Universul, august 1950 (Anul 67, nr. 176-199)

1950-08-02 / nr. 176

STUDENŢIMEA INTERNAŢIONALĂ, O FORŢĂ PUTERNICĂ IN LUPTA PENTRU PACE Plini de entuziasm, studenţii de­mocraţi din lumea întreagă se pregătesc să întâmpine cel de-al doilea Congres al Uniunii Inter­naţionale a Studenţilor, care se va deschide în 14 August, la Praga. Creată în 1946, Uniunea Inter­naţională a Studenţilor a mobili­zat în jurul ei studenţimea din în­­treaga lume, în luptă pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de studii,­­ pentru înlăturarea discriminărilor­­ rasiale din facultăţi şi crearea­­ posibilităţii de studiu pentru fie­care tânăr, indiferent de rasă sau religie, împotriva folosirii ştiinţei în scopuri războinice şi pentru antrenarea tuturor studen­ţilor în lupta pentru pace. 2.000 de delegaţi ai studenţilor­­ din­ toate colţurile lumii, reprezen­tând peste 3.500.000 membri ai U­­niunii, se vor întruni să facă bi­lanţul­i muncii depuse în cei patru ani de activitate, să prezinte reven­dicările studenţimii din cele peste 60 de ţări participante şi să expu­nă in faţa întregii lumi năzuinţele şi voinţa acelora pe care îi repre­zintă. Ţinerea congresului într’o peri­­oadă în care acţiunile duse pentru pace, îmbrăcând diferite forme, cu­prinzând din ce în ce mai mult po­poarele lumii, reprezintă pentru studenţi un prilej în plus spre a-şi manifesta do­inia lor de pace, lu­­ându-şi tot mai multe şi mai în­semnate angajamente cu a căror realizare să-şi dovedească hotărî­­rea şi solidaritatea lor. Studenţii din ţările capitaliste nu vor să mai îndure foamea şi mizeria. In Iugoslavia, 4.000 de studenţi au­ fost băgaţi în închisoare de­oarece şi-au exprimat dorinţa lor de pace. In timp ce 70°Id din stu­denţii iugoslavi sunt atinşi de tu­berculoză, datorită condiţiilor mi-. zere în care trăesc, în acelaş timp călăii lui Tito, în loc să se ocupe de îmbunătăţirea soartei şi însă­nătoşirea studenţilor, se ocupă de­­ înlocuirea profesorilor progresişti­­ cu elemente fasciste care, propovă- j duind intenţiile războinice ale lui Tito, declară în cadrul orelor de istorie că: „E timpul ca piciorul sârbesc să calce in Bulgaria". Odată isprăvite studiile, absol­venţii oricărei facultăţi din ţările capitaliste sunt puşi în faţa a­­ două alternative care urmează să­­ le „pecetluiască" soarta, sau nu­­ se supun intereselor monopolişti-­­ lor şi atunci sunt ameninţaţi de­­ şomaj şi devin muritori de foame; sau dacă se supun acestora, atunci sunt folosiţi, ca unelte cu ajutorul cărora se înteţeşte exploatarea oa­menilor muncii, ori sunt trimişi ca simpli mercenari, să astupe locu­rile în care imperialiştii primesc lovituri fără cruţare din partea popoarelor. Această situaţie a de­­păşit limitele răbdării studenţilor din lagărul imperialist. Incadrân­­du-se în campania luptei pentru pace, studenţii s-au hotărit să facă tot ce le va sta în putinţă ca să sprijine destrămarea planurilor războinice ale imperialiştilor, în­cadraţi în această luptă studenţii din diferitele ţări se află antrenaţi într-o adevărată întrecere pentru a obţine numărul cel mai mare de semnături pe Apelul de la Stock­holm împotriva armei atomice. Câştigătorilor acestei întreceri li se va acorda „Cupa păcii", special instituită, şi li se va conferi titlul de membri de onoare ai Congresu­lui studenţesc. Până în prezent, 90°/6 din stu­denţii Chinei au semnat pentru pace, iar organizaţia studenţească din Argentina a reuşit să strângă peste 7.000 semnături, angajăn­­du-se ca până la Congres să atin­gă cifra de 42.000 semnături. In Polonia, la meelingurile în care s-au discutat sarcinile ce stau in faţa studenţilor, au participat pes­te două treimi din numărul total al studenţilor. In Cehoslovacia, 15.000 studenţi se întrec pentru cele mai bune cer­cetări ştiinţifice în domeniul problemelor practice puse in faţa operei de construire a socialismului. Cei ce vor câştiga întrecerea, vor fi delegaţi la Con­gres. Printre altele, pe ordinea de zi a Congresului se află problema luptei împotriva folosirii ştiinţei în scopuri războinice Studenţii ţărilor capitaliste s’au săturat ca până şi materia ce li se predă în facultăţi şi institute să fie îmbi­bată cu veninul războinic, cu mis­ticismul şi ura de rasă, propovă­duită de imperialişti. Din ce in ce mai