Universul - Provincie, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-22)
1947-01-02 / nr. 1
Camp Arft an CRUP ELECTROGEN , mfJtor Dissei 1000-2000 Iar generatorul 1000-1SOO Kwa, Oferte scrisa transmite „PUBLICOM" s. a. r., sauî CemecHa sub „Sods'st© Petroliferă". — a—agawuwi'ii—ii Imii iniTw.Mi»3wu*a-at-'j» M vuaam Sufragerie modernă mare fax. Bufet cu vitrină luminată, masă cristal, 12 semifotolii piele. Covor și lampă asortate vând. Pasteur 1 A subsol Caut GARÂJ încălzit, cartier Bd. Carol— Bd. Pache—Călărași. * Telef. 114.79 »UHU* 4»»4-444»4»444»14 Cumpăr imediat 1 tractor cu șenile; 1 grup electrogen 5 HP, 220/380; 1 autobuz 35 persoane; 1 aparat proecţie pt. cinematograf sonor, toate în perfectă stare. Oferte detailate cu preț, se vor adresa la „PTJBLICOM“ s.a.r., Pasajul Comedia, sub „Stare ireproşabilă“. 4001 PREDAU MAGAZIN — vad vechi — cartier Matache-Buzeşti Adresaţi Buzeşti 17 caută !Mare întreprindere I 1 Industrială BITITORISII STENODACTILOGRAFĂ PERFECTA CORESPONDENTA DE LIMBA FRANCEZA Deplasare Ardeal, locuinţă, luminat, încălzit, cantină. Oferte la ziar 192 X, HoMsmobU 1837, perfectă stare, cauciucuri naturale, vând convenabil. Piaţă, Amzei 15 Automecanic desăvârşit se angajează ca şef de garaj pentru întreprindere în provincie. Salariu bun, plus locuință, lumină şi încălzit. Oferte detailate se vor depune în scrie la „PUBLICUM“ s. a. r„ Pasajul Comedia «, sub .Automeomiic“. .. MiMuiimMWMK și Brataau?. »»4 » 4 4 4 1 M ♦ 4 4-4-4-4"4-4-4-»4"4-4 În străinătate sârmă Wolfram spirale pentru becuri electrice Adresaţi ziar 177 X. H44M 4 444 4 4 » 4 4 4 4 4 4 4.4444-De anul NOU VINURI naturalei din Odobeşti găsiţi numai la Pivniţele „JIAMUN“8 Bradului gyreyrrRrRff»»»»-♦ ♦»-» Strung până la 1V2 metru în bună stare cumpărăm Telefon 4.44.25______ Cauciucuri 325 x 13 absolut noi 2 bucăți Bffitisieî 5, Porter »4444444-4 44444444»44444 VÂND BOLEROU absolut nou, vulpi albe exemplare splendide. Matei Voivod 23 B^s etaj (B-dul Pache) Vizibil după amiază 3 •» ♦»«♦♦♦♦♦»» ♦♦«♦♦»» »4444 TREN FIX sau CHAMGEMINT COMPLECT DE BUICK 1934 caut TELEFON 4.95.62 ELECTROMOTOR 20 H.P. 1450 ture 220/380 In perfectă stare cumpăr Telefon 4.15.46 M NURI vechil I naturala vinde producător, fl Adresați Rusești ÎS etaj I fl toi li do 4 cilindri nou vând Tetei, 7.16.88 4» ♦ ♦ ♦ » » »mw iUSCK 1938 revide generală stare nouă, cauciucuri noi vinde Tel. 2-86.28 orele 8-10, 4-7. Intermediari excluși 44» »»»»»»»♦»»♦»♦♦» » »+♦+- C. F. R. r F. n. cumpără urgenturi comor' r d.-'U mintal 13 m. c. pe huli mit, 60 ta. cablu electric cauciucat I ti44azic secțiune 3 x 10 mmp. şi I I terirrîiî Jeep, ‘câta In bunâ » SSierie preciie indicând preţul vor atireia serviciului Mi vor CFE. I Q-ral Bcrtadot St. 8 et. in mg1 __ 12330 ! Cumpărăm imobil cu mai multe camere H- bere şi imediat locuibila, încălzire cerrtistă, ns-i apărat garaj, preferabil şi curte. Adresaţi: MINAUR Str. Buraşi ». ♦ wtst, superb, mobilă 8.000.000 lei vinde „ELECTROMEMCA" Calea Victoriei 2 Etajul «44» Mobili se pot prezenta să ridice bonurile pentru care mâine și poimâine la orel© 10,30 sau 18,30 la etajul 6 ■»♦4 4 4 44 »444 »»»»»»to44444 l i [Oii de la particulari. Tel. 5.62.81 PIERDUX 1 fox sârmos, alb, pete gris spate, I galben pe urechi și cap. frăspimiste „DEZI“ (cățea)^ Plânge copilul. 3 Recompesă, str Isvor St. Sf. îe. Blefon 4.81.87. 1 444444444444444444444444 RADIO PHILIPS claviatură, ochi magic, superb vinde „Electromedica“ CaleaVictoriei 2 Etaj H 4 44 444 4 »»4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4-444^ SIFILISUL rn=i:iii;Mcir.i TRATAMENT MODfcRN SîrftOMÎIIE , tt.n.mc tei I M »tfUlPlEM DE ITAHOSEMI ! 