Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)

1948-05-08 / nr. 104

DEPUSE FAM ACTE SPRIJINITOARE, NU POT FI LUATE ! CONSIDERAŢIE Casa I.O.V.R. Comisiunea Su­perioară de Contestaţii comunică: Având în vedere că contestaţie depuse până în prezent de către lumea I.O.V.R. în legătură cu plata pensiilor pe luna Aprilie a. c„ nu au fost însoţite de niciun act spri­jinitor al acestora şi deci Comisiu­nea superioară de contestaţii nu are la dispoziţie actele necesare pentru judecarea contestaţiilor, Casa I. .O. V. R. aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi următoarele: Conform deciziei Comisiei Minis­teriale de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară Nr. 227 publi­cată în Monitorul Oficial Nr. 91 din 17 Aprilie 1948, in vederea jude­cării contestaţiilor ce se vor depune la Administraţiile Financiare sau la­­ circumscripţiile de poliţie pentru cei­­ din oraşe, iar pentru cei din comu­nele rurale la percepţiile fiscale res-­­ pective, petiţionarii vor depune o­­dată cu contestaţiile şi toate actele cu care-­şi sprijină contestaţia, ele fiind eliberate de autorităţi de stat­­ competente. Actele vor viza situaţia existentă la 1 Ianuarie pentru cei dela sate şi 4 Aprilie 1948 pentru cei dela oraşe. Contestaţiile depuse până In pre­zent fără acte sprijinitoare nu pot fi luate in considerare de comisiune, deci eie trebuesc depuse din nou, tot in locurile, unde au fost depuse iniţial, împreună cu actele respec­tive. SOSIREA PARTICIPANŢILOR LA CEA DE A TRPA SESIUNE | CONTESTAŢIILE LUME­­I. C. V. H1 MAI 1948 LA MOSCOVA A COMITETULUI EXECUTIV AL UNIUNI ITERAŢIONILE A STUDENŢILOR Agerpres. —­eri, joi, la orele­ 16,30, au sosit în Capitală parti­cipanţii­­ la cea de a treia sesiune Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Au sosit următorii studenţi: Ioza Grohman-Cehoslovacia, preşedintele U. R. S., Tamara Erşeva, Anatoli Pankratov, Valentin Vdovine şi Vladimir Poliektov-U. R. S. S, Sta­nislav Poniazek, Jerzy Wittim­-Po­­lonia, Croll Jeronim-Cehoslovacia, Vinle Bakaya-India, Peter Chien- China, Roland Audeoud-Elveţia, Derek Sister, Mevis Campbell şi Thomas Madden-Anglia, Ile Mag­­nussen-Danemarca, membrii ai Co­mitetului Executiv al U. I. S. Studenţii bucureşteni, în frunte cu Mircea Maliţa, preşedinte al U. N. S. R., Valeriu Mironescu, se­cretar general al U. N. S. R. şi membrii Comitetului Executiv al U. N. S. R., au făcut oaspeţilor o călduroasă primire. D. Mircea Maliţa, preşedintele U. N. S. R., a rostit cuvântul de bun venit, exprimându-şi speranţa în reuşita lucrărilor celei de a treia sesiuni a Comitetului Executiv din U. I. S. A răspuns d. Ioza Grohman, pre­şedintele U. I. S., care şi-a arătat bucuria de a veni pentru a treia oară în ţara noastră şi asigurând pe studenţi, în numele participan­ţilor, că va face tot posibilul pen­tru ca această sesiune să aibă suc­cesul dorit. In aclamaţiile miilor de studenţi, oaspeţii s’au îndreptat apoi spre Institutul Surorilor de Ocrotire de la Colentina, unde vor fi găzduiţi. Primirea studenţilor străini In Gara de Nord EXPLICAREA INFRACŢIUNILOR AMNISTIATE de PETRE IONES­CU Procuror la Trib. Ilfov Prezidiul Marii Adunări Naţio­nale a Republicii Populare Ro­mâne a emis un Decret-Lege, purtând ,Nr. 12, publicat în Moni­torul Oficial Nr. 100 din 29 Apri­lie 1948, prin care se amnistiază următoarele infracţiuni încordate sau săvârşite (în curs de cerce­tare deci sau definitiv judecate) până in ziua de 28 Aprilie 1948 inclusiv. De această măsură de clemenţă se bucură infracţiunile mai jos notate: 1) infracţiuni din codul penal. Ei au amnistiat infracţiunile cari ar fi fost în legătură ce vechea formă monarhică (art. 204-208 inch), neglijenţa în funcţiuni (art 202), darea de mită (art. 250), ul­traj simplu (art. 253), denunţarea calomnioasă (art. 269 şi 270), ne­­denunţare culpabilă (art 271), a­­restare ilegală (art. 