tare se aude strigătul lor pen­tru o ştiinţă nesupusă intereselor dolarului. Protestele lor nu rămân fără re­zultate. Greva de 33 zile a stu­denţilor din Mexic s’a soldat cu satisfacerea revendicării de a fi destituit profesorul A. Goillot, care organizase grupuri reacţionare de studenţi. In Olanda, printr’o cam­panie de demascare a minciunilor şi calomniilor cuprinse în manua­le, studenţii au obţinut corectarea unora dintre cărţi. In prezent, ei pregătesc o expoziţie acuzatoare a manualelor reacţionare. In Iugo­slavia, unde viaţa de mizerie şi represiunile împotriva studenţilor întrec orice limite, boicotarea de către studenţi a conferinţelor şi manifestărilor titoiste se ţine lanţ. „Refuzăm ideologia sălbatecă a fascismului titoist", strigă studen­ţii democraţi din Iugoslavia. Aceste acţiuni întăresc frontul păcii şi al socialismului. Repre­zentând voinţa şi năzuinţele stu­denţilor, ele contribue la stăvili­rea acţiunilor războinice ale impe­rialiştilor, întărind astfel zidul pă­cii în faţa­­căruia, în mod inevita­bil, îşi vor frânge gâtul acei ce uneltesc deslănţuirea unui nou război. D. RADULESCU cresc 1 ’rmxzxarr întreprinderi fruntaşe in industrie Ministerul Metalurgiei şi Indus­triei Chimice, împreună cu Comi­tetul Executiv al Urg­unii Sindica­telor Metalo­ Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul se­mestru al anului 1950, au constatat că, datorită eforturilor depuse de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din acest sector, au fost obţinute rezultate însemnate în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat. Pentru rezultatele obţinute pe primul semestru al acestui an, Mi­nisterul Metalurgiei şi Industriei Chimice şi Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chi­­mice au hotărît să înmâneze Dra­pelul Roşu al producţiei, colective­lor din următoarele întreprinderi: — Sovrommetal Reşiţa, pentru «ramura siderurgică. — Sovromintractor Braşov. In ramura metalurgiei prelucrătoare. — Ocna Mureşului In ramura chimiei. — Exploatarea Baia Sprie, din Combinatul Baia Mare, pentru ra­­m­ura metalurgiei neferoase. De asemenea se evidenţiază ur­mătoarele colective ale întreprin­derilor:­­»- Uzina „23 August“. — Uzina „Republica“, Bucu­reşti. Exploatarea Auro-Argentî­­feră-Barza Brad. — întreprinderea de produse ce­ramice Baiu Mare, Ministerul Metalurgiei și Indus­triei Chimice și Comitetul Exe­cutiv al Uniunii Sindicatelor Me­­talo-Chimice, cheamă, cu acest prilej, toate colectivele întreprinde­rilor din cadrul lor să organizeze, pe scară largă, întrecerea socialistă, pentru ca, în cinstea zilei de 23 August să termine, înainte d­e ter­men, planul de producţie lunar, în-­­­tâmpinând astfel cu cinste, Con­­gresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. De asemenea, Ministerul Mine­lor şi Petrolului, împreună cu Co­mitetul Executiv al Uniunii Petrol­­ine şi Gaz Metan, analizând re­zultatele dobândite în întrecerea socialistă pe primul semestru al anului 1950 au constatat că, deşi sarcinile din Planul de Stat, în sectorul petrolifer şi carbonifer, nu au fost îndeplinite, sunt, totuşi, u­­nităţi care, datorită eforturilor de­puse de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, au reuşit să realizeze succese în domeniul producţiei, productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost.­­ Pentru rezultatele obţinute, Mi­nisterul Minelor şi Petrolului, îm­preună cu Comitetul Executiv al Uniunii Petrol, Mine şi Gaz Me­tan, au hotărit să acorde Drapelul Roşu al producţiei, colectivelor din următoarele întreprinderi: — Schela Petroliferi Băicoi „Muntenia”. — Rafinăria Nr. 7 Braşov „Mun­tenia”. — Uzinele Metalurgice Sovrom­­petrol „1 Mai” Ploeşti. — Exploatarea Carboniferă Co­­măneşti. Totodată se evidenţiază urmă­toarele întreprinderi: — Schela Petroliferă Moineşti , „Moldova”. — Rafinăria Sovrompetrol Vega Ploeşti. — Atelierele Centrale, Poiana Câmpina. — Exploatarea Sovromcărbune, Lone­a. Felicitând călduros pe muncito­rii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii din întreprinderile fruntaşe. Ministerul Minelor şi Petrolului şi Comitetul Executiv al Uniunii a­­dresează tuturor colectivelor în­treprinderilor un apel, pentru a da un nou avânt producţiei, în vede­rea întăririi Patriei noastre, fac­tor activ în marele front al pace şi socialismului. Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul Executiv al Uniunii Sin­dicatelor Metalo-Chimice, anali­zând rezultatele obţinute pe pri­mul semestru al anului 1950, în ramura energetică şi electroteh­nică, constată că, datorită efortu­rilor depuse de muncitori, tehni­cieni, ingineri şi funcţionari, au fost obţinute rezultate importante în îndeplinirea sarcinilor din Pla­nul de Stat. S-a hotărît, de aceea, lumânarea Drapelului Roşu al producţiei co­lectivului întreprinderii „Electro­­motor”-Timişoara, pentru cele mai bune rezultate obţinute in ramura energetică şi electro­ tehnică. Deasemeni, a fost evidenţiat co­lectivul întreprinderii de Electri­citate Bucureşti, Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul Executiv al Uniunii Sin­dicatelor Metalo-Chimice au adre­sat tuturor colectivelor din între­prinderile din ramura energetică și electro­tehnică un apel, chemân­­du-le să întâmpine, prin noi suc­cese în muncă, Congresul Comite­telor de luptă pentru pace din R. P. R., — să contribue, cu noi realizări, la construirea socialismu­lui în țara noastră. (Agerpres). AGRESORI AMERICANI DE COREEA AU FOST DEMASCAŢI (Usimare din pagina I-a) Unite s-au năpustit, în primul rând, asupra bogăţiilor naturale. Compa­niile lor au primit dreptul de a ex­trage petrol, de a exploata zăcă­mintele de minereu de wolfram, de a construi centrale electrice. Banca lui J. Morgan, finanţând aşa numita „noua companie din Coreea” care, fireşte, n’are nimic coreean afară de numire, a devenit stăpână deplină pe minele, pe pământul şi pe băncile acestei companii, eva­luate la 1250 de milioane dolari. Dar magnaţii din Wall­ Street nu erau satisfăcuţi de transformarea intr’o colonie a lor numai a părţii sudice a Coreei. După cum subli­­niază ziarul „Daily Worker” din New-York, el caută să acapareze bogatele zăcăminte de aur din Co­­reea de Nord, toate minele de căr­buni şi de alte minereuri, băncile şi cel puţin 50 la sută din pămân­tul arabil al ţării. Rechinii imperialişti se uitau cu jind la bunurile altora. Se uitau cu ură la Coreea de Nord unde po­porul şi-a luat puterea în mână ni s’a aşezat ca o barieră de neoco­lit în drumul colonizării americane. Tendinţa de a deveni stăpâni de­plini pe economia Coreei a fost umil din principalele mobile ale In­tervenţiei americane. Cercurile conducătoare ale Sta­telor Unite, cu ajutorul guvernului­­marionetă al lui Li Sin Man, creat de ele în mod ilegal, au vrut să distrugă Republica Populară Demo­crată Coreeană, să instaureze în întreaga Coree un regim antipopu­lar, să lichideze cuceririle democra­tice In partea de Nord a Republicii, să pună mâna pe toate bogăţiile po­­porului coreean. Iată de ce, imperialiştii americani au aprovizionat cu atâta dărnicie cu dolari pe Lin Sin Man, trădăto­rul poporului coreean, i-au înzes­trat intens armata din Coreea de Sud, cu armament modern de toate categoriile, l-au pregătit in vede­rea unei agresiuni împotriva Repu­blicii Populare Democrate Coreene. După cum reese dintr’un raport al Comisiunii de afaceri străine a Camerei Reprezentanţilor din Con­gresul american, în iulie anul tre­cut Statele Unite au furnizat lui Li Sin Man armament în valoare de 110 milioane dolari. Armata guver­­nului-marionetă a primit 100.000 de arme, peste 2000 de arme antitanc ,,Kazuka”, un mare număr de tu­nuri de diferite calibre, 4900 de autocamioane și alte automobile, 79 de vase (de debarcare, de pază, precum şi pescuitoare de mine), 40.000 de arme japoneze şi alt ar­mament. Se înţelege că Li Sîn Man a avut nevoie de asemenea cantitate de armament nu pentru scopuri paşnice. Împotriva voinţei poporului co­reean. Imperialiştii americani au împiedecat prin toate mijloacele unirea ţării, crearea unui stat co­reean democratic şi unic. Toată po­litica lor a urmărit transformarea Coreei într’o colonie şi într’o bază strategică militară in Asia. Prin aceasta se explică şi faptul că mo­­nopoliştii americani, folosind majo­ritatea docilă de la ONU, au intro­dus în mod ilegal, as numita pro­blemă coreeană în ordinea de zi a celei de a doua sesiuni a adunării generale a ONU, adunare ţinută în 1947. Cu ajutorul faimoasei „Co­­misiuni ONU pentru Coreea”, ei au efectuat alege­i separate în Co­reea de Sud, scindând