44 44 4 4 4 444 4 4 44-444 4*4 4 444' Dr. NADEL MARCEL Tratament modern *1 Bl®£a©s?agi@t Trat de ata« modera SIFILIS ImpQ&es&ţa la bărbaţi. Ovare. Frigiditate Boli de femei. Conc. 7—12, 3—8 CALEA GUI VIŢEI Nr. 78 (Piața Matacho—Gara de Need)44444444444444444444444 D-na DOCTOR AMA ALESKER MAMOS. — BOU DE FEMEI Operaţiuni. Cons. 8—12 şi 4—7. Vasile Lascăr 8 (Piața Rosetti) TELEFON 4.61.960Mobilă de bani, Sufragerie SzekeMi & Betti, splendide, frigidare AEG 130 litri, piknp cu radio Telefunken 7 lămpi, mobilă oda« serviciu vinde cauza piecărei Tei. 7.02.01, str. W 40 Parcul Jiamu orele 9—15 ♦4444444 4 444444444444444 LEK de FOC ■ te, Xh ■ 6000 feg*, vând cauza mic telefon 4.02.62, Qfe$e3 g »»»♦♦»»♦♦♦««♦44444444444 PUBLICAŢIE DE USIîn Societatea Naţionali ife -jpruce Roşie a României, ţine licitaţie publică pentru închirierea prăvăliilor din str. Biserica Amzei 29, în ziua de 15 Ianuarie 1947 orele 12, la sediul Societăţii din str. Biserica Amzei 29. Ofertele se depun la data fixată. 7»4444444»4♦»»44444 »444 CONCRS DE FACTURI POȘTALI LA P.T.T. Se aduce la cunoştința celor interesați că pe ziua de 15 Ianuarie 1947, se va ţine un concurs de admitere la Direcţiunea Generală P. T. T. din Calea Victoriei, pentru ocuparea a 150 posturi vacante de factori distribuitori necesari oftaţilor poştale din Capitală. In acest scop, cei interesaţi pot depune cereri Însoţite de acte şi adeverinţa de rămânere în Capitală la Registratura Generală P. T. T. până în seara zilei de 10 Ianuarie 1947. Informaţiuni, cu privire la condiţiunile de numire, se pot lua de la Direcţia Personalului P. T. T., între orele 12-14. 9785 *44444444 444 44 4♦44 444 Câteva ore de romantism şi visare 1 citind Nr. 3 din Romanele Inimii in Eioii de Fiorence Barclay autoarea „Matăniilor" De vânzare la Chioşcuri B si librar».___________Lei 2000 Şezătoarea Ateneului „Tudor Vladimirescu“ Duminică, 29 Dec., ora 5 d. a. la amfiteatrul liceului „Gh. Lazăr” etajul H, are loc obişnuita şezătoare a ateneului popular „Tudor Vladimirescu”. Şezătoarea va inc£p.o cu o conferinţă ţinută de d-na Ghena, Fetrovici din F C.F.R, cu subiectul „Problema ajutorării copiilor din Moldova”. Va urma un bogat program artistic la care colaborează d-ra Fedora Smokovschi, soprană dramatică, d. avocat Radu Streitman, la piano, corul F. D. F. şi ansamblul d-lui prof. Baltaziu de la Conservatorul Astea care va declama şi juca teatru, intrarea liberă»» »4 444 4 4 4 4-44-C«» F. 31^-* CONCURS DE ADMITERE IN ŞCOALA ELEMENTARĂ L. Ls (lucrător L. Ls.) Craiova Braşov, Timişoara, Cluj cu personal din cadre şi din afara cadrelor CFR. In ziua de 26 Ianuarie 1947 se va ţine examen de admitere in şcoala elementare L. Ls. pentru recrutarea de lucrători L. LS., la Craiova, Braşov, Timişoara şi Cluj. La concurs vor lua parte lucrătorii L. Ls. şi cantonierii încadraţi ca atare fără şcoală, precum şi candidaţii din cefara cadrelor CER, cu 7 clase primare şi vârsta 21—33 ani. Amănunte la Foaia Oficială C.F.R. 1172/73 12323 44»4444»44»»4444444444V C. F. R. Se publică spre cunoştinţa generală că Direcţiunea I, Reg. C. F. R. Serviciul Exploatării Vagoanelor are nevoie de circa 12 bucăţi motociclete cu ataş, necesare Serviciul1» de avizare a transporturilor sosite pe C. f. r. către destinatari. Firmele cari ar putea furniza aceste mașini sunt rugate a face oferte detailate Serviciului Regional de Exploatare a Vagoanelor Biuroul Vs, în București Gara de Nord etajul I. 12329 Oferim CRONICA DRAMATICĂ Teatrul Ateneului Român: NANA de N. Kiriţescu Fără nndoială, versiunea d-lui N. Kiriţescu al operei lui Zola este cea mai reuşită. Aceasta, nu numai pentru că este cea mai apropiată realizam dramatică de textul cunoscutului roman francez, ci şi pentru faptul că autorul acestei prezentări efîace un distins om de teatru, formulă ce presupune acele insuşiri deosebite, care impun de multe ori o operă de artă dramatică. Vivacitatea textului d-lui N. Kiriţescu şi delicateţea tratării unei materii extrem de delicate, fiind vorba de lumea subtilă a sentimentelor, domină reprezentarea de pe scena teatrului Ateneului Român, care se află intr’o bună succesiune după remarcabila operă de artă, care a fost „Dragostea carte fie aur” de Al. Toistes. „Nana” este vrerte aventuroasă a unei fete din popor, care graţie frumuseţii excepţionale ajunge să întreţină In jurul ei o atmosferă de mare curtezană, biciuind morala timpului cu vjesta ei extraordinar de mondenă. Dar orice lume cunoaşte beţia apogeului şi apoi Întunecimile şi depresiunile decadenţei. Deja această regulă nu face excepţie nici