Viața Nouă, ianuarie-martie 1955 (Anul 12, nr. 3143-3217)

1955-01-04 / nr. 3143

ti V l* I V ANUL XII SERIA II Nr. 31431 Marți 4 ianuarie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Răspunsurile lui G. M. Malenkov, președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S., la întrebările d-lui Charles Edward Shutt MOSCOVA (Agerpres). Agenția TASS transmite răspunsurile date de pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., G. M. Ala­­lenkov, la întrebările puse de dl. Charles Edward Shutt. Charles Edward Shutt, conducătorul biroului din Was­hington al societății de televiziune și jurnale de actua­lități „Telenews“, s-a adresat lui G. M. Malenkov cu cererea de a răspunde la unele întrebări. Iată întrebările d-lui Charles Edward Shutt și răspun­surile lui G. M. Malenkov. ÎNTREBARE: Cum poate fi menținută cel mai bine pacea între cele două țări ale noastre? RĂSPUNS : Menținerea păcii între U.R.S.S. și S.U.A. cere în primul rînd ca ambele părți să dorească sincer pacea și să năzuiască spre ea, ca ele să pornească în relațiile lor de la posibilitatea și necesitatea coexistenței pașnice între ele și ținînd seama de interesele legitime reciproce. In ceea ce o privește, Uniunea Sovietică, călăuzindu-se după principiile menționate, este gata să facă și pe viitor tot ce depinde de ea, pentru a asigura relații pașnice, trainice și constante între U.R.S.S. și S.U.A., pentru a reglementa divergențele existente, avîndu-se în vedere ca aceeași dorință să fie manifestată și de Statele Unite ale Americii. ÎNTREBARE: Care este după părerea dvs, cauza prin­cipală a încordării dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite?­­ RĂSPUNS: Cauza principală a încordării în relațiile dintre U.R.S.S. și S.U.A. o constituie linia urmată de anu­mite cercuri americane de a reface armata revanșardă vest-germană, cursa înarmărilor și crearea unei rețele de baze militare americane în jurul Uniunii Sovietice și al altor state iubitoare de pace, fapte ce nu pot fi considerate altfel decît ca pregătiri în vederea unui nou război. Este îndeobște cunoscut că în prezent, din vina puterilor occidentale care au încheiat acordurile de la Londra și Paris, se intensifică amenințarea împotriva păcii și crește primejdia de război. . . . Pentru a înlătura încordarea în relațiile dintre U.R.S.S. și S.U.A., pentru a crea o bază trainică în ve­derea dezvoltării cu succes a colaborării pașnice dintre țările noastre, este necesar să se pună capăt liniei de re­facere a militarismului german care a adus omenirii de­zastre nenumărate, să se înceteze cursa înarmărilor și să se pună capăt politicii de încercuire cu baze militare a statelor iubitoare de pac" ÎNTREBARE: Ați saluta dvs. tratative diplomatice cu privire la reglementarea divergențelor existente în Extremul Orient? RĂSPUNS: Da,­ducerea de tratative între statele Interesate cu privire la reglementarea unei serii de pro­bleme ale Extremului Orient trebuie salutată. Expe­riența conferinței de la Geneva, la care a participat, împreună cu alte state, Republica Populară Chineză, arată că asemenea tratative dau rezultate fructuoase. ÎNTREBARE: Care este punctul dvs. de vedere în problema controlului internațional asupra armei atomice și considerați oare că poate fi elaborat un plan cu sorți de reușită acceptabil pentru toate părțile interesate? RĂSPUNS: Poziția Uniunii Sovietice în problema armei atomice este bine cunoscută. U.R.S.S. se pronunță pentru interzicerea necondiționată a armei atomice, pen­­tru înlăturarea ei completă din armamentul statelor și pentru stabilirea unui strict control internațional asu­pra îndeplinirii unui acord corespunzător. Celelalte state trebuie să fie nu mai puțin interesate decît Uniunea Sovietică în interzicerea armei atomice și în înlăturarea amenințării unui război atomic. ÎNTREBARE: Ați saluta dvs. tratative diplomatice care să ducă la o conferință între șefii guvernelor Fran­ței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice și Statelor Unite? RĂSPUNS: In această privință trebuie spus în pri­mul rînd că din partea S.U.A., Angliei și Franței se face în ultimul timp totul pentru a se exclude posi­bilitatea unei soluționări pozitive a chestiunii unei conferințe a șefilor guvernelor celor patru puteri. După cum se știe, cele trei puteri occidentale caută­ să re­zolve in mod separat problemele internaționale cele mai importante și în primul rînd problemele privind Germania. Oare nu este limpede că nu poate fi dusă o asemenea politică și totodată cultivate în rîndurile popoarelor iluzii cu privire la o conferință a celor patru puteri ? In consecință, chestiunea constă în aceea ca o con­ferință a șefilor guvernelor Franței, Marii Britanii, U.R.S.S. și S.U.A. să nu fie pusă în fața faptului îm­plinit a unor sau altor hotărîri separate asupra pro­blemelor care trebuie să fie examinate la o conferință a celor patru puteri. ÎNTREBARE: Aveți ceva de transmis poporului ame­rican ? RĂSPUNS: Transmit poporului american un salut cordial și cele mai bune urări de Anul Nou. Există toate temeiurile ca prietenia între popoarele Statelor Unite ale Americii și Uniunea Sovietică să se dez­volte și să se întărească. Imi exprim credința că po­porul american va aduce contribuția sa demnă la ma­rea și nobila cauză a întăririi păcii între popoare. Toate popoarele trebuie să fie în prezent deosebit de vigilente față de uneltirile de tot felul ale cercuri­lor agresive. Nu există în prezent o sarcină mai im­portantă decît unirea eforturilor popoarelor din toate țările în interesul asigurării păcii și securității interna­ționale. Discursul de Anul Nou al lui K. E. Voroșilov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite discursul de Anul Nou rostit la radio de președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroșilov. Scumpi tovarăși ! Scumpi cetățeni ai iubitei noastre patrii — Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste ! Vă felicit din inimă cu prilejul Anului Nou. Cu un sentiment de profundă bucurie constatăm că în anul care a trecut, dato­rită eforturilor oamenilor sovietici, patria noastră a devenit și mai bogată, și mai PUt A^uT"care a trecut a fost un an de dezvoltare continuă a industriei socialiste, de avînt al agriculturii și de înflorire a științei și culturii patriei noastre multina­ționale. Aceste realizări sunt un rezultat al muncii constructive a eroicului popor so­vietic — a muncitorilor, colhoznicilor și intelectualilor. Ei, constructori neobosiți ai societății comuniste și luptători activi pentru pace și fericirea oamenilor, sunt aceia care, conduși de partidul lor comunist, merg cu încredere înainte, spre noi vic­torii. In anul ce vine, poporul sovietic, animat de mărețele idei ale lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, va munci cu mai multă energie pentru a face patria noastră mai puternică. Intrînd în anul cel nou —• 1955 — mîndri de succesele noastre, noi remarcăm de asemenea cu satisfacție că în urma eforturilor perseverente ale Uniunii So­vietice, Republicii Populare Chineze și ale tuturor popoarelor iubitoare de pace, în anii care e­ a scurs e­a produs o oarecare destindere a încordării internaționale. Lupta pentru o pace trainică și îndelungată și-a dat roadele ei Dar aceasta nu convine dușmanilor păcii. Neținînd seama de voința popoarelor lor și uitînd învățămintele istoriei, cercu­rile guvernante din unele țări occidentale continuă să ducă o politică agresivă, plină de consecințe primejdioase. Popoarele iubitoare de pace nu pot trece cu vederea faptul că puterile occi­dentale, reînviind în centrul Europei militarismul german, complică situația și mă­resc primejdia unui nou război. Stimați cetățeni, bărbați și femei, tineri și tinere din țările de dincolo de hotare! Spre fericirea întregii omeniri, anul care s-a scurs a fost un an al păcii. Sunt con­vins că oamenii simpli cinstiți din toate țările nu vor război. Ei vor să trăiască în pace și în înțelegere frățească. Dușmanii păcii nu vor reuși să-și înfăptuiască planurile dacă