prin aceasta ţara în două. In 1948, la cea de a treia sesiune a adunării generale a ONU, delegaţia americană a făcut să se adopte o rezoluţie prin care guvernul-marionetă al lui Li Sîn Man a fost recunoscut drept „gu­vern legal’’ al Coreei. In sfârşit, la 27 iunie a. c., în­călcând în mod grosolan statutul şi principiile ONU, ei au obţinut­­ de la Consiliul de Securitate, din şe­dinţa căruia lipseau doi membri permanenţi — Uniunea Sovietică şi China — o soluţie în chestiunea co­reeană favorabilă lor. Toate aceste manevre sunt cusu­­­­te cu aţă albă. Imperialiştii nu vor izbuti să inducă în eroare opinia publică mondială. Astăzi, până şi­­ pentru oamenii cari nu se pricep în politică, e clar că colonialiştii americani, neputând să-şi atingă scopul d­e ajutorul maşînaţîunilor di­plomatice de culise, au recurs la un act făţiş de agresiune împotriva poporului coreean. (Va urma. TRYfif LIE PUNE LA CALE CONSTITUIREA UNEI BANDE DE ASASINI MERCENARI CARE SA LUPTE IN COREEA • Moscova, 31. (Agerpres). — Ziarul TRUD publică un articol despre noile „planuri“ ale lui Trygve Lie, în care se spune printre altele: La început, el a căutat să în­duplece statele membre ale ONU să-și trimeată trupele lor în Coreea pentru a veni în ajuto­rul Statelor Unite Mai târziu in­să pierzându-şî orice speran­ţă de a căpăta acest „ajutor“ el a născocit un nou plan. Ast­fel, corespondentul Agenţiei U­­NITED PRESS anunţă că secre­­ tarul general al ONÜ, Trygve Lie, examinează posibilitatea creării unei „regiuni internaţio­nale de voluntari” care să lupte în­ Coreea. Din surse bine infor­mate, în strânsă legătură cu ONU, se anunţă că atât Statele­­ Unite cât şi MacArthur au fost­­ înştiinţaţi de acest plan. Pornind de la premiza că în diferite ţări ale Europei Occi­­­dentale se află mulţi trădători, sabotori şi spioni, iniţiatorii a­­cestui plan găsesc că acesta se pretează foarte bine pentru noua manevră a secretarului general al ONU. Corespondentul din Baden-Baden (zona de ocupaţie I franceză a Germaniei) al agen­ţiei FRANCE PRESSE a anun­ţat că numeroşi indivizi din Germania Occidentală cer să fie trimişi să lupte în Coreea. Ma­joritatea acestora — menţionea­ză corespondentul — o formează foşti membri ai trupelor hitle­­­riste SS. Secretarul general al ONU este dornic să îmbogăţească prac­­tica intervenționiştilor americani în Coreea cu experiența acestor bandiți. AL. UNIVERSUMS Forţele armatei populare coreene au încercuit numeroase unităţi ale armatei americane invadatoare Armatele popu­lare coreene continuă ofensiva generală in toate sectoarele feditelss Tokio 31 (Agerpres).­ După cum transmite de pe front, un trimis special al Agenţiei FRANCE PRESSE, unităţile armatei populare înaintând, dau puternic© lovituri armatelor americane în regiunea Chirtju deschizâstdu-şi drumul de în sin. tar© spre Pusan. La E®t de Koeiarg, unităţi ale armatei de eliberare, îşi desfăşoară înainta­rea rapidă spre Taegu. Tokio 31 (Agerpres). — Duspă cum trsinsi eşte FRANCE PRESSE, comunica­­tul conundam­entirii arma­tei a 8-a americană de in­vazie din Coreea anunţă că unităţle armatei populare înaintând spre Kumb­on, din împrejurimile localităţii Chirye, situată la 13 km, Sud de Kumd­on, au încer­cuit un număr de unităţi ale armatei americane in­vadatoare. Comunicatul spune mai departe că în sectorul Cen­­tru-Est al frontului, drumul dintre Yedon şi Andong este controlat de unităţile armatei populare. Tokio 31 (Agerpres). — După cum transmite FRANCE PRE­SSE, comunicatul cartierului ge­neral al armatei americane de invazie din Coreea recunoaşte că unităţile armatei populare coreene înaintează în regiunile Chinju şî Keeiang. De asemenea, că unităţile ar-­­­matei populare au cucerit noi o­poziţii la Est de Yongdong, a­­flându-se acum la 6 km. Vest de Kumd­on. Iaşul, distrugând mai multe case de locuit şi făcând victime în rân­durile populaţiei civile. La 27 iulie, un avion american, atacat de focul artileriei armatei populare, a aterizat forţat pe ae­rodromul Taejon (Taiden). Pilotul şi ceilalţi membri ai echipajului au fost luaţi prizonieri. Phyongyang, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit postului de radio Phyong­yang, înaltul Comandament al Ar­matei Populare a RPD Coreene a dat în dimineaţa zilei de 30 iulie