Viaţa Economică, iulie-decembrie 1971 (Anul 9, nr. 27-53)
1971-09-03 / nr. 36
Centrul de calcul electronic al D.C.S. la cinci ani de existenţă RESTRICŢII ECONOMICE ALE „PRODUSULUI“ INFORMAŢIONAL • Calculatorul trebuie să slujească deciziei, să îndeplinească calificativul de instrument al conducerii. • Beneficiarul plăteşte serviciul adus de calculator, sau timpul de funcţionare a acestuia ? • RED. — O primă problemă pe care vă propunem s-o abordăm inadrul discuţiei priveşte însuşi ...produsul“, serviciul pe care-l aduce calculatorul. S-ar părea superflu să mai insistăm astăzi asupra acestei probleme. Dacă o facem este pentru că, cu toate eforturile de „sensibilizare“ făcute pînă în prezent, nu toţi „consumatorii“ potenţiali cunosc exact avantajele de care ar putea beneficia apelind la serviciile calculatorului. E.S. — Din capul locului trebuie arătat că folosirea calculatoarelor trebuie să dea ceva nou, să conducă la obţinerea unor elemente care pînă acum nu se obţineau. A executa, de exemplu, cu calculatorul electronic numai lucrări de evidenţă de salarii sau materiale pentru întreprinderi, lucrări care, oricum, se fac, fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanografice, nu reprezintă o folosire adecvată a calculatorului. • RED. : Care ar fi aceste elemente NOI ? V.B. — Pe prim plan cred că trebuie pusă viteza de prelucrare și, deci, de informare a conducerii la diferite nivele. Calculatorul trebuie să slujească deciziei, să îndeplinească calificativul de instrument al conducerii. N.C. — Pe lîngâ viteza mult sporită, ce creează posibilitatea de a se executa un volum foarte mare de operații relativ simple, dar care cu alte mijloace nu se pot efectua în timp util, trebuie subliniată capacitatea de memorare care face ca diversele informaţii să acopere nevoile diferitelor servicii, să existe o informare corelată a compartimentelor organizaţiei. De asemenea posibilitatea mai eficientă de a se face un control logic al informaţiei primare, de a ridica calitatea informaţiilor. Sporirea vitezei de prelucrare şi a capacităţii de memorare creează posibilitatea abordării unor probleme care altfel sunt imposibil de rezolvat, de exemplu, utilizarea modelelor economice şi în special a prognozelor. Acestea sunt efecte care decurg din însuşirile specifice ale calculatorului. La ora actuală cel mai puternic mijloc de care dispune societatea pentru a acumula experienţa colectivă este calculatorul electronic. Nu mă refer numai la acumularea de date, ci și la faptul că procedeele de calcul se acumulează in biblioteci de programe. Deci posibilitatea de a utiliza ce a făcut altcineva. In sfîrşit, calculatorul impune necesitatea de a programa, de a spune foarte precis ce trebuie făcut şi uneori numai această analiză poate conduce la economii însemnate de resurse materiale, umane, băneşti. Dacă ne referim la utilizarea calculatorului în procesul conducerii, sintetizînd, am putea face următoarele precizări : 1) Calculatorul nu produce o modificare principială în procesul conducerii, în atribuţiile acesteia, aşa cum sunt tentaţi să susţină unii (informaticieni) şi să creadă alţii (cadre de conducere); şi cu el şi fără el, conducerea trebuie să planifice (să-şi elaboreze obiectivele şi strategia) să organizeze (să distribuie atribuţiile între membrii organizaţiei) să antreneze (să motiveze acţiunile oamenilor) să controleze. Acestor activităţi li se îmbunătăţesc mult doar conţinutul lor calitativ. 