Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)

1948-07-01 / nr. 148

P­AX ora 9 A Z­I­LA Filmul despre usi american cinstit CHESTIUNEA Speet. încep____ dela 9 dim. RUSA SPECTACOLE ATENEULUI: Când înfloresc anemo­nele. ARMATEI : Ciocârlia. ARMATEI-STUDIO : Spectacol de Music-halL POPORULUI : Dușmanii poporului. SAVOY : Lampagiul de seară. GRADINA VOX: (Birlic) Supeu cu tata. MIC : Micul infern. ODEON : Helen. Tommy și Joe. BARAȘEUM : Cântecul răzbunării. CINEMATOGRAFE ARO şi GRADINA PROGRES: Ma­rinarii din Baltica. SCALA: Iluzii pi­erdute. ORFEU: Fetiţa cu părul de aur. CAPITOL: CIO de pe mare. FEMINA : Costică şi Mitică, duşmanii femeilor. TRIANON: Vis de glori.»­PAX : Cocoşatu­L RITZ: simfonia pastorală. VICTORIA: Răzbunarea şerifului şi colectivul -15: Mussib-hall. CASA PRIETENIEI ftOMAHO-SO­­VIETICE : Copilăria Uli Gotki. BD. PALACE: Afa­cerea Artomonov. GIOGONDA: Cesar şi Cleopatra. *y/OLI: ,,Chestiunea Rusă’*. IXSANDRA: Simfonia fantastica. »ARTA: Foot-ball. MIGNON: Nu uita că te-am iubit şi divertisment muzical, inssă : Submarinul morţii şi re­vistă. DE CARTÎERF AIDA : Colţ Alb, jurnal şi revistă. AMERICAN : învăţătoarea din Şatrai, trupa de reviste Măicănescu. AVRIG (SALA şi TERAsa) : Colivia cu Privighetori şi revistă. ApOLO: Pantoftom Ţarinei. ALIANŢA: Castelul fermecat şi Jurnal. „ CARMEN: Elefantul şi frânalicuta. CLASIC: Campionul boxului. COTROCENI: Criminalii printre noi şi divertisment comico muzical. DACIA : Dansatoarea din Texas. DIANA : Avantgarda de sacrificiu şi Glorie die Moscova. FLORIDA : Criminalii prin­tre hol şi revistă. GLORIA : Prietenă de ocazie. IZBANDA : Inima Noastră. LIA: Stan şi Bran în Fiii Deşertu­lui şi Jurnal. LIRA: Căpitan la 15 ani. LUTHER (grădină şi sală) : Rivalii şi colectivul Nr. 10 (Tici COlUm­­beanu). MARNA : Singură pe lume şi Jur­nal. MARCONI: Gorila albă, Stan şi Bran negustori. MILANO (Sală şi grădină) : Intrigile lor şi revistă. MIORIŢA : „Nu uita că te-am iubit”. MODEL : Insula piraţilor. NONI: O pânză în depărtare. NERO: Pantofiorh Ţarinei ODEON : Spre cer şi jurnal. FACHE: Ispita şi revista Mia Braia. POLTAVA: Primăvara, Jurnal şi re­vistă. RAHOVA : Ediţie specială, jurnal şi revistă. SPLENDID : Nopţi de patimi. Stan şi Bran marinari, jurnal şi revistă. TOMIS : Castelul îndrăgostiţilor. TRIUMPH : Floarea de piatra şi jur­nal. UNIREA : Foc la graniţă şi colectivul Nr. 19 (Mia Braia). UNIC : Cenuşereasa si jurnal. VOLGA BUZEŞTI: Gavroche. VERGU: Serenada norilor, jurnal şi revistă. VENUS : Beţia simţurilor , revistă. VOLGA : Tragedia unei iubiri. AŞEZAMANTUL CULTURAL „NICOLAS BAICESCU" Muzeul „Momente din lupta poporului pentru libertate“ este deschis zilnic intre orele 10—12 și 5—8. Duminica și sărbătorile, toată ziua. Intrarea prin str. I. C. Frithu (fostă Victor Emanuel) 12. ^-----*6--------­ Programul filmelor sovietice la săptămâna de la 28 Iunie- 4 Iulie 1948 Arc şi Progres: Marinarii din Baltică; Capitol sală şi grădină. ..Pentru, cei de pe mare“; Arta: „Football"; Fantasio: „Copilăria lui Gorki“; Bragadiru: „Fetiţa rătăci­tă“; Tivoli: „chestiunea Rusă“; American: „învăţătoarea din Şa­tră!“; Islanda: „Inima noastră“; Volta-Buzeşti: „Gavroche“; Aida: „Criminalii printre noi“; Odeon: „Spre cer“; Alianţa. ..Castelul fer­mecat“; Vergului: „Atacul carava­nei“; cotroceni: „Criminalii printre noi”; Triumf: „Floarea de piatră”; Model: „Insula Piraţilor“ şi „Pum­nul de fier“; Diana: „Glorie ţie, Moscova“ şi „Avangarda de sacrifi­ciu“; Unic: „Cenuşăreasa“; Unirea: „Foc la graniţă“; Gloria: „prietenă de ocazie“. Adunarea generală a Asociaţiei generale de rezervă şi retragere T. T. R. Duminică, 27 Iunie, orele 11—13, a avut loc adunarea generală a Aso­ciaţiei, la sediul central din calea ,Victoriei 89. D. Profesor arch. I. Traianescu, preşedintele provizoriu, arată că a­­sociaţia s’a pus la current din, toate punctele de vedere, cu noua orga­nizare democratică a Statului Român, pentru care fapt Comitetul şi mem­brii asociaţiei, au depus jurământul de credinţă către Republica Populară Română în ziua de h­.i.48. D. secretar general Inginer