272), tare ilegală a arestării (art. 273), agravante la art. 272 și 273 (art 274), tolerarea arestării ilegale (art. 275), internare ilegală (art. 276) jurământ fals (282) , tăinui­re de bunuri (art. 283), favorizare a infractorului (art. 284), agra­vanta din art. 284 (art. 285), fa­vorizare a infractorului prin emi­­etenia denunţării (art. 286), in­fracţiunile de la art. 283­-286 inclu­siv benefic­ază când iau de obiect bunuri său persoane în legătură cu infracţiunile amnistiate; împo­trivire simplă la hotărâre jude­cătorească (art. 299 al X), biga­mie (art. 443), celebrarea unei a doua căsătorii de preot sau pri­mar (art. 444). Omor fără voie din nedibăcie, nesocotinţă, din nebăgare de seamă sau din nepă­­rirea legilor şi regulamentelor, sau cel comis de şofer sau de conducătorul unui vehicul,­­dar fără a fi în stare de beţie volun­tară (art. 467 al 1 şi 2), vătămare a integrităţii corporale sau a să­nătăţii (art. 471), vătămare gravă a integrităţii corporale şi a sănă­tăţii (art. 472), vătămare a inte­grităţii corporale sau a sănătăţii prin imprudenţă (art. 478), ame­ninţarea (art. 494), violarea de domiciliu (art. 496), calomnia contra vieţii publice «sau profesi­onale (art. 507), calomnia contra vieţii private (art. 508), calomnia calificată (art. 509), defăimarea (art. 510), defăimarea memoriei defunctului (art. 511), furtul sim­plu (art. 524), furtul calificat co­mis într’un local consacrat unui cult recunoscut de Stat, asupra vreunui obiect consacrat cultului sau destinat unui scop pios sau caritabil (art. 525 p. 1 lit. a), în­tr’un cimitir, asupra unui obiect consacrat cultului ,morților, sau aflat pe cadavru (art. 525 p. 1 lt. b), furtul comis pe câmp, pe apa, în parcuri sau în pădure asupra păsărilor, animalelor, recoltelor, produselor strânse, tăiate sau nu, ori uneltelor (art. 525 p. 1 lit. c), furtul comis prin escaladarea zi­durilor sau îngrădirilor (art. 525 p. 3 lit. a), furtul comis de două sau mai multe persoane (art 525 p. 4 lit c), furtul comis de către o persoană care este în serviciu, asupra lucrurilor patronului sau ale familiei lui, sau ale altor per­soane, de care numai calitatea sa i-a permis să se apropie (art. 525 p 5 Lit. c), furtul săvârșit între rude (art. 526), furtul comis de un coproprietar (art 527) aiu­zul de încredere (art 537), inşe­lăciune în convenţii (art. 551 , strămutarea de hotare (art.556) desfiinţarea semnelor de hohn (art. 557), tulburarea posesiei (art. 558), degradarea lucrului al­tuia (art. 559). 2) infracţiuni din codul justi­ţiei militare. S-au amnistiat ur­mătoarele: ofensa sau insulta in afara de serviciu (art. 514 al. 2) părăsirea postului de santinela sau vedetă (în marină) când pe­deapsa este dala 6 luni la 2 ani (art. 521 p. 3), părăsirea pastiug1il mu comenzii când pedeapsa este dela 2 luni la un an (art. 522 p. 3), adormirea în post când pe­deapsa este data 2 și 6 luni la 2 ani (art. 523 p. 2 și 3), n­epresen­­­tarea la post in caz de alarmă (ar. 524), călcarea de consemn (art. 532), întrebuințarea în folos personal a bunurilor armatei — a­­nirnal®, vehicule, ateliere, (art. 539), aplicarea de pedepse nere­gulamentare (art. 540), nesupu­nerea la chemare în timp de pace (art. 543 al. 1), dezertarea în ţară în timp de pace (art. 546 al. 1), dezertarea în timp de război, mo­bilizare sau stare de asediu co­mise până la 30 Dec. 1947, cu excepţia celor din armele jandar­meriei şi grănicerilor (art. 549 p. 1 şi 2), risipirea sau degrada­rea de efecte (art. 560), dtarea ca amanet a efectelor militare (art. 561), distrugerea din neglijenţă sau nedibăcie a efectelor militare (art. 566), abaterile relative la pregătirea mobilizării (art. 570), insulta santinelei (art. 573), de­ţinerea de arme (576), şi o serie de infracţiuni speciale marinei militare (art. 581 p. 1, 2, 4 şi 5; 582 p. 2 şi 3; 583 p. 2; 584, 586 p. 1 şi 2; 587 şi 612). 