Viața Nouă, aprilie-iunie 1961 (Anul 17, nr. 5078-5154)

1961-04-01 / nr. 5078

NI. 5078 SIMBATA 1 APRILIE 1061 4 PAGINI - 20 BANI Lucrări făcute la un bun nivel agrotehnic în urma dezbaterii Directivelor CC Ș al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale­­ ale întrecerii socialiste cinstea celei de a 40-a aniversări în a partidului, colectiviștii din comuna Fîrțănești lucrează cu elan la înde­plinirea planului de însămînțări de primăvară și a lucrărilor de întreține­­re pe ogoarele însămînțate din toam­nă. Astfel, printr-o mai bună organiza­re a muncii, s-au însămînțat pînă a­­cum­, peste 200 ha. la culturile din epoca I în G.A.C. „Drumul socialis­mului“ și peste 150 ha. la G. A. C. „Scînteia“. Lucrări de bună calitate s-au exe­­­cutat în acest timp pe întreaga su­prafață însămînțată în toamnă, exe­­cutîndu-se lucrările de întreținere în timpii optimi. De asemenea în cele 2 G.A.C. s-au plantat peste 15 ha, pomi fructiferi, și s-au executat lucrări de terasare pe o suprafață de 3 ha. La toate aceste lucrări executate cu m­ultă grijă din partea mecanizatori­lor S. M. T. Chiraftei și a colecti­viștilor se evidențiază prin calitatea lucrărilor îndeplinite, brigăzile de tractoare conduse de Frosin Ștefan și Tache Munteanu cu tractoriștii Cristea Pavel și Victor Popa, PETRU POPOV din subredacția voluntară Bujor. E Numai piese executate ireproșabil la în primele zile ale lunii ia­nuarie. Brigada atemistă de producție nr. 2 de la secția strungărie a Uzinei mecanice Galați, lucra de zor la o comandă de plăci adaus pentru o întreprindere din Turnu Severin. Șeful de brigadă, co­munistul Virgil Popa nu prea era în apele lui. Observase că unii membri din brigadă, în dorința de a realiza cît mai repede comanda, nu executau piesele la dimensiunile ce­rute de desen. A discutat cu mem­brii brigăzii și le-a arătat că lucrînd în acest fel, piesele nu vor trece „exa­menul“ la controlul de calitate. Numai Gherghea Marin, nu vroia să înțeleagă deloc acest lucru. „Ce con­tează dteva zecimi“, obișnuia el să spună: — Nu, tovarășe! Așa nu merge, s-au retezat-o atunci membrii brigăzii. După aceasta, „conflictul“ părea că a fost lichidat. Dar iată că atunci cînd comanda a fost terminată, C.T.C.-ul n-a fost de­ acord cu piesele executa­te de Gherghea și le-a dat pe cele mai multe pentru remediere. Cel în cauză, privea uimit la mormanul de piese și văzînd că e vinovat a spus către șeful de brigadă: — Ai avut dreptate, tovarășe Po­pa! M-am înșelat pe mine însumi­ important e că după aceea întrea­ga brigadă a început să fie atentă la calitatea produselor. Se convinseseră oamenii că punînd accent numai pe cantitate și neglijînd calitatea, dăunea­ză întreprinderii. Și apoi au dai co­manda la timp, trebuie să faci reme­dieri pieselor, cîștigi și mai puțin. S-a trecut imediat la organizarea mai temeinică a muncii în brigadă. Tinerii Alexandru Munteanu, și Aris­tide Chiroșcă, care aveau mai puțină experiență în munca de strungar, au fost dați în grija tov. Constantin Zamfirescu bine pregătit profesional iar tov. Marin Gherghea a fost luat în grija șefului de brigadă. Sfîrșitul lunii ianuarie le-a adus primele rezultate. Planul de producție al brigăzii a fost depășit cu 45 la sută iar calitatea pieselor executate, a fost ireproșabilă. Cînd au apărut în presă Directive­le C. C. al P. M. R. cu privire la criteriile întrecerii socialiste, în cinstea celei de­ a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Romînia, brigada s-a angajat, in cadrul grupei sindicale, să depășească lună de lună sarcinile de plan cu 10 la sută și să dea produse de cea mai bună calitate. Trebuie de arătat că brigada depu­ne toate eforturile pentru a-și respec­ta angajamentul luat. Toți membrii