următorul comunicat: Pe toate fronturile, unităţile ar­matei populare continuă să dea lupte crâncene cu trupele ameri­cane. Unităţile armatei populare, care înaintează în districtul Anyi (Anyi), în provincia Kensamul de Sud, sdrobind rezistenţa trupelor americane, au eliberat localitatea Anyi la 28 iulie. In luptele care au avut loc pentru eliberarea lo­calităţii Anyi, unităţile armatei­­ populare au făcut prizonieri şi au­­ capturat numeroase trofee. Inami-­­­cul a suferit pierderi grele. La 29 iulie, şapte bombardiere­­ americane au încercat să efectue­ze un atac asupra regiunii Phyon­­gyang. In urma operaţiunilor în­cununate de succes ale forţelor ae­riene ale armatei populare, bom­bardierele americane au fost îm­prăştiate înainte de a ajunge asu­pra obiectivului. ir Phyongyang, 21 (Agerpres. — TASS transmite: Postul de radio Phyongyang a­­nunţă că Înaltul Comandament al Armatei Populare a RPD Coreene a dat în seara zilei de 30 iulie ur­mătorul comunicat: Pe toate fronturile, unităţile ar­matei populare au continuat să dea lupte crâncene cu trupele ameri­cane. La 29 iulie, după lupte grele, unităţile armatei populare, sdrobind rezistenţa inamicului, au eliberat complet oraşul Kocihan (Kiosio). In luptele care au avut loc pentru eliberarea acestui oraş, unităţile armatei populare au făcut peste 100 prizonieri şi au capturat numeroa­se trofee, printre care 45 autove­hicule, opt mitraliere, un mare nu­măr de puşti, carabine si alt ar­mament. Foffţel© somatei coreene atacă din trei grăi?ţi importantul centru strategic Kumd­on Tski©, 31 (Agerpres)­­ — După cum transmi­te tin corespondent al Agenţiei F II AN­C­E PRESSE, pe frontal din Coreea continuă în toate sectoarele ofen­siva­ generală a arma­tei populare de elibe­rare­­Importantul centru strategic Kumd­on es­te atacat puternic de la Nord, de la Vest şi de la Sud, de către­­unită­ţile armatei populare, care au ajuns în îm­prejurimile satului C­­sangdong situat la 18 km. Sud de Kumd­on, Divizia I-a america­nă de cavalerie, care nu poate rezista înain­tării unităţilor arma­tei populare, cu Soate ,ordinele date de ge­neralul Walker, a fost silită să se retragă, pe noi poziţii. Unităţi blindate ale armatei populare au depăşit cu 10 km, no­dul de cale ferată Ko­­ciang, recent, eliberat, situat la, 50 km. Sud, de Kumd­on, şi înain­tează, acum pe şoseaua care fizice spre Taegu. La Sud, unitățile ar­matei populare înaint­­tează în­­ regiunea­ Chinju, la Of­­km. de­­ Pusan. Partizanii coreeni au întrerupt circulaţia pe calea ferată intre Pusan, şi Taegu Tokio 31 (Agerpres). — După­­ cum transmite FRANCE PRE­SSE, luptele de partizani se in­tensifică în Sudul Coreei. Ast­fel, în insula Che­judo, din veci­nătatea extremităţii de Sud a peninsulei, unităţile de partizani­­ îşi continuă înaintarea spre lo­calitatea Poeşu. In noaptea de 30 spre 31 iu­lie, unităţi puternice de parti­zani au întrerupt circulaţia pe calea ferată între Pusan şi Ta­egu, la jumătatea distanţei între aceste două localităţi. Autorităţile americane, înfri­­coşate de atacurile partizanilor, au luat măsuri pentru organi­zarea unui cordon de apărare în jurul portului Pusan. Mac Arthur recrutează „voluntari“ japonezi pentru agresiunea din Coreea Hongkong 31. — TELEPRESS transmite : Din surse bine informate se a­­nunţă că un grup de foşti ofiţeri din armata japoneză participă di­rect la operaţiile militare din Co­reea, luptând în subordinele ame­ricanilor. In acelaş timp, Mc­Ar­thur a început organizarea unei „armate de voluntari", având drept cadre foşti ofiţeri şi soldaţi japonezi ai armatei din Kwantung şi ofiţeri din fostul stat major al armatei japoneze. Printre ofiţerii japonezi care participă, sub con. I traiul americanilor, la operaţiunile­­ militare din Coreea, se află gene- I ralul locotenent Yamaoka Mttsita­­ki, generalul locotenent Doi şi co­lonelul Kodani Etsuo. Doi foşti ofiţeri de stat major japonezi, locotenent-colonelul Ya­mazaki Dzizaburo şi Hara Dzeni­­hero, au fost trimişi de cartierul general al lui McArthur în Coreea ca „specialişti militaro-politici". Fostul vice-amiral al marinei mili­tare japoneze, Maeda Minoru, este în momentul de faţă consilier al flotei americane care execută blo­cada asupra coastelor coreene. Se anunţă de asemenea că cos­tierul general