G. Dimescu, după ce vorbeşte despre noua organizare a asociaţiei, dă ci­tire referatului de activitate a Aso­ciaţiei pe 1947—43. D. casier central av. G. Dbnefski dă citi­re raportului cenzorilor, a contului de gestiune, găsite în per­fectă stare şi a bugetului pe 1948—49. Adunarea ia act şi aprobă în unani­mitate cele comunicate şi dă descăr­care comitetului, pentru gestiunea a­­sociaţiei pe anul 1947—48. Se numeşte o comisiune din 3 per­soane: dr. N. Hamat, ing. G. Dimes­­cu, şi av. G. Donefski, care să mo­difice Statutele în sensul nouei or­ganizaţii de Stat. S’a hotărît, ţinerea unei noui adu­nări extraordinare, când se va reface şi­­Comitetul central. D. preşedinte provizoriu arch. Tra­­ianescu, cedând locul său d-lui vice­preşedinte dr. N. Hamat, d-sa a ră­mas vicepreşedinte al Asociaţiei. Mai iau cuvântul d-lii dr. Hamat, av. Donefski, P. Popovici fost consi­lier şi alţii. Şedința se ridică la ora 13. Pentru orice innformaţiuni Telefom­ 3.02.01. Editura de Stat LITERATURA STRĂINĂ CHARLES DICKENS : Marele speranţa (roman) CHARLES DE COSTER: Povestea lui Till Ulehspiegel BALZAC : Iluzii pierdute (roman) MAIAKOVSCHI: In gura mare SANG DES POÉTES : Antologia poeţilor rezistenţii fran­ceze LITERATURA ROMANA GEO BOGZA: Oameni şi cărbuni din Valea Julu­i EUSEBIU­ CAMILAR: Nopţile Sefterezadei, Fel. I BIBLIOTECA DE BUZUNAR ROMAIN ROLLAND: Beethoven ROMAIN ROLLAND: Călătorie în ţara muzicii ANTON CEHOV : Ţăranii MARCEL PRENANT: Darwin PUŞKIN : Poveştile răposatului Ivan Belchin MOLIERE : Tartuffe (trad. de A. Tom­a A. de BEAUMARCHAIS: Nunta lui Figaro ION ATNI­AN SWIFT: Călătoriile lui Gulliver RADU BOUREANU : Viaţa Spătarului Mil­es cu ROGER MARTIN DU GARD: Familia Thibault, vol. 1. II şi III MTH ATT. ROLLER: Figuri din Revoluţia Franceză IONESCU GULIAN : Introducere în sociologia, culturii ŞTIINŢA — FilOSOFIE TIMIRIAZEF: Metoda instorică în Biologie ACAD. S. I. VAVILOV: Isaac Newton GH. GEORGESCU-BUZAU: Mihail Kogâlniceanu înnoitorul G IONESCU GULIAN: Introducerea în Etica Nouă EDITURA UNIVERSUL RECOMANDĂ URMĂTOARELE CĂRŢI: DANIEL DE FOE: Robinson Crusoe SH. I. GEORGESCXJ . Magellan F. MOLNAR: Ştrengarii din Uliţi Paul Difuzor® munci prin CENTRUL DE DIFUZA CÂRJEI: Calea Moşii®? (*2 Lei 221 35« 271 16« 151 201 301 Lei 41 ,, 71 41 71 .. 4' ‘ .* 71 13! .. 7! .. 27! ,, 6! 71 Lei 221 181 .. 17' 18' Lei 211 „ 201 131 RE fi Prelucrarea seminţelor de bumbac Agerpres, 29. — întrucât u­nele fabrici de ulei­u comesti­bil au început prelucrarea se­minţelor de bumbac, s-au­­luat măsuri pentru procurarea unor maşini de dărăpănat seminţele de bumbac, mărind astfel ran­damentul. Louise Carletti Urnire Luguet Marguerite Dévai Louis Salon Jacques Baumer Germaine Charley Pierre Bertin şi Gaby Morlay DOMNIŞOARA BEATRICE după un scenariu original de ROGERfERDIWÄND ín Síimül Situaţia atmosferică Buletinul Institutului Meteorologic Central Institutul Meteorologic Central, (Laboratorul de prevedere a timpu­lui), comunică următoarea situaţie atmosferică din ţara noastră în ul­timele 24 de ore, începând de Luni dim. de la ora 8, până ori. Marţi dim., la aceeaş oră . In sudul şi estul ţării, massele de aer sub­polar vechi, împinse de ma­­xim­iul azoric, au­ determinat un timp frumos şi secetos, în vreme ce în partea de Nord-Vest massele sub­­polare mai proaspete au menţinut cerul variabil. Slabe precipitaţiuni au căzut în Nord-V­estul ţării. S-au înregistrat 6 litri pe metrul patrat la Satul Mare şi 1 litru la Petroşani. Vânt potrivit din sectorul vestic. Ori, la ora 8 dim, temperatura în scădere în nord-vestul ţării şi în creş­tere în vest, era cuprinsă între 4-23° la Caracal şi +12° la Predeal iar presiunea atmosferică în scădere a înregistrat 159 mm. la Arad şi 755 mm. la Botoşani. Cele mai ridicate temperaturi* din cursul zilei de Luni au atins +29* în Bannat şi Sticlii Olt­eniei şi +18® la Predeal iar cele mai scăzute din tim­­pu­l nopţii au variat între +17® la T. Severin, Calafat şi Tulcea şi +5® la Predeal.