Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)
1948-05-08 / nr. 104
* 4Wi aB«T»®!eRpi’tp O FERICIRE PI8TITR CO vmTP M4RIM48MADV JÁVOR PAL CSORTOS GYULP MIGNON Radu Beligan, Maria Filotti, Mişu Fotino IN MARELE FILM ROMANESC VISUL UNEI NOPTI DE IARNA orele 4, 5,30, 7,8,30 DIVERTISMENT MUZICAL EXCEPTIONAL Conform statutului Asociaţiei Industriilor Agricole Ţărăneşti se convoacă adunare generală , ordinară şi extraordinară a memb■brilor acestei Asociaţii, pentru ziua de 9 Mai 1948- ora 10 a. m., la sediul Asociaţiei, Bucureşti, B-dul Dimitrov Nr. 72 (fost Ferdinand) cu următoarea odie de zi: 1) Darea de seamă ‘ pe anul 1947 şi raportul censorilor. 2) Bilanţul şi contul de gestiune închegate la 31 Decembrie 1947 şi descărcarea Consiliului de Administraţie. 3) Proeccul de buget pe 1948 şi fixarea mouilor cotizaţii. 4) Discuţiuni asupra viitorului regim pentru prese şi mari ţărăneşti din punct de veder« al bunei funcţionări cât şi situaţiunea salariaţuor acestor întreprinderi. Dacă în ziua de 9 Mai nu va fi prezent numărul de membri cerut de statut, adunarea generală se va ţine şi lucra valabil cu orice număr de membri prezenţi, in ziua de 16 Mai 1948. Consiliul de Administraţie ^ ^ 14 Sticlărie stoc important pahare, sticle şi diverse fabricate, marfă albă, vând preţ excepţional redus. Telefonaţi 6.25.53 de TUDOR MUŞATESCU MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC Subsecretariatul de Stat * Educaţiei Tineretului Nr. 5754 din 5*Mai 1943 PUBLICIUNE Se aduce lai cunoştinţa celor interesaţi că la ziua de 11 Mai 1948, orele 9,30 a.m m., se va ţine la Ministerul învăţământului Public — Direcţia* Arhitecturii— din Str. General * Redthelot Nr. 30, licitaţ’ie publică, pentru confecţionarea următoarelor articole sportive: : I 2300 plase de wolley. 1500 mingi de wolley. 1000 mingi de foot-ba-11. 500 mingi handball, 500 mingi basket. Licitaţia se va ţine în conformitate cu Legea Contabilităţii publice şi Regulamentul Of. Contral de Licitaţii. Persoanele care vor rua, paarte la licitaţie, vor depune, pe lângă oferta închisă şi o garanţie de 5% din valoarea totală. Oferta se va face în conformitate cu cadtul de sarcini, care poate fi văzut in fiecare zi între orele 9-13 la Diecţia Administrativă din Subsecretariatul de Stat al Educaţiei a Tineretului din Str. Roma Nr. 32 -34. D r cor. Conelia Hârtopeanu. Şeful Serviciului, indescifrabil 9 LICITAŢIE COLEGIUL AVOCAŢILOR DIN JUDEŢUL ILFOV, vinde prin licitaţie circa 70 bucăţi robe în ziua de 11 Mai 1948, ora 10 dim., fie total fie în loturi de 10. Amatorii pot vedea probele şi lua cunoştinţă de condiţiunile licitaţiei la sediul Colegiului. Licitaţia se va ţine la sediul Colegiului din Palatul de Justiţie, 216 pTbT* Turism Butek sau Ferr numai tip nou 1947 cumpără imediat, cu plata la ridicare, Direcţiunea Generala C. F. R. Ofertele se vor adresa serviciului Auto-Aviaţie C. F. R. la Bucureşti Palatul Administrativ C. F. R. B-dul Dialec Gelegeu etaj HI,telefon IC rin Aer" S is fii" practică îndelungată, bun tehnician, bun organizator, bun comerciant caută post. La ziar sub C 106. FRIGIDER alectric, marca „Electro lux" 90 litri VÂND 4.89.82. FRIGIDER electric marca A.E.G. 205 litri perfectă ,tare vând orele 9.1217, 5.65.07. Judecătoria rurală GÂRBOU-SOMEŞ Nr. Dos. 602/947 Se publică, următoarea acţiune cu somaţiimea că cei ce ştiu ceva despre moartea sau dispariţia lui Aloaş Iuen Bâcu din comuna Gârbou, să anunţe aceasta parchetului Tribunalului Someş. Domnule Judecător, subsemnata văduvă lui Aloaş Iuon din Gârbou cer să binevoiţi a constata moartea prezumată a soţului meu Aloaş Iuon cu data de 5 Aprile 1946 şi a mă numi Provizor administratoare a averii lui. Conform dovezii comunale, soţul meu a plecat in război la 17 August 1943, iar in 1945 primăvara a căzut prizonier şi a fost adus în