Universul, iulie 1948 (Anul 65, nr. 148-175)
1948-07-01 / nr. 148
PAX ora 9 A ZILA Filmul despre usi american cinstit CHESTIUNEA Speet. încep____ dela 9 dim. RUSA SPECTACOLE ATENEULUI: Când înfloresc anemonele. ARMATEI : Ciocârlia. ARMATEI-STUDIO : Spectacol de Music-halL POPORULUI : Dușmanii poporului. SAVOY : Lampagiul de seară. GRADINA VOX: (Birlic) Supeu cu tata. MIC : Micul infern. ODEON : Helen. Tommy și Joe. BARAȘEUM : Cântecul răzbunării. CINEMATOGRAFE ARO şi GRADINA PROGRES: Marinarii din Baltica. SCALA: Iluzii pierdute. ORFEU: Fetiţa cu părul de aur. CAPITOL: CIO de pe mare. FEMINA : Costică şi Mitică, duşmanii femeilor. TRIANON: Vis de glori.»PAX : CocoşatuL RITZ: simfonia pastorală. VICTORIA: Răzbunarea şerifului şi colectivul -15: Mussib-hall. CASA PRIETENIEI ftOMAHO-SOVIETICE : Copilăria Uli Gotki. BD. PALACE: Afacerea Artomonov. GIOGONDA: Cesar şi Cleopatra. *y/OLI: ,,Chestiunea Rusă’*. IXSANDRA: Simfonia fantastica. »ARTA: Foot-ball. MIGNON: Nu uita că te-am iubit şi divertisment muzical, inssă : Submarinul morţii şi revistă. DE CARTÎERF AIDA : Colţ Alb, jurnal şi revistă. AMERICAN : învăţătoarea din Şatrai, trupa de reviste Măicănescu. AVRIG (SALA şi TERAsa) : Colivia cu Privighetori şi revistă. ApOLO: Pantoftom Ţarinei. ALIANŢA: Castelul fermecat şi Jurnal. „ CARMEN: Elefantul şi frânalicuta. CLASIC: Campionul boxului. COTROCENI: Criminalii printre noi şi divertisment comico muzical. DACIA : Dansatoarea din Texas. DIANA : Avantgarda de sacrificiu şi Glorie die Moscova. FLORIDA : Criminalii printre hol şi revistă. GLORIA : Prietenă de ocazie. IZBANDA : Inima Noastră. LIA: Stan şi Bran în Fiii Deşertului şi Jurnal. LIRA: Căpitan la 15 ani. LUTHER (grădină şi sală) : Rivalii şi colectivul Nr. 10 (Tici COlUmbeanu). MARNA : Singură pe lume şi Jurnal. MARCONI: Gorila albă, Stan şi Bran negustori. MILANO (Sală şi grădină) : Intrigile lor şi revistă. MIORIŢA : „Nu uita că te-am iubit”. MODEL : Insula piraţilor. NONI: O pânză în depărtare. NERO: Pantofiorh Ţarinei ODEON : Spre cer şi jurnal. FACHE: Ispita şi revista Mia Braia. POLTAVA: Primăvara, Jurnal şi revistă. RAHOVA : Ediţie specială, jurnal şi revistă. SPLENDID : Nopţi de patimi. Stan şi Bran marinari, jurnal şi revistă. TOMIS : Castelul îndrăgostiţilor. TRIUMPH : Floarea de piatra şi jurnal. UNIREA : Foc la graniţă şi colectivul Nr. 19 (Mia Braia). UNIC : Cenuşereasa si jurnal. VOLGA BUZEŞTI: Gavroche. VERGU: Serenada norilor, jurnal şi revistă. VENUS : Beţia simţurilor , revistă. VOLGA : Tragedia unei iubiri. AŞEZAMANTUL CULTURAL „NICOLAS BAICESCU" Muzeul „Momente din lupta poporului pentru libertate“ este deschis zilnic intre orele 10—12 și 5—8. Duminica și sărbătorile, toată ziua. Intrarea prin str. I. C. Frithu (fostă Victor Emanuel) 12. ^-----*6-------- Programul filmelor sovietice la săptămâna de la 28 Iunie- 4 Iulie 1948 Arc şi Progres: Marinarii din Baltică; Capitol sală şi grădină. ..Pentru, cei de pe mare“; Arta: „Football"; Fantasio: „Copilăria lui Gorki“; Bragadiru: „Fetiţa rătăcită“; Tivoli: „chestiunea Rusă“; American: „învăţătoarea din Şatră!“; Islanda: „Inima noastră“; Volta-Buzeşti: „Gavroche“; Aida: „Criminalii printre noi“; Odeon: „Spre cer“; Alianţa. ..Castelul fermecat“; Vergului: „Atacul caravanei“; cotroceni: „Criminalii printre noi”; Triumf: „Floarea de piatră”; Model: „Insula Piraţilor“ şi „Pumnul de fier“; Diana: „Glorie ţie, Moscova“ şi „Avangarda de sacrificiu“; Unic: „Cenuşăreasa“; Unirea: „Foc la graniţă“; Gloria: „prietenă de ocazie“. Adunarea generală a Asociaţiei generale de rezervă şi retragere T. T. R. Duminică, 27 Iunie, orele 11—13, a avut loc adunarea generală a Asociaţiei, la sediul central din calea ,Victoriei 89. D. Profesor arch. I. Traianescu, preşedintele provizoriu, arată că asociaţia s’a pus la current din, toate punctele de vedere, cu noua organizare democratică a Statului Român, pentru care fapt Comitetul şi membrii asociaţiei, au depus jurământul de credinţă către Republica Populară Română în ziua de h.i.48. D. secretar