Viața Nouă, iulie-septembrie 1950 (Anul 2, nr. 271-348)

1950-07-01 / nr. 271

Predarea cotelor de colectare o datorie patrioticii a fiecarul țăran Muncitor­ i­u­l Acesta — datorită muncii di­­pisă de țără­nimea mun­­citoare», alianță și ia sub conda­mnicKoare în cetea clasei frunte cu Partidul — ogoarele jude­țului nostru au dat rod bo­gat. Strângând la timp re­colta de pe câmp, cree­a condiții favorabile campa­niei de recoltare a cereale­­lor, pentru hrana tuturor nimenilor muncii, pe de o parte, iar pe de a alta parte, înlesnim posibiliatea creă­rii mijloacelor financiare necesare procurării de ma­­terii prime și mașini, pen­tru întărirea continuă a In­dustriei grele și transfor­marea socialistă a agricul­turii noastre în plin proces de disvoltare. Cine oare nu se va bucura de binefacerile unei indus­trii puternice în stare să producă mai multe unelte și mașini agricole ? Cărui om al mun­cii nu-i va pă­rea bine atunci când va­ vedea cu ochii lui cum zi de zi randamentul muncii în fabrici și uzine crește și odată cu aceasta sporește și volumul produselor da tot felul pentru bună­sta­rea întregului popor mun­citor din Patria noastră ? Iată prin urmare rolul și importanța politică și eco­nomică a colectării cerea­lelor. Dar să vedem cine tre­­bue să dea mult la colectare, cina trebue să dea mai puțin sau chiar de­loc. Căci așa cum reese din Hotârîrea C. C. al Partidu­lui și a Guvernului, pri­vind problema colectării de csresla din anul greul nu trebue să acesta, cadă asupra cinor cu pământ puțin și cu nevoi multe, ci dimpotrivă asupra chiabu­rilor ceea și-au făcut averi din truda celor nevoiași. Politica Partidului nostru la sate, este politica justă de a apăra țărănimea mun­citoarea și de & o sprijini in lupta ei pentru făurirea unei vieți mai bune. In vreme ce chiaburii de teapa lui Ștefănatche P*r*s­­chiv din comuna Izvoarele de pildă, care posedă o su­prafață de 23,82 ha, teren arabil trebue să dea anul acesta o cantitate de 13.110 kg. cereale la colectare, ță­ranul muncitor Andone Bute din aceeași comună, de pe suprafața de 3,75 ha. teren, trebue sa dea numai 568 kg­ cereale din care 199 kg. grâu, 272 kg. porumb, 85 kg floarea soarelui, 6 kg. fasole și 6 kg. mazăre. Iată așa­dar numai un e­­xemplu care ne arată fe­lul cum sunt așezate cotele de predare a cerea­lelor 1 ® colectate. Spre deo­sebire de anul trecut când cotee au fost așezate po­trivit întinderii de pământ și recoltei dobândite la hec­tar — anul «ceata în locul cotelor progresive, adică potrivit cu producția la hectar, — «le sunt așezate în raport cu numărul hec­tarelor de teren pe care le stăpânește fiecare gospodă­rie țărănească, fără a se ține ssami de producția­ de cereale Pe care o obține la hectar. In felul acesta Par­­tidul și Guvernul prin Hotărîre — manifestând o deosebită grijă față de nevoile țărănimii sărace și mijlocișe, — acordă redu­ceri de 20 la sută din co­tele ce trebuesc predate Statului de către tinerele gospodării agricole colec­tive, iar gospodăriile indi­­­viduale și a țăranilor mun­citori, care fac parte d­i­n gospodăriile agricole colec­tive, sunt scutiti de preda­rea cotei. De înlesniri mari se bucură și țăranii munci­tori care s’au întovărășit să-și lucreze pământul cu tractoarele SMT, predând Statului cota respectivă la colectare cu o reducere de 10 la sută. Deasemeni mai au înlest­niri și reduceri la predarea cotei invalizii, văduvele și orfanii de război, precum și bătrâni fără sprijin, — băr­­bați­ de la 60 de ani și fe­meile de la 55 de ani în sus, —ai căror feciori se află sub arme. Iată deci felul cum a fost alcătuit anul acest» siste­mei de colectare a produse­­lor agricole, care bucură