lagărul din Timişoara, unde a izbucnit tifosul exantematic că mureau zilnic sute de Prizonieri şi dupăcum spun martorii soţul meu a fost între cei bolnavi şi a fost îngropat în groapă comună- In baza acestora după facerea procedurii ■ legale a fixa termen da desbatere şi a admite acţiunea. Cu stimă, Văduva Atnas Turnu Bâcu ♦"+■■» + »♦♦♦»•»»■»♦* • * * • CITIŢI „ZIARUL STOLELOR“ linii UNIVERSUL NATIONAL: Fucilitura. MODERN ! Donmitoara. STUDIO: Paharul cu api. COMEDIA : M'are născut ieri. ATENEULUI: Când Înfloresc anemonele. ARMATEI: Hanul ta, municipal , cum vă place. NOSTRU: Ion Anapoda. POPORULUI : (Str. Uranus) : Pe sub castanii din Pragau SAVOY : Lampagiul de seară. ALHAMBRA : Clasa 8-a B COLORADO : AN Baba. ATLANTIC : Di căluţule, dili !ODEON : Cei din urmă. •IOEMA: „Dragoste... pe puncte..." FILOTTI : Vulpile. C. F. R. GHICEŞTI : Belftebe. MOGADOR : Vie, vine, primăvara... ŢĂNDĂRICĂ : Galoşul fermecat. CINEMATOGRAFE ARO: Tinereţea lui Maxim. SCALA: Cenuşereasa, In ţara babelor. CAPITOL: Tinereţa lui Maxim. ORFEU : O viaţă nouă. FEMINA : Gorila albă. CASANDRA : Femeia diabolică . TRIANON : Cenuşereasa, In ţara basmelor. FAX : Messieurs Ludovic. RITZ : Cenuşereasa In ţara basmelor. VICTORIA : Primăvara. CENTRAL. ..Liliacul". LUXOR : Adolescenta Poetului. CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE (Fantasio) Imnul tinereţii. ED. PALACE: Dansatoarea din Tesxa GIOCONDA : O doamnă bine păzită. TIVOLI: Femeia fără suflet. ARTA : fălişi inima mea. MIGSNI: La Colira des Dieux si Divertisment Musica!, NISSA : Submarinul morţii ţi revistă. FRANKLIN: „Piraţii galbeni” ţi „Panică la circ”. CF. CARTIERE AIDA: Stan şi Bran Buxeuri, Charlie Chaplin îndrăgostitul, Jurnal şi revistă. AMERICAN: Arcuşul fermecat ţi Colectivul sindical. AVRIG (toţi: ILEANA) : îndrăgostitul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeri şi trupă de revistă. APOLLO: Insula piraţilor. ALIANŢA: Fernandel în jurul lumii şi revistă. CARMEN: Elefantul şi frănghiuţa. COTROCENI: Circul. CLASIC: Campionul boxului. DACIA: Un sunet de chitară. DIANA: Staji şi Bran Toreadori şi Fiul lui Tarzan şi revistă. FLORIDA : Neînfrânţii şi revistă. GLORIA: Femei deschideţi ochii. GLORIA : învăţătoarea din Şatrai. IZBANDA: Nu uita că te-am iubit şi music-hall. LIA: Numai o femee. LUTHER (sală şi grădină): Patrula Aerului şi revistă. LYRA : Munţii In flăcări. MARCONI: Mizerabilii (Jean Valjean) MARNA: Baron şi Vagabond şi revistă. MILANO : Drama din taverna verde şi revistă. MIORIŢA: Suprema dragoste şi revistă. MODEL : Liliacul ţi artişti NERO : Parada vedetelor, Jurnal şi artişti. NISSA : Submarinul Morţii ţi Revistă. NONI: Munţii în flăcări. ODEON: In sunet de chitară. RAHOVA : Luminile Parisului, jurnal şi artişti. SPLENDID: Bulevardul crimei, Jurnalui revistă. TOMIS: Vraja tinereţii, triumf : Căpitan la 15 ani. UNIC : Colivia cu privighetori şi Jurnal. UNIREA : Balerin A VOLTA BUZEŞTI: Aventurile lui Nastratin Hogea. VOLGA : vis de glorie. VERGU : Pentru ochii tăi frumoţi. VENUS: Silvia şi Fantomele şi Jurnal. CICLU DE CONFERINŢE ASUPRA REPUBLICEI FEDERATIVE POPULARE JUGOSLAVIA Agerpres, 5. — Asociaţia Româno-Jugoslavă a organizat un ciclu de conferinţe in cursul lunilor Mai şi Iunie a. c. in sala Dalles, asupra vieţei şi realizărilor popoarelor din Republica Federativă Populară Jugoslavia Conferenţiarii vor vorbi despre: Economia planificată în R.F.P. I ; Reforma juridică în R. F. P. I. ; învăţământul în R.F.P.I.; FemeiaIugoslavă ; Soluţionarea Problemei Naţionale în R. F. P. I.; Tineretul Popular al Iugoslaviei ; Mişcarea Sindicală din R.F.P.I.; Relaţiile Economice dintre România şi Iugoslavia ; Literatura şi Arta în R.F.P.I.; Statul Iugoslav şi Relaţiile Româno-Jugoslave în decursul istoriei. Vor conferenţia următoarele personalităţi din domeniul vieţii noastre