general Inginer G. Dimescu, după ce vorbeşte despre noua organizare a asociaţiei, dă citire referatului de activitate a Asociaţiei pe 1947—43. D. casier central av. G. Dbnefski dă citire raportului cenzorilor, a contului de gestiune, găsite în perfectă stare şi a bugetului pe 1948—49. Adunarea ia act şi aprobă în unanimitate cele comunicate şi dă descărcare comitetului, pentru gestiunea asociaţiei pe anul 1947—48. Se numeşte o comisiune din 3 persoane: dr. N. Hamat, ing. G. Dimescu, şi av. G. Donefski, care să modifice Statutele în sensul nouei organizaţii de Stat. S’a hotărît, ţinerea unei noui adunări extraordinare, când se va reface şiComitetul central. D. preşedinte provizoriu arch. Traianescu, cedând locul său d-lui vicepreşedinte dr. N. Hamat, d-sa a rămas vicepreşedinte al Asociaţiei. Mai iau cuvântul d-lii dr. Hamat, av. Donefski, P. Popovici fost consilier şi alţii. Şedința se ridică la ora 13. Pentru orice innformaţiuni Telefom 3.02.01. Editura de Stat LITERATURA STRĂINĂ CHARLES DICKENS : Marele speranţa (roman) CHARLES DE COSTER: Povestea lui Till Ulehspiegel BALZAC : Iluzii pierdute (roman) MAIAKOVSCHI: In gura mare SANG DES POÉTES : Antologia poeţilor rezistenţii franceze LITERATURA ROMANA GEO BOGZA: Oameni şi cărbuni din Valea Jului EUSEBIU CAMILAR: Nopţile Sefterezadei, Fel. I BIBLIOTECA DE BUZUNAR ROMAIN ROLLAND: Beethoven ROMAIN ROLLAND: Călătorie în ţara muzicii ANTON CEHOV : Ţăranii MARCEL PRENANT: Darwin PUŞKIN : Poveştile răposatului Ivan Belchin MOLIERE : Tartuffe (trad. de A. Toma A. de BEAUMARCHAIS: Nunta lui Figaro ION ATNIAN SWIFT: Călătoriile lui Gulliver RADU BOUREANU : Viaţa Spătarului Miles cu ROGER MARTIN DU GARD: Familia Thibault, vol. 1. II şi III MTH ATT. ROLLER: Figuri din Revoluţia Franceză IONESCU GULIAN : Introducere în sociologia, culturii ŞTIINŢA — FilOSOFIE TIMIRIAZEF: Metoda instorică în Biologie ACAD. S. I. VAVILOV: Isaac Newton GH. GEORGESCU-BUZAU: Mihail Kogâlniceanu înnoitorul G IONESCU GULIAN: Introducerea în Etica Nouă EDITURA UNIVERSUL RECOMANDĂ URMĂTOARELE CĂRŢI: DANIEL DE FOE: Robinson Crusoe SH. I. GEORGESCXJ . Magellan F. MOLNAR: Ştrengarii din Uliţi Paul Difuzor® munci prin CENTRUL DE DIFUZA CÂRJEI: Calea Moşii®? (*2 Lei 221 35« 271 16« 151 201 301 Lei 41 ,, 71 41 71 .. 4' ‘ .* 71 13! .. 7! .. 27! ,, 6! 71 Lei 221 181 .. 17' 18' Lei 211 „ 201 131 RE fi Prelucrarea seminţelor de bumbac Agerpres, 29. — întrucât unele fabrici de uleiu comestibil au început prelucrarea seminţelor de bumbac, s-auluat măsuri pentru procurarea unor maşini de dărăpănat seminţele de bumbac, mărind astfel randamentul. Louise Carletti Urnire Luguet Marguerite Dévai Louis Salon Jacques Baumer Germaine Charley Pierre Bertin şi Gaby Morlay DOMNIŞOARA BEATRICE după un scenariu original de ROGERfERDIWÄND ín Síimül Situaţia atmosferică Buletinul Institutului Meteorologic Central Institutul Meteorologic Central, (Laboratorul de prevedere a timpului), comunică următoarea situaţie atmosferică din ţara noastră în ultimele 24 de ore, începând de Luni dim. de la ora 8, până ori. Marţi dim., la aceeaş oră . In sudul şi estul ţării, massele de aer subpolar vechi, împinse de maximiul azoric, au determinat un timp frumos şi secetos, în vreme ce în partea de Nord-Vest massele subpolare mai proaspete au menţinut cerul variabil. Slabe precipitaţiuni au căzut în Nord-Vestul ţării. S-au înregistrat 6 litri pe metrul patrat la Satul Mare şi 1 litru la Petroşani. Vânt potrivit din sectorul vestic. Ori, la ora 8 dim, temperatura în scădere în nord-vestul ţării şi în creştere în vest, era cuprinsă între 4-23° la Caracal şi +12° la Predeal iar presiunea atmosferică în scădere a înregistrat 159 mm. la Arad şi 755 mm. la Botoşani. Cele mai ridicate temperaturi* din cursul zilei de Luni au atins +29* în Bannat şi Sticlii Olteniei şi +18® la Predeal iar cele mai scăzute din timpul nopţii au variat între +17® la T. Severin, Calafat şi Tulcea şi +5® la Predeal. BUCUREŞTI-BANEASA (ORA 13) | ! Presiunea atmosferică 757 mm. Temperatura în aer +28®. Umiditatea aerului 35®/#. Cerul puţin noros. Vânt de la Vest cu 19—26 kilometri la oră.! Temperatura maximă de Luni în aer +27®, pe sol, la soare +39°, iar mihinimele din timpul nopţii au oscilat între +12 în aer şi +11® pe sol. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu 1—2 mm. Timpul se va menţine în general frumos cu cerul parţial noros în nordul ţării. Vântul va continua să sufle slabdin sectorul vestic cu rotire spre Nord-Vest. Temperatura în scădere uşoară. * Ploi slabe locale vor mai cădea în nordul țării. PLEACA COPII!li MARE §1 LA MUNTE Direcţiunea pentru ocrotirea mamei şi copilului din ministerul sănătăţii face cunoscut următoarele: Trenul ,care duce copiii în colonia ministerului sănătăţii de la Eforie, pleacă din Capitală Miercuri 30 crt. seara. Părinţii sunt rugaţi a aduce copiii în gara Băneasa la orele 6 după amiază. Trenul care duce coloniile de munte, în direcţia Braşov, pleacă din Bucureşti în primele ore ale dimineţii de Joi 1 Iulie. Părinţii sunt rugaţi să aducă copiii în gara Băneasa la orele 6 dimineaţa. CRONICA FILMULUI „MARINARII DIN BALTICA“ Cinem..tognaful „Aro“ şi grădina „Progres“ prezintă de câteva zile, producţia studioului „Belgoskino“ din Leningrad, filralul „Marinarii din Baltica“ în regia lui Alexandru Feinzimmer, acelaş care a făcut şi filmul „Pentru cei dei pe mare“, după un scenariu de Alexei Lenovin şi Alex. Stein. Acţiunea filmului se petrece în :Savul 1919, când în Rusia comuniştii luptau pentru menţinerea şi întărirea celor câştigate, pentru popor, prin revoluţie. Poziţiile câştigate de ei erau atacate de intervenţioniştii englezi şi francezi cari trimeteau trupe şi muniţii, vase de război, în ajutorul ruşilor albi. In Baltica lupta era înverşunată pentru apărarea oraşului Kronstadt Comisarul Vihorev (Boris Livanov) abia sosit acasă după un an de război n’are niici măcar timpul să-şi îmbrăţişeze familia că, statul Major îl recheamă spre a se prezenta pe bordul vasului „Gavriil” în aceiaşi calitate. Despărţirea de soţie şi de copilul său Colea, de 7 ani, a fost duioasă dar demnă, ostăşească. Echipajul vasului „Gavriil“ luptă mereu cu succes. Comisarul Vihorev, într-u- scurt popas, acasă îl are de înfruntat pe Colea căruia îi promisese că-1 ia cu el pe vas şi nu s’a ţinut de cuvânt... Vrând,i ei să plece în larg, s’a strecurat pe vas şi a plecat, fără ştirea nimănui. „Gavrieil“ este atacat da englezi şi torpilat. In clipele cele mai grele, Colea apare înaintea tatălui său. Comisarul Vihorev este îngrozit şi fericit în acelaş timp, îşi mai poate îmbrăţişa fiul înainte de a-şi da viaţa pentru patrie. Colea este salvat. Cu el Vihorev trimite ultimul raport Statului Major şi ultimul rămas bun soţiei. Alături de comandantul vasului, comisarul Vihorev, rămas pe punte, îşi trăeşte sfârşitul, dar acordurile „Internaţionalei“ răsună triumfătoare. Realizat cu concursul unor comandanţi şi unităţile Flotei Roşii din Baltica, acestea întregesc interpretarea realistă a actorilor dându-i o valoare, artistică și documentară deosebită. Multca lui V. Scerbacev, adevărată simfonie contribue la întregirea atmosferei caracteristice acestui poem al mării și al eroismului marinăresc. C. R. B*C orara SERBĂRI ŞCOLARE DE SFÂRŞIT DE AN LA ŞCOALA „PROGRESUL CULTURII“ In localul Şcolii primare de fete nr. 2 „Progresul culturii“, s-a ţinut, Duminică după amiază, serbarea de sfârşit de an. Festivitatea a început cu Imnul R. P. R. executat de corul ştoilii, după care a vorbit d-na Nora Marian. Trecând în revistă mna de înfăptuiri ale guvernului dr. Petru Groza, d-na a subliniat necesitatea ca toţi cei aflaţi în câmpul muncii să contribue la accelerarea progreselor ce trebuise înfăptuite de Republica noastră. învăţătoarele s’au străduit să dea un alt conţinut şcolii, decât acela abstract şi rupt de viaţă pe care l-a avut în trecut. In continuare, vorbitoarea a adus mulţumiri corpului profesoral, comitetului şcolar, şi părinţor cari şi-au dat concursul la întreţinerea cantinei şi a scos în evidenţă activitatea extraşcolară a învăţătoarelor, care au îndrumat pe copii spre o înţelegere mai adâncă a muncii şi oamenilor ei. In numele părinţilor a răspuns d. Grünberg, care, după ce a mulţumit corpului didactic, a făgăduit şcolii tot sprijinul. In numele sfecţiei şcolii Comunităţii evreilor din România, a vorbit d-na Mariana Sărăţeanu, care a subliniat că directoarea a ştiut să îmbine linia tradiţiei acestei şcoli Cu spiritul nou progr’s, st.. A urmat tih program artişti.