pe țăranii săraci și mij­ocoși și lovește în chiaburil«» sa­­telor, a căror posibilități de jaf și exploatare nemiloasă sunt îngrădite zi de zi de către politica justă a Parti­dului nostru U­zeri. Pentru acest lucru însă trebue dusă cu toată hotă­rîrea lupta împotriva în­cercărilor de sabotaj ale chiaburimii la sate- Ei vor încerca­ — apa num au fă­cut întotdeauna — să se sustragă de la predarea eo» tei de cereale la colectare, tocmai pentru a lovi în in­­teresul întregului popor muncitor. Cu ajutorul uneltelor lor, aceste năpârci svonesc rari­­ciuni veninoase, căutând ast­fel să pună la îndoială în­crederea țărănimii munci­­toare față de măsurile Gu­vernului. Anul trecut,­ din lipsa de vigilență a unei orga­nizații de bază, — câțiva chiaburi cocoleșiți de către unii membrii ai Comitetelor Provizorii Comunale, nu și-au predat integral cotele respective in colectare. In această privință putem da ca exemplu pe fostul președinte al Comitetului Provizoriu din comuna Smulți —laac Gurău— care a lăsat în pace pe chiabura Maria Dorobăț, atunci când aceasta a fost găsită de că­tre secretarul Comitetului că nu și-a predat întreaga cotă de cereale la colectare. La fel a procedat și președin­tele Comitetului Provizoriu din comuna Slivna cu chiar burii Nică Mătisaru și Ele­onora Enache, cărora le-a acordat păsuiri la predarea cotelor, „aranjând“ cu ei ca până la urmă să-i treacă cu vederea.« . Acum însă țăranii mun­citori din județul nostru a­­vând tot interesul ca colec­tările de cereale să se facă la timp și conform cu Ho­­tărîrea Partidului și a Gu­vernului,— trebue să spri­jinim din răsputeri organe­le administrative, veghind cu ochii în patru la unelti­rile mârșave ale chiaburilor care ar încerca să se sus­­tragă de la îndatoririle pe care le au față de Stat. In acest sens organizații­lor de Partid le revine mă­reața sarcină de a duce o susținută campanie de agi­tație în rândurile țărănimii muncitoare, făcând-o să în­țeleagă bine de tot rolul co­lectărilor de cereale și în­semnătatea predării cotei la timp. Pentru aceasta, e ne­cesar ca comuniștii să fie veșnic în fruntea luptei, fă­­cându-și ei cei dintâi dato­ria către Stat. Trebue des­­voltat la maximum spiritul de combativitate și de vi­gilență față de manifestă­rile dușmănoase ale ele­mentelor chiabure­ști de la sate, care ar încerca să bage bețe în roate bunei desfă­șurări a campaniei de co­lectare a cerealelor. Comitetele Provizorii de plasă și comunale, comisiile de colectare și în general vorbind întreg aparatul ad­ministrativ — îndrumat de către organizațiile de par­tid — trebue să meargă pe linia aplicării Hotărîrii Par­tidului și Guvernului, luând de îndată toata măsurile necesare împotriva acelora care ar încerca sub orice formă să se abată din dru­­mul pe care trebue să meargă. Toți aceștia să fie tratați ca dușmani ai poporului muncitor și pedepsiți ca atare. Munca politică dusă cu perseverență in missele țărănimii muncitoare, mo­bilizarea prin munca de lămurire de la om la om, întărirea vigilenței revolu­ționare, față de dușmanii poporului muncitor — iată sarcinile mari care ne stau în fața tuturor în campa­nia de recoltare, treeriș și colectare din acest an. Sprijinind din toate pu­terile bătălia de strângere a recoltei — inclusiv colec­tarea cerealelor — asigu­­rând pâinea celor ce mun­cesc și luptă pentru o viață mai bună, contribuim în felul acesta la înflorirea Patriei noastre, factor activ în frontul păcii. Ami­ II Nr. 271 Sâmbăta 1 Iulie 19S0 4 paging 4 L ® 1 PENTRU 0 RECOLII MELIUDm­ in gospodăriile agricole colective din comuna Urlești, T. Vladimirescu și Roșeanu a început polenizarea plantelor Zilele trecute inginerul Libușcă