Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)

1948-05-08 / nr. 104

* 4Wi­ aB«T»®!eRpi’tp O FERICIRE PI8TITR CO vmTP M4RIM48MADV JÁVOR PAL CSORTOS GYULP M­IGNON Radu Beligan, Maria Filotti, Mişu Fotino IN MARELE FILM ROMANESC VISUL UNEI NOPTI DE IARNA orele 4, 5,30, 7,­8,30 DIVERTISMENT MUZICAL EXCEPTIONAL Conform statutului Asociaţiei Industriilor Agricole Ţărăneşti se convoacă adunare generală , ordinară şi extraordinară a mem­­b■brilo­r acestei Asociaţii, pentru ziua de 9 Mai 1948- ora 10 a. m., la sediul Asociaţiei, Bucureşti, B-dul Dimitrov Nr. 72 (fost Ferdinand) cu următoarea o­d­ie de zi: 1) Darea de seamă ‘ pe anul 1947 şi raportul censorilor. 2) Bilanţul şi contul d­e gesti­une închegate la 31 Decembrie 1947 şi descărcarea Consiliului de Administraţie. 3) Proec­cul de buget pe 1948 şi fixarea m­ouilor cotizaţii. 4) Discuţiuni asupra viitorului regim p­entru prese şi mari ţără­­neşti din punct de veder« al bu­nei funcţionări cât şi situaţiunea salariaţuor acestor întreprinderi. Dacă în ziua de 9 Mai nu va fi prezent numărul de membri cerut de statut, adunarea­ gene­rală se va ţine şi lucra valabil cu­ orice număr de membri pre­zenţi, in ziua de 16 Mai 1948. Consiliul de Administraţie ^ ^ 14 Sticlărie stoc important pahare, sticle şi di­verse fabricate, marfă albă, vând preţ excepţional redus. Telefonaţi 6.25.53 de TUDOR MUŞATESCU MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂN­TULUI PUBLIC Subsecretariat­ul­ de Stat *­ Educaţiei Tineretului Nr. 5754 din­ 5*Mai 1943 PUBLIC­IUNE Se aduce lai cunoştinţa celor interesaţi că la­ ziua de 11 Mai 1948, orele 9,30 a.m m­., se va ţine la Ministerul învăţământului Public — Direcţia* Arhitecturii— din Str. General * Redthelot Nr. 30, licitaţ’ie publică, pen­tru con­fecţionarea următoarelor articole sportive: : I 2300 plase de­ wolley.­­ 1500 mingi de wolley. 1000 mingi de foot-ba-11. 500 mingi hand­ball,­­ 500 mingi basket. Licitaţia se va ţine în confor­­mitat­e cu Legea Contabilităţii publice şi Regulamentul Of. Con­tral de Licitaţii. Persoanele care vor rua, paarte la licitaţie, vor depune, pe lângă oferta închisă şi o garanţie de 5% din valoarea totală. Oferta se va face în conformi­­tate cu­ cadtul de sarcini, care poate fi văzut in fiecare zi între orele 9-13 la D­iecţia Admini­strativă din Subsecretariatul de Stat al Educaţiei a Tineretului din Str. Roma Nr. 32 -34. D r c­or. Co­nelia Hârtopeanu­­. Şeful Serviciului, indescifrabil 9 LICITAŢIE COLEGIUL AVOCAŢILOR DIN JUDEŢUL ILFOV, vinde prin licitaţie circa 70 bucăţi robe în ziua de 11 Mai 1948, ora 10 dim., fie total fie în loturi de 10. Amatorii pot vedea probele şi lua cunoştinţă de condiţiu­­nile l­icitaţiei la sediul Cole­giului. Licitaţia se va ţine la sediul Colegiului din Palatul de Ju­­stiţie, 216 pTbT* Turism Butek sau Ferr­ numai tip nou 1947 cumpără imediat, cu­­ plata la ridicare, Direcţiunea Gene­­rala C. F. R. Ofertele se vor adresa serviciului Auto-Aviaţie C. F. R. la Bucureşti Palatul Administrativ C. F. R. B-dul Dialec Gelegeu etaj HI,­­telefon IC rin Aer" S is fii" practică îndelungată, bun tehnician, bun organizator, bun comerciant caută post. La ziar sub C 106. FRIGIDER alectric, marca „Electr­o lux" 90 litri VÂND 4.89.82. FRIGIDER electric marca A.E.G. 205 litri perfectă ,tare vând orele 9.1217, 5.65.07. Judecătoria rurală GÂRBOU-SOMEŞ Nr. Dos. 602/947 Se publică, următoarea acţiune cu somaţiimea că cei ce ştiu ceva despre moartea sau dispariţia lui Aloaş Iuen Bâcu din comuna Gârbou, să anunţe aceasta par­chetului Tribunalului Someş. Domnule Judecător, subsem­nata văduvă lui Aloaş Iuon din Gârbou cer să binevoiţi a con­stata moartea prezumată a soţu­lui meu Aloaş Iuon cu dat­a de 5 Aprile 1946 şi a mă numi Pro­­vizor administratoare a averii lui. Conform dovezii comunale, so­ţul meu a plecat in război la 17 August 1943, iar in 1945 primă­vara a căzut