“ executat de elevele şcolii, după care s’a făcut împărţirea premiilor. LA ŞCOALA DE BAEŢI Nr. 2 „LUCACI" In faţa unui public numeros compus din părinţi, elevi şi prietenii ai şcolii, s-a desfăşurat serbarea de sfârşit de an la şcoala „Lucaci“. D. director I. Rovenţa a trecut în revistă înfăptuirile guvernului în toate domeniile, insistând asupra muncii ce se depune pentru ridicarea şcolii şi stârpirea analfabetismului. La sfârşit, s-au împărţit premii elevilor evidenţiaţi în muncă, după cair© participanţii la serbare şi-au luat angajamentul de a susţine şcoala în strădaniile ce se fac pentru ridicarea intelectuală şi morală a elevilor, pentru lichidarea analfabetismului, spre binele şi fericirea ţării întregi. ŞCOLILE SĂRBĂTORESC NAŢIONAUZAREA Şcoala primară de fete nr. 26, de sub conducerea D-nei Justina Stoenescu, a organizat ,zilele trecute, o serbare în cadrul căreia, d-na Maria Popescu-Ciobanu a vorbit despre importanţa deosebită pe care o are naţionalizarea industriilor de către Stat. „Munca fiecărui lucrător va înceta de acum încolo, — a spus vobitoarea — de a creia averi unor patroni hrăpăreţi, ca fiind pe viitor izvor de bună stare şi fericire pentru întreg poporul“. A urmat un program artistic, alcătuit de coruri și dansuri naționale executate de eterele școlii. [LOTO săptămânal! Tragerea din 28 Iunie 1948 1 iJEjgj591 1 rgp~| Suma de lei 237.758, a fost câștigată de un singur buletin având seria F. 337.071. INFORMAŢII 0 De la Cluj vor pleca între 1 şi 2 Iulie 5 brigăzi studenţeşti pe şantierele: Salva Vişeu şi Bumbeşti-Livezeni, pe ziua de 6 Iulie vor pleca trei brigăzi la Bumbeşti Livezeni, Lunca Prutului şi Predeal. O lună de trageri... O lună de premii şi câştiguri. lată ce reprezintă CLASA 5 l a LA LOTERIA DE STAT Cumpăraţi-vă neapărat, I lozul Dvs. norocos. „ Şcolile de iechnicieni radiologi şi de geniu sanitar ale ministerului sănătăţii se deschid joi, 1 iulie, cu candidaţii reuşiţi la examen. BLENORAGIE;““,TM.; PENICILINA ASOCIATĂ Tratamentul sifilisului «onegativarea analizelor Dr. CONSTANTIN TULAI BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 ■ Eri, la orele 11, membrii comisiei interimare, în frunte cu d. general Victor Dombrovsky, primarul general al Capitalei, au vizitat şantierele halelor Obor. ■ Printr’o decizie a ministerului comerţului, preţul cocsului metalurgic a fost fixat la 16 lei kg. loco. fabrică, exclusiv taxele. Zilele trecute a avut loc la sediul societaţei naţionalizate „Mărăşeşti” din str. Caragiale 1 bis, un festival artistic-cultural al Cercului Arlus, în cadrul căruia d. dr. ing. M. Zapan, director gen. al societăţii, a ţinut o foarte interesantă conferinţă cu subiectul „Aspecte din U. R. S. S.” , . i direcţie franceză, primeşte copii şi tineret pentru Iulie şi August, locuri limitate. Informaţii după orele 13, B-dul 6 Martie (fost Elisabeta). Telefon 513.89. 244CARLOS, cercul 31, cu sediul în str. Berzei nr. 9, aduce la cunoştinţa membrilor săi şi publicului din raza sa, următoarele: Astăzi Miercuri, ora 19, are loc la sediul său, şedinţa plenară bilunară la care sunt rugaţi a lua parte toţi membrii; la sediul său are o permanenţă în fiecare zi de lucru, de la ora 17,30—19,30, când se pot preschimba carnetele vechi, plaţi cotizaţiile, face noui înscrieri şi lua orice informaţiuni în legătura cu activitatea cercului. Institutul de studii Româno- Sovietic, Secţia Medicină-Biologie, anunţă pentru azi Miercuri, orele 18,30 comunicăriled-nei dr. Sihorski şi a d-lui dr. Crângu despre : „Rezultatele obţinute cu metoda lui Filotov”. „ Resortul femenin