Viaţa Economică, iulie-decembrie 1971 (Anul 9, nr. 27-53)

1971-09-03 / nr. 36

Centrul de calcul electronic al D.C.S. la cinci ani de existenţă RESTRICŢII ECONOMICE ALE „PRODU­SULUI“ INFORMA­ŢIONAL • Calculatorul trebuie să slujească deciziei, să îndeplinească califica­tivul de instrument al conducerii. • Beneficiarul plăteşte serviciul adus de calculator, sau timpul de funcţio­nare a­ acestuia ? • RED. — O primă problemă pe care vă propunem s-o abordăm in­adrul discuţiei priveşte însuşi ...produsul“, serviciul pe care-l adu­ce calculatorul. S-ar părea super­­flu să mai insistăm astăzi asupra acestei probleme. Dacă o facem este pentru că, cu toate eforturile de „sensibilizare“ făcute pînă în prezent, nu toţi „consumatorii“ po­tenţiali cunosc exact avantajele de care ar putea beneficia apelind la serviciile calculatorului. E.S. — Din capul locului trebuie arătat că folosirea calculatoarelor trebuie să dea ceva nou, să conducă la obţinerea unor elemente care pînă acum nu se ob­ţineau. A executa, de exemplu, cu calcu­latorul electronic numai lucrări de evi­denţă de salarii sau materiale pentru întreprinderi, lucrări care, oricum, se fac, fie prin mijloace manuale, fie prin mij­loace mecanografice, nu reprezintă o fo­losire adecvată a calculatorului. • RED. : Care ar fi aceste ele­mente NOI ? V.B. — Pe prim plan cred că trebuie pusă viteza de prelucrare și, deci, de in­formare a conducerii la diferite nivele. Calculatorul trebuie să slujească deciziei, să îndeplinească calificativul de instru­ment al conducerii. N.C. — Pe lîngâ viteza mult sporită, ce creează posibilitatea de a se executa un volum foarte mare de operații relativ simple, dar care cu alte mijloace nu se pot efectua în timp util, trebuie subli­niată capacitatea de memorare care face ca diversele informaţii să acopere ne­voile diferitelor servicii, să existe o in­formare corelată a compartimentelor or­ganizaţiei. De asemenea posibilitatea mai eficientă de a se face un control logic al informaţiei primare, de a ridica calitatea informaţiilor. Sporirea vitezei de prelucrare şi a ca­pacităţii de memorare creează posibili­tatea abordării unor probleme care altfel sunt imposibil de rezolvat, de exemplu, utilizarea modelelor economice şi în spe­cial a prognozelor. Acestea sunt efecte care decurg din însuşirile specifice ale calculatorului. La ora actuală cel mai puternic mij­loc de care dispune societatea pentru a acumula experienţa colectivă este calcu­latorul electronic. Nu mă refer numai la acumularea de date, ci și la faptul că procedeele de calcul se acumulează in biblioteci de programe. Deci posibilitatea de a utiliza ce a făcut altcineva. In sfîrşit, calculatorul impune necesita­tea de a programa, de a spune foarte precis ce trebuie făcut şi uneori numai această analiză poate conduce la economii însemnate de resurse materiale, umane, băneşti. Dacă ne referim la utilizarea calculato­rului în procesul conducerii, sintetizînd, am putea face următoarele precizări : 1) Calculatorul nu produce o modifi­care principială în procesul conducerii, în atribuţiile acesteia, aşa cum sunt tentaţi să susţină unii (informaticieni) şi să crea­dă alţii (cadre de conducere); şi cu el şi fără el, conducerea trebuie să planifice (să-şi elaboreze obiectivele şi strategia) să organizeze (să distribuie atribuţiile în­tre membrii organizaţiei) să antreneze (să motiveze acţiunile oamenilor) să con­troleze. Acestor activităţi li se îmbună­tăţesc mult doar conţinutul lor calitativ. 