prizonier şi a fost adus în lagărul din Timişoara, unde a izbucnit tifosul exante­­matic că mureau zilnic sute de Prizonieri şi după­­cum spun martorii soţul meu a fost între cei bolnavi şi a fost îngropat în groapă comună- In baza acestora după facerea procedurii ■ legale a fixa termen da desbatere şi a admite acţiunea. Cu stimă, Văduva Atnas Turnu Bâcu ♦"+■■» + »♦♦♦»•»»■»♦* • *­­ * • CITIŢI „ZIARUL STOLELOR“ lin­ii UNIVERSUL NATIONAL: Fucilitura. MODERN ! Donmitoara. STUDIO: Paharul cu api. COMEDIA : M'are născut ieri. ATENEULUI: Când Înfloresc anemo­nele. ARMATEI: Han­ul ta, municipal , cum vă place. NOSTRU: Ion Anapoda. POPORULUI : (Str. Uranus­­) : Pe sub castanii din Pragau SAVOY : Lampagiul de seară. ALHAMBRA : Clasa 8-a B COLORADO : AN­ Baba. ATLANTIC : Di căluţule, dili !­ODEON : Cei din urmă. •­IOEMA: „Dragoste... pe puncte..." FILOTTI : Vulpile. C. F. R. GHICEŞTI : Belftebe. MOGADOR : Vie, vine, primăvara... ŢĂNDĂRICĂ : Galoşul fermecat. CINEMATOGRAFE ARO: Tinereţea lui Maxim. SCALA: Cenuşereasa, In ţara babe­lor. CAPITOL: Tinereţa lui Maxim. ORFEU : O viaţă nouă. FEMINA : Gorila albă. CASANDRA : Femeia diabolică . TRIANON : Cenuşereasa, In ţara bas­­melor. FAX : Messieurs Ludovic. RITZ : Cenuşereasa In ţara basme­lor. VICTORIA : Primăvara. CENTRAL. ..Liliacul". LUXOR : Adolescenta Poetului. CASA PRIETENIEI ROMANO-SO­­VIETICE (Fantasio)­­ Imnul tine­reţii. ED. PALACE: Dansatoarea din Te­­sxa GIOCONDA : O doamnă bine păzită. TIVOLI: Femeia fără suflet. ARTA : fălişi inima mea. MIGSNI: La Colira des Dieux si Divertisment Musica!, NISSA : Submarinul morţii ţi re­vistă. FRANKLIN: „Piraţii galbeni” ţi „Pa­nică la circ”. CF. CARTIERE AIDA: Stan şi Bran Buxeuri, Char­lie Chaplin îndrăgostitul, Jurnal şi revistă. AMERICAN: Arcuşul fermecat ţi Colectivul sindical. AVRIG (toţi: ILEANA) : îndrăgosti­tul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeri şi trupă de revistă. APOLLO: Insula piraţilor. ALIANŢA: Fernandel în jurul lumii şi revistă. CARMEN: Elefantul şi frănghiuţa. COTROCENI: Circul. CLASIC: Campionul boxului. DACIA: Un sunet de chitară. DIANA: Staji şi Bran Toreadori şi Fiul lui Tarzan şi revistă. FLORIDA : Neînfrânţii şi revistă. GLORIA: Femei deschideţi ochii. GLORIA : învăţătoarea din Şatrai. IZBANDA: Nu uita că te-am iubit şi music-hall. LIA: Numai o femee. LUTHER (sală şi grădină): Patrula Aerului şi revistă. LYRA : Munţii In flăcări. MARCONI: Mizerabilii (Jean Valjean) MARNA: Baron şi Vagabond şi re­vistă. MILANO : Drama din taverna ver­­de şi revistă. MIORIŢA: Suprema dragoste şi re­vistă. MODEL : Liliacul ţi artişti NERO : Parada vedetelor, Jurnal şi artişti. NISS­A : Submarinul Morţii ţi Re­vistă. NONI: Munţii în flăcări. ODEON: In sunet de chitară. RAHOVA : Luminile Parisului, jur­nal şi artişti. SPLENDID: Bulevardul crimei, Jur­nal­ui revistă. TOMIS: Vraja tinereţii, triumf : Căpitan la 15 ani. UNIC : Colivia cu privighetori şi Jurnal. UNIREA : Bale­rin A VOLTA BUZE­ŞTI: Aventurile lui Nastratin Hogea. VOLGA : vis de glorie. VERGU : Pentru ochii tăi frumoţi. VENUS: Silvia şi Fantomele şi Jur­nal. CICLU DE CONFERINŢE ASUPRA REPUBLICEI FEDER­ATIVE POPULARE JUGOSLAVIA Agerpres, 5. — Asociaţia Ro­­mâno-Jugoslavă a organizat un ciclu de conferinţe in cursul lu­nilor Mai şi Iunie a. c. in sala Dalles, asupra vieţei şi realiză­rilor popoarelor din Republica Federativă Populară Jugoslavia Conferenţiarii vor vorbi despre: Economia planificată în R.F.P. I ; Reforma juridică în R. F. P. I. ; învăţământul în R.F.P.I.; Fe­meia­­Iugoslavă ; Soluţionarea Problemei Naţionale în R. F. P. I.; Tineretul Popular al Iugo­slaviei ; Mişcarea­ Sindicală din R.F.P.I.; Relaţiile­­­ Economice dintre România şi Iugoslavia ; Literatura şi Arta în R.F.P.I.; Statul Iugoslav şi Relaţiile Ro­­mâno-Jugoslave în decursul is­toriei. Vor conferenţia următoarele personalităţi din domeniul vieţii noastre