Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)
1948-09-22 / nr. 220
filmele zilei CAPITOL Invitaţie la fericire r1 RITZ cu Annie Ducaux V* ‘ şi Jaques Dumesnic Comma Mica orfelină 1 PUINlo cu Jaques Dumesnic DAY Lângă inima mea 1 nA_______TINO ROSSI ARO BALADA SIBERIEI TrianonTECHNICOLOR c ţi Grădina cu Marina Ladontna Progres şi Vladimir Drujnicov Grădina Q A V ft* O C HF Mignon ţi divertisment muzical SALA Melle F IF I MIGNON şi divertisment muzical Victoria Copii căpitanului Grand adta Criminalii printre noi... n,l,n elly burgmer^ Livrăm prompt Şuruburi fier mecainice, Torbanci, roţi, patente, construcţii, curele, pluguri, universale, eclise, şine de tobă ţinuturide fier de orice fel. Informaţii tel. 1 19 70. JUDECATORIA MIXTA BRAŞOV SECTIA C. F. Nr. 1513/1948 CF. EXTRAS DIN PUBLICATIUNEA de LICITAŢIE $1 CONDIŢIUNILE DE LICITAŢIE In cauza de executare pornită de urmăritoarea „ALBINA“ Institut de credit şi de economii, succ. Braşov contra urmăritului Nicolae Vlăduşel şi soţia născ. Râşnoveanu Elena, la cererea urmăritoarei. Judecătoria ordonă: Licitaţiunea execuţală, în baza art- 144, 146, şi lit din legea LX. din 1881. — şi legea pentru modificairea legii de execuţie din 1939, asupra Întregului Imobil a comunei Braşov (din Circumscripţia judecătoriei Mixte Braşov) nr. prot. of. 15463 nr. top 9103/1//48 a. casă de cărămidă şi curte în str. Sânpetru nr. 54 în mărime de 86,55 st. ptr. In valoare de 157.000 lei redus cu as*/» la suma de lei 117 750, de la care sumă începe strigările, pentru încasarea creanţei de lei 90.000, capital şi acces. Fixează termen pentru ţinerea licitaţiei pe ziua de 30 luna Septembrie anul 11948, ora 9 localul oficial Braşov Palatul justiţiei, localul Portăreilor camera nr. 13 Cei cari voiesc să liciteze sunt datori, să depoziteze la delegatul judecătoresc, drept garanţie, 10/» din preţul de strigare în numerar şi să facă proba cetăţeniei române cu certificat de naţionalitate, care se va anexa la procesul verbal de licitaţie conform ord. nr. 47.441, M. J. Braşov, la 25 Iunie 1948. ? Judecător-şef consilier F (ss) I. Picu I Prim-conducător de d. (ss) Nic. Stinghe Pentru conformitate: Indescifrabil Ministerul Minelor şi Petrolului Institutul Geologic al R.P.R. Comunicare Se aduce la cunoştinţa celor Interesaţi că în ziua die 29 octombrie 1948, orele 16, se va ţine la Institutul Geologic al RP.R., Şoseaua Kiseleff No. 2, concurs pentru ocuparea posturilor vacante bugetare de Impiegaţi. Potrivit dispoziţiunilor cerute de Statutul Funcţionarilor Publici, candidaţii vor depune până în ziua de 25 Octombrie 1948, la Institutul Geologic următoarele acte: 1. Extrasul de naştere, 2. Actul de studii, 3. Cazierul judiciar, 4. Livretul militar, 5. Certificat de naţionalitate. Programul materiilor de examinat constă din: noţiuni de Drept Administrativ, Legea Contabilităţii Publice, Statutul Fucţionarilor Publici, Legea de organizare a Instituitului Geologic, publicată în Monitorul Oficial din 25 Iunie 1947. Directorul Institutului Geologic, C. Macovei- 8286 Maşină CUSUT cumpăr urgent, preţ bun. Telefon 1.38.119 Nr. 34.309 din 20 Sept. 1948 Inspectoratul General Sanitar al Capitalei Bulevardul 6 Martie nr. 9 Angajează 50 surori de caritate plătite cu diurni, pentru dispensarele sale din Capitală. Cererile, pe lângă actele prevăzute de Statutul Funcţionarilor Publici, vor fi însoţite şi de certificate de sănătate, analiza Washerman, radioscopa pulmonară şi autobiografia de activitatea profesională, politică şi socială. Cererile vor fi înaintate Serv Personalului din Inspectorat, B-dul 6 Martie nr. 9, până la 1 Oct. 1948. 