2) în comparaţie cu calculul manual şi mecanografic, calculul electronic aduce în plus : a) o sporire a vitezei de prelucrare a informaţiilor ; timpul scurs între momen­tul producerii diferitelor evenimente din interiorul şi din afara întreprinderii şi momentul luării deciziei, al hotărîrii ac­ţiunii de răspuns a factorilor de decizie la aceste evenimente este mai scurt; b) o creştere a gradului de veridicitate a informaţiilor prelucrate : posibilitatea de­ deformare a adevărului în procesul prelucrării se micşorează; deciziile şi, de aici, acţiunile de răspuns sunt mai adec­vate evenimentelor reale ; la acestea con­tribuie şi modelarea şi simularea, care nu înseamnă nimic altceva decît defini­rea riguroasă a acţiunilor intenţionate şi verificarea nonexperimentală a consecin­ţelor lor posibile. • RED. — După cum ştiţi, re­vista noastră a pus pe larg coloa­nele sale la dispoziţia specialiştilor pentru a-şi exprima opiniile asupra modului cum trebuie concepută şi realizată dotarea economiei naţio­nale cu echipament de prelucrare automată a datelor. Care este pă­rerea dv. in această problemă ? N.C. — După părerea mea, fără a ne­glija problemele privind fabricaţia şi re­partizarea utilajelor de calcul, atenţia trebuie să se concentreze mai mult în direcţia utilizării calculatoarelor electro­nice, respectiv a elaborării schemei ge­nerale şi a proiectului tehnic al sistemu­lui naţional, a graficului P.E.R.T. de rea­lizare a acestui sistem. Evident, nu poţi să prevezi, de la început, totul. Planul se îmbunătăţeşte treptat. în al doilea rînd, cred că în etapa ac­tuală trebuie să se accentueze dezvolta­rea aplicaţiilor în unităţile economice, a­­ceasta fiind modalitatea cea mai rapidă pentru obţinerea de soluţii generaliza­­bile, care să stea apoi la baza activităţii centrelor de calcul. Fapt­ul verificat, că costul pe unitate de capacitate scade mai mult de­cit pro­porţional cu capacitatea totală a echipa­mentului constituie un argument pentru dotarea şi cu echipamente de mare ca­pacitate care să poată deservi mai multe unităţi economice inclusiv în acces mul­tiplu. Fără a scăpa din vedere oportuni­tatea dotării unor mari unităţi economice cu echipament propriu, atunci cînd aceas­ta se justifică, trebuie să recunoaştem că viitorul aparţine şi capacităţilor mari de calcul. • RED. — în aceste condiţii ca­pătă o importanţă deosebită rela­ţiile dintre centrele şi unităţile de­servite. Cum trebuie să fie acestea organizate, după opinia dv., pentru a se obţine maximum de eficienţă in utilizarea echipamentului ? N. C. — Cu excepţia unor aplicaţii la nivelul conducerii economiei naţionale — planificare, statistică etc. — relaţiile în­tre centrele de calcul şi unităţile econo­mice trebuie concepute pe baze economi­ce, contractuale. Criteriul eficienţei acti­vităţii centrului trebuie să fie capacita­tea de a vinde servicii (informaţii) pe baza cărora să se ia decizii la nivel mi­cro şi macroeconomic, în dezvoltarea relaţiilor între centrele de calcul şi unităţile economice trebuie să avem în vedere in continuare cîteva coordonate. Prima este aceea a detalierii unui plan coordonat naţional care să fixeze priori­tăţi, mijloace şi obiective. Din punct de vedere al centrelor, se pune problema dezvoltării de aplicaţii standard, a preo­cupării lor de a-şi spori productivitatea, şi de a veni cu soluţii deja verificate. Aceasta înseamnă dezvoltarea de biblio­teci de programe puternice, generalizarea experienţei bune, intensificarea schimbu­lui de informaţii dintre centre. O altă coordonată este aceea ca unită­ţile economice deservite să aibă specia­lişti pentru a face efortul de culegere de date, de adaptare a sistemului informa­ţional şi a organizării la condiţiile pre­lucrării electronice. Toate aceste trei co­ordonate se concentrează de fapt într-una singură: pregătirea de specialişti, nu exclusiv la şcoală, ci şi în practică. V. B. — De observat că aşa cum este practicat în prezent sistemul de contracte, unităţile economice plătesc nu serviciul adus de centrul de calcul, ci timpul de funcţionare al calculatorului. Acest sis­tem de plată nu este după părerea mea cel mai eficient. Ar trebui să se studieze posibilităţile de a fixa tarife pe aplicaţii standard în momentul în care prelucra­rea electronică a informaţiei devine su­ficient de generalizată. E.S. — De nuanţă comică, dar totuşi reală, este că o întreprindere ne-a cerut să-i vindem trei ore