­­ BUCUREŞTI-BANEASA (ORA 13) | ! Presiunea atmosferică 757 mm. Temperatura în aer +28®. Umiditatea aerului 35®/#. Cerul puţin noros. Vânt de la Vest cu 19—26 kilometri la oră.! Temperatura maximă de Luni în­ aer +27®, pe sol, la soare +39°, iar m­ihinimele din timpul nopţii au osci­lat între +12 în aer şi +11® pe sol. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu 1—2 mm. Timpul se va menţine în general frumos cu cerul parţial no­ros în nordul ţării. Vântul va conti­nua să sufle slab­­din sectorul vestic cu rotire spre Nord-Vest. Tempera­tura în scădere uşoară. * Ploi slabe locale vor mai cădea în nordul țării. PLEACA COPII!­li MARE §1 LA MUNTE Direcţiunea pentru ocrotirea mamei şi copilului din minis­te­­rul sănătăţii face cunoscut ur­mătoarele: Trenul ,care duce copiii în co­lonia ministerului sănătăţii de la Eforie, pleacă din Capitală Miercuri 30 crt. seara. Părinţii sunt rugaţi a aduce copiii în gara Băneasa la orele 6 după amiază. Trenul care duce coloniile de munte, în direcţia Braşov, plea­că din Bucureşti în primele ore ale dimineţii de Joi 1 Iulie. Părinţii sunt rugaţi să aducă copiii în gara Băneasa la orele 6 dimineaţa. CRONICA FILMULUI „MARINARII DIN BALTICA“ Cin­em..togna­ful „Aro“ şi grădina „Progres“ prezintă de câteva zile, producţia studioului „Belgoskino“ din Leningrad, filralul „Marinarii din­ Baltica“ în regia lui Alexandru Feinzimmer, acelaş care a făcut şi filmul „Pentru cei dei pe mare“, după un scenariu de Alexei Leno­­vin şi Alex. Stein. Acţiunea filmului se petrece în :Savul 1919, când în Rusia comuniştii luptau pentru menţinerea şi întări­rea celor câştigate, pentru popor, prin revoluţie. Poziţiile câştigate de ei erau ata­cate de intervenţioniştii englezi şi francezi cari trimeteau trupe şi muniţii, vase de război, în ajutorul ruşilor albi. In Baltica lupta era înverşunată pentru apărarea oraşului Kronstadt Comisarul Vihorev (Boris Liva­nov) abia sosit acasă după un an de război n’are niici măcar timpul să-şi îmbrăţişeze familia că, statul Major îl recheamă spre a se pre­zenta pe bordul vasului „Gavriil” în aceiaşi calitate. Despărţirea de soţie şi de copilul său Colea, de 7 ani, a fost duioasă dar demnă, ostăşească. Echipajul vasului „Gavriil“ luptă mereu cu succes. Comisarul Viho­rev, într­-u-­ scurt popas, acasă îl are de înfruntat pe Colea căruia îi promisese că-1 ia cu el pe vas şi nu s’a ţinut de cuvânt... Vrând­­,i ei să plece în larg, s’a strecurat pe vas şi a plecat, fără ştirea nimănui. „Gavrieil“ este ata­cat da englezi şi torpilat. In clipele cele mai grele, Colea apare înain­tea tatălui său. Comisarul Vihorev este îngrozit şi fericit în acelaş timp, îşi mai poate îmbrăţişa fiul înainte de a-şi da viaţa pentru pa­trie. Colea este salvat. Cu el Vihorev trimite ultimul raport Statului Ma­jor şi ultimul rămas bun soţiei. Alături de comandantul vasului, com­isarul Vihorev, rămas pe punte, îşi trăeşte sfârşitul, dar acordurile „Internaţionalei“ răsună triumfă­toare. Realizat cu concursul unor co­mandanţi şi unităţile Flotei Roşii din Baltica, acestea întregesc in­terpretarea realistă a actorilor dân­­du-i o valoare, artistică și docu­mentară deosebită. Mult­ca lui V. Scerbacev, adevă­rată simfonie contribue la întregi­rea atmosferei caracteristice aces­tui poem al mării și al eroismului marinăresc. C. R. B*C orara SERBĂRI ŞCOLARE DE SFÂRŞIT DE AN LA ŞCOALA „PROGRESUL CULTURII“ In localul Şcolii primare de fe­te nr. 2 „Progresul culturii“, s-a ţinut, Duminică după amiază, serbarea de sfârşit de an. Festivitatea a început cu Im­nul R. P. R. executat de corul ştoilii, după care a vorbit d-na Nora Marian. Trecând în revistă mna d­e înfăptuiri ale guvernului dr. Petru Groza, d-na a subliniat necesitatea ca toţi cei aflaţi în câmpul muncii să contribue la accelerarea progreselor ce tre­buise înfăptuite de Republica noastră. învăţătoarele s’au stră­duit să dea un alt conţinut şco­lii, decât acela abstract şi rupt de viaţă pe care l-a avut în tre­cut. In continuare, vorbitoarea a adus mulţumiri corpului profe­soral, comitetului şcolar, şi pă­­rinţ­­or cari şi-au dat concursul la întreţinerea cantinei şi a scos în evidenţă activitatea extraşco­­lar­ă a învăţătoarelor, care au în­drumat pe copii spre o înţelege­re mai adâncă a muncii şi oa­menilor ei. In numele părinţilor a răspuns d. Grünberg, care, după ce a mulţumit corpului didactic, a făgăduit şcolii tot sprijinul. In numele sfecţiei şcolii Comu­nităţii evreilor din România, a vorbit d-na Mariana Sărăţeanu, care a subliniat că directoar­ea a ştiut să îmbine linia tradiţiei a­­cestei şcoli Cu spiritul nou pro­­gr­’s, st.. A urm­at tih program artişti.