8284 ! şi divertisment muzical nAZS-PREMIERA-AZI Riff CAPSM SALA ^GRADINA Regîa: RAYMOND PILLON ____ la CAPITOL: Zilnic MATINEU de la ora 9 dimineața UN NOU HLMI FRANCEZ BLENORAGIA SIFtUSU L vindecă prin metode noi rapide penicilină. Preturi foarte convenabile. Dr. NICOLAE, B-dul 1 Mai (Filantropia) 107. Telefon 7.12.66 Im. ■ Slăbiciune sexuală. Timiditate. ■ Hormoni. Electricitate. Inalti frecventă,. Blenoragie. Sifilis Pjz&statitcL PuUe. Penicilină asociată. Sea-Bismui Dr. Lupolo ver 0*7'J3-dui b ^Mantie 77 „ B / (foii Jl-dul Eliabeiai _ 1 / mmm n/1-i-rij «« rijMiC'i/ -tuiw niis,%r * Caas. 10*2 si 3-8. Tel. 4.9&Sft ^OrTfiToreif PIELE — VARICE — PAR VENERICE —SIFIUS —IMPOTENŢA Blenoragia vindecă ca o singură Injecţie Cons. 10—3 şi 3—7. Tel. 6.38.68 CĂLĂRAŞILOR 51 (colţ Mircea Vodă) + ♦+ ♦ Doctor Horia Brăescu BOLI de PLAMANI — STOMAC SIFILIS— BOLI DE FEMEI Radioscopii— Tratamente cu penicilină. CALEA MOŞILOR 131. — Telefon 3.14.42. Consult 7—12. 48. Dr. N. HALPERN BOLI DE PLAMANI-INIMA Raze X Radioscopie Sifius, Blenoragie (o singură injecţie) Cons. 82 ţi ig.— 9. Telefon 5.49.90. Cavafii Vechi. 5 (Piaţa Sf. Gheorghe) DAN PIELE — VENERICE — SEXUALE ELENORAGIA o singură injecţie SIFILIS — TRAT. PENICILINA Trat. Neosalvarsan şi Bismut Str. Altei 9 (Tribunal) Rena. 1-11 şi 2—3. Telefon 3.53.35 • Domnule Judecător, Subsemnatul Mihalache I. Pandele din comuna Pietroşani, jud. Prahova, respectuos vă rog să binevoiţii ca prin hotărirea ce veţi pronunţa, să dispuneţi radierea datoriei pe om după legea conversiunii din 7 Aprilie 1934, trecută în scriptele Comunei Pietroşani Prahova, la grupa I cu lei 2000 la Banca Naţională, Sucursala Ploeşti, şi la grupe 10 cu lei 7934 la Domnul Nae Constantineseu, Str. Gheorghe Lazăr Nr. 9, Ploeşti, sume care au fost achitate in întregime de mine personal. Urmează a se constata că sumele au fost achitate şi a se da hotărîrea de radiere, după care vă rog a-mi elibera o corpie legalizată, de care am nevoie- Cu stimă. (ss) Mihaláche Pândele Dosar 1991/942 D-liud Judecător al JudecătorieiPopulare Rurale Poenarii Burchi jud. Prahova. Judecătoria Populară Rurală Poenarii Burchi, jud. Prahova Primită azi 9 Sept- 1948. Termen la 5 Octombrie 1948, la sediul secundar Pucheni Moșneni. Se va publica la ziar. Judecător, (ss) Gh- Puricei ................. FARMACIILE 01 SERVICIU GRUPA *2. — Farmacii!* deschise In ziua 22 a fiecărei luni pentru executarea ordonanţelor medicale urgente In timpul repauzului de prânz şi noaptea. Orice reclamatiuni privitoare la funcţionarea Farmaciilor se vor adresa la Telefon 2. 76 52. Dr. Voitinovici, Calea Victoriei 206; „Pallas Athena’’, B-dul G-ral Magheru 24 telefon 1.24.00 ; Brăileanui Clement, Str. Romană 137 telefon 1.21.47; Borş Dumitru, Str. Vasile Lascior 42 ; Mihăilescu I., Şos. ştefan cel Mare 54 ; Devetacov Boris, Str. Andrei Mureşanu 27 telefon 2.33.20 ; Cucu Paulina, Str. Lizeanu 24 ; Martha Dr. Iancu, Calea Moşilor 243 ; Stănescu N. Maria, B-dul Pache 34 ; Bittman Hana, str. Tratam 7S telefon 5.10.21 ; Popescu Adela, Calea Călăraşi 230; „Mămulari”, Calea Văcăreşti 2S telefon 5.90.58 ; „Bella” Guttman, Calea Dudeşti lis; „Propăşirea”, Str. Laboratorului 1; Dufu Ecaterina, B-dul Gh. Dimitrov 14; Clopotaru I, Str. Ipsilanti 10 ; Ropcea Ana, Şos. Fantelimon 213 telefon 2.13.71; Dr. Varcovici, Piaţa Universităţii 8 telefon 5.61.35; Dr. Petrescu L., Şos. Cotroceni 5 telefon 3.82.27 ; „Margareta” Ciochină, Str. Uranus 24 ; Sârbu Eugenia, Şos. Panduri 16; Opreanu Nic., Calea Rahovei 79 ; Dr. Negoiţă Gh., Şos. Viilor 49 telefon 4.70.81 ; Popovici N., Calea Rahovei 265 telefon 3.82.37 ; Măxinoiu Elena, Parc. Rahovei Str. L 2 telefon 3.46.03; Cernetzky Manase, Calea Şerban Vodă 100 telefon 3 00.48 ; „Alinarea”, Str. G-ral Moşoiu 61; Constantinescu A., Şos. Giurgiului 105 telefon 4.17.09; „Nirvana”, Str. Lânăriei 69 ; ,,Proton”, Str. 13 Decembrie 9 telefon 5 37.81 ; Niţu F. Trinca, Str. Popa Tatu 29; Macri Romulus, Calea Griviţei 145 telefon 5,15 73 (Pândele D. Pândele, Calea Grivitei 308 ; Vespremeanu E, Şos. Giuleşti 07 telefon 4.11.16 ; Bdul Spornic, B-dul 1 Mai 69; Berceanu Luca, B-dul 1 Mai 397. I MEMENTO SPECTACOLE COMEDIA: O scrisoare pierduta. ALHAMBRA : Clasa 8-a B. TEATRUL FILOTTI: IV. fatal. SAVOY : Kata cu biciusca. BOEMA: Trio losefing. CINEMA IOORAFEAKO : Balada Siberiei. GRADINA PROGRES ! Balada Siberiei. ARTA : Criminalii printre noi... CASA PRIETENIEI SOV1ETO ROMANE (FANTASIO): Ceapaev. CAPITOL (sală şi grădină): Invitaţie la fericire. RITZ: Invitaţie la fericire. PAN-TASIO: Tinereţea lui Maxim. FEMINA: Mica orfelină. GIOCONDA : Intre dragoste şi glorie şi divertisment muzical. MIGNON (sală) : M-lle Fifi şi artişti. MIGNON (grădină): Gavroche şi divertisment muzical. PAX: Lângă inima mea. TRIANON : Balada Siberiei. FILIMON SARBU: (sală şi grădină), (fost Luxor): Concert Beethoven. VICTORIA: Copiii căpitanului Grant, şi divertisment muzical. UK canne.