Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)
1948-05-08 / nr. 104
DEPUSE FAM ACTE SPRIJINITOARE, NU POT FI LUATE ! CONSIDERAŢIE Casa I.O.V.R. Comisiunea Superioară de Contestaţii comunică: Având în vedere că contestaţie depuse până în prezent de către lumea I.O.V.R. în legătură cu plata pensiilor pe luna Aprilie a. c„ nu au fost însoţite de niciun act sprijinitor al acestora şi deci Comisiunea superioară de contestaţii nu are la dispoziţie actele necesare pentru judecarea contestaţiilor, Casa I. .O. V. R. aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarele: Conform deciziei Comisiei Ministeriale de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară Nr. 227 publicată în Monitorul Oficial Nr. 91 din 17 Aprilie 1948, in vederea judecării contestaţiilor ce se vor depune la Administraţiile Financiare sau la circumscripţiile de poliţie pentru cei din oraşe, iar pentru cei din comunele rurale la percepţiile fiscale res- pective, petiţionarii vor depune odată cu contestaţiile şi toate actele cu care-şi sprijină contestaţia, ele fiind eliberate de autorităţi de stat competente. Actele vor viza situaţia existentă la 1 Ianuarie pentru cei dela sate şi 4 Aprilie 1948 pentru cei dela oraşe. Contestaţiile depuse până In prezent fără acte sprijinitoare nu pot fi luate in considerare de comisiune, deci eie trebuesc depuse din nou, tot in locurile, unde au fost depuse iniţial, împreună cu actele respective. SOSIREA PARTICIPANŢILOR LA CEA DE A TRPA SESIUNE | CONTESTAŢIILE LUMEI. C. V. H1 MAI 1948 LA MOSCOVA A COMITETULUI EXECUTIV AL UNIUNI ITERAŢIONILE A STUDENŢILOR Agerpres. —eri, joi, la orele 16,30, au sosit în Capitală participanţii la cea de a treia sesiune Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Au sosit următorii studenţi: Ioza Grohman-Cehoslovacia, preşedintele U. R. S., Tamara Erşeva, Anatoli Pankratov, Valentin Vdovine şi Vladimir Poliektov-U. R. S. S, Stanislav Poniazek, Jerzy Wittim-Polonia, Croll Jeronim-Cehoslovacia, Vinle Bakaya-India, Peter Chien- China, Roland Audeoud-Elveţia, Derek Sister, Mevis Campbell şi Thomas Madden-Anglia, Ile Magnussen-Danemarca, membrii ai Comitetului Executiv al U. I. S. Studenţii bucureşteni, în frunte cu Mircea Maliţa, preşedinte al U. N. S. R., Valeriu Mironescu, secretar general al U. N. S. R. şi membrii Comitetului Executiv al U. N. S. R., au făcut oaspeţilor o călduroasă primire. D. Mircea Maliţa, preşedintele U. N. S. R., a rostit cuvântul de bun venit, exprimându-şi speranţa în reuşita lucrărilor celei de a treia sesiuni a Comitetului Executiv din U. I. S. A răspuns d. Ioza Grohman, preşedintele U. I. S., care şi-a arătat bucuria de a veni pentru a treia oară în ţara noastră şi asigurând pe studenţi, în numele participanţilor, că va face tot posibilul pentru ca această sesiune să aibă succesul dorit. In aclamaţiile miilor de studenţi, oaspeţii s’au îndreptat apoi spre Institutul Surorilor de Ocrotire de la Colentina, unde vor fi găzduiţi. Primirea studenţilor străini In Gara de Nord EXPLICAREA INFRACŢIUNILOR AMNISTIATE de PETRE IONESCU Procuror la Trib. Ilfov Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a emis un Decret-Lege, purtând ,Nr. 12, publicat în Monitorul Oficial Nr. 100 din 29 Aprilie 1948, prin care se amnistiază următoarele infracţiuni încordate sau săvârşite (în curs de cercetare deci sau definitiv judecate) până in ziua de 28 Aprilie 1948 inclusiv. De această măsură de clemenţă se bucură infracţiunile mai jos notate: 1) infracţiuni din codul penal. Ei au amnistiat infracţiunile cari ar fi fost în legătură ce vechea formă monarhică (art. 204-208 inch), neglijenţa în funcţiuni (art 202), darea de mită (art. 250), ultraj simplu (art. 253), denunţarea calomnioasă (art. 269 şi 270), nedenunţare culpabilă (art 271), arestare ilegală (art. 272), tare