“ executat de elevele şcolii, după care s’a făcut împărţirea pre­miilor. LA ŞCOALA DE BAEŢI Nr. 2 „LUCACI" In faţa unui public numeros compus din părinţi, elevi şi prie­tenii ai şcolii, s-a desfăşurat ser­barea de sfârşit de an la şcoala „Lucaci“. D. director I. Rovenţa a trecut în revistă înfăptuirile guvernului în toate domeniile, insistând a­­supra muncii ce se depune pen­tru ridicarea şcolii şi stârpirea analfabetismului. La sfârşit, s-au împărţit premii elevilor evidenţiaţi în muncă, d­upă cair© participanţii la serba­re şi-au luat angajamentul de a susţine şcoala în strădaniile ce se fac pentru ridicarea intelec­tuală şi morală a elevilor, pen­tru lichidarea analfabetismului, spre binele şi fericirea ţării în­tregi. ŞCOLILE SĂRBĂTORESC NAŢION­AUZ­AREA Şcoala primară de fete nr. 26, de sub conducerea D-nei Justina Stoenescu, a organizat ,zilele tre­cute, o serbare în cadrul căreia, d-na Maria Popescu-Ciobanu a vorbit despre importanţa deose­­bită pe care o are naţionalizarea industriilor de către Stat. „Munca fiecărui lucrător va înceta de acum încolo, — a spus vo­bitoarea — de a creia averi unor patroni hrăpăreţi, ca fiind pe viitor izvor de bună stare şi fericire pentru întreg poporul“. A urmat un program artistic, alcătuit de­ coruri și dansuri na­ționale executate de eterele școlii. [LOTO săptămânal! Tragerea din 28 Iunie 1948 1 iJEjgj591 1 rgp~| Suma de lei 237.758, a fost câștigată de un singur buletin având seria F. 337.071. INF­OR­MAŢII 0 De la Cluj vor pleca între 1 şi 2 Iulie 5 brigăzi studenţeşti pe şantierele: Salva Vişeu şi Bum­­beşti-Livezeni, pe ziua de 6 Iulie vor pleca trei brigăzi la Bumbeşti Livezeni, Lunca Prutului şi Pre­deal. O lună de trageri... O lună de premii şi câştiguri. lată ce reprezintă CLASA 5 l a LA LOTERIA DE STAT Cumpăraţi-vă neapărat, I lozul Dvs. norocos. „ Şcolile de i­echnicieni radio­logi şi de geniu sanitar ale minis­terului sănătăţii se deschid joi, 1 iulie, cu candidaţii reuşiţi la exa­men. BLENORAGIE­;““,TM­.; PENICILINA ASOCIATĂ Tratamentul sifilisului «onegativarea analizelor Dr. CONSTANTIN TULAI BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 ■ Eri, la orele 11, membrii comi­siei interimare, în frunte cu d. ge­neral Victor Dombrovsky, prima­rul general al Capitalei, au vizitat­ şantierele halelor Obor. ■ Printr’o decizie a ministerului comerţului, preţul cocsului meta­lurgic a fost fixat la 16 lei kg. loco. fabrică, exclusiv taxele. Zilele trecute a avut loc la sediul societaţei naţionalizate „Mă­­răşeşti” din str. Caragiale 1 bis, un festival artistic-cultural al Cercului Arlus, în cadrul căruia d. dr. ing. M. Zapan, director gen. al societăţii, a ţinut o foarte inte­resantă conferinţă cu subiectul „Aspecte din U. R. S. S.” , . i direcţie franceză, primeşte copii şi tineret pentru Iulie şi August, locuri limitate. Informaţii după orele 13, B-dul 6 Martie (fost Elisabeta). Telefon 513.89. 24­4C­ARLOS, cercul 31, cu sediul în str. Berzei nr. 9, aduce­ la cu­noştinţa membrilor săi şi publi­cului din raza sa, următoarele: Astăzi Miercuri, or­a 19, are loc la sediul său, şedinţa plenară bilu­nară la care sunt rugaţi a lua parte toţi membrii; la sediul său are o permanenţă în fiecare zi de lucru, de la ora 17,30—19,30, când se pot preschimba carnetele vechi, plaţi cotizaţiile, face noui înscrieri şi lua orice informaţiuni în legă­tura cu activitatea cercului.­­ Institutul de studii Româno- Sovietic, Secţia Medicină-Biologie, anunţă pentru azi Miercuri, orele 18,30 comunicările­­d-nei dr. Sihor­­ski şi a d-lui dr. Crângu despre : „Rezultatele obţinute cu metoda lui Filotov”. „ Resortul femenin şi Sindica­tul salariaţilor din ministerul ante­lor şi informaţiilor, organizează o serată în folosul copiilor din Gre­cia. Miercuri, 30 Iunie, orele 20, în saloaniele şi terasa localului­­ din str. Franklin nr. 10 (fost Cina) etaj I.