3) Infracţiuni derivând din legi speciale. Iată legile speciale ale căror delicte au fost stinse prin amnistie: A) Codul Silvic şi anume: tă­ierea, scoaterea din rădăcini sau ridicarea de arbori din păduri fără drept (art. 60), păşunarea fără drept a vitelor în păduri şi poeme (art. 64), comise de cei cari deţin cal mult 5­ ha. teren a­­rabiil la data publicării legii (29 Aprilie 1948), au ca unică ocupa-­­­ţiuine plugăria şi nu sunt recidiv­­­vişti. B) Legea Chiriilor, nr. 330 din 4 Mai 1946 şi anume: ascunderea aceevărutuilui preţ al subînchirierii­­ (art. 25 p. 3), nelocuirea efectivă a casei golită prin evacuare (art. 25 p. 4), tulburarea folosinţei ce­lui subrogat (art. 25 p. 5), tulbu­rarea folosinţei împărţite (art. 25 p. 8), tulburarea paşnicei folosin­ţei a locatarilor (art. 25 p. 7), ne­plata cotei de contribuţiuni co­mune (art. 25 p. 8), tulburarea folosinţei comisă de intendenţi şi administratori (art. 25 p. 9). C) Legea uleiurilor vegetale (OFAUL) nr. 162 din 1 Martie 1941, pentru infracţiunile comise de deţnătorii a maximum 5 ha. teren arabil la 29 Aprilie 1948. D) Legea produselor de pielă­rie (ORAP) nr. 918 din 22 Dec. 1942, când infracţiunile au fost­ comisa de producători agricoli, deţinători a cel mult 5 ha. teren arabil la 29 Aprilie 1948. E) Legea lânei şi furdalelor, nr. 353 din 4 Iunie 1943, când infrac­ţiunile au fost comise de produ­cători agricoli, proprietari a cel mult 50 di la data de 29 Aprilie 1948. F) Legea bumbacului, inului şi cânepei, nr. 599 din 10 Sept. 1943, când infracţiunile au fost comise de producători de bumbac, fuior sau cărţi de in, deţinători a cel mult 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. G) Legea produselor agricole, nr. 565 din 16 Iulie 1945, când in­fracţiunile au fost comise de pro­ducători agricoli, deţinători a cel mult 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. H) Legea circulaţiei produselor agricole, nr. 251 din 15 Iulie 1947, când infracţiunile au fost comise de producători agricoli, deţină­tori a cel mu­lt 5 ha teren arabil la data de 29 Aprilie 1948. Se mai amnistiază şi infracţi­unile din următoarele legi speci­ale: legea repausului duminical, legea păşunilor anunale, legea pentru protecţia animalelor, le­gea proprietăţii literare şi artis­tice, legea pregătirii profesionale şi exercitării meseriilor, legea pescuitului, legea pescuitului in apele de munte şi legea pentru aplicarea sistemului metric. Condiţiuni pentru a beneficia de amnistie. Dispoziţiunile de cle­menţă nu se aplică: 1) celor cari au mai beneficat de o amnistie înainte de 28 Febr. 1948 (actele din dosar), 2) criminalilor de răs­­boiu (tabel Min. Justiţiei), 3) ce­lor condamnaţi definitiv pentru rebeliunea din Ianuarie 1941 (ca­zier) şi 4) celor cari au săvârşit crime sau delicte contra siguran­ţei exterioare şi interioare­ a Sta­tului (înaltă trădare, spionaj, compromitere a intereselor de Stat, ostilitate contra Statului, neglijenţă faţă de siguranţa Sta­tului, defetism, compromitere a aprovizionărilor, fraudă in furni­turi publice, uneltiri contra ordi­ne­ sociale, răsvrătire, insurecţie armată, uzurpare militară, uzur­pare politică, împiedicare a orga­nizării armatei, ofensa naţiunii, ofensă a simbolului naţional, coa- Liţiune a funcţionarilor contra siguranţei Statului, instigare an­­ti­­vili­tară, cei cari au comis In­fracţiuni contra şefilor statelor străine, a reprezentanţilor şi a simbolurilor acelor state, contra siguranţei statelor străine, drep­tului păcii şi bunelor relaţiuni internaţionale. Efectele amnistiei. Infracţiunea se consideră ca inexistentă, deci nu poate fi vorba de recidivă, iar în cazier se operează radierea condamnării. Amnistia foloseşte tuturor par­ticipanţilor la săvârşirea infrac­ţiunii ca: autori, complici, insti­gatori, tăinui­tori şi favorizatori, stingând deopotrivă pedepsele suplimentare şi accesorii (degra­­darea