ilegală a arestării (art. 273), agravante la art. 272 și 273 (art 274), tolerarea arestării ilegale (art. 275), internare ilegală (art. 276) jurământ fals (282) , tăinuire de bunuri (art. 283), favorizare a infractorului (art. 284), agravanta din art. 284 (art. 285), favorizare a infractorului prin emietenia denunţării (art. 286), infracţiunile de la art. 283-286 inclusiv beneficază când iau de obiect bunuri său persoane în legătură cu infracţiunile amnistiate; împotrivire simplă la hotărâre judecătorească (art. 299 al X), bigamie (art. 443), celebrarea unei a doua căsătorii de preot sau primar (art. 444). Omor fără voie din nedibăcie, nesocotinţă, din nebăgare de seamă sau din nepărirea legilor şi regulamentelor, sau cel comis de şofer sau de conducătorul unui vehicul,dar fără a fi în stare de beţie voluntară (art. 467 al 1 şi 2), vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii (art. 471), vătămare gravă a integrităţii corporale şi a sănătăţii (art. 472), vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii prin imprudenţă (art. 478), ameninţarea (art. 494), violarea de domiciliu (art. 496), calomnia contra vieţii publice «sau profesionale (art. 507), calomnia contra vieţii private (art. 508), calomnia calificată (art. 509), defăimarea (art. 510), defăimarea memoriei defunctului (art. 511), furtul simplu (art. 524), furtul calificat comis într’un local consacrat unui cult recunoscut de Stat, asupra vreunui obiect consacrat cultului sau destinat unui scop pios sau caritabil (art. 525 p. 1 lit. a), într’un cimitir, asupra unui obiect consacrat cultului ,morților, sau aflat pe cadavru (art. 525 p. 1 lt. b), furtul comis pe câmp, pe apa, în parcuri sau în pădure asupra păsărilor, animalelor, recoltelor, produselor strânse, tăiate sau nu, ori uneltelor (art. 525 p. 1 lit. c), furtul comis prin escaladarea zidurilor sau îngrădirilor (art. 525 p. 3 lit. a), furtul comis de două sau mai multe persoane (art 525 p. 4 lit c), furtul comis de către o persoană care este în serviciu, asupra lucrurilor patronului sau ale familiei lui, sau ale altor persoane, de care numai calitatea sa i-a permis să se apropie (art. 525 p 5 Lit. c), furtul săvârșit între rude (art. 526), furtul comis de un coproprietar (art 527) aiuzul de încredere (art 537), inşelăciune în convenţii (art. 551 , strămutarea de hotare (art.556) desfiinţarea semnelor de hohn (art. 557), tulburarea posesiei (art. 558), degradarea lucrului altuia (art. 559). 2) infracţiuni din codul justiţiei militare. S-au amnistiat următoarele: ofensa sau insulta in afara de serviciu (art. 514 al. 2) părăsirea postului de santinela sau vedetă (în marină) când pedeapsa este dala 6 luni la 2 ani (art. 521 p. 3), părăsirea pastiug1il mu comenzii când pedeapsa este dela 2 luni la un an (art. 522 p. 3), adormirea în post când pedeapsa este data 2 și 6 luni la 2 ani (art. 523 p. 2 și 3), nepresentarea la post in caz de alarmă (ar. 524), călcarea de consemn (art. 532), întrebuințarea în folos personal a bunurilor armatei — anirnal®, vehicule, ateliere, (art. 539), aplicarea de pedepse neregulamentare (art. 540), nesupunerea la chemare în timp de pace (art. 543 al. 1), dezertarea în ţară în timp de pace (art. 546 al. 1), dezertarea în timp de război, mobilizare sau stare de asediu comise până la 30 Dec. 1947, cu excepţia celor din armele jandarmeriei şi grănicerilor (art. 549 p. 1 şi 2), risipirea sau degradarea de efecte (art. 560), dtarea ca amanet a efectelor militare (art. 561), distrugerea din neglijenţă sau nedibăcie a efectelor militare (art. 566), abaterile relative la pregătirea mobilizării (art. 570), insulta santinelei (art. 573), deţinerea de arme (576), şi o serie de infracţiuni speciale marinei militare (art. 581 p. 1, 2, 4 şi 5; 582 p. 2 şi 3; 583 p. 2; 584, 586 p. 1 şi 2; 587 şi 612). 