«r AMERICAN: Balada Siberiei şi revistă. AIDA: Balada Siberiei. AVRIG: Diamantul negru. APOLO : Floarea de piatră. ALIANŢA: Prinţesa mofturoasă. BRAGADIRIT: Pentru cei de pe mare BARCELONA : Balaurul cu 7 capete. CLASIC: Campionul boxului. CARMEN: Rapsodia caucaziană. C. F. R. GIULEŞTI: Universităţile mele. DACIA (Ştefan cel Mare) : Idolul j prăbuşit. * FLORIDA : Balada Siberiei. GLORIA: singură pe lume şi jurnal. j IZBANDA : Mica şcolăriţă. LIA: primăvara. j LIRA: Căpltaţi la ÎS ani LUTHER (grădini şl sălii I Rivatt şi colectivul Nr. 1« I WI Colant, I beanu). MARNA : Balada Siberiei. MARCONI: Spre cer. Monumentul lui Novac. MILANO: (sală şi grădină) Primăvara şi revistă cu Titi Mihăilescu. MIORIŢA: Sub masca tăcerii. MODEL: Cenuşăreasa in ţara basmelor şi jurnal. MALAXA: Mikium Maklat NONI: Legenda îndrăgostiţilor. ODEON: Balada Siberiei PACHE: Pierre et Jean şl revistă PARCUL „BRAGA luRU“ (Careul Omer-Mol): .Glinka“ POLTAVA: Flacăra iubirii. Jurnal şl revistă. RAHOVA, caut o nevastă. JurnaL revistă. SPLENDID: Tragedia Iubirii. Jurnal sl revistă. TOMIS : Balada Siberiei. TRIUMF: Aventurile lul Mikluho Maklai şi Jurnal. UNIREA • Secretul « revistă. UNIC: Flacăra Iubirii, Stan şi Bran boxettul şi Jurnal. VOLTA BUZEŞTI: Dubrovski şi revistă. VEP.GU : Mica şcolăriţă şl trupa de reviste volga I Balada Siberiei. VENUS: legenda îndrăgostiţilor şi revistă. PRODUCŢIA DE MINEREU FlERflS IN CREŞTERE Deva, 11 (Agerpres. — Minierii din Teliuc au depăşit programul de producţie de minereu fleros cu 3°,7V.. ^ ^ ^ CE SĂ CITIM. M. N. LEBEDEVA ASPECTUL AGRAR AL REVOLUŢIEI DIN 1848 de CH. GEORGESCU-BUZAU Lupta pentru pământ a ţărănimii noastre este veche şi scrisă cu mult sânge, începe odată cu apariţia marii proprietăţi individuale din secolele XIV şi XV şi se termină târziu în 1945... Secole de luptă şi de Lacrimi amare, secole în care jugul, biciul logofeţilor şi corvoada menţineau ţărănimea într’o stare de exploatare sângeroasă, care făcea poporul să cânte: „Anul tot e'n lucrul vostru N’avem timpuleţ al nostru...“. Perioada revoluţiei dela 1848 este unul din momentele cele mai sugestive ale acestei lupte şi lucrarea d-lui Gh. Georgescu-Buzău, a ştiut să prindă, din actele vremii tot dramatismul acestei lupte, dar şi pitorescul ei. Dealungul povestirii scrisă într’un ritm viciu şi cuceritor se înfăţişează încordaţi în lupta pentru pământ marile figuri ale luptătorilor pentru dreptate în contrast cu boerimea reacţionară care nu se sfieşte să ceară „ajutorul turcesc". Pe de o parte figura măreaţă a lui Neculae Bălcescu, Ana Ipătescu, Popa Ambrozie, poreclit Popa Tun sau figura popei Şapcă care se ruga pe câmpia de la Islaz: „Izbăveşte poporul de abuzul clăcii, de ticăloşia iobăgiei, de podvada drumurilor şi a şoselelor şi de acele munci ale faraonilor“. De cealaltă parte boerimea reacţionară în frunte cu boerii Filip Lenş, sau cu boerul Robescu, care declară : „Trebuinţa de a vă împroprietări o recunoaştem, însă dreptul nu“ ! Toate aceste chipuri se perindă vii prin faţa ochilor noştri. Oglindirea acestei lupte între forţele progresului şi forţele reacţionare ale vremii atinge culmi de epopee pe care lucrarea d-Hr Gh. Georgescu-Buzău a ştiut să le redea în forma cea mai potrivită Cartea a apărut în Biblioteca de Buzunar Nr. 69, Editura de Stat. UNIVERSUL 1 mm Azi prima zi un mare succes la FEMINA f1 CRONICA SPORTURILOR ARBITRII JOCURILOR DIN ETAPA Vl-a C. C. A. a delegat cu cooducerea jocurilor din cea de a vi-a etapă divizionară, următorii arbitri: DIVIZIA NAŢIONALA A Joi 21 Septembrie BUCUREŞTI: Metalochimic — Universitatea, d. V. Vartolomeu (Constanţa). BUCUREŞTI: Dinamo — Politehnica, d. C. Iliescu (Bucureşti). MEDIAŞ: CSMM — CFR B, d. Freund (Bucureşti). PETROŞANI: Jiul — ITA, d I. Ţepeneag (Timişoara). CLUJ: CFR C. — RATA, d. A Grigore (Bucureşti). TIMIŞOARA: CFR T. — ICO, d. M. Gorcea (Bucureşti). Joi 30 Septembrie BUCUREŞTI: Armata — Petrolul, d. Şt. Fianu (Bucureşti). DIVIZIA NAŢIONALA B. Ionescu (Braşov). SIBIU: CFK — Politehnica, d. W. Litz (Mediaş). SFT. GHEORGHE: Textila — Arsenal, d. V. Purcărete (Bucureşti). SERIA n-a ARAD: CFR — Derma ta, d. I. Verboni (Petroşani). BAIA MARE: Sp. Muncitolesc — CFR T.