civică şi interdicţia) ?" de­­răderile din drepturi. Amnistia nu stinge consecin­ţele civile ale infract­unii. Instanţa penală se z­sată va con­tinua, la cererea părţii intere­sate, judecarea pretenţiunilor ci­vile, în aceleaş condiţiuni în care ,'ar fi judecat acţiunea penală. Tpir Mior" CORESPONDENTE „PAR AVION" CU ŢĂRILE STRĂINE -Direcţiunea generală P. T. T. lei, Anglia 16 lei, Olanda 16 lei din ministerul comunica­ţiilor , Elveţia 16­­lei, Danemarca 20 lei’ face cunoscut că la toate oficile din ţară se primesc corespon­­denţe-avion, percepându-se, pe lângă taxele obişnuite, o supra­taxă aeriană. Dăm mai jos lista ţărilor pen­tru care ea admit coresponden­­ţe-avion, precum ş­i suprataxă aeriană indicată pentru fiecare ţară în parte : România 3 lei, Iugoslavia 3 lei, Ungaria 5 lei Cehoslovacia 8 lei, Polonia 11 lei, U. R. S. S. 12 lei, Franța 13 lei,_Belgia__15 Norvegia 22 lei. Suedia 23 lei, Egipt 39 lei, Palestina 42 lei. Siria 44 lei. Statele Unite. 51 Iei, Canada 51 lei. Mexic 60 lei. Venezuela 68 Iei, Brazilia 74 lei, Paraguay 74 lei. India 76 lei. Haiti 83 lei, Africa de Sud 86 lei, Uruguay 86 lei, Argentina 87 lei, Australia 128 lei. Bolivia 138 lei. Noua Zelandă 150 lei, China 158 lei. Peru 190 lei. Equator 251 lei. Columbia 279 MUZEUL MUNICIPIULUI de poet G­ ORRESCU Deschiderea sau, mai de grabă,­­ redeschiderea muzeului Municipiu- iu­lui, s’a făcut în ziua de 25 Apri- ci’ lie. Bombardat, stricat, într’o stare ca lamentabilă ieşit din război, mu­­sc zeul a îmbrăcat o haină nouă şi,­re sub îngrijirea unui reprezentant al pr primăriei şi a lui Marius Bune­­gr­­eu, a redevenit un muzeu foarte el interesant, luminos, pus în valoare ce pentru cei care se interesează la to­nd­ de artele plastice. Mărturisesc că, personal, nu mi nu se pare forma cea mai potrivită a di unui muzeu „municipal”. Aşa cum re este acum, el nu se deosibeşte cu ei nimic de celelalte muzee de artă ca de la noi. L-aş vedea, mai de grabă, lor ca urmărind un cu totul­­ alt scop: nu acela de a prezenta bucureşteni­­re lor toate documentele ,privitoare la cu istoria oraşului lor. Şi, dacă acele documente apar sub o formă ar­­ex­­istică, cu atât mai bine. Cam aşa cu este muzeul Loghin, cam aşa era­m muzeul dela primăria din Viena. în Cine l-a organizat însă la noi n’a cu avut acest punct de vedere. Să-l to luăm deci cum ne apare. eh Localul, reparat, curat, elegant­­, chiar, nu e din cele mai potrivite re pentru un muzeu. Dar care local­­ii la noi este potrivit pentru un mu­­cu zeu, începând cu cel mai absurd dintre ele, cel zidit tocmai ca să pi fie muzeu, cel naţional, dela Şosea. nc Colecţiile sunt însă interesante, a­m mai ales de când s’au adăugat ce-­­ lor vechi tablourile provenite de la­­ clubul Tinerimei, printre care sunt­­ câteva de Grigorescu şi Andree-­­seu, din cele mai valoroase. Valo­roase de asemenea cele străine, provenind din colecţia Movilă, în­grijite, adică curăţite cu prudenţă, ele ar putea constitui un grup, din cele mai atrăgătoare pentru ama­torii de artă. N’au fost însă studiate și este natural să fie astfel, când ne a­­ducem aminte de cine au fost di­rectorii acestei galerii până acum. Nu numai nu s’au pus nume, atunci­ când s’ar fi putut pune, în josul lor, cu oarecare probabilitate, dar nici măcar școala sau epoca că­reia opera aparţine nu e indicată cu preciziune. Primăria ar putea numi doi,, trei experţi, pe care să-i însărcineze cu studierea acestor lucrări. Cu o mică sumă s’ar putea ajunge ca în locul indicaţiei „autor nescunos­­cut” să fie pus un nume de pic­tor, care ar putea fi, cum cred, chiar cel al lui Rembrandt sau­­1. B. Tiepolo, ceeace ar mări valoa­rea colecţiei considerabil şi ar jus­tifica cu prisosinţă banii cheltuiţi cu comisia de identificare. Odată mai mult trebue să de­plâng lipsa unei reviste de artă la noi, unde s’ar putea discuta ase­ MATERIALE Șl AUTOVEHICULE PRIMITE TM7 TL­A rP A FITAT TT T2 Q Q Până la 1 AprilH a. c Regim­ de transporturi cu autovehicul,. (R. A.T.A.) a primit tLn TJ.R.S.S. ur­mătoarele cantităţi de materiale şi autovehicule mai importante : 926 autovehicule marca Ziss s' Gaz ; 767 cauciucuri împreună cu camerele respective ; 1/ 884 bucăţi piese d.