2) în comparaţie cu calculul manual şi mecanografic, calculul electronic aduce în plus : a) o sporire a vitezei de prelucrare a informaţiilor ; timpul scurs între momentul producerii diferitelor evenimente din interiorul şi din afara întreprinderii şi momentul luării deciziei, al hotărîrii acţiunii de răspuns a factorilor de decizie la aceste evenimente este mai scurt; b) o creştere a gradului de veridicitate a informaţiilor prelucrate : posibilitatea de deformare a adevărului în procesul prelucrării se micşorează; deciziile şi, de aici, acţiunile de răspuns sunt mai adecvate evenimentelor reale ; la acestea contribuie şi modelarea şi simularea, care nu înseamnă nimic altceva decît definirea riguroasă a acţiunilor intenţionate şi verificarea nonexperimentală a consecinţelor lor posibile. • RED. — După cum ştiţi, revista noastră a pus pe larg coloanele sale la dispoziţia specialiştilor pentru a-şi exprima opiniile asupra modului cum trebuie concepută şi realizată dotarea economiei naţionale cu echipament de prelucrare automată a datelor. Care este părerea dv. in această problemă ? N.C. — După părerea mea, fără a neglija problemele privind fabricaţia şi repartizarea utilajelor de calcul, atenţia trebuie să se concentreze mai mult în direcţia utilizării calculatoarelor electronice, respectiv a elaborării schemei generale şi a proiectului tehnic al sistemului naţional, a graficului P.E.R.T. de realizare a acestui sistem. Evident, nu poţi să prevezi, de la început, totul. Planul se îmbunătăţeşte treptat. în al doilea rînd, cred că în etapa actuală trebuie să se accentueze dezvoltarea aplicaţiilor în unităţile economice, aceasta fiind modalitatea cea mai rapidă pentru obţinerea de soluţii generalizabile, care să stea apoi la baza activităţii centrelor de calcul. Faptul verificat, că costul pe unitate de capacitate scade mai mult decit proporţional cu capacitatea totală a echipamentului constituie un argument pentru dotarea şi cu echipamente de mare capacitate care să poată deservi mai multe unităţi economice inclusiv în acces multiplu. Fără a scăpa din vedere oportunitatea dotării unor mari unităţi economice cu echipament propriu, atunci cînd aceasta se justifică, trebuie să recunoaştem că viitorul aparţine şi capacităţilor mari de calcul. • RED. — în aceste condiţii capătă o importanţă deosebită relaţiile dintre centrele şi unităţile deservite. Cum trebuie să fie acestea organizate, după opinia dv., pentru a se obţine maximum de eficienţă in utilizarea echipamentului ? N. C. — Cu excepţia unor aplicaţii la nivelul conducerii economiei naţionale — planificare, statistică etc. — relaţiile între centrele de calcul şi unităţile economice trebuie concepute pe baze economice, contractuale. Criteriul eficienţei activităţii centrului trebuie să fie capacitatea de a vinde servicii (informaţii) pe baza cărora să se ia decizii la nivel micro şi macroeconomic, în dezvoltarea relaţiilor între centrele de calcul şi unităţile economice trebuie să avem în vedere in continuare cîteva coordonate. Prima este aceea a detalierii unui plan coordonat naţional care să fixeze priorităţi, mijloace şi obiective. Din punct de vedere al centrelor, se pune problema dezvoltării de aplicaţii standard, a preocupării lor de a-şi spori productivitatea, şi de a veni cu soluţii deja verificate. Aceasta înseamnă dezvoltarea de biblioteci de programe puternice, generalizarea experienţei bune, intensificarea schimbului de informaţii dintre centre. O altă coordonată este aceea ca unităţile economice deservite să aibă specialişti pentru a face efortul de culegere de date, de adaptare a sistemului informaţional şi a organizării la condiţiile prelucrării electronice. Toate aceste trei coordonate se concentrează de fapt într-una singură: pregătirea de specialişti, nu exclusiv la şcoală, ci şi în practică. V. B. — De observat că aşa cum este practicat în prezent sistemul de contracte, unităţile economice plătesc nu serviciul adus de centrul de calcul, ci timpul de funcţionare al calculatorului. Acest sistem de plată nu este după părerea mea cel mai eficient. Ar trebui să se studieze posibilităţile de a fixa tarife pe aplicaţii standard în momentul în care prelucrarea electronică a informaţiei devine suficient de generalizată. E.S. — De nuanţă comică, dar totuşi reală, este că o întreprindere ne-a cerut să-i