fermecătoarea Nana. D. N. Kiriţescu a tratat materia lui Zola cu un delicat sentiment de responsabilitate artistică, creind o Nana originală prin personalitatea ei spirituală, lăsând ca unele amănunte să definească trăsături esenţiale şi dând acţiunii in sine o tonalitate mai armonioasă, creind in jurul personagiului principal o atmosfera de simpatie, nevulgarizând nimic din ce scoxura sufletul omenesc, neridicând vălul de pe fetale încruntate ale destinului, păstrând totdeauna o notă de agreabilă discreţie. In această atmosferă, d-na Puia Ionescu înregistreează un frumos mccoe printr’un joc Intelient şi subtil la care asociază o graţie corespunzătoare textului Din distribuţa o remarcăm pe d-nele Sonia Cîuperu, Maria Thiase, Margareta Lascu, Renné? Annie şi pe d-na Coty Koc-Burg, Mircea Balaban, Gh. Mazilui, Ion Renter, Pum Hulubei, V.îasiiganu Directia de scenă a d-lui Ion Sava, dintre cele mai reușite ale spiritului său complex» CONSTANT. CRONICA SPORTURILOR UN NOU ANTRENOU LA I. T. A. După cum er a anunțat, I.T.A. a reziliat contractul cu Opata, angajând ca arterien,or pe Blum Zoltán. Acerta a antrenat echipa maghiară Ferencváros în epoca ei de glorie. Noul angajat al arădenilor a sosit la I.T A. în cursul zilei de ieri, urmând ca în curând să înceapă „lucrul” cu textiliştii. BOGDAN A REVENIT IN CAPITALĂ Bogdan a fost transferat la M. T. R. din Budapesta unde a participat la ultimele jocuri oficiale. întrucât campionatul de toamnă a luat sfârşit, fostul feroviar şi-a luat concediu şi a revenit în Capitală pentru a petrece sărbătorile. Bogdan va rămâne la Bucureşti pentru un scurt timp, urmând a însoţit noua sa echipă în turneul pe care-l va întreprinde în Turcia. FAIRHAM A JUCAT in UNGARIA Zvonul care a circulat că Fabian II a fugit în Ungaria, a căpătat confirmare. S’a aflat că jucătorul Csemenului a participat Duminica trecută la o partidă de campionat la Szeged, făcând parte din echipa clubului gazdă- Este interesant de ştiut cum a putut fi legitimat de federaţia maghiară. Întrucât Fabian nu a avut extrădarea F.R-F.A. tfEVANSA ROMANIA-ClNOSLOVAtdlA Se ştie cî echipa noastră ferrtentaă de ping-pong * jucat la cadrul cc.-rvplonsvului european (zona Est) cu Geboslovacia la Punga fiind eliminată. Travans. acce rt foitâlnikl se va desfăşura la Bucureşti, la 11 Ianuarie 1947. CIOCANUL VA JUCA IN FRANŢA Formaţiune* bucuareşteană CScearrul este la avansate tratative cu câteva grupării franceze, părem a întreprinde un turneu In Franţa. Asupra datelor şi apaşator in care fie va desfăşura acest turneu nu s’a satorit tacă nimic precis. Adunarea comercianţilor la Camera de comerţ Pentru a desvolta şi mai murt acţiunea comercianţilor pentru ajutorarea regiunilor lovite de secetă, organizaţiunile profesionale „Sfatul Negustoresc”, şi „U.S.I.C.”, au convocat pe toţi comercianţii din Capitală pentru astăzi Duminică, ora 10 dimineaţa, la o importantă consfătuire. Adunarea va avea loc în sala de conferinţe a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, strada Bursei Nr. 3 etaj II. Prezenţa membrilor comitetelor de conducere ale asociaţiunilor de branşă şi sindicatelor respective , afiliate celor 2 asociatori — este absolut obligatorie. --------©♦©-------- ONI VERSTJE t<&m ‘m&mmami* C. F. R. PLEACĂ IN CEHOSLOVACIA Echipa bucureşteană de basketball C.F.R. va întreprinde în cursul lunei Ianuarie un turneu în Cehoslovacia. Feroviarii părăsesc Capitala la 1 Ianuarie urmând a juca la 4 şi 5 ale lunii viitoare la Bratislava, iar la 11 şi 12 la Praga. Revenirea in ţară a fost fixată pentru 15 ianuarie. CIOCANUL JOACA LA MIERCUREA CIUC întrucât în Capitală nu se poate juca deocamdată hockey din lipsă de ghiaţă, H. O. Ciocanul va pleca la Miercurea ciuc Bucureştenii vor susţine în ziua de 1 Ianuarie o partidă în compania lui C. S. Ciuc. ÎNTÂLNIREA POPA — BRǍTESCU S A CONTRAMANDAT Pentru 6 ianuarie fusese fixată la Palladium întâlnirea Popa- Brătescu în joc fiind titlul de campion naţional Ife, categoria Semdmi.il orte. întrucât primul suferă de o furunculoză, partida a fost contramandată. rggmafi/iraagaawi ■ ua* j—mhmim A a