politice, ştiinţifice şi culturale : M. Maievschi, secretargeneral la ministerul de finanţe ; Paraschivescu-Bălăceanu avocat, deputat; Aurel Potop, profesor universitar ; Stela Moghioroş, deputată, Gr. Niţulescu, avocat deputat, preşedintele Colegiului Avocaţilor; Lupu secretar U.T.M.; Gavril Vescan, deputat, Gogu Rădulescu, secretar general la ministerul comerţului, Pogâceanu, secretar general al Cooperaţiei, Sofronie, profesor universitar. Inaugurarea ciclului va avea loc Vineri, 7 Mai, orele 18, in sala Fundaţiei Dalles. ProMia întreprinderilor metalice in luna Aprtilie Agerpres, fi. — După datele centralizate la Oficiul Industrial al Fierului, rezultă următoarea producţie realizată de întreprinderile metalurgice din ţară, pe luna Aprilie a. c.: „I. M. S.“ Hunedoara : fontă albă 4.033,9 tone, fontă sură 6890 tone, oţel lingouri 5071 tone, oţel laminat 3906 tone, sape 10.940 buc., fiare plug 1020 buc., lopeţi 2370 buc., târnăcoape 368 bucăţi. Uzinele „Famarieg“ Sibiu: 183 semănătoare, 50 vânturători, 50 tocătoare sfeclă, 83 tocătoare furaje, 3 batoze treerat, 82 batoze porumb, 45 teascuri vin, 50 sdrobitoare struguri, 1 scărmănători, 5 motoare benzină, 100 menghine şi 2 cazane aluat, 1055 vane, 17 hidranţi, 194 uşi pentru teracote, 35.947 kg. diferit© piese şi 16.397 kg. tuburi fontă. „Etna“ Galaţi : 11.480 kg. cuie; „Jappy“ Cernavodă : 18.921.900 kg. diferite produse metalurgice; „Fierul“ Brăila: 1.460.368 kg. laminate şi 38.145 kg. furci; „Haritopol“ Brăila: 8.820 kg. cuie, 380 kg. nituri şi 8 kg. lanţuri; „Schram“ Topleţ: 26.063 bucăţi sape şi 69 tocătoare sfeclă; „Rozinschi“ Ferdinand: 1200 kg. topoare; „Ciclop“ Galaţi: 33 530 buc. lopeţi şi hârleţe. „Industria Sârmei“ Câmpia Tursai : * sârmă şi bare laminate fier 15,1 tone, sârmă şi bare laminate oţel 7,9 tone, sârmă şi bare profilat© fier 535,5 tone, sârmă profilată fier 16 tone, sârmă profilată oţel 173,1 tone, sârmă zincată fier 340,3 tone, legături saci 2,2 tone, super-arc 8,3 tone, arcuri de mobile 23,2 tone, cuie 417,6 tone, agrafe birou 0,6 tone, electrozi de sudură 90,1 tone, blocuri de oțel 95,4 tone. „I. M. D.“ Brăila : fier laminat în colaci 580-700 kg., fier laminat pentru șuruburi 8002 kg., fier comercial 314.159 kg., fier beton 237.288 kg., sârmă arsă 24.646 kg., cuie 413.355 kg., şuruburi 5553 kg., nituri 55.779 kg., lanţuri kg. 32.349 şi sârmă trefilată 489.438 kg. întreprinderile „Emil Costinescu“ Sinaia : cuie şi ţinte 10.700 kg., cuiele 1675 kg., sârmă 100 kg., textiri 2790 kg., şuruburi nituri 58.204 kg., piese semănători 485 kg., piese tractor 150 kg., piese auto 782 kg. şi piese diferite 660 kg; „Incasat“ Galaţi: 1600 kg. cuie; „Fichet“: 20 tone de diferite produse; „Cablul Românesc“ Ploeşti: 90.434 kg. diferite cabluri; Uzinele de modelat şi emailat Mediaş: vase emailat© 59.717 kg. şi articole zincate 5103 kg.; „Rosenauer“ Mediaş: 57.117 kg. diferite produse metalurgice. TECHNICA ŞI VIAŢA Ghiaţa fabricată cu ajutorul razelor solare Vara când eşim din apă în arşiţa soarelui, simţim o răceală: razele soarelui produc o evaporare rapidă a apei de pe noi. Dacă băgăm un deget în eter, răceala pe care o simţim este mai intensă, fiindcă eterul se evaporă aproape brusc. Aceste două exemple ne vor face să înţelegem mai bine realizările savanţilor sovietici în pustiul Uzbekistanului. Punctul lor de plecare era următorul: cu cât evaporarea se face mai brusc, cu atât răceala produsă este mai mare, iar pentru ca să se producă o evaporare bruscă, trebue o mare concentrare de căldură. Ei au construit la Taşkent o oglindă mare de aproape zece metri în diametru. Razele solare reflectate de suprafaţa oglinzii sunt concentrate asupra apei dintr’o mică căldare. Căldarea este legată de o instalaţie in care apa este pusă la îngheţat. Evaporarea apei din căldare se produce în mod