popoarele vor lua cauza păcii în propriile lor mîini și o vor apăra pînă la capăt. Poporul sovietic, nu unitate frățească cu marele popor chinez și cu toate po­poarele din țările democrate, este convins că și noul an ce vine va fi un an de consolidare continuă a păcii în lumea întreagă. La recenta conferință de la Moscova, statele iubitoare de pace din Europa au demonstrat unitatea, coeziunea și voința lor de nezdruncinat de a lupta pentru ma­rea cauză a păcii și securității popoarelor europene. Oamenii sovietici, ca și toți oa­menii simpli de dincolo de hotare, au salutat Declarația conferinței de la Moscova, care la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Poporul sovietic, stăpîn al marii sale țări, luptător înaintat pentru pace, Uber­­ate și fericirea întregii omeniri — pășește în anul cel nou plin de forțe crea­toare și de energie nesecată, gata să muncească cu și mai mult eroism pentru bi n­ie patriei sale iubite ! In num­ele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și al guvernului sovietic vă felicit­ călduros cu prilejul Anului Nou, scumpi compa­trioți ! Fericit cu prilejul Anului Nou pe oamenii simpli și cinstiți din toate țările! Fie ca Anul Nou să fie un an de și mai mari succese în lupta omenirii pentru o pace trainică între popoare, pentru fericirea tuturor oamenilor! Anul Nou cu bine 1 JL r Toata grija gospodăririi fondurilor­­ silvice comunale. (pag. 2 a). D. Moșescu — Pentru întărirea muncii politice în vederea atragerii­­ de noi membri în gospodăriile colec­tive. (pag. 2-a) Ing. Popa Vasile­­— Respectarea regulilor agrotehnice asigură sporuri de recolte. (pag. 2-a). Ne scriu corespondenții din regiu­­nea noastră, (pag. 2-a). In numărul de azi: Ing. V. Bulinaru — Să asigurăm din timp sămînță bună pentru pri­măvară. (pag. 2-a). Unirea eforturilor în apărarea pă­cii — cea mai importantă sarcină a popoarelor, (pag. 3-a). Sărbătorirea Anului Nou în regiu­nea noastră, (pag. 3-a). Filmele săptămînii. (pag. 3-a). Mesajul adresat președintelui Ho Și Min de Mao Tze­ din. (pag. 4-a). Rezoluția Conferinței reprezentand­ă­ților adunărilor legiuitoare ale R. țții Polone, R. Cehoslovace și R. D. Deiti­mane în legătură cu ratificarea acor­i­durilor de la Paris. (pag. 4-a); fi Declarația P. C. Italian în legă­­­tură cu consecințele ratificării acor­durilor de la Paris. (pag. 4-a) Comentarii în legătură cu rezulta­­tul votului din Adunarea Națională franceză. (pag. 4-a). f Răspunsurile tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „Iugopress Agenția iugoslavă „Iugopress“ din Belgrad s-a adre­sat cu ocazia Anului Nou tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, solicitîndu-l să răs­pundă la cîteva întrebări privind situația internațio­nală. Redăm mai jos întrebările agenției și răspunsurile date de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dejă ÎNTREBARE: Cum apreciați actuala situație inter­națională ? RĂSPUNS: Pașii făcuți în anul care s-a scurs pe calea destinderii în relațiile internaționale, datorită eforturilor perseverente ale statelor iubitoare de pace și îndeosebi stingerea focarului de război din Indo­china, la puțin timp după stingerea celui din Coreea, au neliniștit cercurile agresive din țările occidentale, și în deosebi din S.U.A., care văd în destinderea in­ternațională o piedică în calea planurilor lor agresive și a profiturilor uriașe ale magnaților armamentului. Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava situația internațională în scopul unor noi aventuri răz­boinice în Europa și în Asia. Ele trec la restabilirea militarismului german, care a cotropit nu odată prin forța armelor popoarele eu­ropene. Aceasta creează în Europa o gravă amenințare pentru cauza păcii. Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotărîre împotriva refacerii sub orice formă a mili­tarismului german revanșard, fiind conștiente că acesta reprezintă o mare primejdie pentru ele și pentru pacea lumii. Ia o amploare tot mai mare lupta poporului fran­cez, a poporului italian și a poporului german însuși împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și a includerii ei în blocuri militare agresive. Poporul român este neclintit în voința sa de a se împotrivi, alături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de refacere a militarismului german. Po­porul român, ca și celelalte popoare europene, este profund interesat în rezolvarea problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze pașnice și demo­cratice și în crearea unui sistem de securitate colec­tivă a tuturor statelor europene, așa cum se în Declarația comună a statelor participante la propune con­ferința de la Moscova, convocată din inițiativă Uniu­nii­ Sovietice, în înțelegere, cu Polonia și Ceho­slovacia,.... Conferința de la Moscova a urmărit împiedicarea împărțirii Europei în blocuri militare opuse și a cursei înarmărilor prin înfăptuirea securității colective. Statele participante la conferință au arătat că dacă totuși se va proceda la ratificarea acordurilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia măsuri pentru spo­rirea capacității lor de apărare, în vederea asigurării securității, și muncii pașnice a popoarelor lor. Aceasta este urmarea logică și singurul răspuns care poate fi dat capetelor înfierbântate din Occident în cazul rati­ficării acordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forțele uriașe care se ri­dică împotriva uneltirilor de război vor face să eșueze în cele din urmă planurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele pentru realiză­­rea coexistenței pașnice între țări cu sisteme sociale di­­ferite ? RĂSPUNS: Experiența istorică arată că țări cu sis­­teme sociale diferite pot coexista în mod pașnic. As­tăzi un număr tot mai mare de țări, care cuprind ma­joritatea covîrșitoare a omenirii, fruntași ai vieții publice din toate țările lumii, de diferite opinii și din diverse pături sociale, sprijină ideea coexistenței paș­nice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile ale existenței sale, principiile coexistenței După cum se știe, cu privire la pașnice au avut loc în cursul anului 1954 declarațiile comune ale premierului Repu­blicii Populare Chineze, Ciu En­lai, și a primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu En­lai și a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar recent declarația comuna a președintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, și a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea princi­piilor respectului suveranității, independenței și inte­grității fiecărei țări, a principiilor neagresiunii, ega­lității și neamestecului în afacerile interne ale altor țări ar face în adevăr posibilă coexistența pașnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occidentale, opunînd securității colective și metodei tratativelor pașnice politica lor „de pe poziții de forță“, acționează însă împotriva perspectivelor coexistenței pașnice. Nimic nu e mai absurd ca afirmația acestor cercuri că remilitarizarea Germaniei occidentale „va îmbunătăți șansele tratativelor cu Răsăritul“. Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decît să înrăutățească situația internațională și să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menținerea și consolida­rea păcii în Europa și în lume. Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit în politica sa externă de dorința de a-și da contribuția activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta și întări relațiile de colaborare și prietenie cu toate popoarele și țările iubitoare de pace, încheind răspunsurile la întrebările Dvs., mă folosesc de acest prilej pentru a arăta că poporul român întîm­­pină cu satisfacție îmbunătățirea produsă în relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Popu­­lară Federativă Iugoslavia­.­Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adînci în lupta comună pe­ care au­­ du­s-o de-a lungul istoriei, pen­tru libertate și independență. In amintirea lor sunt încă proaspete suferințele îndurate de ele sub cotropirea duș­manului comun, militarismul german. îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iugosla­via și Romînia corespunde intereselor și năzuințelor popoarelor noastre și e menită să aducă o contribuție însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese in munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor popoarelor lumii. (Agerpres)" Mesajul de Anul Nou, rostit la radio de dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R în noaptea de 31 decembrie, tovarășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, a rostit la posturile noastre de radio mesajul de Anul Nou. Dragi prieteni și tovarăși. Peste cîteva minute acele ceasornicului vor arăta sfîrșitul anului 1954 și în­ceputul unui an nou, în aceste clipe sărbătorești, poporul nostru privește cu legitimă satisfacție la drumul parcurs în anul care se încheie acum. Datorită muncii pline de­­ elan a minunatei noastre clase muncitoare, a harnicei noastre țărănim­i muncitoare, cărturarilor noștri, a tuturor oamenilor muncii se înfăptuiește planul de măsuri a adoptat de partid și guvern în vederea dezvoltării continue a economiei națio­nale și ridicării nivelului de trai al populației. In 1954 a sporit într-o proporție însemnată producția agricolă, s-a lărgit, simțitor producția bunurilor de larg con­sum, s-au ridicat numeroase construcții social-culturale și locuințe pentru popu­lația muncitoare. Pe baza succeselor obținute a devenit posibilă, recent, desfiin­țarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații și trecerea la comer­țul desfășurat, al produselor alimentare și industriale, ceea ce va contribui la sporirea volumului de produse necesare populației și va crea pe viitor putința unei treptate scăderi a prețurilor pe baza creșterii productivității muncii, redu­cerii prețului de cost și creșterii cantităților de mărfuri pe piață. Succesele obținute au întărit și mai mult convingerea întregului nostru popor că politica Partidului Muncitoresc Român și a guvernului democrat-popular tra­sează singura cale justă pentru înfrîngerea tuturor greutăților și pentru asigura­rea bunei stări a poporului. In anul care se încheie acum, țara noastră a dus mai departe, cu consecvență, politica sa de pace și colaborare internațională. Statul nostru și-a dezvoltat într-o măsură importantă relațiile sale de afaceri cu un mare număr de țări pe baza principiului egalității depline și a avanta­jelor reciproce. In același timp, poporul nostru își sporește vigilența față de uneltirile pericu­loase ale acelor cercuri agresive din Occident, care n-au învățat nimic din lecțiile istoriei și care vor să reînvie militarismul german, pentru a-i arunca din nou im­­potriva popoarelor pașnice. Tot poporul nostru, toți oamenii cinstiți și patrioți, aparținînd celor mai felu­rite pături și categorii sociale, și-au manifestat cu tărie adeziunea lor la hotărîrile conferinței de la Moscova, hotărîri menite să contribuie la întărirea păcii și secu­rității colective în Europa. In strînsă unire cu marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică, cu China Popu­lară și cu celelalte țări de democrație populară vom apăra pînă la capăt cauza păcii și în același timp sîntem hotărîți să dăm riposta cuvenită oricui ar îndrăzni să amenințe pămîntul sfînt al patriei noastre și cuceririle noastre democratice. Ama­torii de aventuri războinice n-ar trebui să uite că niciodată lagărul păcii și socialismului n-a fost mai puternic și mai unit ca astăzi, că niciodată n-a existat al în lume o forță mai uriașă decît frontul de 900 milioane al popoarelor libere. Dragi prieteni și tovarăși. Pășim în noul an 1955 încrezători în forțele noastre, hotărîți să muncim In așa fel încit să facem scumpa noastră patrie mereu mai puternică, iar viața noastră tot mai îmbelșugată și mai fericită, întărind alianța frățească între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, consolidînd prietenia strînsă între poporul român și toate naționalitățile din țara noastră, vom munci