apărut in Editura FANTASIO ALICE IN TARA MINUNILOR Magnolia refugiul Street URAGOSTEI de LOUIS GOLDING de Elisabeth pondoe vânzare la toate librăriile (pentru copii) INFORMAŢII . Ministerul economiei naţionale a dat o decizie potrivit căreia colectarea semintelor de bumbac se va face numai de O. F. A. L. prin delegnţii săi şi de către O. S. I. C. prin concesionarii lor oficiali. In acest scop O. F. A U. L. şi O. I. C -ul sunt obligaţi a organiza în zonele unde se cultivă bumbacul colectarea şi depozitarea în bune condiţiuni a acestor seminţe. BLENORAGIA TRATAMENTUL NOU sg®«*, îwMRwmotfern al sitiasului Dr. CONSTANTIN fUtîE BLANC Orele 9—2 şi 2V.—7. Tel. 3 74.63 Bulevardul Carol 58 Tramvai 14. CĂTRE DD. ÎNVĂŢĂTORI EDITURA „UNIVERSUL“ vă trimete cu rairiburi,, la versie, mamialele de curs supriMzriTns.r de Nic. Ceauşa??u, V. Gheţea ş. a„ cu rabat de librarie. ♦ Ministerul muncii, asistenţii şi asigurărilor sociale organizează zilnic, prin direcţia generală a asistenţei în cadrul bazarului asistenţei sociale matineuri dansante intre orele 17:21 in localul restaurantului „Victoria11 din pasagiu! Victoria vis-a-vis de Palatul Telefoanelor. Beneficiul rezultat va servi pentru înbunătăţirea situaţiei unităţilor din asistenţa de Stat ca: preventorii, orfelinate şi cămine. ob. L. WIESENFELD MEDIC de COPII Consultă în Calea DOROBANŢI 10, Parter Telefon nous 1.34.71 474 . Comitetul de iniţiativă aduce la cunoştinţă că la concursul pentru bustul lui Victor Ion Popa nu pot lua parte decât sculptorii invitaţi şi nu toţi sculptorii cum, greşit a fost publicat în unele ziare. ♦ Un grup de colindători alcătuit din studenţi de la diferite facultăţi a vizitat la 26 dt., ambasada sovietică. După cântecele şi urările tradiţionale, colindătorii au fost poftiţi la masă şi au primit daruri insinnate. / ^ D. Ion Pas, ministrul artelor, a primit Sâmbătă următoarea telegramă . ..Reîntors în Bulgaria, grupul pictorilor bulgari pe cari l-aţi primit cu o frăţească cordialitate, ţine să vă exprime profunda sa recunoştinţă şi să vă asigure că timpul petrecut în România îi va îndemna întotdeauna să lupte pentru întărirea relaţiilor culturale între Bulgaria, Frontul Patriei şi România Nouă. (ss) Boris Argnelonchev ♦ Articolul: ,,Un document de acum 100 de ani”, din Almanahul Universul 1947 apărut din eroare fără semnătură, aparţine d-lui Ion Daşchievici. BISERICEŞTI — Epitaf,pis, consiliul parohial şi credincioşii bisericii .Stoica-Bridu” din str. Bradului au donat bisericii o superbă icoană a sfântului Silvestru, pentru reînvierea cultului acestui sfânt, care va fi prăzmiuit cu mare ceremonie Joi, 2 ianuarie, la numita biserică și în cadrul căreia vor fi sărbătoriţi şi sprijinitorii bisericii. — Biserica Sfântul Vasile, din calea Victoriei 19, îşi prăznueşte hramul la 1 Ianuarie. Marţi la orele 4 d. a., se vor sfinţi alitoseie. — Joi, 2 Ianuarie, biserica Sf. Silvestru din Capitală îşi serbează hramul. Miercuri seara, la vecernie, sfinţirea orteşelor, iar joi dimineaţa Liturghie, cu slujbă arhierească şi sobor de preoţi, pentru pomenirea ctitorilor, donatorilor şi pacea a toată lumea. Tot în aceeaşi zi se va inaugura instalaţia de gaze naturale, executată în interiorul Sf. biserici prin contribuţia credincioşilor. Răspunsurile vor fi date de cortul bisericii, sub conducerea d-lui G. Şeraescu. Biserica „lenti" din b-dul Brătianu nr. 7 angajează cor mixt bine pregătit, cu repertoriu. Prezentarea la biserică până la 31 Decembrie a. c. BIBLIOGRAFII* Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă a lansat următoarele volume literare şi ştiinţifice: Teatru (3 volume) de Camil Fetrescu; Păsările Noastre de Dombrevski, prelucrări de prof. Lintia; Călătorii (versuri) de Sanda Movilă. Cititorii care se interesează de cartea românească bună, vor avea prilejul să-şi îmbogăţească biblioteca prin alte trei volume valoroase. CASTELUL LUI HASDEU, DIN CAMPINA ■S * In mijlocul plaiului prahovean la Câmpina, unde din cele mai depărtate vremuri, trecătorul, în drumul către Carpaţi, se oprea, pentru a-şi linişti răsuflarea, au poposit pentru recreiere câţiva din