atât de intens, încât apa din instalaţie îngheaţă. Astfel se pot produce cam 500 kgr. de ghiaţă pe zi. Oglinda are un mecanism care urmăreşte soarele în mersul lui aparent pe cer, aşa ca să poată funcţiona toată ziua- Construcţia unei asemenea oglinzi, care trebue să fie extrem de precisă, este foarte dificilă. Tehnicienii sovietici au inventat o nouă instalaţie, care înlocueşte oglinda. Ei au construit un fel de schelet de beton, pe care l-au căptuşit cu lame subţiri de sticlă argintată. Datorită acestor noui in- Ivenţii, oamenii din deşerturi vor I avea la dispoziţia lor ghiaţă, —I ghiaţă fabricată cu ajutorul razelor soarelui. (Agerpres). EDITURA DE STAT lansează, in Biblioteca de buzunar No. 56 GUT DE MAUPASSANT Domnişoara Fifi Lei 60 No. 57 COL. VALTEE ROMAN Despre Teoma Războiului Lei 60 No. 58 RADU BOUREANU Viaţa Spătarului Milescu Lei 75 No. 59 ARMAND SALACROU Nopţile Mâniei Lei 100 No. 60 S. SAMARIAN A doua carte a jucătorului dj şah Lei 120 No. 61 HENRIK IBSEN Femeia Mării Lei 60 No. 62 AUGUST IACOBSON Viaţa în Citadelă Lei 80 Nr. 63 Dr. PAUL FRUTIANU Asigurările socrii©in U.R.S.S. Lei 50 Dj vânzare la librăriile impotente. Se pot comanda direct la la „Universul’’ trim ţându se costul prin mandat poştal. 9 MAI, ZIUA INDEPENDENTEI NATIONALE (Urmare din pag. I-a) 1878, mizeria în care au fost aruncaţi ţăranii prin reefuzii nenumărate şi impozite au fost obiectul unei interpelări in Camera Deputaţilor. In 18 ianuarie 1878, deputatul Cernătescu a declarat: ,toate greutăţile răsboiului le-au dus ţăranul român, pe spaţile sale. Deputatul Bagdat arată că ,,din fiecare judeţ au picat câte 2000 cărăuşi ţărani cu căruţe de 2 şi 4 boi; toţi aceşti ţărani au căzut astăzi în cea mai neagră mizerie’’. Iar deputatul Manin declara:rorile răsboiului le-a suferit acea clasă a poporului român care, neavând nimic, a dat tot ce avea pentru ţară. Ea şi-a dat tot avutul, tot sângele“. Şi atunci, acei care i-au luat poporului totul s-au gândit să-i dea şi lui ceva. l-au dat o legendă în care o dinastie ce era reazemul cel mai puternic al împilării poporului — a fost prezentată ca principalul factor al câştigării independenţei naţionale. Şi pentru a servi această legendă, nu ziua de 9 Mai ci cea de 10 a fost proclamată şi a independenţei naţionale. Populaţia şi clădirile Municipiului Bucureşti (Urmare din pag. I-a) este inferioară chiar mediei pe ţară în mediul urban care este de 3,47 persoane de gospodărie. POPULAŢIA Populaţia totală a Municipiului este de 1.041.807 suflete, după datele recensământului din 1948- In regiunea urbană sunt 886.110 suflete, adică 85,16 din total, iar în regiunea suburbană 155.697 suflete, adică 14,9*/«. Confruntând populaţia din 1948 cu cea din 1941 care a fost de 992.536 suflete şi cu aceia din 1930 (643 430 suflete), calculată pe acelaş teritoriu, găsim un spor de 398.337 suflete sau 61,9°/o faţă de 1930 şi nimai 49.271 suflete sau 5*/o faţă de 1941. Aceasta este explicată prin faptul că afluenţa spre Capitală a populaţiei rurale excedentare sau a streinilor, atraşi de ocupaţiuni şi mirajul oraşului, a fost mult încetinită faţă de anui de dinainte de 1941. Din 1945 însăşi organele administrative au împiedicat stabilirile în Capitală. Pe de altă parte nu trebue înlăturat faptul că în 1941 populaţia Capitalei a fost artificial mărită prin concentrările militare şi prezenţa refugiaţilor care s’au întors la locurile lor. Deasemeni trebue socotite şi pierderile de vieţi cauzate de starea de război. In comparaţie însă cu populaţia Budapestei, Vineri şi char a Varşoviei, populaţia Capitalei noastre prezintă un spor. Faţă de primul recensământ din 1859 (121.734 suflete), populaţia Bucureştilor a crescut cu aproape de 10 ori în mai puţin de 100 ani Dintre comunele car© alcătuesc regiunea Suburbană a Municipiului, comunele urbane