-Severin, d. Schoenbrun (A- rad). CAMPIA TURZII- Ind Sarmil — Aurul, d. I. Bozedan (Tg. Mureş). ORADEA: CFR — CFR Satu Marei, d. I. Brudaş (Cluj). REŞIŢA: Metalochimic — Minerul, d. C. Glăveanu (Timişoara). SEBEŞ: Sultanul — Dinamo B., d. V. Petric (Simeria). ASTĂZI TREI PARTIDE DE HANDBALL Se fixează pentru azi pe terenul Standard (calea Rahovei) un turneu de handball organizat de gruparea Metalo-Chimic, după următorul program: Or 15,30 — Phoenix-Viforul Dacia arb. Vasile Penescu. Ora 16,10 — Metalo-Chimic UCB Venus arb. N. Şerban. Ora 17,30 — A. S. Mehedinţi-MeSERIA I-a Duminică 26 Septembrie CONSTANŢA: Desrobirea — Socec, d. N. Munteanu (Ploeşti). MORENI: Astra Română — CFR. Ploeşti, d. E. Stepleanu (Bucureşti). PITEŞTI: Ţesătoria Română — F. C. Călăraşi, d. N. Ţepeneag (Caracal). PLOEŞTI: Concordia — ARLUS. dtalo-Chimic arb. Angelescu INTENSĂ ACTIVITATE MOTORIZATĂ IN OCTOMBRIE Inaugurarea sezonului motoci şi automobilist de toamnă va avea loc la 3 octombrie, când se va desfăşura competiţia rezervată automobilelor şi motocicletelor denumită „Circuitul de toamnă”. Probabil că această competiţie se va desfăşura pe acelaş traseu pe care s’a disputat marele Premiu al E. P. R. ★ Clujul, va cunoaşte în cursul lunei Octombrie, doua mainifestări motocicliste şi automobiliste. Astfel în ziua de 10 Octombrie se va disputa marele premiu al oraşului Cluj. Cursa face parte din Campionatul Naţional de viteză pe ciroiait. Pa din ziua de 12 octombrie se va disputa tradiţionala cursă de coastă de pe dealul Feleacului. Cursa de la Feleste a figurat mulţi ani printre cele mai importante corapetiţiuni internaţionale. Anul acesta şirul curselor de coastă de la Feleac este reluat prin participarea celor mai de frunte motocicliști și automobiliști din întreaga Republică Populară Română. LOTUL ATLEŢILOR POLONEZI PENTRU CONCURSURILE DELA 25 §126 SEPTEMBRIE A FOST ALCĂTUIT Organizaţia Sportului Popular care girează martie manifestări atletice I Internaţionale cari se vor desfăşura ! Sâmbăta 25 şi Duminică 26 Septembrie pe stadionul ANEF, a fost in- I Ştiinţată că lotul polonez se compu- I ne din 20 atleţi repartizaţi precum urmează: FEMEI 80 m. garduri: Peskovna. loo m. garduri: Hajducka, G-ebollsowna, Moderowna. 4 x 100 m.: Slomezswaka, Brokovne. 1 800 m.: CieeMkowna. WaR’iewska. Lungime: Nowakowa, CoboHsowna, Moderowna. Disc: Dobrzanska. Stachowlcz. Greutate: Breguianka, Flakowicz, Tkaczik. înălţime: Pankowna, Kerfowna, BARBATI 100 m.: Kiaska. Rutkowsky. Lipsiri, 4x100 m.: Kiaska, Rutkowsky, Lipski, Mach. 400 m.: Mach, Puzio. (too m.: Widet. 1500 m.: Kieles, Kwapieu. 5000 m.': Kieles, Kwapien. 110 m. garduri: Adamczyk, Krzyzanowsky. 400 m. garduri: Puzio. Disc: Lomowsky, Gierutto. Prasky. Greutate: Lomowsky, Gierutto, Praskp, Krzyzaoowsky. Suliţă: Gburezyk, Kuzmicki, Gierutto Lungime: Adamczyk, Kuzmicki, j concursurile internaţionale ale Keipublicii Populare Române sosesc în I Capitală vineri 24 ort., ora 15. CUPA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Pemtru popularizare® boxului îrv toate cartierele Capitalei şi pentru manifestarea lui publică în cât mai multe centre muncitoreşti F. R. Box organizează o competiţie de propagandă cu denumirea Cupa Municiipiului Bucureşti. Proba se dispută pe sectoare. Pentru desemnarea reprezentativelor de sectoare se vor organiza probe eliminatorii. Competiţiunea dotată cu premii, trofeul principal fiind Cupa Municipiului Bucureşti. Intre 9—30 Octombrie se vor desfăşura reuniunile eliminatorii pentru desemnarea reprezentativelor de