al lui McArthur a or­donat recrutarea unei aşa numite „armate de voluntari" în­ Japonia pentru agresiunea din Coreea. După informaţii primite din Tokio, numai în regiunea Fukuoka au fost re­crutaţi în ultimele câteva zile 8.000 foşti soldaţi şi ofiţeri din armata japoneză. Recrutarea pentru aşa numita „armată de voluntari" are loc de asemeni în rândurile şome­rilor din regiunile Industriale Au fost eliberate oraşele Anyi şi Kod­han Phyongyang, 31' (Agerpres). — TASS transmite: In dimineaţa zilei de 29 Iulie, înaltul Comandament al Armatei­­Populare a R.P.D. Coreene a dat publicităţii următorul comu­nicat* Unităţile armatei populare con­tinuă pe toate fronturile să ducă lupte grele împotriva trupelor a­­m­ericane. Unităţile armatei popu­lare care înaintează în districtele Sunc­on (Junten) şi Iosu (Reisui) sdrobind rezistenţa dârză a trupe­lor americane, a eliberat la 28 Iu­lie oraşul Hwangymun (Koio). La 27 şi 28 Iulie, avioanele a­­mericane au atacat Phyongyangul și au bombardat în mod barbar . Ziua Stilistă a Matcilor Feroviari l­. 1. S. S. a fost sărbătorită intr’o atmosferă de uriaș elev în muncă Meetingul festiv dela Moscova Moscova, 31 (Agerpres). — Tass transmite: In ziua de 30 iulie, poporul so­vietic a sărbătorit Ziua Stalinistă a Muncitorilor Feroviari din Uniu­nea Sovietică. In fiecare an, în ziua de 30 iulie, muncitorii din transporturi sărbătoresc pe cei mai buni mecanici, însoţitori de vagoa­ne, şefi de mişcare şi tehnicieni fe­roviari. Numele fruntaşilor din transporturi sunt trecute în Cărţi de Onoare, iar eroismul lor in muncă este sărbătorit prin emisiuni speciale la radio. Ziua Stalinistă a Muncitorilor Feroviari a fost întâmpinată pretu­tindeni într’o atmosferă de uriaș elan în muncă. ★ Moscovei, 31 (Agerpres). — Tass transmite: La 30 iulie a avut loc la Mosco­va, la Teatrul de Vară din Parcul Central de Cultură şi Odihnă „Ma­xim Gorki”, un meeting festiv în­chinat Zilei Feroviarilor Sovietici. Imensul teatru în aer liber, pavoa­zat de sărbătoare, cu 20.000 locuri, era plin până la refuz. In prezidiu au luat foc Boris Beşcev, ministrul comunicaţiilor al URSS, Ivan Ru­­mianţev, secretar al Comitetului Orăşenesc din Moscova al Partidu­lui Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, cunoscuţi muncitori fe­roviari , laureaţi ai premiului „Stalin” şi eroi ai muncii socialis­te, precum şi reprezentanţi ai Or­ganizaţiilor sovietice de masse din Moscova. In mijlocul unui nestăvuit entu­ziasm, a fost ales in prezidiul de onoare Biroul Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. In frunte cu marele conducător al U­­niunii Sovietice, I. V. Stalin. Boris Beşcev, ministrul comuni­caţiilor al URSS, a prezentat un raport asupra Zilei Feroviarilor Sovietici. Ministrul a citat cifre intere­sante care dovedesc succesele re­alizate în sectorul transporturilor feroviare sovietice. In închiderea raportului său, Bo­ris Beşcev a salutat Marea Ţară a Socialismului, care a obţinut suc­cese uriaşe în sectorul transportu­rilor feroviare, Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice şi pe Marele conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, I. V. Stalin. Participanţii la acest meeting festiv au adoptat cu un nestăvilit entuziasm un mesaj de salut adre­sat conducătorului poporului sovie­tic și al oamenilor muncii din în­treaga lume, L V. Stalin. Mişcarea de protest Împotriva sosirii lui Leopold in Belgia a luat proporţii uriaşe Au declarat grevă peste 600.000 de oameni Paris, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Mişcarea de protest a oamenilor muncii din Belgia împotriva sosi­­r­­ii ki Leopold a luat în momentul­­ de faţă proporţii uriaşe. Actual­­­­mente sunt In grevă peste 600.000 oameni. Viaţa la Bruxelles, Liege şi Gând este paralizată. Activitatea în marele port Anvers este aproape cu totul oprită. Duminică au in­trat In grevă şi docherii. După cum arată secretarul sindicatului muncitorilor metalurgişti, Robert Lambion, mişcarea grevistă a oa­menilor muncii din Belgia nu a avut până acum niciodată o am­ploare atât de mare. Poliţia belgiană a întreprins Sâmbătă măsuri de represalii în­­potriva muncitorilor antimonarhişt d­­intr’o serie întreagă de oraşe. A­­ceste represalii au avut un carac­ter sângeros la Bruxelles, unde în