calculator pe zi, in­diferent dacă-l va stiliza sau nu. Ei erau dispuşi să plătească !!! • RED. — Se discută mult des­pre perioada de implementare a calculatorului. La dv. această pe­rioadă a fost relativ scurtă. Aţi vrea să schiţaţi factorii de care de­pinde accelararea procesului de in­troducere a calculatorului? V. B. — Trebuie avut în vedere în pri­mul rînd cunoașterea, pregătirea proble­­melor ce­ urmează a fi rezolvate cu cal­­culatorul. Aceste lucrări pregătitoare, care necesită mari eforturi, pot fi și tre­buie demarate din timp, cu 1—2 ani îna­intea sosirii calculatorului. Deşi nu dis­puneam de calculator, noi avem o mare parte de programe elaborate experimen­tate pe calculatoare de acelaşi tip, ceea ce ne-a permis ca în cîteva luni, să tre­cem in trei schimburi de funcţionare a calculatorului. Convorbire consemnată de Constantin COJOCARU (Continuare in pag. 19) R­ECENT, unitatea de prelucrare electronică din Centrul de calcul al Direcţiei Centrale de Statistică a împlinit cinci ani de la în­fiinţare. a fost printre primele unităţi de calcul din ţara noas­tră dotate cu echipament electronic de mare capacitate, obţinind rezultate foarte bune în utilizarea lui. Se poate afirma deci că e dispune de o bogată experienţă care ar putea fi valorificată şi în construcţia şi exploatarea unităţilor de calcul ce iau naştere în prezent în număr mare în ţara noastră. Pornind de la acestea, am cules unele informaţii privind activitatea cen­trului şi am avut o convorbire cu tovarăşul Nicolae COSTARE, directorul cen­trului şi tovarăşii ing. Vasile BIŢA şi ing. Eugen STÂNESCU, directori tehnici, din care publicăm unele extrase. Cartea de vizita a Centrului de calcul Dotare : zeci de maşini de con­tabilizat şi seturi mecanografice şi un sistem electronic cu 2 unităţi centrale. Experienţă : zeci de ani de pre­lucrare mecanografică, patru ani fie prelucrare electronică mai ales a aplicaţiilor cu volum mare de date. Ritmul introducerii prelucrării e­­lectronice : Data înființării Cen­trului de calcul electronic : iunie 1960 ; data instalării calculato­rului : aprilie 1967 ; data intrării in lucru a trei schimburi pe zi : septembrie 1967. Echipamentul electronic unitate centrală I.C.L. 1905 32 n­ cuv . uni­tate centrală I.C.L. 1902 A memorie 16 K cuv. extensibilă pinâ la 128 K ’ cuv. cu posibilitatea de a mări viteza prin adăugare de module suplimentare ; 10 unităţi ban­dă magnetică din care 4 sa pot co­muta între unităţile centrale ; 2 uni­tăţi cu discuri magnetice 8 M care se pot comuta intre unitățile centrale ; 2 imprimante — una se poate comu­ta intre unităţile controlate ; 2 im­primante — una se poate comuta in­tre unităţile centrale ; 2 cititoare cartele ; 1 cititor bandă perforată — 300 car sec ; 1 perforator ban­ dă — 110 ear/sec.'; unitatea 1905 lu­crează în multiprogramare. Utilizare : • cea mai­ mare parte din ca­pacitatea de prelucrare elec­tronică este utilizată de principa­lul beneficiar — Direcţia Centrală de Statistică, • o parte din capacitate este utilizată de beneficiari externi, pe bază con­tractuală, în următoarele domenii principale : programare matematică (programări lineare de mari dimen­siuni în domeniul siderurgiei şi e­­nergeticii); PERT (timp, resurse şi cost) pentru diferite organizaţii de proiectare şi şantiere ; statistică ma­tematică (In studii geologice) ; calcule de proiectare (variate) ; calcule ştiinţifice (in domeniul fi­zicii nucleare) ; sisteme integra­te de conducere a fabricaţiei (PROMPT). #C cea mai mare lucrare In anul 1971 ^ constituie prelucrarea datelor halariei legăturilor dintre ramurile economiei naţionale (beneficiar : co­lectivul­­ interdepartamental pentru B.L.R.). INFORMATICA Vasile BIŢA: — In pri­mul rînd cunoaşterea, pre­gătirea problemelor... Eugen STÂNESCU:­­ Ei erau dispuşi să plătească trei ore de calculator pe zi, indiferent dacă-1 vor utiliza sau nu Nicolae COSTAKE: — Viitorul aparţine şi capa­cităţilor mari de calcul

Next