politice, ştiinţifice şi culturale : M. Maievschi, secre­tar­­general la ministerul de fi­nanţe ; Paraschivescu-Bălăcea­­nu avocat, deputat; Aurel Po­top, profesor universitar ; Stela Moghioroş, deputată, Gr. Niţu­­lescu, avocat deputat, preşed­in­tele Colegiului Avocaţilor; Lupu secretar U.T.M.; Ga­vril Vescan, deputat, Gogu Rădulescu, secre­­tar general la ministerul comer­ţului, Pogâceanu, secretar gene­ral al Cooperaţiei, Sofronie, pro­fesor universitar. Inaugurarea ciclului va avea loc Vineri, 7 Mai, orele 18, in sala Fundaţiei Dalles. ProMia întreprinderilor metalice in luna Aprtilie Agerpres, fi. — După datele centralizate la Oficiul Industrial al Fierului, rezultă următoarea producţie realizată de întreprin­derile metalurgice din ţară, pe luna Aprilie a. c.: „I. M. S.“ Hunedoara : fontă albă 4.033,9 tone, fontă sură 6890 tone, oţel lingouri 5071 tone, oţel laminat 3906 tone, sape 10.940 buc., fiare plug 1020 buc., lopeţi 2370­ buc., târnăcoape 368 bucăţi. Uzinele „Famarieg“ Sibiu: 183 semănătoare, 50 vânturători, 50 tocătoare sfeclă, 83 tocătoare fu­raje, 3 batoze treerat, 82 batoze porumb, 45 teascuri vin, 50 sdro­­bitoare struguri, 1 scărmănători, 5 motoare benzină, 100 menghine şi 2 cazane­ aluat, 1055 vane, 17 hidranţi, 194 uşi pentru teracote, 35.947 kg. diferit© piese şi 16.397 kg. tuburi fontă. „Etna“ Galaţi : 11.480 kg. cuie; „Jappy“ Cernavodă : 18.921.900 kg. diferite produse metalurgice; „Fierul“ Brăila: 1.460.368 kg. la­minate şi 38.145 kg. furci; „Ha­­ritopol“ Brăila: 8.820 kg. cuie, 380 kg. nituri şi 8 kg. lanţuri; „Schram“ Topleţ: 26.063 bucăţi sape şi 69 tocătoare sfeclă; „Ro­­zinschi“ Ferdinand: 1200 kg. to­poare; „Ciclop“ Galaţi: 33 530 buc. lopeţi şi hârleţe. „Industria Sârmei“ Câmpia Tursai : * sârmă şi bare laminate fier 15,1 tone, sârmă şi bare la­minate oţel 7,9 tone, sârmă şi bare profilat© fier 535,5 tone, sârmă profilată fier 16 tone, sâr­mă profilată oţel 173,1 tone, sâr­mă zincată fier 340,3 tone, legă­turi saci 2,2 tone, super-arc 8,3 tone, arcuri de mobile 23,2 tone, cuie 417,6 tone, agrafe birou 0,6 tone, electrozi de sudură 90,1 tone, blocuri de oțel 95,4 tone. „I. M. D.“ Brăila : fier laminat în colaci 580-700 kg., fier lami­nat pentru șuruburi 8002 kg., fier comercial 314.159 kg., fier beton 237.288 kg., sârmă arsă 24.646 kg., cuie 413.355 kg., şuruburi 5553 kg., nituri 55.779 kg., lanţuri kg. 32.349 şi sârmă trefilată 489.438 kg. întreprinderile „Emil Costines­­cu“ Sinaia : cuie şi ţinte 10.700 kg., cuiele 1675 kg., sârmă 100 kg., textiri 2790 kg., şuruburi nituri 58.204 kg., piese semănători 485 kg., piese tractor 150 kg., piese auto 782 kg. şi piese diferite 660 kg­; „Incasat“ Galaţi: 1600 kg. cuie; „Fichet“: 20 tone de diferite pro­duse; „Cablul Românesc“ Ploeşti: 90.434 kg. diferite cabluri; Uzi­nele de modelat şi emailat Me­diaş: vase emailat© 59.717 kg. şi articole zincate 5103 kg.; „Rose­­nauer“ Mediaş: 57.117 kg. dife­rite produse metalurgice. TECHNICA ŞI VIAŢA Ghiaţa fabricată cu ajutorul razelor solare Vara când eşim din apă în arşiţa soarelui, simţim o răceală: razele soarelui produc o evaporare rapidă a apei de pe noi. Dacă băgăm un deget în eter, răceala pe care o simţim este mai intensă, fiindcă eterul se evaporă aproape brusc. Aceste două exemple ne vor face să înţelegem mai bine realizările savanţilor sovietici în pustiul Uz­­bekistanului. Punctul lor de plecare era următorul: cu cât evaporarea se face mai brusc, cu atât răceala produsă este mai mare, iar pentru ca să se producă o evaporare bruscă, trebue o mare concentrare de căldură. Ei au construit la Taş­­kent o oglindă mare de aproape zece metri în diametru. Razele so­lare reflectate de suprafaţa oglinzii sunt concentrate asupra apei din­­tr’o mică căldare. Căldarea este le­gată de o instalaţie in care apa este pusă la îngheţat. Evaporarea apei din căldare se produce în mod atât