­­ Membrii asociaţiunii „Uniu­nea spirituală” sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pentru Joi 15 Iulie, 1948, orele 17 precis la sediul din strada Popa Soare 18. Şedinţa va fi urmată de conferinţa d-lui dr. M. A. Haievy despre : „Un tricentenar în istoria evreilor” (1648—1948).­­ „Arces” Asociaţia româna pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia, anunţă pe această cale că nu are nimic comun cu restaurantul „Tatra” deschis b­i B-dul Republicei nr. 6. BISERICEŞTI ■ Societatea clerului român „A­­juitorul“ îşi sărbătoreşte patronul .Soborul Sf. Apostoli“, astăzi 30 cor. După săvârşirea­­unui parastas pentru pomenirea ctitorilor şi do­natorilor în biserica Olari, la orele loi­ 2 din­ toată asistenţa va trece în sala de şedinţe în Bul. Republicii 75 unde preşedintele va face o dare de s­timă asupra activităţii sale pe anul trecut. Preoţii şi cântăreţii din Capitală sunt rugaţi să ia parte la solemnitate. 0 Membrii Sindicatului artişti­lor instrumentişti, secţia concer­­tişti-didactici, sunt rugaţi să de­pună de îndată la sediul Sindica­tului din str. Dr. Marcovici nr. 9, un răspuns la chestionarul în ve­derea clasificării pe categorii şi pentru planificarea concertelor in viitoarea stagiune. In acest chesti­onar vor răspunde şi liricii,­­ instituţiile, întreprinderile in­dustriale şi comercale, precum şi toate prsoanele care au achitat di­ferite sume de banii reprezentanţi­lor societăţii „Mărăşeşti“, pentru procurarea busturilor mai multor personalităţi, fără însă a primi a­­ceste lucrări, sunt rugate a se a­­dresa de urgenţă Direcţiunii Gene­rale a Poliţiei. Direcţia Poliţiei Ju­diciare, camera 191, cau­a ,anunţa telefonic la No. 6­00-80, anterior 528. Acţiunea de reface­re a liniilor C. F. R. In cotaferinţa ţinută zilele acestea la direcţia întreţinerii cfr. s’a a­­nializat activitatea depusă acea­stă dir­eicţie, în cursul lunilor Apri­lie şi Mai, a. c. Au participat la conferinţă d-nii: Grumberg, subdirector general, Ho­­rodniceanu, directorul întreţinerii, Niţă Mihalache, reprezentantul U­­SU.S.­C.F.R. şi Barbu Vasile, din partea P.M .I. In urma desbaterilor s’a con­statat : Programul de reipa­raţie curentă a liniei a fost depăşit, exercutându­­se 4173 km. linie. In cadrul acestei lucrări a­u fost înlocuite 246-407 m. c. verss; s’au introdu® 71.480 m. c. balast; s’au reparat 5.038 ramificaţii şi 131.964 traverse; s’au confecţio­nat 28.673 dispozitive contra fugirii şinelor şi s’au rectificat 58,9 km. curbe. S’au reparat radical 176 km. li­nie, intr­oducându-Se 44-099 traverse şi 58.600 m. c- balast. Tot la această lucrata s’au montat 31.123 dispozi­tive contra fugirii liniilor şi s’au schimbat 5.603 m. şin­ă-Podurile şi plodeţtele, cari au fost întreţinute cu lucrări importante, totalizează o lungime de 1229 km., iar programul de revizie a poduri­lor a fost întrecut cu 154°7|*. La lucrările de linie, pe o lungi­me de 405 km­, a fost întrebuinţată metoda subajului, de care am vor­bit la­ timp. Deasemenea, verificarea liniei s-a făcut tot cu un siste­m nou, cu aju­­torul căruia se pot observa toate defectele liniei. Deşi condiţiile atmosferice nu au îngăduit o desfăşurare normală a lucrărilor, totuşi dintr’un program de 10-215 km. s’au executat 9.280 km., adică 91 */•. Pe baza rezultatelor obţinute se vor alcătui viitoarele programe de lucru. De remarcat este faptul că, la lu­­crările mai sus arătate, au fost în­trebuinţate unelte noui, menite să uşureze efortul uman, confecţionate în cet mai mare parte în atelie­rele de întreţinere. ^ plantaţiile dealungul LINIILOR Trecerea serviciului agricol la di­recţia întreţinerii şi transformarea lui în serviciu de amenajare a zo­nei va accelera plantaţiile forestie­re dealungul liniilor expuse înzăpe­­zirilor, înlocuin­du-se astfel parază­­psirile artificiale-ca sarcină de viitor, direcţia în­treţinerii şi-a propus