au o populaţie mai numeroasă decât cele rurale. Griviţa singură (39.917 loc.) întrece cu aproape 17.000 locuitori populaţia tuturor comunelor rurale la un loc- Cea mai mare ■ comună rurală este Popeşti-Leordeni cu 5000 locuitori. Densitatea populaţiei la 25 ianuarie 1948 este de 89 locuitori la ha., adică 8900 locuitori pe kmp., cu 2 persoane mai mult la ha. faţă de 1941 şi cu 30 persoane la ha faţă de 1930- Dintre sectoare, sectorul II are cea mai mare densitate: 126 persoane la ha, sectorul III fiind acela cu densitatea mai mică: 69 persoane la ha. Cu privire la distribuţia pe sexe, s-au numărat în 1948 pe întreg teritoriul Municipiului 499.893 bărbaţi şi 541.914 femei, cifre care raportate la totalul general ne dau procentual 48% şi 52%, adică 1081 femei la 100 bărbaţi. Faţă de proporţia pe întreaga ţară în mediul urban procentul bărbaţilor e în minus de 0,6 şi femeile un plus de 0,6 In 1941 numărul bărbaţilor reprezenta un procent de 50,4% faţă de al femeilor de 49,6%, dar numărul bărbaţilor era artificial mărit prin concentrările militare. In regiunea urbană femeile ating un procent de 52,5%, iar bărbaţii un procent de 47,5%. Pe grupe de vârstă avem: 80.201 suflete sub 7 ani; 94.314 între 7-14 ani; 613170 între 15- 44 ani; 178.742 între 45-60 ani şi 75.380 suflete de 60 ani şi peste. Majoritatea populaţiei o formează cei dela 15—44 alb, ceea ce reprezintă 58,9% din totalul populaţiei. , După limba maternă avem 976 180 locuitori sau 93,7% iar 65.615 (6,3%) locuitori de altă limbă maternă. Ca neştiutori de carte de 7 ani şi peste, recensământul din 1948 a dat cifra de 80.396. Dintre aceştia 3/4 se găsesc chiar în regiunea urbană a Municipiului, restul în suburbane. Procentual, revine 8.4*/ neştiutori de carte pe întreg Municipiul. Faţă de procentul pe ţară al analfabeţilor în mediul urban, procentu pe Capitală este scăzut cu o cincime, iar faţă de 1930 procentul scade cu 18 procente, deci cu aproximativ 1,1% pe an în cei 17 ani scurşi. Bărbaţi neştiutori de carte sunt în număr de 16.769, procent de 20,9%, iar femei 63.600, procent 79,1%. Şi ceea ce e şi mai ciudat e că procentul femeilor neştiutoare de carne e de 80,2% în mediul urban şi de 75,7%/% în mediul suburban. CLĂDIRILE In Municipiul Bucureşti recensământul 1948 a arătat că sunt 113.290 clădiri (87.027 clădiri în mediul urban, adică 76,8% şi 26.263 clădiri în mediul suburban adică 23,2%). Sectorul III are cele mai multe clădiri: 34.238. Numărul mediu de clădiri pe sector e de 22.000, iar pe cirrcumscripţii, 2100 clădiri. Dinte® suburbane Griviţa are cel mai mare număr de clădiri, 6.882, iar dintre cele rurale numai Tudor Vladimirescu şi Popeşti-Leordeni totalizează peste 1000 clădiri. Corpurile de casă depășesc numărul clădirilor: ele însumează 148.000 pe tot Municipiul; 96.365 (64,8%) sunt făcute din cărămidă, piatră, beton; 50.304 (33,9%) din paiantă sau lemn ,iar 1.943 grupe de case (1,3%) din alte materiale. . Din acest număr de corpuri de casă 60.008 (40,4%) cu apă curentă; 54.653 (36,8%) au canalizare; 70.317 (47,3%) au electricitate şi numai 6.642 (4,5%) calorifer. In cele 113.290 clădiri ale Municipiului, au fost găsite 343.019 apartamente, dintre care sunt locuite numai 311.549 apartamente Faţă de 1941, se obsearvă un spor de 13,9%. Folosinţa apartamentelor la numărul de 394.414, 102.063 sunt locuite de proprietari, adică o proporţie de 29,2%, 208.876 sunt locuite de chiriaşi (proporţie 59,8 la sută) şi 38.475 adică 11% sunt locuite de încartiruiţi, cu rechiziţie sau toleraţi. Repartizate la numărul de locuitori, revine , la fecare clădire câte 9,2 locuitori, la un apartament 3,3 locuitori, la gospodărie 3,2 locuitori. Din aceste date care — după cum însăşi prefaţa broşurii ne-o arată — sunt provizorii, se poate desprinde destul de clar problemele care stau in faţa