3) Infracţiuni derivând din legi speciale. Iată legile speciale ale căror delicte au fost stinse prin amnistie: A) Codul Silvic şi anume: tăierea, scoaterea din rădăcini sau ridicarea de arbori din păduri fără drept (art. 60), păşunarea fără drept a vitelor în păduri şi poeme (art. 64), comise de cei cari deţin cal mult 5 ha. teren arabiil la data publicării legii (29 Aprilie 1948), au ca unică ocupa-ţiuine plugăria şi nu sunt recidivvişti. B) Legea Chiriilor, nr. 330 din 4 Mai 1946 şi anume: ascunderea aceevărutuilui preţ al subînchirierii (art. 25 p. 3), nelocuirea efectivă a casei golită prin evacuare (art. 25 p. 4), tulburarea folosinţei celui subrogat (art. 25 p. 5), tulburarea folosinţei împărţite (art. 25 p. 8), tulburarea paşnicei folosinţei a locatarilor (art. 25 p. 7), neplata cotei de contribuţiuni comune (art. 25 p. 8), tulburarea folosinţei comisă de intendenţi şi administratori (art. 25 p. 9). C) Legea uleiurilor vegetale (OFAUL) nr. 162 din 1 Martie 1941, pentru infracţiunile comise de deţnătorii a maximum 5 ha. teren arabil la 29 Aprilie 1948. D) Legea produselor de pielărie (ORAP) nr. 918 din 22 Dec. 1942, când infracţiunile au fost comisa de producători agricoli, deţinători a cel mult 5 ha. teren arabil la 29 Aprilie 1948. E) Legea lânei şi furdalelor, nr. 353 din 4 Iunie 1943, când infracţiunile au fost comise de producători agricoli, proprietari a cel mult 50 di la data de 29 Aprilie 1948. F) Legea bumbacului, inului şi cânepei, nr. 599 din 10 Sept. 1943, când infracţiunile au fost comise de producători de bumbac, fuior sau cărţi de in, deţinători a cel mult 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. G) Legea produselor agricole, nr. 565 din 16 Iulie 1945, când infracţiunile au fost comise de producători agricoli, deţinători a cel mult 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. H) Legea circulaţiei produselor agricole, nr. 251 din 15 Iulie 1947, când infracţiunile au fost comise de producători agricoli, deţinători a cel mult 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. Se mai amnistiază şi infracţiunile din următoarele legi speciale: legea repausului duminical, legea păşunilor anunale, legea pentru protecţia animalelor, legea proprietăţii literare şi artistice, legea pregătirii profesionale şi exercitării meseriilor, legea pescuitului, legea pescuitului in apele de munte şi legea pentru aplicarea sistemului metric. Condiţiuni pentru a beneficia de amnistie. Dispoziţiunile de clemenţă nu se aplică: 1) celor cari au mai beneficat de o amnistie înainte de 28 Febr. 1948 (actele din dosar), 2) criminalilor de răsboiu (tabel Min. Justiţiei), 3) celor condamnaţi definitiv pentru rebeliunea din Ianuarie 1941 (cazier) şi 4) celor cari au săvârşit crime sau delicte contra siguranţei exterioare şi interioare a Statului (înaltă trădare, spionaj, compromitere a intereselor de Stat, ostilitate contra Statului, neglijenţă faţă de siguranţa Statului, defetism, compromitere a aprovizionărilor, fraudă in furnituri publice, uneltiri contra ordine sociale, răsvrătire, insurecţie armată, uzurpare militară, uzurpare politică, împiedicare a organizării armatei, ofensa naţiunii, ofensă a simbolului naţional, coa- Liţiune a funcţionarilor contra siguranţei Statului, instigare antivilitară, cei cari au comis Infracţiuni contra şefilor statelor străine, a reprezentanţilor şi a simbolurilor acelor state, contra siguranţei statelor străine, dreptului păcii şi bunelor relaţiuni internaţionale. Efectele amnistiei. Infracţiunea se consideră ca inexistentă, deci nu poate fi vorba de recidivă, iar în cazier se operează radierea condamnării. Amnistia foloseşte tuturor participanţilor la săvârşirea infracţiunii ca: autori, complici, instigatori, tăinuitori şi favorizatori, stingând deopotrivă pedepsele