depăşirea nor­melor. MARIREA VITEZA TRENURILOR O deosebită atenţie se va da muncii voluntare, cu ajutorul că­reia, pe numeroase şantiere, s’au obţinut rezultate optime. Astfel, printr’o inteh®ifioare a muncii de întreţinere şi reparaţii a liniilor, condiţiunile de circulaţie a­ trenu­rilor vor fi îmbunătăţite, dându-se posibilitatea sporirii vitezelor, mă­ririi triajelor şi suprimării restric­ţiilor de circulaţie. l SCHIMMMELUI onor STATII C. F. R. Direcţia generală cfr. a aprobat ca numele câtorva staţii cfr. să fie schimbate după cum urmează: Staţia Ferdinand, de pe linia Caransebeş-Subcetate, sa schimbă în­­,Oţelul Roşu“. Staţia Voevodul Mihai, de pe li­nia Bucureşti-Videle, sa schimbă în „13 Februarie 1933“. Stația Carmen Sylva, de pe linia Const­anța-Mangalia, se schimbă în Vasile Roaită. EXTINDEREA SALARIZĂRII MUNCH IN ACORD PROGRESIV Salarizărea muncii în acord progresiv în minele din Valea Jiului a dat rezultate foarte bune, fapt care a determinat ministerul minelor și petrolului să modifice acest nou sistem de salarizare l­i lucrările de ticarită de in cărbune și steril. Astfel pentru partea care de­păşeşte norma de producţie stila­­riile se majorează de la 1.3 la 1.5 ori. Această măsură este justificată de importanţa pe care ministerul minelor o acordă lucrărilor de înaintare în producţia de căr­buni. De altfel acestea sunt lu­crările de bază în exploatările miniere şi era firesc să fie răs­plătite după eforturile care se depun. Se poate constata cu acest pri­lej, că aplicarea programului pen­tru noua organizare a producţiei în toate domeniile, este urmărită cu cea mai mare atenţie. Fiecare pas înspre o îmbunătăţire, fie a­ mijloacelor de producţie, fie a metodelor, este apreciat aşa cum se cuvine. Un o­chiu atent şi foar­te vigilent, este treaz pretutin­deni, până in cele mai modeste sectoare. Orice efort este imediat relevat şi răsplătit, orice abatere sau şo­văire, corestalii şi înlăturată. Acest nou sistem de salarizare a fost extins de ministerul mine­lor şi petrolului şi nn­ bazinul car­bonifer din Comăneşti-Bacău, pen­tru toate lucrările subterane (producţie, abataje şi înaintări). Coeficienţii stabiliţi prin deci­zia pe care am publicat-o ori au valabilitate numai pentru depă­şirea normei stabilite pentru cele­­ ore de muncă din program. Este vorba deci de aplicarea prin­cipiilor pentru organizarea pro­ductivităţii munci, care stau la baza nouilor orânduiri în salari­zarea mruncitorilor. Nu se cere de la muncitori uri efort p­­clungit, peste programul de 8 ore; nu se urmăreşte istovirea forţelor de muncă. Ci se răsplăteşte depă­şirea normei, care a fost ştiinţific stribuită pentru condiţiile de mun­că absolut normale. Calităţile in­dividuale ale muncitorului (ex­perienţa, dexteritatea, sârguinţa, agerimea minţii, raţionalizarea timpului de muncă, etc) atrag in mod firesc o răsplată in plus. Iar această răsplată nu este altceva decât un stimulent pentru toţi muncitorii, de a găsi noui metode de muncă, prin inovaţii şi prin­tr’o raţională folosire a timpului de lucru, prevăzut în program. Prin salarizarea muncii în a­­cord p­rogresiv, se urmăreşte nu numai răsplătirea unor calităţi excepţionale, nu numai creşterea productivităţii muncii, ci şi ridicarea nivelului de trai al mun­citorimii, cum de altfel, se urmă­reşte, prin străduinţi neîncetate, ridicarea nivelului de trai al în­tregului popor muncitor. G. T. COMERCIANŢII ŞI NAŢIONALIZAREA MARILOR INTREPR­INDERI INDUSTRIALE (Urmare din pag. l­a) va fi planificată şi că se va elimina astfel desordinea din economie — va contribui şi la consolidarea comerţului. Producţia nu va mai fi diri­jată de bunul plac al marilor financiari ci de cerinţele sa­tisfacerii nevoilor consuma­torilor. Ceea ce nu poate de­cât să convie unui comerciant cinstit. „Noul comerciant cinstit faţă de stat şi client, are de îndeplinit un rol de seamă în procesul de circulaţie a măr­furilor şi poate conta pe în­ţelegere din partea regimu­lui democratic”. Aceste cu­vinte rostite de domnul Gheorghiu-Dej la Congresul P. M. R. îşi păstrează depli­na lor actualitate. Mai