edililor noştri. Sunt date care, desigur, vor intra în preocupările ziarelor şi ale specialiştilor. Şi trebue să recunoaştem diversitatea acestor probleme strâns legate de o bună gospodărie municipală, mai ales în ceea ce priveşte problema locuinţelor şi a confortului din locuinţe. Fiindcă dacă raportat la numărul de locuitori, numărul locuinţelor ar fii sufcient, o aplecare mai amănunţită asupra datelor statistice ne arată că multe din aceste apartamente, mai ales în regiunea suburbană, lasă încă foarte mult de dorit în ceea ce priveşte condiţiunile de higiena. Recensământul ca şi rezultatele campaniei anti-exantematice le-au arătat în adevărata lor lumină. Grija edililor noştri care au purces la sistematizarea Capitalei, mai ales la periferie unde târnăcopul a deschis străzi, le-a aliniat şi le-a dat o înfăţişare care place ochiului dar mai ales serveşte sănătatea, va trebui, după aceste date statistice, să atace răul în inima lui.Şi ca să încheiem nu putem să nu scoatem în evidenţă folosul extraordinar al acestor date statistice, efecte ale recensământului din 1948 date de la care se se pot trage concluzii și merge direct acolo unde cifrele ne arată că nevoa este acută. PREMIILE INSTITUTULUI DE STUDII ROMÂNO - SOVIETIC Pentru a promova studiul aprofundat, sub toate aspectele, al realizărilor culturii sovietice, precum şi pentru a promova răspândirea cunoştinţelor depre aceste realizări în intelectualitatea română, Institutul de studii româno-sovietic a hotărât să creeze premii anuale, ce vor fi decernate celor mai bune lucrări ştiinţifice, din urmatoarele specialităţi : Istoria relaţiilor româno-ruse; Ştiinţa sovietică; Literatura şi şi arta sovietică. Aceste premii vor fi decernate de o «omisiune de personalităţi, numită de Direcţiunea generală a institutului. Numărul premiilor gripale este de 6 şi anume: pentru fiecare dip cele trei specialităţi mai sus enumărate câte un premiu I de cei 30 t one şi un premiu II de 15.000 Lucrările prezentate în vederea premierii pot fi manuscrise sau tipărite în primele patru luni ale anului 1948. Lucrările vor depune cel mai târziu la data de 15 Mai 1948, la secretariatul general al Instihriu'ui de studii româno-Sovietic din Calea Victoriei 141. . Lucrările vor fi: prezentări sintetice originale sau contribuţii personale pe temele susmenţionate. Vor avea bibliografie completă şi vor fi redactate în forma lor definitivă, în trei exemplare. Lucrările vor trebui să cuprindă cel puţin cinci coaie tipărite. Institutul se obligă a tipări lucrările premiate, menţinându-se drepturile de autor. Premiile se vor decerna în luna Iunie, cu ocazie aniversării inaugurări Institutului. RELAŢIILE NOASTRE FINANCIARE CU APUSUL, IN TRECUT (Urmare din pag. I-a) ca să devie rentabil, a impus pieţei interne preţuri exagerate, graţie monopolului creat la adăpostul regimului protecţionist vamal. Şi ca aservirea noastră economică să fie completă, politica economică a guvernelor trebuia să concorde cu interesele trusturilor străine, orice măsură care le-ar fi contrazis dând naştere la intervenţii şi proteste din partea statelor capitaliste.Dar nici economia publică n’a "parcurs un drum mai bun, pentru că şi ea ajunsese în subordinele capitalismului apusean, odată cu primele împrumuturi externe contractate. Cum s’aurealizat aceste împrumuturi? Din sumele nominal contractate, statul primea efectiv cam 2 treimi, în schimb era ținut să restitue de 3 ori mai mult. Ex.: din primul împrumut extern de 916 000 lire st. contractat în 1864, statul a primit numai 679.244 lire (74**) dar a plătit pentru stingerea lui 1864.161 lire st., adică de 3 ori suma primită Din împrumutul de stabilizare din 1929 n’a primit decât 86,7% (87.322.472 doi- în loc de 100-740.758), restul reprezentând diferențe de curs, comisioane, taxe şi cheltuieli. Pentru