vindem trei ore calculator pe zi, indiferent dacă-l va stiliza sau nu. Ei erau dispuşi să plătească !!! • RED. — Se discută mult despre perioada de implementare a calculatorului. La dv. această perioadă a fost relativ scurtă. Aţi vrea să schiţaţi factorii de care depinde accelararea procesului de introducere a calculatorului? V. B. — Trebuie avut în vedere în primul rînd cunoașterea, pregătirea problemelor ce urmează a fi rezolvate cu calculatorul. Aceste lucrări pregătitoare, care necesită mari eforturi, pot fi și trebuie demarate din timp, cu 1—2 ani înaintea sosirii calculatorului. Deşi nu dispuneam de calculator, noi avem o mare parte de programe elaborate experimentate pe calculatoare de acelaşi tip, ceea ce ne-a permis ca în cîteva luni, să trecem in trei schimburi de funcţionare a calculatorului. Convorbire consemnată de Constantin COJOCARU (Continuare in pag. 19) RECENT, unitatea de prelucrare electronică din Centrul de calcul al Direcţiei Centrale de Statistică a împlinit cinci ani de la înfiinţare. a fost printre primele unităţi de calcul din ţara noastră dotate cu echipament electronic de mare capacitate, obţinind rezultate foarte bune în utilizarea lui. Se poate afirma deci că e dispune de o bogată experienţă care ar putea fi valorificată şi în construcţia şi exploatarea unităţilor de calcul ce iau naştere în prezent în număr mare în ţara noastră. Pornind de la acestea, am cules unele informaţii privind activitatea centrului şi am avut o convorbire cu tovarăşul Nicolae COSTARE, directorul centrului şi tovarăşii ing. Vasile BIŢA şi ing. Eugen STÂNESCU, directori tehnici, din care publicăm unele extrase. Cartea de vizita a Centrului de calcul Dotare : zeci de maşini de contabilizat şi seturi mecanografice şi un sistem electronic cu 2 unităţi centrale. Experienţă : zeci de ani de prelucrare mecanografică, patru ani fie prelucrare electronică mai ales a aplicaţiilor cu volum mare de date. Ritmul introducerii prelucrării electronice : Data înființării Centrului de calcul electronic : iunie 1960 ; data instalării calculatorului : aprilie 1967 ; data intrării in lucru a trei schimburi pe zi : septembrie 1967. Echipamentul electronic unitate centrală I.C.L. 1905 32 n cuv . unitate centrală I.C.L. 1902 A memorie 16 K cuv. extensibilă pinâ la 128 K ’ cuv. cu posibilitatea de a mări viteza prin adăugare de module suplimentare ; 10 unităţi bandă magnetică din care 4 sa pot comuta între unităţile centrale ; 2 unităţi cu discuri magnetice 8 M care se pot comuta intre unitățile centrale ; 2 imprimante — una se poate comuta intre unităţile controlate ; 2 imprimante — una se poate comuta intre unităţile centrale ; 2 cititoare cartele ; 1 cititor bandă perforată — 300 car sec ; 1 perforator ban dă — 110 ear/sec.'; unitatea 1905 lucrează în multiprogramare. Utilizare : • cea mai mare parte din capacitatea de prelucrare electronică este utilizată de principalul beneficiar — Direcţia Centrală de Statistică, • o parte din capacitate este utilizată de beneficiari externi, pe bază contractuală, în următoarele domenii principale : programare matematică (programări lineare de mari dimensiuni în domeniul siderurgiei şi energeticii); PERT (timp, resurse şi cost) pentru diferite organizaţii de proiectare şi şantiere ; statistică matematică (In studii geologice) ; calcule de proiectare (variate) ; calcule ştiinţifice (in domeniul fizicii nucleare) ; sisteme integrate de conducere a fabricaţiei (PROMPT). #C cea mai mare lucrare In anul 1971 ^ constituie prelucrarea datelor halariei legăturilor dintre ramurile economiei naţionale (beneficiar : colectivul interdepartamental pentru B.L.R.). INFORMATICA Vasile BIŢA: — In primul rînd cunoaşterea, pregătirea problemelor... Eugen STÂNESCU: Ei erau dispuşi să plătească trei ore de calculator pe zi, indiferent dacă-1 vor utiliza sau nu Nicolae COSTAKE: — Viitorul aparţine şi capacităţilor mari de calcul