mult încă- Mijloacele de care dispune statul demo­crat popular pentru a ajuta pe comerciantul cinstit sunt acum — în urma naţionali­zării — cu mult mai puter­nice decât cele de care el dispunea la data Congresului P. M. R. Naţionalizarea marilor în­treprinderi, efectuată din iniţiativa Partidului Munci­toresc Român, constituie încă un mijloc de sprijin pe care poate conta comerţul cinstit. Căci atunci când vor trebui să se aprovizioneze, comer­cianţii nu vor mai întâmpina dificultăţile din trecut, pro­vocate de anarhia din pro­ducţie. Vasail D. Liveanu EŞECURILE POLITICII EXTERNE BRITANICE (Urmare di­n­ pag. I-a)­ venţia petroliferă anglo-iraniană şi să încheie­ţi o convenţie pe­troliferă iraniano-americană? In Orientul Mijlociu America are din ce in ce mai multe ac­ţiuni în Iran, Irak şi Palestina şi în curând ii va lăsa pe englezi şi fără petrol. O clauza a împrumutului ame­rican a fost ca englezii să re­nunţe la tariful vamal. Ca ur­mare mărfurile americane go­nesc de pretutindeni, chiar din colonii, pe cele engleze. Nu au fost şi sunt disensiuni între englezi şi americani în pro­blema Palestinei? Când problema palestiniană a fost discutată la ONU si au ivit diferențe serioase între punctul de vedere prezentat de către re­prezentantul britanic și punctul de vedere exprimat de repre­zentantul Statelor Unite. Aceasta arată clar că între puterile care fac o politică imperialistă sunt contraziceri de neînlăturat. Aceasta este politica actuală britanică, politică de subalterni ai imperialismului american, atât de rapace expresie a câtorva beneficiari, deţinători de acţiuni la diferite companii. Prin politi­ca sa, împotriva intereselor na­ţionale, guvernul englez duce sigur leul britanic în cursa pe care o păzesc americanii. Nu numea un politician englez poli­­tica aceasta, a planului Marshall, ,,cea mai mare escrocherie din istoria lumii”?. Trebue amintit un Papi După criza din 1929—33 Anglia se gă­sea în impas. A fost folosită atun­ci politica justă de a reduce cât mai mult importul din Ame­rica şi de a întări legăturile e­­conomice cu Europa. Şi Anglia a reuşit atunci să-şi refacă echilibrul bugetar. Mai trebue adăugat un fapt care nu e, de mică importanţă. Pe zi ce trece creşte în domini­­oane, în colonii şi în ţările aflate sub dominaţia lor mişcarea na­ţională de eliberare. Astfel în Egipt englezii nu se pot menţine decât cu măsuri poliţiste, po­porul iranian se arată nemulţu­mit şi doreşte să scoată capul din jugul imperialist- la fel în India, în Palestina, în China unde forţele democrate câştigă mereu teren. De aceea englezii trebue să folosească diferite ma­nevre pentru a înşela masele populare, care nu mai pot fi trase pe sfoară. Astăzi după cum afirmă Times americanii spun din ,ce în ce mai des că s’a terminat cu imperiul britanic. Nu recunoș tea fostul subsecre­tar de stat Sumner Welles, în cartea sa „încotro mergem?”. „Puterea şi prestigiul Angliei, la ora actuală, au nivelul cel mai scăzut din toată istoria sa”. Faţă de această politică al cărei rezultat nu poate fi de­cât ruinarea Angliei, poporul englez se ar­ată din ce în ce mai ne­mulţumit. Poporul englez vrea o sinceră naţionalizare a industriei, o po­litică internă democrată cinstită şi în afară cooperare cu ţările din răsăritul Europei care pot furniza Angliei alimentele şi materiile prime necesare şi care fac o sinceră politică de­ pace. Guvernul britanic, care nu­ a reuşit să soluţioneze problema palestiniană, va trebui să facă faţă unor dificultăţi din ce în ce mai mari. Astfel, în urma ale­gerilor din Afria, de sud Anglia va pierde acest dominion pe care îl va lua Statele Unite. Poporul englez nu se va lăsa târît pe panta primejdioasă a actualei politici externe brita­nice şi pe măsură ce îşi dă sea­ma de pericolul ce îl aşteaptă reacţionează împotriva conducă­torilor săi pe care i-a ales cu trei ani în urmă, nu pentru a duce ţara de râpă. MIRCEA RAPITEANU AU ÎNCEPUT CONCEDIILE DE ODIHNĂ (Urmare di­n pag. I-a) citesc prima serie de mosafiri. La Călimăne­şti, villai Cozma a fost supusă unor vaste lucrări de renovare şi împrospătare