suplimentare şi accesorii (degradarea civică şi interdicţia) ?" derăderile din drepturi. Amnistia nu stinge consecinţele civile ale infractunii. Instanţa penală se zsată va continua, la cererea părţii interesate, judecarea pretenţiunilor civile, în aceleaş condiţiuni în care ,'ar fi judecat acţiunea penală. Tpir Mior" CORESPONDENTE „PAR AVION" CU ŢĂRILE STRĂINE -Direcţiunea generală P. T. T. lei, Anglia 16 lei, Olanda 16 lei din ministerul comunicaţiilor , Elveţia 16lei, Danemarca 20 lei’ face cunoscut că la toate oficile din ţară se primesc corespondenţe-avion, percepându-se, pe lângă taxele obişnuite, o suprataxă aeriană. Dăm mai jos lista ţărilor pentru care ea admit corespondenţe-avion, precum şi suprataxă aeriană indicată pentru fiecare ţară în parte : România 3 lei, Iugoslavia 3 lei, Ungaria 5 lei Cehoslovacia 8 lei, Polonia 11 lei, U. R. S. S. 12 lei, Franța 13 lei,_Belgia__15 Norvegia 22 lei. Suedia 23 lei, Egipt 39 lei, Palestina 42 lei. Siria 44 lei. Statele Unite. 51 Iei, Canada 51 lei. Mexic 60 lei. Venezuela 68 Iei, Brazilia 74 lei, Paraguay 74 lei. India 76 lei. Haiti 83 lei, Africa de Sud 86 lei, Uruguay 86 lei, Argentina 87 lei, Australia 128 lei. Bolivia 138 lei. Noua Zelandă 150 lei, China 158 lei. Peru 190 lei. Equator 251 lei. Columbia 279 MUZEUL MUNICIPIULUI de poet G ORRESCU Deschiderea sau, mai de grabă, redeschiderea muzeului Municipiu- iului, s’a făcut în ziua de 25 Apri- ci’ lie. Bombardat, stricat, într’o stare ca lamentabilă ieşit din război, musc zeul a îmbrăcat o haină nouă şi,re sub îngrijirea unui reprezentant al pr primăriei şi a lui Marius Bunegreu, a redevenit un muzeu foarte el interesant, luminos, pus în valoare ce pentru cei care se interesează la tond de artele plastice. Mărturisesc că, personal, nu mi nu se pare forma cea mai potrivită a di unui muzeu „municipal”. Aşa cum re este acum, el nu se deosibeşte cu ei nimic de celelalte muzee de artă ca de la noi. L-aş vedea, mai de grabă, lor ca urmărind un cu totul alt scop: nu acela de a prezenta bucureştenire lor toate documentele ,privitoare la cu istoria oraşului lor. Şi, dacă acele documente apar sub o formă arexistică, cu atât mai bine. Cam aşa cu este muzeul Loghin, cam aşa eram muzeul dela primăria din Viena. în Cine l-a organizat însă la noi n’a cu avut acest punct de vedere. Să-l to luăm deci cum ne apare. eh Localul, reparat, curat, elegant, chiar, nu e din cele mai potrivite re pentru un muzeu. Dar care localii la noi este potrivit pentru un mucu zeu, începând cu cel mai absurd dintre ele, cel zidit tocmai ca să pi fie muzeu, cel naţional, dela Şosea. nc Colecţiile sunt însă interesante, am mai ales de când s’au adăugat ce- lor vechi tablourile provenite de la clubul Tinerimei, printre care sunt câteva de Grigorescu şi Andree-seu, din cele mai valoroase. Valoroase de asemenea cele străine, provenind din colecţia Movilă, îngrijite, adică curăţite cu prudenţă, ele ar putea constitui un grup, din cele mai atrăgătoare pentru amatorii de artă. N’au fost însă studiate și este natural să fie astfel, când ne aducem aminte de cine au fost directorii acestei galerii până acum. Nu numai nu s’au pus nume, atunci când s’ar fi putut pune, în josul lor, cu oarecare probabilitate, dar nici măcar școala sau epoca căreia opera aparţine nu e indicată cu preciziune. Primăria ar putea numi doi,, trei experţi, pe care să-i însărcineze cu studierea acestor lucrări. Cu o mică sumă s’ar putea ajunge ca în locul indicaţiei „autor nescunoscut” să fie pus un nume de pictor, care ar putea fi, cum cred, chiar cel al lui Rembrandt sau1. B. Tiepolo, ceeace ar mări valoarea colecţiei considerabil şi ar justifica cu prisosinţă banii cheltuiţi cu comisia de identificare. Odată mai mult trebue să deplâng lipsa unei reviste de artă la noi, unde s’ar putea discuta ase MATERIALE