sectoare. Probele Interşcolare: 6—21 Noembrie a. c. 1 Kiszka înălţime: Zwoltnski, Adamczyk. Triplu salt: Kuzmicki, Krzyza— nowskl. Ciocan: Maslowski. Cei 20 concurenţi vor fi însoţiţi de turnătorii oficiali: I Boski Wladyslaw, Malaszewska Maria, Halowaki Piotr, Oldak stefan, Bodnarski Marian, Moskwa stefan, Gazowschi Wacia”*, Sporni Jan, Weizz zigmunt, Gledgowd Wtteld. ACCESUL PUBLICULUI PE STADION Cu prilejul celor două reuniuni internaţionale de atletism accesul publicului pe stadion se va face conform următoarelor instrucțiuni: SAMBATA 25 SEPTEMBRIE Poarta I str. Maior Ene, bilete pentru tribuna I culoare galbenă. Poarta II str. Puţu cu apă rece, bilete pentru peluză culoarea roşie I Poarta III str. Izvor, bilete pentru I tribuna II culoare albă. I Poarta V str. Izvor bilete pentru I tribuna I culoare verde. Poarta VI str. Izvor, bilete pentru I peluză culoare gri. DUMINICA 26 SEPTEMBRIE Poarta I str. Maior Ene, bilete pentru tribuna I culoare verde. Poarta II str. Puțu cu apă rece, bilete pentru peluză culoarea albă. Poarta III str. Izvor, bilete pentru tribuna II culoare roz închis tribuna II culoarea roz deschis. Poarta V str. zvor, bilete pentru tribuna II culoare galbenă. Poarta VI str. Izvor, bierte pentru peluză culoarea roşie. SOSIREA ATLEŢILOR MAGHIARI Atleţii maghiari participanţi la ÎNTRECERILE cicliste DE DUMINICĂ Duminică dimineaţa, începând de la ora 8.30, se va desfăşura pe şoseaua Generalissimi Stalin o reuniune ciclistă cu următorul program: Semi fond nelicenţiaţi 2 ture Semi fond categ. III şi Iv şi începători care vor primi 3 minute handicap 8 ture. Semi fond categ I şi II 15 ture. Cursele se vor disputa pe traseul: Statuia Aviatorilor înainte până la Piaţa Victoriei la dreapta pe şos. Kiseleff. Arcul de Triumf, la dreapta spre rondou, la dreapta pe şos. Gen.. Stalin, Statuia Aviatorilor, sosire. Un tur măsoară 4 km. Ştiri sportive • Se convoacă pentru azi 22 Septembrie a. c. la sediul federaţiei din str Aristide Briand nr. 21 etajul IV delegaţii următoarelor grupări: CFR, Viforul Dacia, phoenix, Standard, Metalo-Chimic, A. S. Mehedinţ, Telefoanele, Viforul, Dacia II, ANEF-ul, A.S. Armata, VSC, UCB—Venus- Adunarea are loc la ora 18.30. • Termenul pentru transferări a fost preungit de FTRH, până la 30 Septembrie a. c. Gruparea Rares din Mediaş şi-a schimbat numele în „Record“ S-a afiliat la FRH următoarele grupări: CFR-Cluj, CFR-Mext Făgăraş, Sindicatul Textil Cisnădii», A. S. Pindul-Săcălaz, Muncitorii Comunali-Craiova, Sindicatul Ietalo-Chimic Bucureşti. ■ In termen de 5 zile de la apariţia prezentelor rânduri jucătorul Alexandru Stelorian din gruparea Viforul Dacia şi antrenor la Distribuţia Petrol (secţia volley-basket) este invitat a se prezenta la Direcţia Tehnică O S. P. Se reaminteşte tuturor motocicliştilor licenţiaţi că este interzis să circule prin oraş fără tobe de eşapament şi cu numărul de licenţă pe verticul. Contravenienţii vor primi sancţiuni. Azi alergări de galop la Băneasa Programul alergărilor de azi de la Băneasa se prezintă cât se poate de favorabil din toate punctele de vedere. Aleargă aproape tot ce avem mai bun în ţară în materie de pur sânge. In principala alergare rezervată vârstnicilor, se prezintă o serie de elemente de valoare ca Glorios, Mosquito, Eret, Chim, Black Boy, iar în Pr. Ciucaş, rezervat, cocanilor, sunt indicaţi ca partanţi: Caresse, Musaca, Mahon, Graniţa, Condor, Firida. Mai nsult® handicapuri, bine alcătuite, completează programul. PRONOSTICURI Pr. Izvoarele: Hurricane, Mitoc. Pr. Cheia: Livada, Spiriduş. Pr. Teleajenul: Gafiţa, Căprior Pr. Văleni de Munte: Erete, Gloria. Pr. Ciucaş: Caresse, Mahon. PL Slănic : Bimbaşa, Basm. Pr. Suzana: Priar, Mefisto. O SĂRBĂTOARE A MASSELOR (Urmare din pag. I-a) de vază ai armatei, funcţionari, meseriaşi, etc., recunosc astăzi rolul conducător al muncitorimii în lupta pentru independenţa ţării şi pentru bunăstarea poporului. Ei au înţeles că numai forţa unită şi hotărâtă a clasei muncitoare, organizată şi călită, sub conducerea Partidului său, poate chezăşui biruinţele