Sever și cu agro­nomul Mocanu Ioan de la SMT Chiriftei au început prelucrarea cu brigadierii gospodăriilor agricola colec­tivă din Urlești, Roșc­ani și T. Vladimirescu, a impor­tanței și avanstigelor pe care la aduce polenizarea floarei soarelui și porumbu­lui. După cum se știe această metodă sovietică pusă în practică aduce o sporire a producției agricole la floa­rea soarelui, porumb și se­­cară cu 25 la sută.După prelucrarea ce a avut loc cu brigadierii, a­­ceștia din urmă au prelucrat cu întreg colectivul gospo­dăriei, prelucrare în urma căreia »"a început punerea în practică a metodei de polenizare în toate cele trei gospodării colective. Eșind cu mic cu mase în muncă colectiviștii dela gospodăria agricolă „23 August" din Urlești, au reușit ca întri o zl să polenizeze pentru în­tâia oară suprafața de 30 ha, floarea soarelui , cele­lalte două polenizări nece­sare floarei soare­lui urmând să ne facă în interval de o săptămână una de alta. Deasemeni membrii gos­podăriei colective „Miciurin“ din Roșcani au­ polenizat tot pentru întâia oară supra­fața de 10 ha, floarea soare­lui, iar 84 de colectiviști de la gospodăria colectivă „7 No­­embrie“ din comuna T Vla­dimirescu au polenizat într-o jumătate de zi su­prafața de 27 ha. Această m­etodă înaintată a agrotehnicei sovietice, im­plicată pentru întâia oară în județul nostru de către cele trei gospodării agri­cole colective, trebue sa fie extinsă fără întârziere atât în sectorul socialist, cât și în sectorul particular, pentru ca să avem o record­ cât mai mare de floarea soare­lui și porumb. La gospodăria agricolă colectivă „7 Noembrie“ a început prașila­t­t­a la porumb Pentru a da viață sarci­nilor ce­reei din Hotărîrea C. C. al Partidului și a Con­siliului de Miniștri privitor în campania de recoltare, membrii gospodăriei agri­cole colective , 7 Noembrie“ din T. Vladimirescu au în­cepu­­tu SȘ.!& a îv«un po­rumb. In două zile ei au reușit să prășească pentru a treia oară suprafața de 38 ha. Făcând și a treia prășilă la porumb colectiviștii din comuna T. Vladimirescu, vor putea obține o recoltă mult mai mare in toamna acestui an La 23 iunie rcîmbrii g­os­­podăriei agricoli colective „7 Noembrie“ au nceput se­cerișul Oi­tului ț;*’1»*. grâului. Până în ziua de 28 Iunie ei au secerat 14 ha. cu orz și grâu. Secerișul continuă cu intensitate. • ION BALAN coresp. XXX Depozitul de materiale No. 1 nu are „dispoziții“ Acum două zile S. M T. Chircitef a mimit o adresă din partea Ministerului A­­griculturii prin care i se făcea cunoscut a se prezenta la Galați la Depozitul No. 8 pentru a-și ridica curelele necesare la batoze în cam­pania de tineriș. Chiar în ziua a ceea delegatul Sta­țiunii »’a prezentat la sus­­numitul depozit pentru a primi curelele, însă spre surprinderea lui, tovarășii de la acest depozit i-au spus că nu au . dispoziții“ în scris de la Centrală spre a livra aceste curele. In situația S. M. T. din Chiraftei se află «­ cele­lalte unități socialiste din județul nostru care au ne­­voie de aceste curele. Dacă tovarășii dela De­pozitul No. 8 nu primesc „dispozițiile așteptate“ pen­tru « livra care 8ooo kg, curele aflate în magazie, ei trebue să facă toate sfor­țările ca­­ aceste dispozițiuni să vină neîntârziat. Numai astfel vor dovedi ei ca și-au însușit învăță­tura stalinistă, care spune că recolta e o muncă de sezon care nu suferă aștep­tări. Succese în lupta pentru calitate Muncind din răsputeri zi de zi, tovarășele din brigă­zile de calitate de la fabrica Munca.1e traduc în fapte angajamentele luate. Astfel brigada I-a con­dusă de tovarășa Anghel Melania în perioada 15-20 iunie a reușit să producă 100 la suta, marfă de pri­ma