marii noştri cărturari, scriitori şi artişti, ca Hasdeu, dr. Istrati, Vlahuţă şi Grigorescu. Marele învăţat Haşdeu e devenit câmpinean, prin hotărîrea de a se muta la Câmpina, pe Câmpiniţa, numai la câteva sute de metri de casa pictorului Nicolae Grigorescu. Aci şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii, zguduit de moartea fiicei sale iubite Iulia, şi tot aci a durat, în amintirea ei, un frumos castel, destinat să fie un templu al ştiinţei, dar care de multă vreme a ajuns o ruină şi care se macină din zi în zi mai mult. Trecătorii pe valea prahovei vizitând Câmpina, vor vedea cu surprindere, chiar la şosea, într’o curte cu tei înalţi, că nu mai există nimic din obiectul descrierii lui Caragiale. Vor vedea azi, din nenorocire, doar nişte cămăruţe cu moloz, o scară pe care trebuie să se umble destul de încet, şi un crucifix. Uşile dărăpănate, geamurile sparte, tavanurile putrezite. Nu mai există nimic din strălucirea de altă dată... Chipurile familiei Hasdeu, — picturi originale ale nemuritorului Nicolae Grigorescu, sunt sgâriate şi distruse. Uni vizitatori, — oameni fără respect pentru aceste opere şi pentru locul unde se aflau, — au săvârşit impietatea de a le murdări, scriind peste pictură, cea ce le-a trăsnit prin minte... Desigur că instituţiile publice şi administrative ale acestui oraş, aveau de multă vreme datora de a lua măsuri ca acest castel să fie declarat ,,muzeu naţional Hasdeu”, păstrându-se o clădire bizară, — dacă voiţi — dar nu mai puţin caracteristică şi valoroasă, salvând operele de artă din interior şi păstrându~se, cu o cuvenită pietate, amintirea marelui profesor. Sunt destule considerente pentru cari o asemenea casă n’ar fi trebuit să fie lăsată pradă lui-S4-4-» ♦ »44»44 4 + S-a~M~4-» nii și uitării. Prima este aceea că, — după cum arătăm mai sus, — intea genialului Grigorescu a împodobit interiorul cu chipurile înaintaşilor lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. El ne-a dăruit astfel nu numai câteva opere cari, socotite doar ca pictură în sine, — trebuiau negreşit conservate, dar şi câteva documente istorice, ceri nu meritau greaua ofensă a indiferenţei. Deosebit de aceasta, însă, caracterul psihologic special, valoarea spirituală a acestei clădiri, — care multora le poate părea stranie, — o impunea, în aceeaş măsură, atenţiunii şi interesului public. Sigur este că în străinătate, unde concepţia spiritualistă, dacă are detractori nenumăraţi, are şi destui convinşi sprijinitori, lumea, şi odată cu ea şi autoritatea, n’ar fi îngăduit un asemenea ultragiu. Să recunoaştem însă adevărul adagiului care spune că, spre a porni o acţiune bună nu e niciodată prea târziu. Grupările sau asociaţiile de cercetări metapsihice, din cari credem că trebuie să se găsească unele şi la noi în ţară, nu au sentimentul că le incumbă datoria de a face ceva pentru această casă din care Hasdeu a voit să facă un centru de cercetări speciale ? Iar marile întreprinderi lucrative, din Câmpina, cari au contribuit la atâtea realizări de interes general, n’ar voi ele ca — în acord cu o autoritate înţelegătoare — să colaboreze la sforţarea de a se reface acest castel al lui Haşdeu, unul din monumentele caracteristice ale trecutului nostru cultural ?... TH. GH. Castelul Iona Hasdeu, așa cum era, înainte de a fi devenit o ruină... SERBAREA BOIULUI DE CRĂCIUN In sala de festivităţi a direcţiei generale PTT, a avut loc — din Iniţiativa direcţiuntei generale a drumurilor — sărbătorirea tradiţională a danelor de Crăciun în cadrul unei frumoase şi reuşite festivităţi la care au luat parte d-nii Gh Gh. Vântu, ministrul Lucrărilor publice, Ing. N. Profiri, ministrul comunicaţiilor, ing Nicolae R. Ştefan, Secretar general al ministerului lucrărilor publice, Ing. Săceanu, secretar general al ministerului comunicaţiilor, general V. Horga şi Mircea Boldur, consilieri superiori, directorii generali şi directorii din minister, direcţiunea generală a drumurilor şi funcţionarii acestei administraţii cu familiile lor. Serbarea a fost deschisă cu imnul regal executat de corul sindicatului ministerelor de lucrări