timpul manifestaţiei a fost bruta­lizat în mod sălbatec secretarul general al Partidului Comunist Belgian, Lalmand, care se afla in fruntea unei coloane de muncitori. Sâmbătă dimineaţa au încetat lucrul la Bruxelles toţi muncitorii de la tramvaie. In după amiaza zi­lei, poliţia, cu ajutorul spărgători­lor de grevă a încercat să pună in mişcare câteva tramvaie, totuşi, muncitorii grevişti au împiedecat acest lucru. A urmat o puternică ciocnire cu poliţia. Ciocniri violente cu poliţia au avut loc şi la Liege. După cum a­­nunţă ziarul, la Liege, s-a decla­rat starea de asediu şi au fost a­­duse unităţi armate. Deasemenea au fost aduse unităţi armate şi în împrejurimile Bruxelles-ului. Premiile Comitetul Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii Budapesta, 31 (Agerpres). — MTI transmite: Comitetul Permanent al Congre­sului Mondial al Partizanilor Păcii a instituit 3 premii de câte 5 mi­lioane franci fiecare, spre a fi dis­tribuite unui film, unei opere lite­rare şi unei opere de artă plastică, care va contribui în modul cel mai eficace la lupta pentru cauza păcii. La 18 August se va întruni la Praga un juriu care va supune Congresului Mondial al Partizani­lor Păcii cele mai bune lucrări prezentate la concurs. Preşedintele juriului va fi Pietro Nenni, secretarul general al Par­tidului Socialist Italian. Federaţia Mondială a Tineretu­lui Democrat a prezentat la acest concurs filmul documentar in cu­lori al festivalului mondial al ti­neretului de la Budapesta, intitulat „Tineretul lumii”. Acest film este o producție comună sovieto-ungară. Măsuri şi născociri absurde pentru întreţinerea istoriei războinice in Statele Unite New York, 31 (Agerpres). — TASS transmite: In urma recentei cereri a preşe­dintelui Truman de a se intensifica „măsurile de securitate" împotriva­­ eventualelor acte de sabotaj şi a­­ activităţii „subversive“. Camera Reprezentanţilor a aprobat cu mare urgenţă un proect de lege, care dă dreptul autorităţilor vamale şi ser­viciului de pază al litoralului, să percheziţioneze vasele străine care intră în apele teritoriale america­ne. Un membru al Camerei Reprezen­­tanţilor, Seller, a declarat că a­­cest proect de lege este menit să împiedice aducerea bombei atomice în porturile americane. După cum se vede, americanii nu se sfiesc să recurgă la cele mai absurde născociri pentru întreţi­nerea istoriei războinice. Noi greve in Statele Unite New York 30 (Agerpres). — TELEPRESS transmite • In ciuda faptului că guvernul Statelor Unite a cerut muncito- I rilor americani să nu declare greve în timpul intervenţiei a­­gresive americane în Coreea, 7.509 muncitori petrolişti din Texas au declarat grevă, cerând mărirea salariului în raport cu scumipetea, şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. De asemenea 10.000 muncitori de la fabrica de automobile „Kaiser Frazer” au declarat grevă, în semn de protest împo­triva concedierii abuzive a unui muncitor. Un număr de 4.500 muncitori de la şantierele navale „Todd” au întrerupt lucrul în ciuda a­­meninţărilor şi măsurilor de re­presiune. In California 12.000 muncitori dulgheri au hotărît să declare grevă, cu toate că con­ducătorii scizionişti ai sindicatu­­lui lor au ajuns la un compro­mis cu patronii. In Parisville (Ohio), 3.000 muncitori din in­dustria chimică au declarat gre­­vă, cerând mărirea salariilor, în urma creşterii preţurilor pro­duselor de primă necesitate. ­­r..r­uumu.,*«r? înfiinţarea unui Institut de cercetări ştiinţifice pentru lingvistică în IU.S.S. Moscova, 31 (Agerpres). — Tass transmite: in cadrul Academiei de Ştiinţe a URSS a fost înfiinţat un Institut de cercetări ştiinţifice pentru lin­gvistică. Academicianul Victor Vi­nogradov a fost numit director al acestui Institut. Noul institut se va ocupa de pro­blemele istoriei limbii literare ruse şi de dialectologia limbilor popoa­relor din URSS, precum şi a lim­bilor caucaziană şi iraniană şi a limbilor romanice şi germanice. In scurtă vreme institutul va e­­dita două volume consacrate criticii teoriei lui N. I. Marr și expune­rii problemelor fundamentale ale lingvisticii in lumina genialelor idei exprimate de I. V. Stalin în lucrările „Cu privire la marxism în lingvistică” și „Cu privire la unele probleme de lingvistică”. In r. S. S. Moldovenească se