentul de față temperaturi variind între 20—30 grade sub zero. ❖ Lupta împotriva partizanilor Vânători de munte bine camuflaţi, care acţionează împotriva partizanilor (S.M.P.)