obţinute ca şi speranţele îndreptăţite ale poporului. Ei au învăţat să aprecieze aşa cum se cuvine dârzenia, avântul, chibzuinţă clasei muncitoare, felul în care muncitorii luptă pentru ridicarea producţiei, pentru ieftinirea preţurilor, pentru mărirea standardului de viaţă al întregului popor, inventivitatea acelora care mânuesc strungul şi ciocanul, dragostea lor pentru cultură, preocuparea lor şi a Partidului lor pentru dezvoltarea bunurilor spirituale şi tehnice. Iar toate acestea sunt, în bună parte, rodul muncii de lămurire, de educare şi de organizare dusă de „Scânteia”, care a ştiut să pună în lumină aceste calităţi şi năzuinţe ale muncitorimii, să Ie desvolte şi să le îndrume, să le înmănunchieze într’un singur avânt, într’o singură mare operă: construirea şi întărirea Republicii noastre Populare. De aceea, „Ziua Scânteii” a fost o sărbătoare a solidarităţii întregului popor cu clasa muncitoare, care se află mereu în frunte. O sărbătoare a întregii prese româneşti, care se bucură şi preţuieşte sincer succesele muncii de lămurire pe care o duce „Scânteia”. Andrei Băleanu IN PRAGUL NOULUI AN ŞCOLAR terenl clasa VII-a în această toamnă, numai 473 eleve, restul îndrumându-se spre şcolile tehnice. Trebuie să adăugăm că în acest număr sunt cuprinse, de asemenea, multe fete venite din afara şcolii, de unde trebuie să tragem conclizii îmbucurătoare că, atât părinţii, cât şi şcolarii au apreciat la justa valoare reforma recentă a învăţământului şi, fără să mai fie nevoie de îndemnuri speciale, au ţinut să-şi aleagă o profesiune care să le acorde cât mai mari şi mai certe şanse de plasament în viaţă. Pentru cele 100 de locuri cu care vor funcţiona anul acesta clasele a VIII-a de pe lângă acastă şcoală, s’au prezentat aproape 500 de eleve, numărul acesta fiind cu mult mai mic decât prevederile şcolii. In schimb, exodul cel mare s’a îndreptat spre şcolile tehnice de toate categoriile şi în special către cele sanitare. In sensul acesta, este edificatoare vizita pe care am făcut-o la fostul institut „Nofere Dame de Sion”. Impozanta clădire din b-dul Pache adăposteşte astăzi un centru şcolar de băieţi, depinzând de ministerul sănătăţii, cu trei secţii distincte de pregătire pentru oficianţi sanitari, laboranţi de biologie şi tehnicieni dentari. Pe lângă acestea, mai funcţionează în acest local, încă de-acum trei luni, două şcoli speciale care pregătesc pe viitorii tehnicieni radiologi şi mecanici sanitari, elemente de care ministerul ducea până acum lipsă. Prin poarta larg deschisă, intră şi ies sumedenie de oameni şi copii. Pe feţele tuturor se citeşte acea încordare caracteristică unor clipe hotărîtoare. In dimineaţa când ne-am strecurat printre ei în interiorul acestei cetăţui, începea examenul de admitere în şcolile medii de mai sus, create recent prin noua reformă 3 învăţământului. Părinţii în straie simple, veniţi din cine ştie ce Colţ de ţară, şi-au adus odraslele, într-o impresionantă întrecere, spre a le îndruma pe calea învăţământului practic, de al cărui viiitor luminos nu se mai îndoieşte nimeni. In marea lor majoritate- fii de muncitori, de ţărani şi modeşti salariaţi, cei 1050 de elevi câţi s-au înscris anul acesta pentru 350 de locuri pe care le are, deocamdată, centrul şcolar al ministerului sănătăţii, dau dovadă de deplină înţelegere, atât a nouilor rosturi de învăţământ, cât şi a unei alegeri potrivite în ceea ce priveşte carierele folositoare ce-şi aleg. Este începutul îmbucurător al proaspetei mentalităţi ce domneşte in mijlocul tineretului nostru, atunci când este vorba de « se se face util societăţii şi lui însuşi. Nu s-ar putea nega că au existat şi până acum şcoli cu caracter practic. Dar căite erau şi — mai ales — ce se alegea cu acei cari apucau să le termine ? Numărul restrâns al unor astfel de şcoli ţinea parcă să arate lipsa de consideraţie ce li se acorda şi, in sfârşit, absolvenţii lor dădeau năvală mai totdeauna spre bugetul Statului, mulţumindu-se cu lefuri de mizerie şi văduvind astfel ramuri întregi de producţie de specialiştii necesari. La centrul acesta