publice şi comunicaţii, sub conducerea d-lui prof. M. Albu. Dl. ing. inspector general D. Cambureariu,” directorul general al drumurilor a ţinut o cuvântare scoţând în evidenţă semnificaţia datinelor creştineşti în cadrul iubirei între oameni şi a adus mulţumiri d-lui ministru Vântu, ministerului de finanţe şi antreprenorilor de lucrări publice, care au dat un larg sprijin material pentru buna reuşită a serbărei. Din partea sindicatului funcţionarilor a vorbit d. ing. I. Constantinescu preşed. secţiei sindicale a direcţiei generale a drumurilor. S’au cântat colinde de Crăciun executate de corul sindicatului de funcţionari şi s’a jucat cu mult succes o piesă de teatru: „Datini de Crăciun” de Florian Cristescu, piesă executată de funcţionarii şi corulii funcţionarilor din direcţiunea generală a drumurilor. Conducerea artistică, technică şi decorativă au fost executate de d-nul N. Dănescu, tag. C. Săvulescu şi arhitect Ştefan Cipceanu din direcţiunea generală a drumurilor cari, elanuride comitetul funcţionarilor la frunte cu d-na Eugenia Mihu Inspector general O. Georgescu şi Emil Poloni, prin munca şi priceperea depusă au asigurat serbării o frumoasă reuşită. La sfârşit s-au distribuit celor 440 copii ai funcţionarilor din direcţiunea generală a drumurilor şi inspectoratul şi serviciul de drumuri Bucureşti, frumoase şi utile daruri constând din pulovere, ghete, mănuşi, mânecuţe, pânză, bomboane şî orez. »44444 4 4 444-4 4 4 444-4 44-4444 »4 44»»»44444»4444»»4»4444 Atenţiune! LUNI 6 IANUARIE se pune în vânzare ediţia H-a din Almanahul „Ziarului Ştiinţelor“ 1947 Această nouă ediţie fiind tipărită intr’un tiraj restrâns, doritorii sunt rugaţi să comande din vreme exemplarele necesare —■ Un exemplar 16.008 leî — . f re- EDITURA ^UNIVERSUL” " ULTIMELE EXPOZIŢII ALE ANULUI de Prof. G. OPREfICU In sala Universul expune Fanteli Stanciu. Lucrările sale s’ar putea împărţi in două categorii: cele care fac plăcere modelelor — este vorba, bine înţeles, de portrete — şi cele care-i fac plăcere d-sale, adică pe care le-a pictat cu dragoste, cu dorinţa de a se exprima sincer şi, dacă se poate, de a duce mai departe învăţătura ea. Este vorba atunci de peisaje. Printre acestea trebuesc căutate cele pe care le consider ca o expresie caracteristică a artei sale. Sunt viguroase, lucrate ca o vervă şi cu o mulţumire, care adevărat impresionează. La Muzeul Toma Stellan este acum şi va fi deschisă până in Februarie viitor, Italia văzută de pictori români. Este urmarea, din spirit de simetrie, a celei de anul trecut, care a avut un desăvârşit succes: Franţa văzută de pictori români. Lipsesc, este adevărat, Andreescu şi chiar Grigorescu, reprezentat numai cu puţine lucrări Primul n’a trecut deloc prin Itaia, iar cel de al doilea a stat acolo numai câteva luni, destul ca să lucreze câteva opere de o înaltă calitate, intre care Capul de Femeie de la muzeul Simu, o capodoperă. De date aceasta triumfătorul expoziţiei este Petraşcu cu seria admirabilă a Venerilor sale poate expresia, cea mai desăvârşită a talentului său. Pe lângă casa câteva alte ansambluri strălucite : Stoenescu, ştefan Pope», cu,, Arnold. Incontestabil cel mai valoros acuarelisti al nostru unul din artiştii cei mai rafinaţi ca sentiment şi mai stăpâni pe meşteşugul lor, apoi Rodica Maniu, Steria de care a lucm mult in Italia, dar din care ne-a fost im- Posibi] să obţinem toii multe opere, Dărăscu, Bunescu SchweizartCumpănă, şi alături de ei, grupul celor mai tineri. Pe lângă pictură şi acuarelă s’a făcut un loc important desenului. Arhitecţii G. Cantacuzino înamorat de arta Barocului Simotta, Harta Teodoru, toţitrei adîE ratori convin$. ai Italiei au trimis lucrări preţioase unele’ rămase sub forma unor fete la fala locului, altele desene complete terminate in atelier, de mari proporţii, dând despre monumentele reprezentate o idee completă Iordache. în desenele sale, este atras mai ales de scene de morateri. Colorate sau in negru, ele aduc o notă amuzantă in expoziţie. Aş ţine, Înainte de a termina, să atrag atenţia publicului asupra a doi pictori tineri, care s'au ridicat