fac pregătiri pentru comemorarea lui Grigore Kotovski, erou al războiului civil Chişinău, 31 (Agerpres). — TASS transmite! Populaţia R.S.S. Moldovenească se pregăteşte să comemoreze, la data de 6 August, 25 de ani de la moartea gloriosului fiu al poporu­lui moldovenesc,­ eroul legendar al războiului civil, Grigore Kotooski. In R.S.S. Moldovenească sunt multe locuri legate de memoria lui Kotooski. Satul Hănceşti, unde s’a născut Kotooski, s’a transfor­mat într’un orășel care poartă nu-I mele eroului popular moldovenesc. Casa în care şi-a petrecut anii co­­pilăriei a fost transformată în mu­zeul „Kotovski". La Chişinău s-a deschis de asemeni un mare mu­zeu care ilustrează viaţa lui Ko­tovski. Chipul eroului legendar a găsit o largă întruchipare în literatură, pictură şi sculptură. Pe scena teatrului de dramă din R.S.S. Moldovenească se montează în prezent piesa „Grigore Kotovski". FESTIVALUL INTERNAŢIONAL CINEMATOGRAFIC DE LA KARLOVY-VARY A LUAT SFÂRŞIT Decernarea premiilor PRAGA, 31 (Agerpres). — CE­TERA transmite: La 30 iulie a luat sfârşit la Karlovy-Vary Festivalul Interna­ţional Cinematografic, când au fost anunţate rezultatele privitoare la decernarea premiilor pentru pro­ducţiile cinematografice prezenta­te la festival. Premiul 1 — Globul de Cristal — a fost decernat re­marcabilei producţii a studiourilor sovietice — filmu­l „Căderea Ber­linului”. In mijlocul aplauzelor furtunoa­se ale participanţilor la festival şi ale reprezentanţilor opiniei publi­ce cehoslovace, primul ministru al Republicii Cehoslovace, Antonin Zapotocky, a înmânat premiul re­­gisorului M. Ciaureki şi ministru­lui adjunct al cinematografiei al URSS, Semenov, şeful delegaţiei cineaştilor sovietici. „Premiul Păcii” a fost decernat filmului sovietic tehnicolor „Com­plotul condamnaţilor”. „Premiul Muncii” a fost decernat filmului sovietic tehnicolor „Cazacii din Cuban”. Premiile au fost înmânate regizorilor M. Kalatozov şi I. Pârîev. „Premiul Lupta pentru liberta­te” a fost decernat filmului „Fii­cele Chinei”, producţie a tinerei arte cinematografice a RP Chi­neze. „Premiul Lupta pentru Progre­sul Social” a fost decernat filmu­lui cehoslovac „Oameni căliţi”. Premiul pentru cea mai bună re­gie a fost decernat lui Pudovkin, regisorul filmului sovietic „Jukov­­skii”. Filmul sovietic tehnicolor „Oameni curajoşi” a fost premiat ca cea mai bună producţie tehni­­coloră. Compozitorul muzicii fil­mului „Cazacii din Cuban”, I. Du­­naevski , a fost premiat pentru cea mai bună muzica de film. Pre­miul pentru cel mai bun film do­cumentar de lung metraj a fost de- l­a cernat filmului „Tinereţea lumii”, realizat prin colaborarea cineaşti­lor sovietici şi unguri. Filmul so­­vietic tehnicolor „Povestea pădu­­­­rii a fost premiat ca cel mai bun film de popularizare a ştiinţei. In mijlocul aplauzelor furtunoa­se ale participanţilor, profesorul Brusil, preşedintele juriului, a a­­nunţat hotărîrea juriului de a de­cerna premiul pentru cel mai bun film-jurnal de lung metraj, filmu­lui­­ documentar „Cântecul priete­niei”, produs de studiourile cine­matografice din RPD Coroană. Premiul pentru cel mai bun film de scurt metraj a fost decernat fil­mului documentar francez „Omul pe care îl iubim cel mai mult”, care ilustrează dragostea neţărmu­rită a oamenilor muncii din Fran­ţa pentru învăţătorul şi conducă­torul popoarelor din Întreaga lume, Ios­if Vissariofievici Stalin. Juriul a decernat de asemenea o serie de diplome de onoare ur­mătoarelor filme şi următorilor ci­neaşti : „Consiliul’ zeilor”, produc­ţie a RD Germane; „Katin Orei”, film bulgar; „Răsună Valea”, film românesc; „Stăvilarul”, producţie slovacă; ,,O victorie ciudată”, pro­dus de regisorul american Leo Hurwitz și „Pâ­cea noastră cea de toate zilele”, filmul regisorului a­merican Dmitryk, aflat acum în închisoare pentru activitatea sa progresistă. După decernarea premiilor, An­tonin Zapotocky, primul ministru al R.­ Ce ■ Iov­ace, a rostit o­­cu­vântare în­ care a arătat că Fes­tivalul International Cippin­togra­fie de la Karlovy-Varv­a dor,­­trat noile succese u­riaşe "realizate­ de cinematografia din Uniunea So­vietică, care se află, in fruntea luptei popoarelor pentru pace si democraţie, precum si succesele obţinute de cinematografia țărilor de democrație populară.

Next