de intens, încât apa din instalaţie îngheaţă. Astfel se pot produce cam 500 kgr. de ghiaţă pe zi. Oglinda are un mecanism care urmăreşte soarele în mersul lui a­­parent pe cer, aşa ca să poată func­ţiona toată ziua- Construcţia unei asemenea oglinzi, care trebue să fie extrem de precisă, este foarte dificilă. Tehnicienii sovietici au in­ventat o nouă instalaţie, care înlo­­cueşte oglinda. Ei au construit un fel de schelet de beton, pe care l-au căptuşit cu lame subţiri de sticlă argintată. Datorită acestor noui in- Ivenţii, oamenii din deşerturi vor I avea la dispoziţia lor ghiaţă, —­I ghiaţă fabricată cu ajutorul raze­lor soarelui. (Agerpres). EDITURA DE STAT lansează, in Biblioteca de buzunar No. 56 GUT DE MAUPASSANT Domnişoara Fifi Lei 60 No. 57 COL. VALTEE ROMAN Despre Teom­a Războiului Lei 60 No. 58 RADU BOUREANU Viaţa Spătarului Milescu Lei 75 No. 59 ARMAND SALACROU Nopţile Mâniei Lei 100 No. 60 S. S­AM­ARIAN A doua carte a jucătorului dj şah Lei 120 No. 61 HENRIK IBSEN Femeia Mării Lei 60 No. 62 AUGUST IACOBSON Viaţa în Citadelă Lei 80 Nr. 63 Dr. PAUL FRUTIANU Asigurările socrii©­in U.R.S.S. Lei 50 Dj vânzare la librăriile impotente. Se pot comanda direct la la „Universul’’ trim ţându se costul prin mandat poştal. 9 MAI, ZIUA INDEPENDENTEI NATIONALE (Urmare di­n pag. I-a) 1878, mizeria în care au fost aruncaţi ţăranii prin reefuzii­ nenumărate şi impozite au fost obiectul unei interpelări in Camera Deputaţilor. In 18 ianuarie 1878, deputatul Cer­­nătescu a declarat: ,toate greutăţile răsboiului le-au dus ţăranul român, pe spaţile sale. Deputatul Bagdat arată că ,,din fiecare judeţ au pic­­at câte 2000 cărăuşi ţărani cu căruţe de 2 şi 4 boi; toţi a­­ceşti ţărani au căzut astăzi în cea mai neagră mizerie’’. Iar deputatul Manin declara:­rorile răsboiului le-a suferit acea clasă a poporului român care, neavând nimic, a dat tot ce avea pentru ţară. Ea şi-a dat tot avutul, tot sân­­gele“. Şi atunci, acei care i-au luat poporului totul s-au gân­dit să-i dea şi lui ceva. l-au dat o legendă în care o di­nastie ce era reazemul cel mai puternic al împilării po­porului — a fost prezentată ca principalul factor al câşti­gării independenţei naţionale. Şi pentru a servi această legendă, nu ziua de 9 Mai ci cea de 10 a fost proclama­tă şi a independenţei naţio­nale. Populaţia şi clădirile Municipiului Bucureşti (Urmare di­n pag. I-a) este inferioară chiar mediei pe ţară în mediul urban care este de 3,47 persoane de gospodărie. POPULAŢIA Populaţia totală a Municipiului este de 1.041.807 suflete, după datele recensământului din 1948- In regiunea urbană sunt 886.110 suflete, adică 85,16 din total, iar în regiunea suburbană 155.697 suflete, adică 14,9*/«. Confruntând populaţia din 1948 cu cea din 1941 care a fost de 992.536 suflete şi cu aceia din 1930 (643 430 suflete), calculată pe acelaş teritoriu, găsim un spor de 398.337 suflete sau 61,9°/o faţă de 1930 şi nimai 49.271 suflete sau 5*/o faţă de 1941. Aceasta este explicată prin faptul că afluenţa spre Capitală a populaţiei rurale excedentare sau a streinilor, a­­traşi de ocupaţiuni şi mirajul oraşului, a fost mult încetinită faţă de­ anui de dinainte de 1941. Din 1945 însăşi organele admi­nistrative au împiedicat stabili­rile în Capitală. Pe de altă parte nu trebue înlăturat faptul că în 1941 populaţia Capitalei a fost artificial mărită prin concentră­rile militare şi prezenţa refugia­ţilor care s’au întors la locurile lor. Deasemeni trebue socotite şi pierderile de vieţi cauzate de starea de război. In comparaţie însă cu populaţia Budapestei, Vineri şi char a Varşoviei, popu­laţia Capitalei noastre prezintă un spor. Faţă de primul recensă­mânt din 1859 (121.734 suflete), populaţia Bucureştilor a crescut cu aproape de 10 ori în mai pu­ţin de 100 ani­ Dintre comunele car© alcătuesc regiunea Suburbană a Munici­piului, comunele urbane au o populaţie mai