foarte mult in ultimul timp : „ firea, talentat ambiţios, doritor să se afirme, ’şi Fiorica IVilsfiescu. La Asociaţia Farmaciştilor din Str. Pitar Moşii, D-na Popescu soţia decanului Facultăţii de Farmacie, expune un mare număr de naturi moarte cu fiori. Este de admirat dragostea autorului pentru acest subiect şi cunoştinţele precise asupra fiecărei specii şi chiar varietăţi de floare. IN SĂLILE DALLES In sălile Dalles mă voi opri la doi artişti : Lena Constante şi Bilţiu-Dăncuş. Lena Constante şi-a câştigat un loc onorabil in mişcarea noastră artistică prin ilustraţia de carte, unde a arătat o fantezie umoristică plină de resurse, în afişul irustrat şi în desenele pentru costume şi decoruri de teatru.. Ceva din acest gen, cu însuşirile sale speciale transpund la pictura sa, bazată pe efectul decorativ. Mi se pare un defect, mai ales că, prin câteva pânze, reprezentând vederi din oraş, d-sa arată că înţelege ce este adevărata pictură. O armonie de culori făcută să te impresioneze de departe, într’un afiş sau, la lumina, rampei intr’un decor, nu mai poate fi’ la locul ei intr’un tablou. Tonurile tari şi pestriţe vor părea atunci stridente, poate char vulgare Tot coloritul esta partea mai slabă a lui Bilţiu Dâncuş D-sa este un artist serios care ştie şi poate, cum se vede in tablourile în care s'a oprit la portretul său, la tipurile de ţărani cu atâta grijă şi observaţie obiectivă pictaţi. Preocupat într’o mare măsură de mediul rural pe care-l cunoaşte şi-l admiră a ales ca să se exprime un colorit, nu violent, căci acest lucru ar putea fi o calitate ci discordant, strigător. Cred unii, că gustul nu este o inoustre indispensabilă in artă, că un artist puternic, voluntar, se poate dispensa de cseace publicul numeşte bun gust (în arta noastră, reprezentat intr’o condiţia supremă de Pallady) şi impune gustul său. Se poate Dar atunci trebuie să ne găsim în faţa unei Individualităţi atât de tari şi de originale Încât problema gustului să nu se pună, să fim adică, robit! de celelalte însuşiri. Insă, in cazul care ne preocupă, nu este vorba de aşa ceva. Totuşi, în peisaje, mai mult decât In figuri şi mai des decât în acestea, din când in când din acea combinaţie de tonuri variate si bătându-se in cap. Bilţiu ajunge la ceva foarte interesant. Iar cerurile sale, sunt adesea de hoaţe şi fuste. Simţim că in aceste pânze cu un nimic s’ar putea ajunge la un rezultat remarcabil Dar acest nimic se face așteptat, spre marele nostru regret ---------©♦©-------- CĂRŢI NOUI N. IONESCU-SNAGOV: traista cu poveşti „Express” a apărut pe curând un volm scris pentru copii Şi tineret, întitulat „Traista cu poveşti”, de d. N. Ionescu- Snagov Activitatea d-sa de scriitorească, mai eies în domeniul literaturii pentru copil, ne este cunoscută de multă vreme din paginile revistei „Universul Copiilor”. In acest volum sount înmănuchiet© un număr de 19 poveşti scrise Curat, limpede şi cu o simplitate care cucereşte Interesul copilului Încă dela primele rânduri. Autorul — un fiu el satelor noastre — cunoscător al folklorului, mor peste pu (ternpită 11« nintă acest material şi-l prezintă colorat şi inedit. întâlnim în aceste poveşti ursitoare, împăraţi, diferite legende şi povestiri morale bine întocmite, animale năzdrăvan, cu un cuvânt tot pete ce isbeşte puternic imaginaţia copilului la plină devenire, setos de a şti cât mai multe. O legendă de frumuseţe clasică este „Legenda crucii Mântuitorului”, un model al genului. Cartea, prezentată frumos, cu o copertă în culori şi cu 22 desene în text de d. Pascal, înseamnă un dar frumos pus în mâna oricărui copil. Ninsoare după dorinţă! Experienţa interesantă pe care vrem s’o semnalăm cititorilor noştri s’a desfăşurat in Noembrie anul acesta lângă Schenectady, in Statele Unite. Intr’o dimineaţă rece tânărul fizician Vicent J Schaefer s’a urcat într’un avion uşor, ţinând sub braţ un vas de forma unei sticle thermos. Avionul si-a luat sborul de pe aerodromul din Schenectady si in timp ce profesorul Irving Langmuir îi urmarea din turnul aeroportului. Schaefer a cerut pilotului să-i ducă spre un nor care se vedea