Șl AUTOVEHICULE PRIMITE TM7 TLA rP A FITAT TT T2 Q Q Până la 1 AprilH a. c Regim de transporturi cu autovehicul,. (R. A.T.A.) a primit tLn TJ.R.S.S. următoarele cantităţi de materiale şi autovehicule mai importante : 926 autovehicule marca Ziss s' Gaz ; 767 cauciucuri împreună cu camerele respective ; 1/ 884 bucăţi piese d. schimb, 4.060 kg, feredou necesare saboţilor de frână. Calitt'ifcăţîle de materiale sosite de TJRSS au permis RATE-i să-şi refacă parcul de autovehicule distrus de război«' ,dându-i posibilitate să satisfacă din ce în ce mai leji» nevoile de transport cu călători şi mărfuri şi să înlăture specula, şi nesiguranţa transporturilor rutiere. PENICILINA SE VA DISTRIBUI NUMAI PRIN SPITALE Ministerul sănătăţii comunică: Pentru a evita aglomeraţiile de public, care solicită aprobări de penicilină, precum şi pentru a avea garanţia unei judicioase distribuţii şi folosinţe a acestui medicament, cu începere de la 1 Mai crt., cantitatea de penicilină destinată pentru Bucureşti, a fost repartizată de ministerul sănătăţii următoarelor spitale: Filantropia, Colţea, Brâncovenesc, Colentina, de Copii, Cantacuriste, Ilie Pinti, fie, Caritas , Noua Maternitate, Spitaliul Central de boli mintale şi Spit, de urgenţă. Penicilina se va distribui de la caz la caz, numai pentru bolnavii internaţi sau care se vor interna în acest scop şi numai pentru maladiile in care penicilina este absolut indicată. TARIFUL NOUILOR ABONAMENTE PE C. F. R. In urma nouilor tarife reduse, ce au intrat în vigoare dela 1 Mai, a. c. direcţia generală cfr. a fixat după cum urmează tariful abonamentelor lunare: Pentru şcolari şi studenţi: Dela 1-10 km. 429 lei cl. II-a şi 283 cl. III-a; dela 11-20 km. lei 753 şi 509; dela 21-30 km. lei 1064 şi 715; dela 31-40 km. 1389 şi 918; dela 41-50 km. lei 1679 şi 1124; dela 51-60 km. 1990 şi 1318; dela 61-70 km. lei 2303 şi 1610; dela 71-80 km. lei 2616 şi 1715; dela 81-90 km. lei 2928 şi 1920; dela 91-100 km. 3240 şi 2124; dela 101-110 km. lei 3552 şi 2329; dela 111-120 km. 3865 și 2535, dela 121-130 km. lei 4157 și 2738. Pentru lucrătorii uzinelor și stabilimentelor industriale tariful abonamentelor săptămânale sunt fixate la: Dela 1-10 km. lei 56 cl. IlI-a, dela 11-20 km. lei 78, dela 21-30 km. lei 123, dela 31-40 km. lei 188, dela 41-50 km. lei 204, dela 51-60 km. lei 226, dala 61-70 km. If I 270, dela 71-80 km. lei 316. Pentru băi, la cl. IlI-a pentru 10 zile şi 15 zile: Dala 1-10 km. lei 285 şi 429, dela 11-15 km. lei371 şi 557, dela 16-20 km. lei 457 şi 686, dela 21-25 km. lei 544 şi 815, dela 26-30 km. lei 715 şi 1074, dela 31-35 km. lei 801 și 1204, dela 36-40 km. lei 818 și 1333. Aceste tarife sunt calculate pentru trenurile de persoane. —————■■!■ „■ ■ n Ii It______1.„ Protestul femeilor din câmpul artei împotriva inndamnării r-n Hi RftaiP. Kitsikis Agerpres 6. — Femeile din câmpul artei au trimis d-lui Sofuris următoarea telegramă de protest, împotriva condamnării pe nedrept a d-nei Beate Kisikis: Fermrile creatoare de artă — muzicante, interprete, şi pedagoge — artistele din toate teatrele, femeile din organizaţiile de cinematograf — ziaristele şi funcţionarele din Ministerul Artei şi Informaţiilor, protestăm cu indignare împotriva deţinerii şi condamnării ilegale a d-nei Beate Kitsikis. Ne asociem cu femeile din lumea întreagă, pentru a cere cu toată energia, eliberarea ei. Colectivul femeilor din aventurile Profesorului Genius de GEORGE VOINESCU ine ochește mai bine. MANIFESTAŢIA MUNCITORILOR CARE SAU DISTINS IN MDVA După ce s’a terminat parada trupelor garnizoanei din Moscova şi după ce orchestra militară a părăsit Piaţa Roşie, dela Muzeul, de istorie a început să înainteze spre Mauzoleul lui Lenin prima coloană de manifestanţi, formată din cei mai buni stahanovişti ai întreprinderilor din Moscova. Cei din faţă