­ schimb, 4.060 kg­, feredou necesare saboţilor de frână. Calitt'ifcăţîle de materiale sosite d­e TJRSS au permis RATE-i să-şi refacă parcul de autovehi­cule distrus de război«' ,dându-i posibilitate să satisfacă din ce în ce mai leji» nevoile de tran­sport cu călători şi mărfuri şi să înlăture specula, şi nesiguran­ţa transporturilor rutiere. PENICILINA SE VA DISTRIBUI NUMAI PRIN SPITALE Ministerul sănătăţii comunică: Pentru a evita aglomeraţiile de public, care solicită aprobări de penicilină, precum şi pentru a a­­vea garanţia unei judicioase dis­tribuţii şi folosinţe a acestui me­dicament, cu începere de la 1 Mai crt., cantitatea de penicilină des­tinată pentru Bucureşti, a fost re­partizată de ministerul sănătăţii următoarelor spitale: Filantropia, Colţea, Brâncovenesc, Colentina, de Copii, Cantacuriste, Ilie Pin­ti, fie, Caritas , Noua Maternitate, Spita­liul Central de boli mintale şi Spit, de urgenţă. Penicilina se va distribui de la caz la caz, numai pentru bolna­vii internaţi sau care se vor in­terna în acest scop şi numai pen­tru maladiile in care penicilina este absolut indicată. TARIFUL NOUILOR ABONAMENTE PE C. F. R. In urma nouilor tarife reduse, ce au intrat în vigoare dela 1 Mai, a. c. direcţia generală cfr. a fixat după cum urmează tari­ful abonamentelor lunare: Pentru şcolari şi studenţi: Dela 1-10 km. 429 lei cl. II-a şi 283 cl. III-a; dela 11-20 km. lei 753 şi 509; dela 21-30 km. lei 1064 şi 715; dela 31-40 km. 1389 şi 918; dela 41-50 km. lei 1679 şi 1124; dela 51-60 km. 1990 şi 1318; dela 61-70 km. lei 2303 şi 1610; dela 71-80 km. lei 2616 şi 1715; dela 81-90 km. lei 2928 şi 1920; dela 91-100 km. 3240 şi 2124; dela 101-110 km. lei 3552 şi 2329; dela 111-120 km. 3865 și 2535, dela 121-130 km. lei 4157 și 2738. Pen­tru lucrătorii uzinelor și­­ stabilimentelor industriale tariful abonamentelor săptămânale sunt fixate la: Dela 1-10 km. lei 56 cl. IlI-a, dela 11-20 km. lei 78, dela 21-30 km. lei 123, dela 31-40 km. lei 188, dela 41-50 km. lei 204, dela 51-60 km. lei 226, dala 61-70 km. If I 270, dela 71-80 km. lei 316. Pentru băi, la cl. IlI-a pentru 10 zile şi 15 zile: Dala 1-10 km. lei 285 şi 429, dela 11-15 km. lei­­371 şi 557, dela 16-20 km. lei 457 şi 686, dela 21-25 km. lei 544 şi 815, dela 26-30 km. lei 715 şi 1074, dela 31-35 km. lei 801 și 1204, dela 36-40 km. lei 818 și 1333. Aceste tarife sunt calculate pentru trenurile de persoane. —————■■!■ „■ ■ n I­i I­t______1.„ Protestul femeilor din câmpul artei împotriva innd­amnării r­-n Hi RftaiP. Kitsikis Agerpres 6. — Femeile din câmpul artei au trimis d-lui So­­furis următoarea telegramă de protest, împotriva condamnării pe nedrept a d-nei Beate Kisi­­kis: Fermrile creatoare de artă — muzicante, interprete, şi pedagoge — artistele din toate teatrele, fe­­meile din organizaţiile de cinema­tograf — ziaristele şi funcţionare­le din Ministerul Artei şi Infor­maţiilor, protestăm cu indignare împotriva deţinerii şi condamnă­­rii ilegale a d-nei Beate Kitsikis. Ne asociem cu femeile din lu­mea întreagă, pentru a cere cu toată energia, eliberarea ei. Colectivul femeilor din aventurile Profesorului Genius de GEORGE VOINESCU ine ochește mai bine. MANIFESTAŢIA MUNCITORILOR CARE SAU DISTINS IN MDVA După ce s’a terminat parada trupelor garnizoanei din Moscova şi după­ ce orchestra militară a părăsit Piaţa Roşie, dela Muzeul, de istorie a început să înainteze spre Mauzoleul lui Lenin prima coloană de manifestanţi, formată din cei mai buni stahanovişti ai întreprinderilor din Moscova. Cei din faţă purtau steagul so­vietului din