numeroasă decât cele rurale. Griviţa singură (39.917 loc.) întrece cu aproape 17.000 locuitori populaţia tuturor comunelor rurale la un loc- Cea mai mare ■ comună rurală este Popeşti-Leordeni cu 5000 locui­tori. Densitatea populaţiei la 25 ia­nuarie 1948 este de 89 locuitori la ha., adică 8900 locuitori pe kmp., cu 2 persoane mai mult la ha. faţă de 1941 şi cu 30 per­soane la ha­ faţă de 1930- Din­tre sectoare, sectorul II are cea mai mare densitate: 126 persoa­ne la ha, sectorul III fiind acela cu densitatea mai mică: 69 per­soane la ha. Cu privire la distribuţia pe sexe, s-au numărat în 1948 pe întreg teritoriul Municipiului 499.893 bărbaţi şi 541.914 femei, cifre care raportate la totalul general ne dau procentual 48% şi 52%, adică 1081 femei la 100 bărbaţi. Faţă de proporţia pe în­treaga ţară în mediul urban pro­centul bărbaţilor e în minus de 0,6 şi femeile un plus de 0,6­ In 1941 numărul bărbaţilor repre­zenta un procent de 50,4% faţă de al femeilor de 49,6%, dar nu­mărul bărbaţilor era artificial mărit prin concentrările militare. In regiunea urbană femeile a­­ting un procent de 52,5%, iar bărbaţii un procent de 47,5%. Pe grupe de vârstă avem: 80.201 suflete sub 7 ani; 94.314 între 7-14 ani; 613170 între 15- 44 ani; 178.742 între 45-60 ani şi 75.380 suflete de 60 ani şi peste. Majoritatea populaţiei o formea­ză cei dela 15—44 alb­, ceea ce re­prezintă 58,9% din totalul popu­laţiei. , După limba maternă avem 976 180 locuitori sau 93,7% iar 65.615 (6,3%) locuitori de­­ altă limbă maternă. Ca neştiutori de carte de 7 ani şi peste, recensământul din 1948 a dat cifra de 80.396. Dintre a­­ceştia 3/4 se găsesc chiar în re­giunea urbană a Municipiului, restul în suburbane. Procentual, revine 8.4*/­ neştiutori de carte pe întreg Municipiul. Faţă de pro­centul pe ţară al analfabeţilor în mediul urban, procentu pe Capitală este scăzut cu o cincime, iar faţă de 1930 procentul scade cu 18 procente, deci cu aproxi­mativ 1,1% pe an în cei 17 ani scurşi. Bărbaţi neştiutori de car­te sunt în număr de 16.769, pro­cent de 20,9%, iar femei 63.600, procent 79,1%. Şi ceea ce e şi mai ciudat e că procentul femeilor neştiutoare de carne e de 80,2% în mediul urban şi de 75,7%/% în mediul suburban. CLĂDIRILE In Municipiul Bucureşti recen­sământul 1948 a arătat că sunt 113.290 clădiri (87.027 clădiri în mediul urban, adică 76,8% şi 26.263 clădiri în mediul subur­ban adică 23,2%). Sectorul III are cele mai multe clădiri: 34.238. Numărul mediu de clădiri pe sector e de 22.000, iar pe­ cirr­cumscr­ipţii, 2100 clădiri. Dinte® suburbane Griviţa are cel mai mare număr de clădiri, 6.882, iar dintre cele rurale numai Tudor Vladimirescu şi Popeşti-Leordeni totalizează peste 1000 clădiri. Corpurile de casă depășesc nu­mărul clădirilor: ele însumează 148.000 pe tot Municipiul; 96.365 (64,8%) sunt făcute din cărămi­dă, piatră, beton; 50.304 (33,9%) din paiantă sau lemn ,iar 1.943 grupe de case (1,3%) din alte ma­teriale. . Din acest număr de corpuri de casă 60.008 (40,4%) cu apă curen­tă; 54.653 (36,8%)­ au canalizare; 70.317 (47,3%) au electricitate şi numai 6.642 (4,5%) calorifer. In cele 113.290 clădiri ale Mu­nicipiului, au fost găsite 343.019­ apartamente, dintre care sunt locuite numai 311.549 apartamen­te Faţă de 1941, se obsearvă un spor de 13,9%. Folosinţa apartamentelor la numărul de 394.414, 102.063 sunt locuite de proprietari, adică o proporţie de 29,2%, 208.876 sunt locuite de chiriaşi (proporţie 59,8 la sută) şi 38.475 adică 11% sunt locuite de încartiruiţi, cu rechizi­­ţie sau toleraţi. Repartizate la numărul de locuitori, revine , la f­ecare clădire câte 9,2 locuitori, la un apartament 3,3 locuitori, la gospodărie 3,2 locuitori. Din aceste date care — după cum însăşi prefaţa broşurii ne-o arată — sunt provizorii, se poate desprinde destul de clar proble­mele care stau in faţa edililor noştri. Sunt date