purtau steagul sovietului din Moscova, de care era fixat Ordinul Lenin — decoraţia muncitorilor care s’au distins în muncă. Coloana, formată din cei mei buni oameni ai capitalei, personifică parcă tot acest colectiv de mii de muncitori şi funcţionari, ingineri şi tehnicieni, savanţi şi artişti, care prin munca lor cinstită au adus faimă capitalei. Cu mult înainte de sărbătoare, în secţiuni şi brigăzi, în uzine şi fabrici, la instituţii şi căi ferate a început întrecerea socialistă de 1 Mai. Muncitorii îşi luau obligaţia de a atinge mari coeficienţi de producţie până la sărbătoarea de 1 Mai. Şi iată-i acuma pe constructori şi textilişti, pe muncitorii din industria metalurgică, alimentară, de încălţăminte, pe constructorii de maştei unelte, pe miile demuncitori şi muncitoare din diferitele întreprinderi, demonstrând în faţa conducătorilor partidului şi guvernului,în faţa întregului popor sovietic succesele lor de muncii. Aportul lor la economia naţională a ţării este foarte variat şi multilateral. Despre aceasta vorbesc placardele şi graficele. In limba cifrelor ele povestesc despre succesele de muncă al moscoviţilor. Iată înaintând coloana de muncitori din raionul Stalin. Toate întreprinderile din acest raion au îndeplinit până la 23 Aprilie planul de patru luni. 16 din ele au îndeplinit până la 1 Mai , anul de 5 luni, in fruntea coloanei sumit muncitorii uzinei pemtru construcţia de maşini. In urma lor vin muncitorii uztocii de becuri purtând imense becuri de diferite culori. In rân- durile lor se găseşte şi Valentina Orisanova, conducătoarea unei brigăzi de finer, muncitori care au dat 30 mii de lămpi de radio peste plen. Urmează muncitorii uzinei de automobile „Stalin”, care au venit la sărbătoare cu mari succese în producţie. Ei au ajuns să producă în joasă noul tip de camioane de 4 tone „ZIS-150” şi au realizat în primul trimestru al anului 1948 un câştig de 11 milioane ruble. Pentru munca ei bună, uzina a primit în luna Martie pentru a 56-a oară steagul roşu acordat de consiliul de miniştri al U.R.S.S Iată trecând, în faţa tribunei, coloana imensă a muncitorilor de la uzina „Triphgomala manufactura” — cea mai veche întreprindere din Capitală. Pe un mare panou se vede cifra victoriei lor. Până la 1 Mai ei au dat zeci de mii de metri de țesături peste plan. Muncitoarele de la fabrica de tors, au îndeplinit înainte de termen planul de patru luni, de aceea ele merg astăzi în fruntea colectivului lor. După ele urmează muncitorii şi muncitoarele de la ţesătorii, care in cinstea sărbătorii au dat 100 mii de metri de ţesături peste poen. In rândul stahanoviştii ar merge şi Arma Iii ceva, cea mai bătrână ţesătoare, care de 45 de ani lucrează la uzină. Mândrii trec prin Piaţa Roşie muncitorii uzinei metalurgice „Ciocanul şi secera”. In fruntea coloanei merg muncitorii secţiunii de cuptoare Martin,care au câştigat întrecerea socialistă de 1 Mai în uzină, laminarii au îndeplinit şi ei înainte de termen programul de 4 luni. Intre metelurgişti merge şi cunoscutul meşter Ovchimnicov, care a îndeplinit planul pe linia Aprilie cu 300''. Din toate străzile vin coloane de muncitori spre Piaţa Roşie. Se pare că coloanele de manifestanţi nu se termină. Defilează sportivi, savanţi, artişti Deasupra coloanei savanţilor şi membrilor Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. se văd portretele lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, a savanţilor care au creat o taină nemuritoare ştiinţei ruseşti — Lomonosov, Mendellev, Karainski etc. Defilează muncitorii fabricei de încălţăminte ..Comuna din P aris” , muncitorii uzinei ,.LuP do P. KOSHSI -3 500 de muncitori stahanovişti ai acestei uzine au fost decoraşi cu diferite ordine şi medalii,. Urmează constructorii de maşini unelte ai celei mai mari uzine din Moscova ,,Proletarul