şi Sindicatul salariaţilor din ministerul antelor şi informaţiilor, organizează o serată în folosul copiilor din Grecia. Miercuri, 30 Iunie, orele 20, în saloaniele şi terasa localului din str. Franklin nr. 10 (fost Cina) etaj I. Membrii asociaţiunii „Uniunea spirituală” sunt convocaţi în adunare generală extraordinară pentru Joi 15 Iulie, 1948, orele 17 precis la sediul din strada Popa Soare 18. Şedinţa va fi urmată de conferinţa d-lui dr. M. A. Haievy despre : „Un tricentenar în istoria evreilor” (1648—1948). „Arces” Asociaţia româna pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia, anunţă pe această cale că nu are nimic comun cu restaurantul „Tatra” deschis bi B-dul Republicei nr. 6. BISERICEŞTI ■ Societatea clerului român „Ajuitorul“ îşi sărbătoreşte patronul .Soborul Sf. Apostoli“, astăzi 30 cor. După săvârşireaunui parastas pentru pomenirea ctitorilor şi donatorilor în biserica Olari, la orele loi 2 din toată asistenţa va trece în sala de şedinţe în Bul. Republicii 75 unde preşedintele va face o dare de stimă asupra activităţii sale pe anul trecut. Preoţii şi cântăreţii din Capitală sunt rugaţi să ia parte la solemnitate. 0 Membrii Sindicatului artiştilor instrumentişti, secţia concertişti-didactici, sunt rugaţi să depună de îndată la sediul Sindicatului din str. Dr. Marcovici nr. 9, un răspuns la chestionarul în vederea clasificării pe categorii şi pentru planificarea concertelor in viitoarea stagiune. In acest chestionar vor răspunde şi liricii, instituţiile, întreprinderile industriale şi comercale, precum şi toate prsoanele care au achitat diferite sume de banii reprezentanţilor societăţii „Mărăşeşti“, pentru procurarea busturilor mai multor personalităţi, fără însă a primi aceste lucrări, sunt rugate a se adresa de urgenţă Direcţiunii Generale a Poliţiei. Direcţia Poliţiei Judiciare, camera 191, caua ,anunţa telefonic la No. 600-80, anterior 528. Acţiunea de refacere a liniilor C. F. R. In cotaferinţa ţinută zilele acestea la direcţia întreţinerii cfr. s’a anializat activitatea depusă această direicţie, în cursul lunilor Aprilie şi Mai, a. c. Au participat la conferinţă d-nii: Grumberg, subdirector general, Horodniceanu, directorul întreţinerii, Niţă Mihalache, reprezentantul USU.S.C.F.R. şi Barbu Vasile, din partea P.M .I. In urma desbaterilor s’a constatat : Programul de reiparaţie curentă a liniei a fost depăşit, exercutânduse 4173 km. linie. In cadrul acestei lucrări au fost înlocuite 246-407 m. c. verss; s’au introdu® 71.480 m. c. balast; s’au reparat 5.038 ramificaţii şi 131.964 traverse; s’au confecţionat 28.673 dispozitive contra fugirii şinelor şi s’au rectificat 58,9 km. curbe. S’au reparat radical 176 km. linie, introducându-Se 44-099 traverse şi 58.600 m. c- balast. Tot la această lucrata s’au montat 31.123 dispozitive contra fugirii liniilor şi s’au schimbat 5.603 m. şină-Podurile şi plodeţtele, cari au fost întreţinute cu lucrări importante, totalizează o lungime de 1229 km., iar programul de revizie a podurilor a fost întrecut cu 154°7|*. La lucrările de linie, pe o lungime de 405 km, a fost întrebuinţată metoda subajului, de care am vorbit la timp. Deasemenea, verificarea liniei s-a făcut tot cu un sistem nou, cu ajutorul căruia se pot observa toate defectele liniei. Deşi condiţiile atmosferice nu au îngăduit o desfăşurare normală a lucrărilor, totuşi dintr’un program de 10-215 km. s’au executat 9.280 km., adică 91 */•. Pe baza rezultatelor obţinute se vor alcătui viitoarele programe de lucru. De remarcat este faptul că, la lucrările mai sus arătate, au fost întrebuinţate unelte noui, menite să uşureze efortul uman, confecţionate în cet mai mare parte în atelierele de întreţinere. ^ plantaţiile dealungul LINIILOR Trecerea serviciului agricol la direcţia întreţinerii şi transformarea lui în serviciu de amenajare a zonei va accelera plantaţiile forestiere dealungul liniilor expuse înzăpezirilor, înlocuindu-se astfel parazăpsirile artificiale-ca sarcină de viitor, direcţia întreţinerii şi-a propus depăşirea