la aproximativ 60 km. depărtare. Putin mai târziu, când avionul pătrundea in nor, Schaefer anunţa prin radio: „Profesor Langmuir, sunt gata !” Apoi, prin fereastra avionului, a rsupit din vasul thermos trei kg. de zăpadă carbonică, bioxid de carton solidificat. Peste două minute, pe o rază de 5 km. pe care se presărase zăpada carbonică, norul a suferit o transformare atât de violentă încât profesorul Langmuir a putut s’o urmăreaiscă din Schenectad. Din norul presărat cu zăpadă carbonică începuse să cadă fulgi deși de zăpadă. Pentrucă temperatura atmosferei «a destul de ridicată, acești fulgide zăpadă se topeau inainte de a atinge pământul — dar experienţa lui Schaefer nu era mai puţin reuşită. Pentru întâia oară se provocase ninsoare după dorinţă ! Reuşita acestei experienţe a fost încununarea unor îndelungate studii de laborator. Fenomenul declanşat in natură fusese provocat mai înainte în miniatură. Intr’o cameră anume construită şi in care aerul fusese răcit până la 20 grade sub zero, Schaefer suflase aer din plămânii lui: respiraţia s’a condernat sub forma de ceaţă. Prin această ceaţă, fizicianul a lăsat să cadă un singur fulg de zăpadă carbonică. Ceaţa s’a limpezit şi fulgi de zăpadă au început să cadă pe podeaua camerei de experienţă. De aci şi până la încercarea dela Serie, nectady n’a fost decât un pas. Explicaţia fenomenului ? Atât ceaţa din camera de experienţă cât şi norul erau „supra-răciţi” — cu alte cuvinte picăturile lor de apă deşi cu mult sub punctul de îngheţare, rămâneau în stare lichidă şi nu îngheţau. Aci a intervenit grăuntele de zăpadă carbonică, prin care se rupea echilibrul şi se precipita îngheţarea picăturilor de apă. Dianorul supra răcit cădeau fulgii da zăpadă. „Căldura latentă” desvoltată prin îngheţarea picăturilor de apă a provocat o turbulenţă, reacţia împrăştiindu-se în toată masa norului. Calculele lui Schaefer arată că un singur fulg de zăpadă carbonică, lăsat să cadă de la 600 metri înălţime printr’un nor, ar putea să producă mai multe zeci de tone da zăpadă. Zăpada provocată astfel n’ar putea să acopere suprafeţe prea mari — după cum metoda lui Schaefer nu poate scoate zăpadă dintr’o atmosferă care ar cuprinde prea puţini vapori de apă. Dar dacă s’ar putea produce zăpadă după dorinţă pe coastele munţilor, s’ar asigura apa isvoadelor in perioadele de secetă. Există apoi şi un alt aspect al problemei. Oraşele mari cheltuesc sume mari pentru curăţirea zăpezilor de pe străzi. New-Yorkul, de pildă, cheltueşte 7 milioane de dolari, in fiecare iarnă. Dacă ninsoarea poate fi declanşată după dorinţă, meteorologii vor veghea ca norii suprarăciţi să nu-şi reverse zăpada asupra oraşelor. Câteva si gtocme le vor aplica tratamentul cu zăpada carbonică provocând ninsoarea dincolo de limitele oraşe.or. Prin aceiaşi metodă, localităţile turistice de iarnă îşi pot asigura zăpada pe care o caută vizitatorii lor. MICRON ---------©♦©--------Darul Inspectoratului general E. C. P. din Capitală in vederea ajutorării regiunilor lovite de secetă In vederea ajutorării regiunilor lovite de secetă de sărbători, inspectoratul general E.C.P. de sub comanda d-lui general Petrescu Alex. a dăruit următoarele cantităţi de alimente : 1.000 kg. cartofi, 50 kg. zahăr, 200 kg. făină albă, 50 buc. pulovere, 100 m. americă, 2 m. stofă pentru palton, şi 8 perechi ciorapi bărbăteşti- A APĂRUT ALMANAHUL UNIVERSUL PE 1947 COLABOREAZĂ î Ettsebîa Csmîlar, M. Gambam ,Ionica Dan, Al. Dumitriu-Păuşești, Gh. Georgesoi* Buzău, Sorana Gurian, Magda Isanos, M. Roşea, Corneliu Secășeanu, Al. T. Stamatîad, Octav Sulujfi Ionel Teodoreanu etc. TRADUCERI DIN: .Tame« Orln, Georges Cowrieline. Vera Inber, Jerome K. Jerome, Stephan Leacock, Gabriela Mitral, Dorothy Sayers, Osoar Wilde, eie. eta. EVENIMENTELE INTERNAŢIONALE: Culisele (i)plantaţiei secrete şî spionajului. Ultimele descoperiri ştiinţifice. Activitatea, culturală » anului. Literatură. Schiţe. Nuvele. Un roman poliţist. Teatru. Muzică, Cinema. Modă. Sport. Humor. Sute de fotografii. Planşe în culori. Execuţiune tehnică deosebită. De vânzare la librării şi chioşcuri de ziare /