Roşu”. Uzina a îndeplinit îna- inte de termen programul’ ne Aprilie» dând Încă 150 mașiipi unelte pe contul planului ‘pe luna Mai. * In această uzină s’a născut prima mașină uneltă sovietică. Urmează colectivele uzinelor ..Ditemo”, „Vladimír Ilici”, „Oxd.j.ioinik’'dze”, .Mantometre” și ale multor alte întreprinderi din Moscova. Defilează constructorii metroului, muncitorii de la căile ferate, tramvaie. Pe steagurile şi plecardeletuturor sunt scrise cuvinte pline de recunoştinţă pentru partidul comunist, pentru guvernul sovietic şi pentru acela care duca poporul sovietic din victorie în victoriei pentu marele Stalin. •41 . Defilarea a început la orele11,20 minute dimineaţa. Muncitorii care au luat parte la defilare s’au strâns de dimineaţă la locurile de adunare fixate (întreprinderi, instituţii, etc.) de unde, în coloane ordonate, s’au îndreptat spre Piaţa Roşie. Circulaţia persoanelor spre Piaţa Roşie, cu excepţia celor cuInvitaţii speciale, a fost oprită dela orele 9,45. In centrul oraşului vehiculele de tot felul n’au circulat dela orele 7 până la prânz. Defilarea a durat peste 3 ceasuri. Ordinea defilării coloanelor a fost stabilită de şeful Administraţiei miliţiei oraşului Moscova, comisarul Poluparov. (Agerpres)- Raionul de textile din magazinul Universal de pe t,Str. Rusacovscaia din Moscova IMPORTANTA DECIZIE A MINISTERULUI DE INTERNE PRIVITOARE LA COMUNELE RURALE D. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne a semnat deci-, zia prin care se introduce un re-1 gulament tip după care se vor/1 conduce comunele rurale pentru lucrările premergătoare întocmirii planului de sistematizare, întocmit de Comisiunea Sperioară, a Planurilor de Sistematizare, înfrumuseţare și Desvoltare a Comunelor. Autorizaţiile , de construire în comunele rurale sunt obligatorii şi se vor elibera ţinându-se seama de dispoziţiunile regulamentului tip prevăzut de art. 1 al prezentei deciziuni. Normele regulamentului tip pentru unele măsuri premergătoare întocmirii planului de sistematizare, sunt obligatorii, de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Toate comunele rurale sunt obligate a avea un plan de situație cu nivelment, la scara de 1 : 5000 sau le 1:10.000. ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI PENTRU STRÂNGEREA LEGĂTURILOR ROMÂNO-MAGIM (A. R. O. M.) Cuvântările d-lor Octav Livezeanu şi Eugen Szell, Ministrul Ungariei la Bucureşti Ieri la orele 11 dim, a avut loc în sala Dalles adunarea generală a Asociaţiei româno - maghiare (AROM).. Au fost de faţă d-nii: Octav Livezeanu, ministrul Artelor şi Informaţiilor şi preşedinte al asociaţiei, Eugen Szell, ministrul Ungariei la Bucureşti, Al. Kacso, preşedintele Uniunii Populare Maghiare, I. Gyallay secretar al Legaţiei maghiare precum şi numeroşi membri români şi maghiari ai asociaţiei. A luat loc pe estradă un prezidiu compus din d-nii: Octav Livezeanu, Eugen Szell Victor Eftimiu, P. Nistor şi prof. N. Cheresteşiu. CUVANTAREĂ D-LUI TRSJ OCTAV LIVEZEANU Luând cuvântul de ministru Octav Livezeanu, preşedintele asociaţiei româno-maghiare, a subliniat rolul asociaţiei româno-maghiare în adâncirea şi desvoltarea sentimentelor de prietenie, existente la cele două popoare încă din trecu-tul îndepărtat. După ce a făcut un scurt istoric al legăturilor de prietenie şi al luptei celor două popoare împotriva asupritorilor comuni, d. ministru Octav Livezeanu a relevat în continuare succesele înfăptuite prin schimbul de vizite guvernamentale, la Bucureşti şi Budapesta. Astăzi cele două popoare înfrăţite şi împrietenite vor lupta şi vor munci împreună pentru acelaş ideal al tuturora, pentru o viaţă mai bună pentru cei ce muncesc, pentru apărarea păcii şi a cuceririlor democratice. In încheiere de ministru Octav Livezeanu, în calitate de preşedinte al asociaţiei româno-maghiare, a