Moscova, de care era fixat Ordinul Lenin — deco­raţia muncitorilor care s’au dis­tins în muncă. Coloana, formată din cei mei buni oameni ai ca­pitalei, personifică parcă tot a­­cest colectiv de mii de muncitori şi funcţionari, ingineri şi teh­nicieni, savanţi şi artişti, care prin munca lor cinstită au adus faimă capitalei. Cu mult înainte de sărbătoare, în secţiuni şi brigăzi, în uzine şi fabrici, la instituţii­ şi căi ferate a început întrecerea socialistă de 1 Mai. Muncitorii îşi luau obli­gaţia de a atinge mari coeficienţi de producţie până la sărbătoa­rea de 1 Mai. Şi iată-i acuma pe construc­tori şi textilişti, pe muncitorii din industria metalurgică, ali­mentară, de încălţăminte, pe constructorii de maştei unelte, pe miile de­­muncitori şi munci­toare din diferitele întreprinderi, demonstrând în faţa conducăto­rilor partidului şi guvernului,­în faţa întregului popor­ sovietic succesele lor de muncii. Aportul lor la economia naţi­­­onală a ţării este foarte variat şi multilateral. Despre aceasta vorbesc placardele şi graficele. In limba cifrelor ele povestesc despre succesele de muncă a­l moscoviţilor. Iată înaintând co­loana de muncitori din raionul Stalin. Toate întreprinderile din acest raion au îndeplinit până la 23 Aprilie planul de patru luni. 16 din el­e au îndeplinit până la 1 Mai , anul de 5 luni, in frun­tea coloanei sumit muncitorii uzi­nei pemtru construcţia de ma­şini. In urma lor vin muncitorii uztocii de becuri purtând imense becuri de diferite culori. In rân-­­ durile lor se găseşte şi Valen­­tina Orisanova, conducătoarea­ unei brigăzi de finer, muncitori­­ care au dat 30 mii de lămpi de­­ radio peste plen. Urmează mun­citorii uzinei de automobile „Stalin”, care au venit la săr­bătoare cu mari succese în pro­ducţie. Ei au ajuns să producă în joasă noul tip de camioane de 4 tone „ZIS-150” şi au rea­lizat în primul trimestru al anu­lui 1948 un câştig de 11 milioa­ne ruble. Pentru munca ei bună, uzina a primit în luna Martie pentru a 56-a oară steagul roşu acordat de consiliul de miniştri al U.R.S.S Iată trecând, în faţa tribunei, coloana imensă a muncitorilor de la uzina „Triphgomala manu­factura” — cea mai veche între­prindere din Capitală.­­ Pe un mare panou se vede cifra vic­toriei lor. Până la 1 Mai ei au dat zeci de mii de metri de țe­­sături peste plan. Muncitoarele de la fabrica de tors, au îndepli­nit înainte de termen planul de patru luni, de aceea ele merg­­ astăzi în fruntea colectivului lor. După ele urmează muncito­rii şi muncitoarele de la ţesătorii,­ care in cinstea sărbătorii au dat 100 mii de metri de ţesături peste poen. In rândul stahano­­vi­ştii ar merge şi Arma Iii ceva, cea mai bătrână ţesătoare, care de 45 de ani lucrează la uzină. Mândrii trec prin Piaţa Roşie muncitorii uzinei metalurgice „Ciocanul şi secera”. In fruntea coloanei merg muncitorii sec­ţiunii de cuptoare Martin,care au câştigat întrecerea socialistă de 1 Mai în uzină, laminarii au îndeplinit şi ei înainte de termen programul de 4 lun­i. In­tre metelurgişti merge şi cunos­cutul meşter Ovchimnicov, care a îndeplinit planul pe linia Apri­lie cu 300''­. Din toate străzile vin coloane de muncitori spre Piaţa Roşie. Se pare că coloanele de manifes­tanţi nu se termină. Defilează sportivi, savanţi, artişti Dea­supra coloanei savanţilor şi membrilor Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. se văd portretele lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, a savanţilor care au creat o tai­nă nemuritoare ştiinţei ruseşti — Lomonosov, Mendellev, Kar­­ainski etc. Defilează muncitorii fabricei de încălţăminte ..Comuna din P aris” , muncitorii uzinei ,.LuP­­ do P. KOSHSI -3 500 de munci­tori­ stahanovişti ai acestei uzine au fost decoraşi cu diferite ordine şi medalii,­­. Urmează constructorii de ma­şini unelte ai celei mai mari u­­zine din Moscova ,,Proletarul­ Roşu”. Uzina a îndeplinit îna-­ inte de termen programul’ ne Aprilie» dând Încă 150 m­așiipi unelte pe contul planului ‘pe l­una Mai. * In această uzină­­ s’a născut prima mașină uneltă sovietică. Urmează colectivele uzinelor ..Ditemo”, „Vladimír Ilici”, „Oxd.j.ioinik’'dze”, .