brigăzii s-au înscris la cursul de mi­nim tehnic pentru a-și ridica conti­nuu calificarea profesională și ce­ i mai important că fiecare dintre ei pe locul de producție a devenit un bun contro­lor de calitate pentru propriile pro­duse executate. Nici­ un produs nu e dat la C.T.C. pînă cînd nu este vă­zut de ceilalți membri din brigadă și în mod deosebit de șeful de briga­dă și ajutorul său. Pe luna martie, ei n-au dat nici un rebut, iar piesele executate sînt numai de bună calitate. Muncind cu hărnicie, dînd produse multe și de calitate, membrii brigăzii primesc și răsplata bine meritată. Nici unul dintre ei nu a luat pe lu­­nile ianuarie și februarie un salariu mai mic de 1.200 lei. A.­PENCIO Printre muncitorii de la Uzinele „Wilhelm Pieck“ din Brăila care se străduiesc să obțină produse numai de bună calitate se află Și frezorul frun­taș în producție Ion Coman, Iată­l în fotografie supraveghind cu atenție dan­­turarea unor coroane de la rulourile compresoare. Spectacol cu baletul ,Coppelia"­ la Focșani In cadrul activității sale în afara sediului, Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române, a prezentat joi la Focșani, în colaborare cu Filarmoni­ca din localitate, primul spectacol cu baletul „Coppelia“ de Leo Delibes. Pînă la 2 aprilie colectivul operei bu­­cureștene va mai prezenta 4 spectaco­le. Un nou produs 1 .La întreprinderea „Policolor“ Galați Va intra în fabricație curentă în luna aprilie un nou produs și anume vopsele vinacet. Pînă în prezent s-a instalat utilajul de fabricație — morile cu bile — și s-au asigurat în linii mari cantitățile necesare de materie pri­­­mă. Primele cantități de vopsele vina­cet, vor fi folosite pentru executa­rea lucrărilor de vopsitorie pe șantie­rul de locuințe Țiglina,vest, din orașul nostru. Legume timpurii în unitățile de desfacere ale O.G.L. Aprozar și magazinele Gostat din re­giune se găsesc în aceste zile din a­­bun­dență diferite legume și zarzava­turi timpurii. Pînă acum pe piețele orașelor Ga­lați și Brăila s-au vîndut aproape 20.00 legături de ceapă verde, 17.000 căpâțîni salată, 40.000 kg. de spanac, mau cantități de frunze de pătrunjel și mai ai, ardei iuți, castraveți proas­peți din ser 4 etc. 6.000 tone de fier vechi strîns Oțelarii de la Hunedoara și Reșița au primit 6000 tone de fier vechi strîns de la începutul anului și pină acum de către tinerii din întreprinde­rile și schelele petrolifere. Tinerii din întreprinderile raionului Tîrgoviște și din schelele petrolifere Băicoi, Berea, Boldești au colectat cele mai mari cantități de fier vechi. Brigăzi științifice la sate In regiunea Maramureș, își des­fășoară activitatea 24 brigăzi științi­fice, compuse din cadre didactice, me­dici, juriști și alți intelectuali care se deplasează la sate unde organizează seri de întrebări și răspunsuri în ca­drul cărora lămuresc probleme ce in­teresează pe oamenii muncii. De pil­dă, brigada științifică din orașul Vi­­șeu s-a deplasat în a doua jumătate a lunii februarie în 10 comune, Stațiunile balneo-climaterice ,­in regiunile Ploiești, și Brașov, își așteaptă oaspeții. In acest an in localitățile de pe Valea Pra­hovei și in restul stațiunilor din cele două regiuni își vor putea petrece concediul și beneficia de tratament peste 146.000 de oameni ai muncii, cu aproximativ 45.000 mai mulți decit in anul trecut. In acest scop s-au făcut nume­­roase pregătiri, Citiți în pag. 4-a — Delegația Republicii Populare Romîne care a participat la ședința Comitetului Politic Consultativ al sta­­telor participante la Tratatul de la Varșovia a plecat spre patrie. Dezbaterile din Adunarea Gene­rală a O. N. U­. — Declarația șefului delegației so­vietice A. A. Gromîko în Comitetul Politic al Adunării Generale a O.N.U. — încheierea lucrărilor conferinței popoarelor Africii, In cinstea celei de a 40-a H Calitatea, pe primul plan aniversări de la í J A ® ®* • «« j înființarea partidului j| OlI 1111 FCC0F 11 SOClclIlSI‡ ș: I Fire cu indici calitativ sporiți La rubrica „Cu ce contribuiți j: la îmbunătățirea calității pro. :.