adus omagiile asociaţiei faţă de Partidul Muncitoresc Român a cărui politică înţeleaptă a creiat condiţiile favorabile colaborării româno-maghiare. D-sa a subliniat deasemeni contribuţia d-lui prim ministru dr. Petru Groza la opera de înfrăţire a popoarelor din Ardeal. CUVÂNTUL D-Li. MINETRU EUGEN SZELI D. Eugen Szeli, ministrul Unga- riei la Bucureşti, a adus salutul poporului maghiar, relevând importanţa tratatelor de colaborare şi ajutor mutual, dintre R.P.R. şi Ungaria. D-sa şi-a exprimat convingerea că asociaţia româno-maghiară va aduce un însemnat aport pe calea strângerii legăturilor de prietenie cu poporul maghiar. Au mai luat, cuvântul aducând salutul asociaţiilor surori d-nii: N. Popescu-Doreanu, vice-preşedinta al ARLUS-ului, G. Adorian in numele AR JUG, I. Martin, din partea ARBULG şi N. Hodoş din partea ARPOL. CETIREA RAPOARTELOR A luat apoi cuvântul d. Petre Nistor, secretarul general al asociaţiei care a dat cetire raportului anual de activitate. Au mai citit rapoarte preşedinţii filialelor din ţară: d-nii: prof. Săbădeanu Tg. Mureş, dr. Purge, Mediaş, Munteanu, Cărei, prof. univ. Cheresteşiu, Cluj, d-na Ehrenfeld, Timişoara, d-nii: Cociu, Arad şi Najacov, Satu Mare. Apoi d. Csákány Bela a dat citire raportului cenzorilor care a fost aprobat de adunare. Au urmat discuţii la rapoartele cetite, după care s’a făcut cooptarea de noul membri în Comitetul de conducere al asociaţiei, înainte de încheierea lucrărilor adunării, d. ministru Octav Livezeanu a luat din nou cuvântul îndemnând pe membrii asociaţiei să-şi sporească şi să intensifice acţiunea de adâncire şi cimentare a prieteniei româno-maghiare. Astăzi când lupta dintre tabăra imperialiştilor şi a popoarelor iubitoare de pace se ascute pe zi ce trece, a spus d-sa, opera pozitivă de înfrăţire şi de colaborare între popoara întreprinsă de asociaţie, se subordonează marilor interese de apărare a păcii şi de consolidare a regimului democratic. Lărgind principiile asociaţiei, făcând să dispară urmele şovinismului şi ale urii, vom aşeza cu fiecare acţiune a noastră o piatră solidă la temelia păcii, şi înfrăţirii între popoare. Cu cât vom deveni mai conştienţi de străduinţele noastre, cu atât ne vom fi făcut mai desăvârşit datoria, ca soldaţi ai păcii — a încheiat d-sa. D. ministru Octav Livezeanu a schiţat apoi programul de viitor al asociaţiei mulţumind membrilor pentru sprijinul şi activitatea ce o depun. Adunarea generală a luat sfârşit la orele 13 30. -------POD-------- Televiziunea la Moscova încă în anul 1939 ungrup de tineri ingineri sovietici au construit cel dintâi post de televiziune din Moscova. In timpul răsboiului lucrările postului au fost întrerupte. Din iarna anului 1945 postul și-a reluat activitatea. Studioul din care se emit programele de televiziune este construit pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi. Artiştii sunt apăraţi de orbitoarea lumină a proiectoaretvji* d'n rtudin mte'r'o serie de filtre spec'sle. Emisiunile se fac prin iconoscoape de cel mai mo- : j dem uip, iar recepta ’.magîn'lor ' şi sunetelor se face cu aparate de mare precizie, care proiectea- j ză imaginea într’o oglindă. Noul plan cincinal prevede mărirea postului de televiziune i j dela Moscova şi crearea unor I posturi noui la Leningrad, Kievj şi Sverdlovsk. Intr’un •viitor a- I propiat, cetăţenii din toate colțurile Uniunii, vor avea posibilitatea să vadă acasă toate marile , evenimente ce se desfăpară, în capitala Uniunii Sovietice. (Ager- Ipres). JARURI PENTRU BRIGADA DE TINERI DELA SALVA-VISEU Agerpres, s. — Femeile din Suceava au condus brigada de tineri ce pleca la Salva-Viseu, oferindu-i pachete numeroase, iar femeile din Baia Mare au trimis .30 pachete cu ouă, cozonaci si scrisori pentru a bucura pe cei ce lucrează pe șanierele naționale, spre binele tutunu.