­Mantome­­tre” și ale multor alte întreprin­deri din Moscova. Defilează constructorii metroului, munci­torii de la căile ferate, tramvaie. Pe steagurile şi plecardele­­tu­turor sunt scrise cuvinte pline de recunoştinţă pentru partidul comunist, pentru guvernul so­vietic şi pentru acela care duca poporul sovietic din victorie în victoriei pent­u marele Stalin. •41 .­ Defilarea a început la orele­­11,20 minute dimineaţa. Munci­torii care au luat parte la defi­lare s’au strâns de dimineaţă la locurile de adunare fixate (în­treprinderi, instituţii, etc.) de unde, în coloane ordonate, s’a­u­ îndreptat spre Piaţa Roşie. Circulaţia persoanelor spre Piaţa Roşie, cu excepţia celor cu­­Invitaţii speciale, a fost o­­prită dela orele 9,45. In centrul oraşului vehiculele de tot felul n’au circulat dela orele 7 până la prânz. Defilarea a durat peste 3 ceasuri. Ordinea defilării coloanelor a fost sta­bilită de şeful Administraţiei miliţiei oraşului Moscova, comi­sarul Poluparov. (Agerpres)­­- Raionul de textile din magazi­nul Universal de pe t­,Str. Rusacovscaia din Moscova IMPORTANTA DECIZIE A MINISTERULUI DE INTERNE PRIVITOARE LA COMUNELE RURALE D. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne a semnat deci-, zia prin care se introduce un re-1 gulament tip după care se vor/1 conduce comunele rurale pentru lucrările premergătoare întocmirii planului de sistematizare, întoc­mit de Comisiunea Sperioară, a Planurilor de Sistematizare, în­frumuseţare și Desvoltare a Co­munelor. Autorizaţiile , de construire în comunele rurale sunt obligatorii şi se vor elibera ţinându-se seama de dispoziţiunile regulamentului tip prevăzut de art. 1 al prezentei deciziuni. Normele regulamentului tip pentru unele măsuri premergă­toare întocmirii planului de siste­matizare, sunt obligatorii, de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Toate comunele rurale sunt obli­­­gate a avea un plan de situație cu nivelment, la scara de 1 : 5000 sau le 1:10.000. ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI PENTRU STRÂNGEREA LEGĂTURILOR ROMÂNO-MAGIM (A. R. O. M.) Cuvântările d-lor Octav Livezeanu şi Eugen Szell, Ministrul Ungariei la Bucureşti Ieri la orele 11 dim, a avut loc în sala Dalles adunarea generală a Asociaţiei româno - maghiare (AROM).. Au fost de faţă d-nii: Octav Li­­vezeanu, ministrul Artelor şi In­formaţiilor şi preşedinte al asocia­ţiei, Eugen Szell, ministrul Unga­riei la Bucureşti, Al. Kacso, pre­şedintele Uniunii Populare Ma­ghiare, I. Gyallay secretar al Le­gaţiei maghiare precum şi nume­roşi membri români şi maghiari ai asociaţiei. A luat loc pe estradă un prezi­diu compus din d-nii: Octav Live­­zeanu, Eugen Szell Victor Eftimiu, P. Nistor şi prof. N. Cheresteşiu. CUVANTAREĂ D-LUI TRSJ OCTAV LIVEZEANU Luând cuvântul de ministru Oc­tav Livezeanu, preşedintele asocia­ţiei româno-maghiare, a subliniat rolul asociaţiei româno-maghiare î­n adâncirea şi desvoltarea senti­mentelor de prietenie, existente la cele două popoare încă din trecu-­­­tul îndepărtat. După ce a făcut un scurt istoric al legăturilor de prietenie şi al lup­tei celor două popoare împotriva asupritorilor comuni, d. ministru Octav Livezeanu a relevat în con­tinuare succesele înfăptuite prin schimbul de vizite guvernamentale, la Bucureşti şi Budapesta. Astăzi cele două popoare înfrăţite şi îm­prietenite vor lupta şi vor munci împreună pentru acelaş ideal al tuturora, pentru o viaţă mai bună pentru cei ce muncesc, pentru a­­părarea păcii şi a cuceririlor de­mocratice. In încheiere de ministru Octav Livezeanu, în calitate de preşedin­te al asociaţiei româno-maghiare, a adus