normelor. MARIREA VITEZA TRENURILOR O deosebită atenţie se va da muncii voluntare, cu ajutorul căreia, pe numeroase şantiere, s’au obţinut rezultate optime. Astfel, printr’o inteh®ifioare a muncii de întreţinere şi reparaţii a liniilor, condiţiunile de circulaţie a trenurilor vor fi îmbunătăţite, dându-se posibilitatea sporirii vitezelor, măririi triajelor şi suprimării restricţiilor de circulaţie. l SCHIMMMELUI onor STATII C. F. R. Direcţia generală cfr. a aprobat ca numele câtorva staţii cfr. să fie schimbate după cum urmează: Staţia Ferdinand, de pe linia Caransebeş-Subcetate, sa schimbă în,Oţelul Roşu“. Staţia Voevodul Mihai, de pe linia Bucureşti-Videle, sa schimbă în „13 Februarie 1933“. Stația Carmen Sylva, de pe linia Constanța-Mangalia, se schimbă în Vasile Roaită. EXTINDEREA SALARIZĂRII MUNCH IN ACORD PROGRESIV Salarizărea muncii în acord progresiv în minele din Valea Jiului a dat rezultate foarte bune, fapt care a determinat ministerul minelor și petrolului să modifice acest nou sistem de salarizare li lucrările de ticarită de in cărbune și steril. Astfel pentru partea care depăşeşte norma de producţie stilariile se majorează de la 1.3 la 1.5 ori. Această măsură este justificată de importanţa pe care ministerul minelor o acordă lucrărilor de înaintare în producţia de cărbuni. De altfel acestea sunt lucrările de bază în exploatările miniere şi era firesc să fie răsplătite după eforturile care se depun. Se poate constata cu acest prilej, că aplicarea programului pentru noua organizare a producţiei în toate domeniile, este urmărită cu cea mai mare atenţie. Fiecare pas înspre o îmbunătăţire, fie a mijloacelor de producţie, fie a metodelor, este apreciat aşa cum se cuvine. Un ochiu atent şi foarte vigilent, este treaz pretutindeni, până in cele mai modeste sectoare. Orice efort este imediat relevat şi răsplătit, orice abatere sau şovăire, corestalii şi înlăturată. Acest nou sistem de salarizare a fost extins de ministerul minelor şi petrolului şi nn bazinul carbonifer din Comăneşti-Bacău, pentru toate lucrările subterane (producţie, abataje şi înaintări). Coeficienţii stabiliţi prin decizia pe care am publicat-o ori au valabilitate numai pentru depăşirea normei stabilite pentru cele ore de muncă din program. Este vorba deci de aplicarea principiilor pentru organizarea productivităţii munci, care stau la baza nouilor orânduiri în salarizarea mruncitorilor. Nu se cere de la muncitori uri efort pclungit, peste programul de 8 ore; nu se urmăreşte istovirea forţelor de muncă. Ci se răsplăteşte depăşirea normei, care a fost ştiinţific stribuită pentru condiţiile de muncă absolut normale. Calităţile individuale ale muncitorului (experienţa, dexteritatea, sârguinţa, agerimea minţii, raţionalizarea timpului de muncă, etc) atrag in mod firesc o răsplată in plus. Iar această răsplată nu este altceva decât un stimulent pentru toţi muncitorii, de a găsi noui metode de muncă, prin inovaţii şi printr’o raţională folosire a timpului de lucru, prevăzut în program. Prin salarizarea muncii în acord progresiv, se urmăreşte nu numai răsplătirea unor calităţi excepţionale, nu numai creşterea productivităţii muncii, ci şi ridicarea nivelului de trai al muncitorimii, cum de altfel, se urmăreşte, prin străduinţi neîncetate, ridicarea nivelului de trai al întregului popor muncitor. G. T. COMERCIANŢII ŞI NAŢIONALIZAREA MARILOR INTREPRINDERI INDUSTRIALE (Urmare din pag. la) va fi planificată şi că se va elimina astfel desordinea din economie — va contribui şi la consolidarea comerţului. Producţia nu va mai fi dirijată de bunul plac al marilor financiari ci de cerinţele satisfacerii nevoilor consumatorilor. Ceea ce nu poate decât să convie unui comerciant cinstit. „Noul comerciant cinstit faţă de stat şi client, are de îndeplinit un rol de seamă în procesul de circulaţie a mărfurilor şi poate conta pe înţelegere din partea regimului democratic”. Aceste cuvinte rostite de domnul Gheorghiu-Dej la Congresul P. M. R. îşi păstrează deplina lor actualitate. Mai mult