­duselor?“, țesătoarele de la :: întreprinde:­re textile Galați­­­ și-au spus părerea asupra cali­­n­tații firelor de bumbac pe care II le produc filatoarele de aici. II Cu această ocazie au arătat II greutățile care le întîmpină la II țesut atunci cînd primesc fire­­­ de calitate necorespunzătoare.­­­ De aceea ele au chemat fira­ I­ toarele să depună mai multă II strădanie pentru a realiza fire II tot mai multe șî cu Indici ca. II rotativi sporiți. Astfel la unitatea „B" de t­ pildă, prin aplicarea pe scară I­ tot mai largă a metodelor îna­lt intate de lucru sovietice, prin II curățirea și întreținerea în bu­­­­ne condițiuni a utilajelor, firele II­­I de bumbac de calitatea „A", au crescut în luna martie a.c., de­­ la 78 la sută cît era planificat la I­­N­ aproape 84 la sută. Totodată au fost date peste plan 6.738 kg. Ij fire. Măsuri eficiente Fabrica de lăzi pentru amba­laje de la Serdaru execută produ­se a căror calitate este mult a­­preciată. Aceste succese au mobilizat și mai mult colectivul de muncă de aici, pentru obținerea de pro­duse de o calitate su­perioară. De aceea începînd de la materia primă — buștenii, și pînă în produsul finit s.a și luat un complex de măsuri me­­nite să concure la obținerea u­­nor lăzi de calitate superioară. Buștenii de la­­­ se pastează a­­cum la capete pentru preîntîm­­pinarea sufocării (degradării) lor. In același timp întreaga materie primă este fasonată. Apoi șipculițele pentru confec­­ționatul lăzilor sunt acum stivu­ite pe platforme special amena­jate unde sunt ținute un anu­mit timp pentru ajungerea la o umiditate constantă. CZZ23 Foto : GH. BERCOV, In anii noștri de viață nouă a in­trat în obișnuința țăranului de a veni la căminul cultural, sau la colțul ro­șu pentru că aici poate petrece clipe plăcute și are întotdeauna ce învăța. O conferință îi lămurește importanța culturilor irigate, jurnalul vorbit îi pune la curent cu situația internațio­nală, iar brigada artistică îi aduce cu voie bună o glumă, un îndemn sau o critică. Omul nou al satului este mereu dornic de noi cunoștințe, pre­ocupările lui au devenit multilatera­le. Să vedem ce oferă, în aceste zile, munca culturală desfășurată la cămi­nele culturale. In acest scop să facem scurte popasuri prin cîteva ra­ioane. Pe un drum bun In fața conducerii căminului cultu­ral din Umbrărești, raionul Tecuci (director rov. D. Mihalsche) s-a ridi­cat o problemă deosebit de importan­tă. Activitatea culturală trebuie să sprijine întărirea economico-organiza­­torică a celor trei gospodării colecti­ve existente în comună. Astfel, s-au organizat seri tematice cu subiecte ca : „Mărirea fondului de bază asigură ridicarea nivelului de trai“, „Să cunoaștem realizările din G. A. C.“ etc. Cînd organizația de partid a organizat o vizită la G.A.C. din Munteni, căminul cultural a spri­­jinit popularizarea acestei vizite iar apoi a organizat o „Seară de întrebări și răspunsuri“ in legătură cu vizita făcută. Nu s-a trecut cu vederea nici mun­ca pentru sprijinirea lucrărilor agri­cole de primăvară. La căminul cultu­ral s-au purtat discuții asupra impor­­tanței efecturării lucrărilor agricole la timpul optim, necesitatea respectă­rii regulilor agrotehnice etc. Cînd în GAC­ se confecționau răsadnițe, s-a ținut o conferință despre importanța dezvoltării sectorului legumicol. In ultimul timp s.a îmbunătățit și activitatea bibliotecii (bibliotecarii tov. Tudorița Moise). Acum se organizează