care, desigur, vor intra în preocupările ziarelor şi ale specialiştilor. Şi trebue să recunoaştem diversitatea acestor probleme strâns legate de o bună gospodărie municipală, mai ales în ceea ce priveşte problema lo­cuinţelor şi a confortului din lo­cuinţe. Fiindcă dacă raportat la numărul de locuitori, numărul locuinţelor­ ar fii suf­cient, o a­­plecare mai amănunţită asupra datelor statistice ne arată că multe din aceste apartamente, mai ales în regiunea suburbană, lasă încă foarte mult de dorit în ceea ce priveşte condiţiunile de higiena. Recensământul ca şi rezulta­tele campaniei an­ti-ex­an­tem­­atice le-au arătat în adevărata lor lu­mină. Grija edililor noştri care au purces la sistematizarea Capita­lei, mai ales la periferie unde târnăcopul a deschis străzi, le-a aliniat şi le-a dat o înfăţişare care place ochiului dar mai ales serveşte sănătatea, va trebui, după aceste date statistice, să a­­tace răul în inima lui.­­Şi ca să încheiem nu putem să nu scoatem în evidenţă folo­sul extraordinar al acestor date statistice, efecte ale recensămân­tului din 1948 date de la care se se pot trage concluzii și merge direct acolo unde cifrele ne a­­rată că nevo­a es­te acută. PREMIILE INSTITUTULUI DE STUDII ROMÂNO - SOVIETIC Pentru a promova studiul a­­profundat, sub toate aspectele, al realizărilor culturii sovietice, precum şi pentru a promova răspândirea cunoştinţelor depre aceste realizări în intelectuali­tatea română, Institutul de stu­dii româno-sovietic a hotărât să creeze premii anuale, ce vor fi decernate celor mai bune lucrări ştiinţifice, din urmatoarele spe­cialităţi : Istoria relaţiilor româno-ruse; Ştiinţa sovietică; Literatura şi şi arta sovietică. Aceste premii vor fi decernate de o «omisiune de personalităţi, numită de Direcţiunea generală a institutului. Numărul premiilor gripale este de 6 şi anume: pentru fiecare dip cele trei specialităţi mai sus enu­­mărate câte un premiu I de cei 30 t one şi un premiu II de 15.000 Lucrările prezentate în vede­rea premierii pot fi manuscrise sau tipărite în primele patru luni ale anului 1948. L­ucrările vor depune cel mai târziu la data de 15 Mai 1948, la secretariatul general al Insti­hriu'ui de studii româno-Sovietic din Calea Victoriei 141. . Lucrările vor fi: prezentări sintetice originale sau contribu­ţii personale pe temele susmen­ţionate. Vor avea bibliografie completă şi vor fi redactate în forma lor definitivă, în trei e­­xemplare. Lucrările vor trebui să cuprindă cel puţin cinci coaie tipărite. Institutul se obligă a ti­pări lucrările­ premiate, men­­ţinându-se drepturile de autor. Premiile se vor decerna în luna Iunie, cu ocazie aniversării inaugurări Institutului. RELAŢIILE NOASTRE FINANCIARE CU APUSUL, IN TRECUT (Urmare di­n pag. I-a) ca să devie rentabil, a impus­­ pieţei interne preţuri exage­rate, graţie monopolului creat la adăpostul regimului protec­ţionist vamal. Şi ca aservirea noastră eco­nomică să fie completă, politi­ca economică a guvernelor tre­buia să concorde cu interesele trusturilor străine, orice mă­sură care le-ar fi contrazis dând naştere la intervenţii şi proteste din partea statelor ca­pitaliste.Dar nici economia publică n’a "parcurs un drum mai bun, pentru că şi ea ajunsese în sub­ordinele capitalismului apu­sean, odată cu primele împru­muturi externe contractate. Cum s’au­­realizat aceste îm­prumuturi? Din sumele nomi­nal contractate, statul primea efectiv cam 2 treimi, în schimb era ținut să restitue de 3 ori mai mult. Ex.: din primul îm­prumut extern de 916­ 000 lire st. contractat în 1864, statul a primit numai 679.244 lire (74*­*) dar a plătit pentru stingerea lui 1­864.161 lire st., adică de 3 ori suma primită Din împrumutul de stabili­zare din 1929 n’a primit decât 86,7% (87.322.472 doi- în loc de 100-740.758), restul reprezen­tând­ diferențe de curs, comi­sioane, taxe şi cheltuieli. Pen­tru stingerea acestui