şcolar, elevii se vor bucura de o serie de avantagii, menite să le uşureze condiţiile de viaţă dealungul celor patru ani de strădanii intelectuale. Va funcţiona aci un Internat in care vor fi primiţi, cu precădere, fiii de ţărani şi de muncitori. Se vor a°orda scutiri de taxe, iar pentru cei cari vor fi obligaţi să plătească acestea vor fi cât mai mici. După ciclul odor patru ani, dementele bine dotate se pot înscrie pen-tru continuarea studiilor la institute, unde pot căpăta titlul de medici. Ceilalţi, odată cu încheerea ultimului an de învăţătură, primesc calificarea de a intra ■ deîndată în câmpul muncii. Cei 112 elevi ai secţiilor de tehnică radiologică şi tehnică sanitară îşi însuşesc aci, în doi ani de muncă intensă, cunoştinţele necesare unor îndeletniciri aproape ocolite până acum. Cursurile sunt predate de ingineri specialişti şi un corp profesoral ales cu grijă. Se studiază: electricitatea — cu apraraţii în radiologie — geografia, istoria şi limba rusă. (Urmare din pag. 1-a) Un fenomen similar — ne referim şi de astădată la îndrumarea tineretului spre şcoli practice — l-am întâlnit la vechiul liceu de băieţi nr. 1 (Sf. Sava) de unde mai mult de 25% din absolvenţii Gimnaziului unic şi ai fostei clase a IV-a dela suszisa şcoală, s’au îndrumat, deasemenea, spre şcoli, tehnice. ★ Generalizate pe întreaga ţară, constătările de mai sus aduc nădejdi depline în orientarea justă pe care a căpătat-o şcoala românească prin noua reformă a învăţământului. Generaţii noui de tineri formaţi la şcoala vieţii adevărate, cu adânci rădăcini în realităţile româneşti, vor du®ei mai departe făclia osârdiei pe drumul luminos al progresului şi păcii. MECANIZAREA UTILAJULUI MINELOR DE FIER, MANGAN ŞI CROM care se realizează o mai deplină securitate a muncitoriului în timpul lucrului, este explosorul electric. Aceste explosoare întrebuinţate pe o scară foarte mică în trecut, s’au introdus şi se vor introduce la toate minele de fier şi mangan. O altă maşină prin care se obţine sporirea randamentului minei este troliul pneumatic,maşina cu ajutorul căreia se coboară sau se ridică scule, drugi,bare de lemn şi în general orice material necesar exploatării, operaţiuni care se efectuau înainte prin muncă manuală. Prin introducerea acestor tro-fii pneumatice se măreşte randamentul muncii cu 60"'*. In planul de investiţii al Centralei privind mecanizările urinelor este prevăzută şi introducerea maşinilor de extracţie. O astfel de maşină se montează ap de timp şi de materiale, şi printualmente la mina Vlahiţa Agerpres. 21. — Centrala Industrială a Fierului şi Metalelor Conexe, a făcut un plan în vederea extinderii mecanizării muncii la toate minele de fier, reangan, crom şi molybden. În acest sens vor fi utilizate pe o scară cât mai mare, maşinile pneumatice, ciocanele şi trope pneumatice. Prin introducerea ciocanelor şi a perforatoarelor pneumatice se realizează importante economii de timp şi material. Astfel, facerea unei găuri, care până acum necesita prin întrebiinţarea ciocanului şi barosului 4 până la 5 ore, cu ajutorul perforatorului plepmatic cuaer .cogiprchisit se poate face în numai 2 ore şi jumătate, cea ce reprezintă o economie de timp de 30 până la 31 la sută faţă de munca manuală. O altă maşină prin întrebuinţarea căreia se obţin bune rezultate în cea ce priveşte economia PROPRIETĂŢILE BACTERICIDE ALE CEPEI Savanţii sovietici au descoperit primii remarcabilele însuşiri bactericide ale cepei. Ajunge să mesteci timp de 2-3 minute ceapă, pentru ca toţi microbii din gură să moară. Atmosfera deasupra câmpurilor cu ceapă conţine în mare cantitate substanţe bactericide volatile, care distrug bacteriile de dizenterie, barilii de difterie, etc. Zeama de ceapă păstrează însuşirile bactericide timp de 3—5 luni. S-a stabilit, de asemenea că ceapa, îndeosebi cea verde, este bogată în vitamine. 100 grame ceapă verde conţin 6 miligrame vitamina „A” şi 60 miligrame vitamina „C”, adică mai mult decât îi trebue organismului pe zi. Din cauza acestor însuşiri se încurajează acum lărgirea culturilor de ceapă; patria lor este radonul Rostov (regiunea Iaroslav). Anul acesta s-au pregătit 2100 tone seminţe de ceapă pentru însămânțări» în această regiune.