seri literare, recenzii. S.au făcut re­cenzii la „Bătălie în marș“ de G. Ni­­colaeva, „Mitrea Cocor“ de M. Sa­­doveanu și alte cărți. Și activitatea artistică de aci este subordonată obiectivului principal : întărirea continuă a gospodăriei co­lective. Echipa de teatru pune în scenă piesa : „O să­ fie nuntă mare“ de Lucia Demetrius — care tratează despre întărirea economico­ organizato­­rică a O. A. C. în bună măsură, activitatea cămi­nului cultural din comuna Umbrărești s.a îmbunătățit. ”i Intre două trenuri — Bună dimineața ! — Poftim. Acum am picat și eu. Știți eu... vin cu trenul de dimineața. Locuiesc la Galați. — Totuși lucrați aici ? — Da, sînt bibliotecara căminului cultural din Frumușița. Eu întotdea­­­una plec cu trenul de 10 noaptea, nii ca alții cu trenul de 5. (Mai tirziu am aflat că „alții“ sînt 6 cadre didactice care, de asemenea, fac plimbări zil­nice cu trenul). — Am vrea să știm ce activitate se desfășoară la bibliotecă. — Aici avem o activitate bogată, avem și plan de muncă. Și tav. Elena Alexașev, mulțumită de sine, a în­ceput să ne vorbească de „activita­tea bogată“ a bibliotecii de care râs­, puncte. — Avem două mii și ceva de cărți și 328 cititori. In plan avem trecute recenzii, informări politice, vedeți Și dv. Bine a spus, „trecute în plan“, că așa au rămas. Din patru recenzii în­­tr.o lună nu se ținuse decit una pînă zilele trecute. Cît despre informări pol­litice nimic din 10. — .5u recenziile stăm prost pentru (continuare în pag­a III-a) ELISABETA GEORGhELU Actualitatea cultural-educativă la sate de viață, de problemele economice Mai aproape O întrecere din care ambele colective trebuie să iasă fruntașe Cu multă bucurie a luat cunoștin­ță colectivul nostru de muncă de anga­jamentele pe care și le-a luat în în­­tîmpinarea glorioasei aniversări partidului colectiv al Fabricii „7 No­a­iembrie" din Brăila. — Ne alăturăm din toată inima o­­biectivelor cuprinse în aceste anga­jamente mai ales că majoritatea punc­­telor sînt axate pe calitate, sarcină care în prezent stă în fața tuturor oa­menilor muncii din patria noastră. Este just că pînă nu de mult la fel ca la Fabrica „7 Noiembrie" și la noi s.au observat abateri de la cali­tate, cauzate mai ales de goana după realizarea de depășiri­­ a planului. Partidul prin recentele Directive, ne-a arătat cît de dăunător este acest lu­cru. In perioada ce a urmat, îndru­mați de către organizația de partid, am luat o serie de măsuri menite să lichidăm cu asemenea abateri. Aceas­tă acțiune a coincis și cu perioada cînd la noi în fabrică se fac repara­țiile și reviziile întregului utilaj, fapt ce ne-a permis să aducem unele Îm­bunătățiri fluxului tehnologic, ma­șinilor etc. Ne alăturăm deci bucuroși angaja­mentelor luate în întrecere de colecti­vul Fabricii „7 Noiembrie”, ele con­stituind, așa după cum se spune în scrisoarea publicată în „Viața nouă" la rubrica de mai sus, un prilej de a ne împărtăși reciproc experiența pozitivă acumulată și din pe această cale, posibilitatea realizării de către ambele colective a unor produse de calitate superioară. Pornind de la principala condiție pentru ca produsele noastre să fie de bună calitate, vom mări timpul de odihnă a aluatului de la 4—6 ore la 6—8 ore, iar trecerea lui prin val­­țuri să se facă de­­ cel puțin 10 ori, lucru pe care credeam că n-ar fi rău să-i studieze colectivul­­ Fabricii „7 Noiembrie" care și-a propus ca timpul de odihnă al aluatului să fie de numai 3—4 ore, timp prea puțin pentru odihnă normală. De asemenea și tre­­­cerea de 6—8 ori a aluatului prin val­­țuri este insuficientă. Ne angajăm ca procentul de sfărî­­mături să.l reducem la 4 la sută, a­­ceasta printr.o ambalare în aceeași zi a biscuiților, evitarea manipulărilor