neobosit pentru a dezvolta mai departe industria noastră, pentru a spori rodul ogoarelor noastre, pentru a produce cu­ mai multe bunuri de larg consum, pentru a dezvolta învățămîntul, știința, arta. Un viitor minunat stă în fața poporului nostru. Pentru înfăptuirea lui vă a­­dresez în această noapte a Anului Nou, tradiționala urare: La mulți ani! Prima zi de munca — primele succese In primele ore Anul trecut filatoarea Iordache Marin de la „Fusul“ a fost fruntașă în producție. Brigada condusă de ea, a reușit să sporească lună de lună producția de fire, cîștigînd drapelul de brigadă fruntașă pe întreprindere. In ultima consfătuire avută în anul 1954, filatoarea Iordache Maria a spus: „Anul 1954 a fost pentru noi fila­toarele un an de muncă avîntată. S-a observat că față de anul trecut, noi­ am reușit să folosim mai bine mași­nile, materia primă am întrebuințat-o rațional, iar firele produse de noi au fost de mai bună calitate. Succesele pe care noi le-am obținut în acest an trebuie să ne însuflețească în­ anul 1955, deoarece cu toții vedem că pro­dusele fabricii noastre sunt din ce în ce mai mult căutate de oamenii mun­cii. In anul 1955, trebuie să ne sporim eforturile, să aplicăm în munca noas­tră mai multe inițiative și metode înaintate, să îngrijim și să folosim mai bine utilajul sectorului, per­tru a putea da oamenilor muncii mai multe țesături de bumbac de mai bună can­­­tate și la prețuri mereu mai reduse“. ...Luni, 3 ianuarie 1955 Prima zi de muncă din noul an. Filatoarea fruntașă Iordache Maria, a venit mai devreme ca de obicei la lucru. Ii era treaz în minte angajamentul care și-l luase în consfătuirea de produc­ție privind organizarea muncii pe a­­nut 1955, angajament pe care din primele ore a început să-l realizeze. In primele 4 ore de muncă în noul an tovarășa Iordache Maria a dat peste plan 15 kg. fire de bumbac de calitate bună. Cu multă însuflețire a început mun­ca în noul an și filatoarea Voicu Zamfira, care anul trecut de multe ori nu putea să-și realizeze sarcina de plan. In primele 4 ore de muncă ale noului an ea a realizat și a dat pes­te plan 15 kg. fire de bumbac tors.­­Succesele obținute de ele se datoresc faptului că muncitoarele de la flauere au muncit și ele cu sîrguință și au­ pregătit materia primă necesară. Astfel, numai tovărașa Sîrbu Elena, în primele 4 ore de muncă, a dat 60 kg. bumbac preparat pentru filatoare. In sectorul filatură al fabricii tex­tile „Fusul“ lucrul a început ritmic din primele ore, prin faptul că încă nici nu se luminase de ziuă, și în sec­tor, maiștrii Pintilie Vasile, Ristea Gheorghe și alții lucrau de zor, pen­tru punerea la punct a presiunilor pe cilindre de la flagere, ringuri, și la­minoare,iar la ora 6, ora cînd fila­toarele au dat drumul mașinilor, toa­te lucrările pregătitoare erau gata. La S M. T. Bujoru însuflețiți de succesele obținute în toamna anului 1954, tractoriștii și tehnicienii de la S. M. T. Bujoru au hotărît să obțină noi realizări în pro­ducție, chiar din primele zile de mun­că ale noului an. Astfel, încă din pri­mele ore ale zilei de 3 Ianuarie —­ prima zi de muncă — lucru s-a des­fășurat în condițiuni bune și cu un a­­vînt deosebit. In trei ore și jumătate echipa con­dusă de tov. Budescu Gheorghe for­mată din tov. Tima Vasile, Stanciu Gheorghe, Lichiardopol Sava a de­montat puntea din spatele șasiul­ui tractorului K. D. a luat jocul de la coroană și a verificat șaseul. Lucrând după­ metode înaintate, această e­­chipă a reușit să efectueze lucrări cu o depășire a sarcinilor de plan de peste 300 la sută. De asemenea, mecanicul Gafton Gheorghe, în dorința de a da cît mai multe piese necesare tractoarelor a «»scutat lucrări­i o linie de palier în trei ore și 45 minute, lucrare ce trebuia executată în 8 ore. Cu același avînt au muncit în pri­mele ore și mecanicii agricoli Boș­­neagă Ion, Zalischi Gheorghe, care au reușit să realizeze și chiar să de­pășească sarcinile la repararea și re­vizuirea mașinilor agricole prevăzute pentru întreaga zi de munca.

Next