împru­mut, cu o dobândă reală de 8,1%, Statul român urma să plătească în 30 de ani 268­2 milioane dolari, adică mai mult de 3 ori suma primită­ La îm­prumutul desvoltării din 1931, suma de restituit s’ar fi ri­­dicat la aproape de 4 ori suma primită­ Dar nu trebue să uităm că la aceste condiţiuni oneroase s’a adăugat povara unor grase concesiuni (chibriturile, tele­foanele, construirea şoselii Buc."Braşov) plus gajarea ve­niturilor din monopolurile Sta­tului, plus acceptarea iuţelii şi controlul străin la B­N R şi C F R. In aceste condiţiuni grele care însemnau nu numai im­­portante jertfe materiale pen­tru ţară, dar şi jertfirea inde­pendenţei şi suveranităţii ei naţionale, aceste împrumuturi au fost îndreptate spre inves­tiţii neproductive, acoperind cheltuieli bugetare, deficite pe trecut, plata cuponului extern, a legaţiilor şi misiunilor în străinătate, etc. Astfel, 80% din împrumuturile contractate de statul român în perioada 1864—1932 s’au irosit numai în astfel de întrebuinţări. împrumutul de stabilizare din 1929 a servit, pentru 43,5% din suma încasată efec­­tiv, la acoperirea deficitelor bugetare şi la formarea unei masse­­de manevră la dispozi­ţia diferitelor speculaţii. Ultimele 3 împrumuturi după stabilizarea din 1929 au fost contractate pentru satis­­facerea nevoilor financiare ale­­ Statului, plata furnizorilor, etc. In scurt, împrumuturile con­tractate, fără să fi salvat sta­bilitatea mandatei, fără să fi ajutat la asanarea economică şi financiară a ţării, ne-au în­­glodat şi mai adânc în datorii, au sporit dificultăţile Statului şi ne-au dus la pierderea Inde­pendenţei noastre economice şi politice, ne-au antrenat în cele din urmă în aventura războiu­lui alături de hitlerişti, cu tot cortegiul nou de dezastre şi suferinţi. In contrast cu această con­cepţie şi cu această practică în contractarea şi valorificarea relaţiilor financiare dintre State, ţara şi poporul nostru au cunoscut dela 1945 încoace sensul just şi ideal care trebue atribuit relaţiunilor economi­ce şi financiare, cum şi bazele­­ practice în care ele se cer reab­ilizate, graţie acordurilor ro­­mâno-sovietice, caracterizate prin spiritul de reală colabo­rare, de egalitate şi perfectă mutualitate, cu respectarea independenţei şi suveranităţii statelor contractante. Despre acest capitol însă ne vom ocupa în articolul ur­­mător. PRODUCŢIA ENGLEZĂ DE CĂRBUNI IN SCĂDERE Londra, 6 (Rador). — Ziarul „News Chronicle” anunţă că în­­ urma grevelor şi absenţelor din ce­­ în ce mai frecvente ale muncito­rilor, producţia britanică de cărbuni din această săptămână a scăzut foarte mult. Producţia acestei săp­tămâni a atins de abea 4.223.000 bue, adica cu 50.­Ofi­ter, mai pu­țin decit săptămâna precedentă. DATORITĂ ELANULUI TINERETULUI VOLUNTAR (Urmare din pag. I-a) In preajjma zilei de 1 Mai, er au desfăşurat pe şantierul Bumbeşti- Livezeni nenumărate întreceri în muncă, brigadierii angajându-se să termine de urgenţă anumite lucrări importante, care determi­nau progresul viitor al şantieru­lui. Unul din aceste angajamente — terminarea podului Similoi, pentru aprovizion­area directă cu materiale a tunelului Lespezi, una dintre cele mai grele lucrări din Valea Jiului — a fost respec­tat cu sfinţenie. De altfel, podul Similoi e prima lucrare de pe a­­cest şantier terminată cu briga­dieri. Au fost cazuri când brigadierii n’au vrut să părăsească şantierul timp de vreo 36 ore ca să urgen­teze lucrările. Elanul acesta al tineretului vo­luntar are o înrâurire excepţio­nală asupra personalului salariat, care se antrenează şi pr­in noul ritm al muncii. Inginerii şi tehni­cienii sunt foarte mulţumiţi de felul cum se desfăşoară lucrările şi încântaţi de puterea de muncă şi de entuziasmul brigadierilor. SPRIJINUL ACORDAT DE ORGANIZAŢIILE OBŞTEŞTI Organizaţiile obşteşti şi de par­tid din judeţele de origine ale brigadierilor acordă tot sprijinul lor şantierului, trimiţând, de săr­bătorile Paştilor, numeroase da­ruri. Judeţeană P.M.R. Gorj şi orga­nizaţia din bazinul carbonifer al Jiului trimit în fiecare Duminică pe şantier echipe de croitori, ciz­mari şi frizeri, precum şi echipe culturale. De asemeni, ele au tri­mis de Paşti cozonaci, ouă, încăl­ţăminte, haine şi rufărie. Printre judeţele din Oltenia, care au trimis daruri în Valea Jiului, trebue pomenit judeţul Gorj, car© a dat 55.000 ouă. Crucea Roşie îşi face cu cinste datoria pe acest important şan­tier. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Printre greutăţile ce se întâm­pină pe şantierul „Gh. Gheorghiu- Dej”, trebue menţionată starea deplorabilă, in care se află şo­seaua­ naţională Tg.-Jiu—­Petro­şani, singura arteră pe care se fac transporturile de materiale şi alimente, întrucât repararea grabnică a acestei şosele condiţi­onează bunul mers al lucrărilor, direcţia generală a drumurilor s’a obligat prin act oficial,­ în­tocmit pe la mijlocul lunii A­pri­­lie, să facă cele necesare în a­­cest scop, până la 10 Mai. Dar, în ciuda acestui angajament, di­recţia generală a drumurilor n’a trimis decât două, conoasaare de­fecte, care nu pot fi utilizate. De asemeni, ministerul sănătă­ţii nu pune la dispoziţia şantie­rului toate medicamentele nece­sare, de unele din ele simţindu-şi mare lipsă­ LUCRĂRILE TEHNICE CELE MAI GRELE Printre lucrările cele mai grele ce urmează să fie executate pe noua linie ferată, unele sunt foarte dificile și pun conducăto­rilor tehnici probleme greu de deslegat. Așa, de pildă, tunelul ,,Draga­­lina”, în lungime de 90 m­, se sapă intr'o stâncă foarte dură, cu presiuni puternice, fiind intr’un teren aluvionar. Abandonat in 1943, din care cauză, o parte din galerii s’au prăbuşit, el reprezin­tă astăzi o lucrare foarte grea­­mai ales la intrare, unde terenul de fundaţie se află la o adânci­me de 10 m, sub nivelul platfor­­mei, astfel că fundaţiile vor tre­bui să fie de un tip special. Tunelele , Murga Mare”, in lun­­gime de circa 500 m , cel mai lung de pe linie, ,,Piciorul rin­gului” (394 m.)şi Palatuşt© trec prin porţiuni de stâncă excepţio­nal de dură, cu presiuni mari şi cu porţiuni cu apă şi sunt,, de a­­crea, printre cele mai grive,­­ Tunelul ,,Lespezi”, în lungi­me de 294 m, traversează o stâncă dură, iar două inele ale lui taie o vale umplută cu teren aluvionar cu presta­nt foarte mari, unde minerii si tinerii bri­gadieri lucrează intr‘0 permanen­tă ploaie torenţială. In an­ sector, la Fabian, tera­­sapientul se construeşte in stân­că, într’un teren foarte abrupt, unde lucrătorii ajung făcând un adevărat alpinism şi lucrează fiind legaţi cu funii. Acolo, p© o porţiune de 900 m urmează să se execute circa 60.000 m­c. de terasamente, o cifră record până şi la liniile de munte. Totuşi, elanul neîntrecut şi spi­ritul rar de sacrificiu al tineretu­lui şi al mâinii de lucru plătită, antrenată de el,­birtie toate greu­­tăţile şi lucrările progresează me­­reu, într’un ritm din ce in ce mai viu. publicaţie: „Se aduce la cunoştinţa generală ca in ziua de 13 Mai ms, orele 17 ce va ţine la sediul Casei de Asi­­­gurări Sociale Nr. 1, din B-dul Filantropia 37, tratare prin bună învoială pentru procurarea a 10 (zece) butoaie de fier a cât© 200 litri, necesare păstrării alecolu­lu repartizat de M.A.T., farma­ciha. Casei noastre. Tratarea se va ţine în amortiu­­ni]e L.C.P, apucată in Asigurările Sociale, ConoMemnri.tivea" 'depune o garan­ţie de 5-« din valoarea furnituri în num­erar sau efecte publice consejirniate de Casa de Depuneri Si .Consemnaţiuni fără de care nici un concurent nu va fi primit la şedinţă. Orice alt© relationi se pot lua dela Serviciul Ad-tiv, in orice zi de lucru între orele 8—13 a. m DIRECȚIUNEA. Nr. 743” 4­4 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦şşşşşşş 44»4 ♦ 1­­ «.. la CAPITOL! AZI MATINEU dela ora fl c?f r

Next