___ Situaţia atmosferică Buletinul Institutului Meteorologic Central Institutul Meteorologic Central, (Laboratorul de prevedere a timpului), comunică datele ce urmează cu privire la situaţia atmosferică Găsindu-se în vastul sector cald al depresiunii răsăritene, — massele de aer temperat, absorbite spre Nord, au determinat nouţinerea unui timp frumos cu cerul mai mult senin In jumătatea de Sud-Vest a ţării şi începând a se acoperi in Transilvania şi Moldova, unde, pe alocuri, s’au produs ploi uşoare. Vântul a suflat moderat dela Sud- Vest. Temperaturile au crescut simţitor. Cele mai ridicate temperaturi din cursul zilei de Luni au fost cuprinse intre +29» la Turnu Severin şi Calafat şi +16* la Predeal iar minimele din timpul nopţii au oscilat între +14» la Oradea şi +5’ la sinaia şi Câmpu-Lung (Muscel). Ori la ora 8 dimi., temperaturi'l' au Înregistrat +17' la Buzău şi Tulcea şi +8* la Tg. Jiu iar presiunea atmosferică in scădere bruscă a oscilat între 757 mm. la Lugoj şi 753 mm. la Sulina. BUCUREŞTI-BANEASA (ora 13) Presiunea atmosferică 754 mm. la Temperatura aerului +27'. Umitatea 27%. Cerul senin. Vânt delii Sud cu 7—12 kilometri la oră. Temperatura maximă de Luni, în aer, la umbră 4-24° , pe sol, la soare, I +37®. Minimele din timpul nopţii au coborît la +7® în aer şi 6 pe sol. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în scădere cu 1—3 mm., în jumătatea de Sud a ţării, va începe să crească uşor în I rest. Timpul se va schimba treptat în întreaga ţară, — cerul acoperin- du-se din Nord către Sudul ţării. Temperatura în scădere. Vântul va sufla moderat de la Nord-Vest, întă- rindu-se temporar. Ploi moderate vor cădea în jumătatea de Nord şi Est a ţării. Pentru următoarele trei zile se prevede : timp schimbător cu cerul fi noros. Temperatura în scădere Ploi slabe vor cădea intermitent, mai mult in jumătatea de Nord a țării . 99 MICA CRONICA FILMULUI ŞCOLĂRIŢĂ“ O producţie „Soinzdetfilm“ 1948 Regisorul sovietic I. Frez a isbittt Şcolăriţă“, să facă din scenariul lui Jit, în colaborare cu echipa de actori şi de tehnicieni care a contribuit la realizarea filmului „Mica E' Svarţ o peliculă care, deşi se ocupă de viaţa de şcoală a unor copii din clasa întâia primară, constitue pentru spectator nu numai un divertisment numai o desfătare sufletească, nu numai un mijloc de refacere a puterii spirituale, ci şi un obiect de studiu, un mijloc de pătrundere şi înţelegre a pedagogiei in URSS. „Mica şcolăriţă" este un film care ţine, de la început până la sfârşit, atenţia spectatorului încordată, care desfată şi instrueşte totodată. Un film care isbuteşte să ilustrez® un chip concludent că metoda cea mai bună de pedagogie este respectarea copilului, acestui prieten mic şi veşnic curios, curios, veştirc flămând da explicaţii în legătură cu viaţa şi cu lumea în care se învârteşte şi el ca Un vis în devenire. Munca regizorului a fost dintr® cele mai grele şi — credem — măiestria lui atinge culmea realizării artistice în mânuirea massei, compusă din fetiţe sub zece anii vârsta, colegele talentatei Mataşa Zaseipvna, care interpretează rolul micuţei Marusia Orlova. Nu mai puţin dificilă a fost realizarea desăvârşitului tip de învăţătoare pe care il creează Tamara Macarova în rolul Annei Ivanovna. De asemenea, se cuvine să pomenim, alături de regizorul I. Erez şi de întreaga distribuţie, restul tehnicienilor. In afară de o regie şi interpretare desăvârşite, decorurile şi exterioarele (de pildă pădurea de lângă Ialta) constitue cadrul c®l mai potrivit pentru desfăşurarea acţiunii filmului. Este o mare realizare artistică, pe care o recomandăm atât spectatorilor adulţi cât şi copiilor, cu neclintită convingere că vor învăţa cu toţii lucruri cât se erate de folositoare. Şi îl recomandăm, în anedal, elevilor, profesorilor şi firme, părinţilor. TON TIRCAN ION URCAN Tamara Mroarova (profesoară) şi micuţa Nafcaşa Zaşcipina în filmul „Mica şcolăriţă”