călite­re, clasându-se ast­fel prima în întreceri pe fabrică. S’au evidențiat din această brigadă tov. Ciocan A„ Ngropol ”„ Bobki T., Stamate A., și Beldiman Ma­ria, iar din brigada II-a care a realizat 98,1 la sută mar­fă cal. I, tov. Scorțeanu Tita și Chiriazic Dumitra. Exemplul acestor brigăzi, a antrenat o bună parte din țesătoare care s-au ho­­tărît să le urmeze pilda și luându-și angajamentul să ducă o luptă aprigă pentru a produce o marfă de cali­tate superioară. V. Severin coresp. Țărănimea muncitoare demască uneltirile ticăloase ale chiaburilor Țărănimea muncitoare din comuna Vânători s’a pre­gătit din timp pentru cam­coltei și în prima zi de se­ceriș a ieșit­­ strânsul orzului. Chiaburul Sandu Palade din această comună pro­prietar a 18 ha. de pământ, 1,5 ha­ vie, etc. a stat și s-a gândit ce să facă el ca să saboteze această campanie. Simțea că înebunește de furie când vedea pe întin­sul lanurilor cum țăranii săraci și mijlocași muncesc cu sârg pentru a-și strânge recolta. Când a fost chemat să meargă la seceriș, chiabu­rul a refuzat. Apoi tot în aceeași zi s-a furișat pe lângă cele trei secerători din comună și a rupt un șurub la una din ele pen­­tru a o împiedica să func­ționeze. Demascat de țăranii mun­citori din comună el a fost predat organelor în drept dresându-i-se acte de dare în judecată pentru sabotarea muncilor în cam­pania de strângere a re­coltei. Sa fie Insufurate elementele care împiedica ridicarea de noi cadre Nenumărați sunt maiștrii, care prin exemplul și îndru­mările lor sprijină ridicarea de cadre tinere de munci­­tori calificați. Acest lucru nu se poate spune însă des­pre maistrul Cioară­rie dela I. R. E. G. Acest maistru are o atitudine nesănătoasă, față de elevii cursurilor de calificare pe care îi brus­­chiază și edeseori îi înjura. Sunt nenumărate cazuri când elevii cerând un sf­at — ca de exemplu tov. Stoi­ca Simion — nu-i primesc din partea acestui maistru. Și nu e de mirare că mais­trul Cioară se manifestă în acest fel când în vremurile trecute era o slugi, un vă­­taf al patronului țesătoriei ,,Covurlui“.Ele­mente ca­ Cio­­ară, a căror atitudine pu­tredă burghezi împiedică creșterea de noi cadre, tre­­buesc înlăturate și aceasta cât mai grabnic. Haine de protecție pentru salariații de la G.A.S. „Brateș“ Prin contrartul colectiv încheiat între conducerea G. A. S. „Brateș“ și co­mitetul de Întreprindere s’a prevăzut ca să se dea tova­­rășilor muncitori haine de protecție. Dând viață celor prevă­zute în contract, con­ducerea gospodăriei a distribuit salariaților 150 salopete de bună calitate, înainte de termenul fixat prin contract, care era pre­văzut la 15 August. M. P. coresp, Citiți în CO —­ Filaturista Bu­șește tovarăși cele trăite­­ a Mecanicii și C. F. R. parcursului spălări. — Armata Pop­tează vertig! „Nu voi părăsi fabrica la care TOVARĂȘE REDACTOR, Propaganda sionistă din ultima vreme ali­mentată intens, la cererea imperialiștilor ameri­cani — m’a influențat și pe mine, în urma cărui fapt m'am dus să ridic un formular pentru Israel. Intre timp însă, citind scrisorile sosite din Israel, care înfățișează realitățile de acolo, mi-am dat seama că goana burgheziei evreești după imigranți, nu e decât goana după brațe de muncă ieftine, după profituri grase, stoarse de pe spi­narea noastră a muncitorilor, pentru ca să ne prefacă în carne de tun. Eu sunt muncitor la fabrica de nasturi „Brateșul", și aci alături de tovarășii mei de muncă mă simt un om întreg, liber și demn. Privesc în jurul meu, aici în R.P.R. și văd cum Partidul și Guvernul ne-au dat posibilități să muncim alături de muncitorii de toate naționali­tățile, acum zi de zi condițiile noastre de