omagiile asociaţiei faţă de Partidul Muncitoresc­­ Român a cărui politică înţeleaptă a creiat condiţiile favorabile colaborării ro­mâno-maghiare. D-sa a subliniat deasemeni contribuţia d-lui prim ministru dr. Petru­ Groza la opera de înfrăţire a popoarelor din Ar­deal. CUVÂNTUL D-Li. MINETRU EUGEN SZELI D. Eugen Szeli, ministrul Unga-­ riei la Bucureşti, a adus salutul­­ poporului maghiar, relevând im­portanţa tratatelor de colaborare şi ajutor mutual, dintre R.P.R. şi Ungaria. D-sa şi-a exprimat con­vingerea că asociaţia româno-ma­­ghiară va aduce un însemnat aport pe calea strângerii legăturilor de prietenie cu poporul maghiar. Au mai luat, cuvântul aducând salutul asociaţiilor surori d-nii: N. Popescu-Doreanu, vice-preşedinta al ARLUS-ului, G. Adorian in nu­mele AR JUG, I. Martin, din par­tea ARBULG şi N. Hodoş din par­tea ARPOL. CETIREA RAPOARTELOR A luat apoi cuvântul d. Petre Nistor, secretarul general al asoci­aţiei care a dat cetire raportului anual de activitate. Au mai citit rapoarte preşedinţii filialelor din ţară: d-nii: prof. Săbădeanu Tg. Mureş, dr. Purge, Mediaş, Mun­­­­teanu, Cărei, prof. univ. Chereste­şiu, Cluj, d-na Ehrenfeld, Timi­şoara, d-nii: Cociu, Arad şi Naja­­cov, Satu Mare. Apoi d. Csákány Bela a dat ci­tire raportului cenzorilor care a fost aprobat de adunare. Au urmat discuţii la rapoartele cetite, după care s’a făcut cooptarea de noul membri în Comitetul de conducere al asociaţiei, înainte de încheierea lucrărilor adunării, d. ministru Octav Live­zeanu a luat din nou cuvântul în­demnând pe membrii asociaţiei să-şi sporească şi să intensifice ac­ţiunea de adâncire şi cimentare a prieteniei româno-maghiare. Astăzi când lupta dintre tabăra imperia­liştilor şi a popoarelor iubitoare de pace se ascute pe zi ce trece, a spus d-sa, opera pozitivă de înfră­ţire şi de colaborare între popoara întreprinsă de asociaţie, se subor­donează marilor interese de apă­rare a păcii şi de consolidare a regimului democratic. Lărgind principiile asociaţiei, fă­când să dispară urmele şovinismu­lui şi ale urii, vom aşeza cu fie­care acţiune a noastră o piatră so­lidă la temelia păcii, şi înfrăţirii între popoare. Cu cât vom deveni mai conşti­enţi de străduinţele noastre, cu atât ne vom fi făcut mai desăvârşit da­toria, ca soldaţi ai păcii — a în­cheiat d-sa. D. ministru Octav Li­vezeanu a schiţat apoi programul de viitor al asociaţiei mulţumind­ membrilor pentru sprijinul şi acti­vitatea ce o depun. Adunarea generală a luat sfâr­şit la orele 13 30. -------POD--------­ Televiziunea la Moscova încă în anul 1939 un­­grup de tineri ingineri sovietici au con­struit­ cel dintâi post de televiziu­ne din Moscova. In timpul răs­­boiului lucrările postului au fost întrerupte. Din iarna anului 1945 postul și-a reluat activitatea. Studioul din care se emit pro­gramele de televiziune este con­struit pe o suprafaţă de 500 me­tri pătraţi. Artiştii sunt apăraţi de orbitoarea lumină a proiectoa­­retvji* d'n rtudin mte'r'o serie de filtre spec'sle. Emisiunile se fac prin iconoscoape de cel mai mo- : j d­em uip, iar recepta ’.magîn'lor ' şi sunetelor se face cu aparate­­ de mare precizie, care proiectea- j ză imaginea într’o oglindă. Noul plan cincinal prevede mărirea postului de televiziune i j dela Moscova şi crearea unor I­­ posturi n­oui la Leningrad, Kiev­­­j şi Sverdlovsk. In­tr’un •viitor a- I propiat, cetăţenii din toate col­țurile Uniunii, vor avea posibili­tatea să vadă acasă toate marile , evenimente ce se desfăpară, în­­ capitala Uniunii Sovietice. (Ager- I­pres). JARURI PENTRU BRIGADA DE TINERI DELA SALVA-VISEU Agerpres, s. — Femeile din Su­ceava au­ condus brigada de tineri ce pleca la Sal­va-Viseu, oferindu-i pachete numeroase, iar­ femeile din Baia Mare au trimis .30 pachete cu ouă, cozonaci si scrisori pentru a bucura pe cei ce lucrează pe șan­­ierele naționale, spre binele tutu­nu.

Next