încă- Mijloacele de care dispune statul democrat popular pentru a ajuta pe comerciantul cinstit sunt acum — în urma naţionalizării — cu mult mai puternice decât cele de care el dispunea la data Congresului P. M. R. Naţionalizarea marilor întreprinderi, efectuată din iniţiativa Partidului Muncitoresc Român, constituie încă un mijloc de sprijin pe care poate conta comerţul cinstit. Căci atunci când vor trebui să se aprovizioneze, comercianţii nu vor mai întâmpina dificultăţile din trecut, provocate de anarhia din producţie. Vasail D. Liveanu EŞECURILE POLITICII EXTERNE BRITANICE (Urmare din pag. I-a) venţia petroliferă anglo-iraniană şi să încheieţi o convenţie petroliferă iraniano-americană? In Orientul Mijlociu America are din ce in ce mai multe acţiuni în Iran, Irak şi Palestina şi în curând ii va lăsa pe englezi şi fără petrol. O clauza a împrumutului american a fost ca englezii să renunţe la tariful vamal. Ca urmare mărfurile americane gonesc de pretutindeni, chiar din colonii, pe cele engleze. Nu au fost şi sunt disensiuni între englezi şi americani în problema Palestinei? Când problema palestiniană a fost discutată la ONU si au ivit diferențe serioase între punctul de vedere prezentat de către reprezentantul britanic și punctul de vedere exprimat de reprezentantul Statelor Unite. Aceasta arată clar că între puterile care fac o politică imperialistă sunt contraziceri de neînlăturat. Aceasta este politica actuală britanică, politică de subalterni ai imperialismului american, atât de rapace expresie a câtorva beneficiari, deţinători de acţiuni la diferite companii. Prin politica sa, împotriva intereselor naţionale, guvernul englez duce sigur leul britanic în cursa pe care o păzesc americanii. Nu numea un politician englez politica aceasta, a planului Marshall, ,,cea mai mare escrocherie din istoria lumii”?. Trebue amintit un Papi După criza din 1929—33 Anglia se găsea în impas. A fost folosită atunci politica justă de a reduce cât mai mult importul din America şi de a întări legăturile economice cu Europa. Şi Anglia a reuşit atunci să-şi refacă echilibrul bugetar. Mai trebue adăugat un fapt care nu e, de mică importanţă. Pe zi ce trece creşte în dominioane, în colonii şi în ţările aflate sub dominaţia lor mişcarea naţională de eliberare. Astfel în Egipt englezii nu se pot menţine decât cu măsuri poliţiste, poporul iranian se arată nemulţumit şi doreşte să scoată capul din jugul imperialist- la fel în India, în Palestina, în China unde forţele democrate câştigă mereu teren. De aceea englezii trebue să folosească diferite manevre pentru a înşela masele populare, care nu mai pot fi trase pe sfoară. Astăzi după cum afirmă Times americanii spun din ,ce în ce mai des că s’a terminat cu imperiul britanic. Nu recunoș tea fostul subsecretar de stat Sumner Welles, în cartea sa „încotro mergem?”. „Puterea şi prestigiul Angliei, la ora actuală, au nivelul cel mai scăzut din toată istoria sa”. Faţă de această politică al cărei rezultat nu poate fi decât ruinarea Angliei, poporul englez se arată din ce în ce mai nemulţumit. Poporul englez vrea o sinceră naţionalizare a industriei, o politică internă democrată cinstită şi în afară cooperare cu ţările din răsăritul Europei care pot furniza Angliei alimentele şi materiile prime necesare şi care fac o sinceră politică de pace. Guvernul britanic, care nu a reuşit să soluţioneze problema palestiniană, va trebui să facă faţă unor dificultăţi din ce în ce mai mari. Astfel, în urma alegerilor din Afria, de sud Anglia va pierde acest dominion pe care îl va lua Statele Unite. Poporul englez nu se va lăsa târît pe panta primejdioasă a actualei politici externe britanice şi pe măsură ce îşi dă seama de pericolul ce îl aşteaptă reacţionează împotriva conducătorilor săi pe care i-a ales cu trei ani în urmă, nu pentru a duce ţara de râpă. MIRCEA RAPITEANU AU ÎNCEPUT CONCEDIILE DE ODIHNĂ (Urmare din pag. I-a) citesc prima serie de mosafiri. La Călimăneşti, villai Cozma a fost supusă unor vaste lucrări de renovare şi