trai se îmbunătățesc, cum eforturile celor ce muncesc se îndreaptă spre făurirea socialismului și a unei păci trainice. Iată de ce după câteva zile de neliniște, am reușit datorită ajutorului pe care l-am primit din partea tovarășilor mei, să-mi dau seama de mincinoasa propagandă sionistă. Iată de ce m’am hotărît să renunț la certificatul de emigrare, să nu mai părăsesc niciodată fabrica în care lucrez și Patria în care m’am născut. Voi duce muncă de lămurire în mijlocul oamenilor muncii evrei, de a nu se­­ sa amăgiți de propaganda sionistă, de propaganda îmbuiba­ților care nu știu ce înseamnă munca și care vor să ne subjuge cum ne-au subjugat și în trecut. Locul nostru,al oamenilor, muncii evrei din R.P.R., este aici în țera care construește socia­lismul, apără pacea și luptă pentru ea. WITTNER IZU muncitor la fabrica de nasturi „Bratasul" Cum funcționează cursul seral de cadre sindicale la Sindicatul „Port-Transport“ Cursul seral, pentru forma­rea de noi cadre sindicale, a Sindicatului „Port - Trans­port­*, funcționează de mai mult timp la Clubul,, 13 Iunie“. Felul cum se desfășoară munca în cadrul acestui curs lasă de dorit. Astfel, cu toate că au fost 28 tovarăși, la curs nu vin însă decât 6. Lecțiile nu sunt programate mai din timp pentru ca sa se poată pregăti materialul de către elevi. La fel și lectorii nu sunt anunțați din timp, din care cauză vin cu lecțiile nepre­gătite. Peti­m buna funcționare a acestui curs se cere din par­tea Sindicatului „Port Trans­port" a lua în serios această școală de educație și pregă­tire de noi cadre sindicale. Trebue întărită disciplina în munca lectorilor, iar elevii acestui curs trebuesc lămu­riți de a urma cu tate cursurile pentru regulam­­a de­veni în saiul acesta oameni de bază la locurile de pro­ducție. IONCIL ILIE coresp. încă 6 Cămine Culturale înzestrate cu aparate de radio Radio-ul, unul din puter­nicele mijloace de cultura­lizare a massalor, pătrunde din ce în ce mai mult prin grija Partidului, atât la o­­rașe cât și­­ sate, contri­buind la luminarea celor ce muncesc, la alungarea întu­nericului lăsat de regimu­­rile burghezo-moșierești, la mobilizarea oamenilor mun­­cii în luptă activă pentru o viață mai fericită, pentru pace. Astfel au fost înzestrate de către Comitetul Provi­­zoriu al județului nostru, cu aparate de radio încă 6 Cămine din satele : Rogo­­jeni, Vădani, Gănești, Mă­­lușteni, Bursucani, Drăgu­­șeni. Țărănimea muncitoare din aceste sate a primit cu nespusă satisfacție aceste :&par*t« r­­o.» «i-au luat angajamentul să le folo­sească cu prisosință în ca­drul Căminelor Culturale. FECHETE Tudorel coresp O strălucită victorie a Armatei Populare a R. P. D. Coreene ELIBERAREA ORAȘULUI SEUL PHYONYANG. TASS transmite: In dimineața zilei de 28 Iunie, la ora 11:30, Armata Populară a R.P.D. Coreene a eliberat evaopieet orașul Seul, capitala Republicii. Unități ale­­ Armatei Populare și detașamente de securitate continuă să urmărească pe inamic, care se retrage în dezordine spre Sudul țării. In legătură cu eliberarea­­ orașului Sen­, Kim Ir Sen, reședințele Consiliului de Miniștri al R P. D. Core­ene , a rostit un discurs la radio, felicitând pe soldații și ofițerii Armatei Populare pentru a­ceastă nouă vic­torie strălucită. Kim Ir Sen a felicitat de asemenea pe locuitorii orașului Seul, cu prilej­ul eliberării lor de sub jugul clicii reacționare a lui Sing Man Rhee. Chemând pe locuitorii o­­rașului să refacă capitala cât mai grabnic și să res­tabilească ordinea, Kim Ir Sen a decl­arat că guvernul a numit pe­ ministrul de justiție al R. P D. Core­ene, Lin Syn Yep, ca pre­ședinte provizoriu al Co­mitetului popular al orașu­­lui Seul,

Next