de către echipele U.G.B. Este una din viele care adăpostesc pentru concediul de vatră numeroşii sala­riaţi ai uzinelor comunale Bucu­reşti. In vecini s-au instalat mun­citorii de la P.C.A. Vila este a­­şezată frumos, cu faţa la spu­ma Oltului. Prima serie de vi­­ligiaturişti este formată exclu­siv din muncitori. Au venit la 1 iunie, pentru 25 de zile. Au călătorit pe cheltuiala institu­ţiei, iar aci, la Casa de odihnă, primesc găzduirea complectă adică camere, masa de trei ori pe zi, asistenţa medicală fie un program variat de distracţii şi Vflflf QO ■H . Ne-a condus d. Dincă, un muncitor al P.C.A. care a pri­mit sarcina administrării şi a­­provizionării casei de odihnă. Ne-a arătat bucătăria şi sala de mese care sclipesc de cură­ţenie, ne-a condus în camerele de dormit şi ne-a îndreptat spre terasa spaţioasă, unde vi­­ligiaturiştii stau întinşi în „cha­­ise-longue‘‘-uri şi’' an­testa sau ascultă susurul Oltului umflat de ploi. Intr’un colţ, doi mun­citori joacă table, cu nelipsitul decor de chibiţi. Iar alt mari­nar şi-a găsit partener de şah şi s-au retras în salonul mare, la linişte. Un aparat de radio este manevrat de o tânără, care caută muzică uşoară, iar biblioteca vilei, — încropită din contribuţiile instituţiei şi ale salariaţilor — este mereu cercetată. „ŢARĂ FRUMOASĂ" După cum am spus mai îna­inte, aproape toţi aceşti viligia­­turişti sunt muncitori. Cei m­ai mulţi dintre ei află pentru pri­ma oară ce este un concediu de odihnă într’o staţiune climate­rică. Unul dintre ei n’a pără­sit niciodată oraşul unde munceşte. Este copleşit de im­presiile şi senzaţiile culese în această primă săptămână la băi. I-a plăcut drumul, îi plac munţii, a îndrăgit Oltul. — Frumoasă ţară avei­, dom­nule ziarist. Are 43 de ani, dar îi pare bine că a putut s’o cunoască. E bucuros să afle în felul acesta pe viu, realităţile articolului din noua Constituţie a ţării care vorbeşte despre dreptul la odihnă al omului ce multeferte. E.C.A. mai are o vilă la Că­­limăneşti şi alta la Tuşhad- Băi, iar la Carmen­-,Sylvia o casă de odihnă cu 200 locuri pe lună 800 salariaţi ai admi­nistraţiei porturilor şi comuni­caţiilor pe apă se vor îmbăia pentru plăcerea lor, în marea lângă care îşi fac atâţia dintre ei doar grele datorii profesio­nale. La 15 iunie s-au deschis băi­le. La Olăneşti se vor perinda în cele trei luni ale sezonului, patru serii de pacienţi ai Casei Centrale a Asigurărilor Socia­le, iar la Govora, în frumoase­le vile şi hoteluri ale acestei staţiuni elegante şi civilizate, vor veni să locuiască salariaţii atâtor fabrici şi întreprinderi din Capitală. ★ La Râmnic şi la Sibiu — care fac aprovizionarea cu ali­mente a staţiunilor — pieţele sunt abundente şi mâncarea i­eftină. Primele serii de sezonişti sunt încântate de bogăţia şi de varietatea meselor. Marile în­treprinderi au adus dealtfel de la centru alimentele nealtera­­bile, grăsimi, zahăr, etc. în ce priveşte zarzavaturile ,­ legu­mele, ţăranii din satele înveci­nate aduc din belşug, la pre­ţuri foarte m­­ici. Salariaţii care au fost în­scrişi pentru staţiunile de pe valea Oltului, vor avea, fără îndoială, o vacanţă admirabilă Pe valea Prahovei şi cu deose­bire la Sinaia, afluxul ii­rigiatu- r­ iştilor este în continuă creştere Foarte multe coilonii de copii ale căror râsete şi cântece se înalţă spre pereţii munţilor acoperiţi c­e ceaţa alburie. Parcul Cazinou­­ito, în care altădată îşi plimbau plictiseala, până la ora începerii jocului, clienţii meselor verzi şi ai Ruletelor, este acum raiul copiilor. Vremea­­ ploioasă a de­­terminat de salariaţi şi muncitori sa-şi fixez® concediile pentru lu­nile Iulie şi August, când toate vilele reţinute de instituţii şi în­treprinderi vor fi ocupate până la ultimul loc. .-0*0--------­ Producţia pe cursul verii a fabricilor de produse zaharoase Agerpres. 29.­­ Fabricile­­de produse zaharoase şi-a­ î îtertocm­it programele de producţie pentru cursul verii. Acest program pre­­vede informarea a 10­­vagoane rahat pentru 9 regiuni indus­triale din ţară, precum şi ottou portante cantități de siropuri diferite.

Next