împrospătare de către echipele U.G.B. Este una din viele care adăpostesc pentru concediul de vatră numeroşii salariaţi ai uzinelor comunale Bucureşti. In vecini s-au instalat muncitorii de la P.C.A. Vila este aşezată frumos, cu faţa la spuma Oltului. Prima serie de viligiaturişti este formată exclusiv din muncitori. Au venit la 1 iunie, pentru 25 de zile. Au călătorit pe cheltuiala instituţiei, iar aci, la Casa de odihnă, primesc găzduirea complectă adică camere, masa de trei ori pe zi, asistenţa medicală fie un program variat de distracţii şi Vflflf QO ■H . Ne-a condus d. Dincă, un muncitor al P.C.A. care a primit sarcina administrării şi aprovizionării casei de odihnă. Ne-a arătat bucătăria şi sala de mese care sclipesc de curăţenie, ne-a condus în camerele de dormit şi ne-a îndreptat spre terasa spaţioasă, unde viligiaturiştii stau întinşi în „chaise-longue‘‘-uri şi’' antesta sau ascultă susurul Oltului umflat de ploi. Intr’un colţ, doi muncitori joacă table, cu nelipsitul decor de chibiţi. Iar alt marinar şi-a găsit partener de şah şi s-au retras în salonul mare, la linişte. Un aparat de radio este manevrat de o tânără, care caută muzică uşoară, iar biblioteca vilei, — încropită din contribuţiile instituţiei şi ale salariaţilor — este mereu cercetată. „ŢARĂ FRUMOASĂ" După cum am spus mai înainte, aproape toţi aceşti viligiaturişti sunt muncitori. Cei mai mulţi dintre ei află pentru prima oară ce este un concediu de odihnă într’o staţiune climaterică. Unul dintre ei n’a părăsit niciodată oraşul unde munceşte. Este copleşit de impresiile şi senzaţiile culese în această primă săptămână la băi. I-a plăcut drumul, îi plac munţii, a îndrăgit Oltul. — Frumoasă ţară avei, domnule ziarist. Are 43 de ani, dar îi pare bine că a putut s’o cunoască. E bucuros să afle în felul acesta pe viu, realităţile articolului din noua Constituţie a ţării care vorbeşte despre dreptul la odihnă al omului ce multeferte. E.C.A. mai are o vilă la Călimăneşti şi alta la Tuşhad- Băi, iar la Carmen-,Sylvia o casă de odihnă cu 200 locuri pe lună 800 salariaţi ai administraţiei porturilor şi comunicaţiilor pe apă se vor îmbăia pentru plăcerea lor, în marea lângă care îşi fac atâţia dintre ei doar grele datorii profesionale. La 15 iunie s-au deschis băile. La Olăneşti se vor perinda în cele trei luni ale sezonului, patru serii de pacienţi ai Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, iar la Govora, în frumoasele vile şi hoteluri ale acestei staţiuni elegante şi civilizate, vor veni să locuiască salariaţii atâtor fabrici şi întreprinderi din Capitală. ★ La Râmnic şi la Sibiu — care fac aprovizionarea cu alimente a staţiunilor — pieţele sunt abundente şi mâncarea ieftină. Primele serii de sezonişti sunt încântate de bogăţia şi de varietatea meselor. Marile întreprinderi au adus dealtfel de la centru alimentele nealterabile, grăsimi, zahăr, etc. în ce priveşte zarzavaturile , legumele, ţăranii din satele învecinate aduc din belşug, la preţuri foarte mici. Salariaţii care au fost înscrişi pentru staţiunile de pe valea Oltului, vor avea, fără îndoială, o vacanţă admirabilă Pe valea Prahovei şi cu deosebire la Sinaia, afluxul iirigiatu- r iştilor este în continuă creştere Foarte multe coilonii de copii ale căror râsete şi cântece se înalţă spre pereţii munţilor acoperiţi ce ceaţa alburie. Parcul Cazinouito, în care altădată îşi plimbau plictiseala, până la ora începerii jocului, clienţii meselor verzi şi ai Ruletelor, este acum raiul copiilor. Vremea ploioasă a determinat de salariaţi şi muncitori sa-şi fixez® concediile pentru lunile Iulie şi August, când toate vilele reţinute de instituţii şi întreprinderi vor fi ocupate până la ultimul loc. .-0*0-------- Producţia pe cursul verii a fabricilor de produse zaharoase Agerpres. 29. Fabricilede produse zaharoase şi-a î îtertocmit programele de producţie pentru cursul verii. Acest program prevede informarea a 10vagoane rahat pentru 9 regiuni industriale din ţară, precum şi ottou portante cantități de siropuri diferite.