stingerea acestui împrumut, cu o dobândă reală de 8,1%, Statul român urma să plătească în 30 de ani 2682 milioane dolari, adică mai mult de 3 ori suma primită La împrumutul desvoltării din 1931, suma de restituit s’ar fi ridicat la aproape de 4 ori suma primită Dar nu trebue să uităm că la aceste condiţiuni oneroase s’a adăugat povara unor grase concesiuni (chibriturile, telefoanele, construirea şoselii Buc."Braşov) plus gajarea veniturilor din monopolurile Statului, plus acceptarea iuţelii şi controlul străin la BN R şi C F R. In aceste condiţiuni grele care însemnau nu numai importante jertfe materiale pentru ţară, dar şi jertfirea independenţei şi suveranităţii ei naţionale, aceste împrumuturi au fost îndreptate spre investiţii neproductive, acoperind cheltuieli bugetare, deficite pe trecut, plata cuponului extern, a legaţiilor şi misiunilor în străinătate, etc. Astfel, 80% din împrumuturile contractate de statul român în perioada 1864—1932 s’au irosit numai în astfel de întrebuinţări. împrumutul de stabilizare din 1929 a servit, pentru 43,5% din suma încasată efectiv, la acoperirea deficitelor bugetare şi la formarea unei massede manevră la dispoziţia diferitelor speculaţii. Ultimele 3 împrumuturi după stabilizarea din 1929 au fost contractate pentru satisfacerea nevoilor financiare ale Statului, plata furnizorilor, etc. In scurt, împrumuturile contractate, fără să fi salvat stabilitatea mandatei, fără să fi ajutat la asanarea economică şi financiară a ţării, ne-au înglodat şi mai adânc în datorii, au sporit dificultăţile Statului şi ne-au dus la pierderea Independenţei noastre economice şi politice, ne-au antrenat în cele din urmă în aventura războiului alături de hitlerişti, cu tot cortegiul nou de dezastre şi suferinţi. In contrast cu această concepţie şi cu această practică în contractarea şi valorificarea relaţiilor financiare dintre State, ţara şi poporul nostru au cunoscut dela 1945 încoace sensul just şi ideal care trebue atribuit relaţiunilor economice şi financiare, cum şi bazele practice în care ele se cer reabilizate, graţie acordurilor româno-sovietice, caracterizate prin spiritul de reală colaborare, de egalitate şi perfectă mutualitate, cu respectarea independenţei şi suveranităţii statelor contractante. Despre acest capitol însă ne vom ocupa în articolul următor. PRODUCŢIA ENGLEZĂ DE CĂRBUNI IN SCĂDERE Londra, 6 (Rador). — Ziarul „News Chronicle” anunţă că în urma grevelor şi absenţelor din ce în ce mai frecvente ale muncitorilor, producţia britanică de cărbuni din această săptămână a scăzut foarte mult. Producţia acestei săptămâni a atins de abea 4.223.000 bue, adica cu 50.Ofiter, mai puțin decit săptămâna precedentă. DATORITĂ ELANULUI TINERETULUI VOLUNTAR (Urmare din pag. I-a) In preajjma zilei de 1 Mai, er au desfăşurat pe şantierul Bumbeşti- Livezeni nenumărate întreceri în muncă, brigadierii angajându-se să termine de urgenţă anumite lucrări importante, care determinau progresul viitor al şantierului. Unul din aceste angajamente — terminarea podului Similoi, pentru aprovizionarea directă cu materiale a tunelului Lespezi, una dintre cele mai grele lucrări din Valea Jiului — a fost respectat cu sfinţenie. De altfel, podul Similoi e prima lucrare de pe acest şantier terminată cu brigadieri. Au fost cazuri când brigadierii n’au vrut să părăsească şantierul timp de vreo 36 ore ca să urgenteze lucrările. Elanul acesta al tineretului voluntar are o înrâurire excepţională asupra personalului salariat, care se antrenează şi prin noul ritm al muncii. Inginerii şi tehnicienii sunt foarte mulţumiţi de felul cum se desfăşoară lucrările şi încântaţi de puterea de muncă şi de entuziasmul brigadierilor. SPRIJINUL ACORDAT DE ORGANIZAŢIILE OBŞTEŞTI Organizaţiile obşteşti şi de partid din judeţele de origine ale brigadierilor acordă tot sprijinul lor şantierului, trimiţând, de sărbătorile Paştilor, numeroase daruri. Judeţeană P.M.R. Gorj şi organizaţia din bazinul carbonifer al Jiului trimit în fiecare Duminică pe şantier echipe de croitori, cizmari şi frizeri, precum şi echipe culturale. De asemeni, ele au trimis de Paşti cozonaci, ouă, încălţăminte, haine şi rufărie. Printre judeţele din Oltenia, care au trimis daruri în Valea Jiului, trebue pomenit judeţul Gorj, car© a dat 55.000 ouă. Crucea Roşie îşi face cu cinste datoria pe acest important şantier. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Printre greutăţile ce se întâmpină pe şantierul „Gh. Gheorghiu- Dej”, trebue menţionată starea deplorabilă, in care se află şoseaua naţională Tg.-Jiu—Petroşani, singura arteră pe care se fac transporturile de materiale şi alimente, întrucât repararea grabnică a acestei şosele condiţionează bunul mers al lucrărilor, direcţia generală a drumurilor s’a obligat prin act oficial, întocmit pe la mijlocul lunii Aprilie, să facă cele necesare în acest scop, până la 10 Mai. Dar, în ciuda acestui angajament, direcţia generală a drumurilor n’a trimis decât două, conoasaare defecte, care nu pot fi utilizate. De asemeni, ministerul sănătăţii nu pune la dispoziţia şantierului toate medicamentele necesare, de unele din ele simţindu-şi mare lipsă LUCRĂRILE TEHNICE CELE MAI GRELE Printre lucrările cele mai grele ce urmează să fie executate pe noua linie ferată, unele sunt foarte dificile și pun conducătorilor tehnici probleme greu de deslegat. Așa, de pildă, tunelul ,,Dragalina”, în lungime de 90 m, se sapă intr'o stâncă foarte dură, cu presiuni puternice, fiind intr’un teren aluvionar. Abandonat in 1943, din care cauză, o parte din galerii s’au prăbuşit, el reprezintă astăzi o lucrare foarte greamai ales la intrare, unde terenul de fundaţie se află la o adâncime de 10 m, sub nivelul platformei, astfel că fundaţiile vor trebui să fie de un tip special. Tunelele , Murga Mare”, in lungime de circa 500 m , cel mai lung de pe linie, ,,Piciorul ringului” (394 m.)şi Palatuşt© trec prin porţiuni de stâncă excepţional de dură, cu presiuni mari şi cu porţiuni cu apă şi sunt,, de acrea, printre cele mai grive, Tunelul ,,Lespezi”, în lungime de 294 m, traversează o stâncă dură, iar două inele ale lui taie o vale umplută cu teren aluvionar cu prestant foarte mari, unde minerii si tinerii brigadieri lucrează intr‘0 permanentă ploaie torenţială. In an sector, la Fabian, terasapientul se construeşte in stâncă, într’un teren foarte abrupt, unde lucrătorii ajung făcând un adevărat alpinism şi lucrează fiind legaţi cu funii. Acolo, p© o porţiune de 900 m urmează să se execute circa 60.000 mc. de terasamente, o cifră record până şi la liniile de munte. Totuşi, elanul neîntrecut şi spiritul rar de sacrificiu al tineretului şi al mâinii de lucru plătită, antrenată de el,birtie toate greutăţile şi lucrările progresează mereu, într’un ritm din ce in ce mai viu. publicaţie: „Se aduce la cunoştinţa generală ca in ziua de 13 Mai ms, orele 17 ce va ţine la sediul Casei de Asigurări Sociale Nr. 1, din B-dul Filantropia 37, tratare prin bună învoială pentru procurarea a 10 (zece) butoaie de fier a cât© 200 litri, necesare păstrării alecolulu repartizat de M.A.T., farmaciha. Casei noastre. Tratarea se va ţine în amortiuni]e L.C.P, apucată in Asigurările Sociale, ConoMemnri.tivea" 'depune o garanţie de 5-« din valoarea furnituri în numerar sau efecte publice consejirniate de Casa de Depuneri Si .Consemnaţiuni fără de care nici un concurent nu va fi primit la şedinţă. Orice alt© relationi se pot lua dela Serviciul Ad-tiv, in orice zi de lucru între orele 8—13 a. m DIRECȚIUNEA. Nr. 743” 44 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦şşşşşşş 44»4 ♦ 1 «.. la CAPITOL! AZI MATINEU dela ora fl c?f r