inutile și o atenție permanentă din partea muncitorilor la ambalarea pro­duselor. Pentru aspectul cît mai plăcut al biscuiților, vor fi periodic controlate tăvile de copt care să asigure o vatră uniformă a biscuiților. Insușindu-ne punctul de vedere că dispozitivul de aburit biscuiți în de coacere trebuie să fie instalat faza la ieșirea din cuptor, am făcut și noi această schimbare, convinși că o ast­fel de măsură va da un lucru mai frumos biscuiților. La rîndul nostru propunem colecti­vului Fabricii „7 Noiembrie“ ca plan­­tolul folosit la fabricarea biscuiților să fie topit mai înainte și numai după solidificare să fie introdus în proce­sul de producție. Procedînd în acest fel noi am obținut o cremă mult mai o­­mogenă, mai plăcută la gust și mai ușor de aplicat pe biscuiți. Tot ca o măsură bună ce merită a fi extinsă este și aceea de introduce­re a unui sistem de răcire a biscui­ților pe benzile transbordoare, î­n așa fel ca la operația de ambalare aceș­tia să fie complet răciți Ne propunem ca toate rezultatele dobîndite de colectivul nostru în în­trecerea pentru calitate, să le ur­mărim cu tot simțul răspunderii, iar cel tîrziu pînă la data de 14 aprilie să facem un schimb de experiență cu colectivul Fabricii „7 Noiembrie", cu care prilej să ne convingem de roa­dele preocupării noastre pentru îm­bunătățirea calității produselor. Ing. GHEORGHE UDREA, director, Ing. S. MĂRGĂRIT, șeful producției, maistru PETRE RAUTOIU, muncitor BUJOR ION. Fabrica „Dunăreană" Galați Printre realizările înscrise în bi­lanțul înfăptuirilor anilor de de­mocrație populară se numără căminul construit pentru studenții și Institutului politehnic din Galați în acest cămin sînt asigurate con­­diții de viață dintre cele mai op­time. IN FOTOGRAFIE .* Căminul studenților din Galați. Se continuă lucrările de amenajare și înfrumusețare a falezei Dunării, la Brăila. Hărnicie de colectiviști Nici nu apucase să se desprimăvăre­­ze și într-una din ședințe, președintele G.A.C. „8 Martie“. Bujor, tov. Vlad Ma­nule la îndrumarea organizației de par­tid repartizase sarcinile pe fiecare din­tre noi, în ceea ce privește desfășura­rea campaniei de însămînțări, de în­treținere a culturilor și a ogoarelor, de transportare a gunoiului de grajd. Și a sosit timpul cînd totul a deve­nit prielnic pentru a porni marea bătă­lie — campania însămînțărilor de pri­măvară. Tractoarele brigăzii a IlI-a de la S.M.T. Bujor, au pornit să tragă primele brazde, sapele rotative aler­gau pe frumoasele culturi de grîu, cu­plurile de grape acționate de tractoare spărgeau crusta formată pe ogoarele de toamnă și vară, iar semănătorile mergeau domol cu dispozitivul plin de semințe lă­sîndu-le în solul bine pregă­tit. In numai cîteva zile însămînțările din epoca 1 s-au terminat. Totodată s-a terminat întreținerea <*■­goarelor pe suprafața de 450 ha., tote** ținerea culturilor de 460 ha. si s-a igreg#* tit în mod minuțios terenul pentru sem i­mănatul porumbului. Aici și-au adus­ contribuția colectiviști cum ar fi : Gh. Vasilache, Grigore Budescu, Panait Stancu, Andrei Costea, Alceu Roșea. De asemenea brigadierii Vasile Barcea, Costică Vasilache, Dumitru Stanci­u, Gh. Costea. Dar nu numai acestea sunt roadele bunei organizări a muncii din cadrul G.A.C. „8 Martie“ Bujor. Pe ogoarele G.A.C.-ului s-au cărat șî încorporat în sol 1.600 tone gunoi de grajd din ca­­re 1.000 tone numai prin muncă patriot­­ică de către tinerii din gospodărie. S-au pichetat suprafața de 6 ha. vie, s-au plantat 4 ha, pomi în terasă, s-a des­fundat suprafața de 22 ha., terase, care va fi plantată în primăvara acestui an cu viță de vie. La aceste lucrări au participat peste 300 colectiviști evi­­dențiindu-se Andrei Tetic, Petre Mora­­ru, Victoria Blănaru, Alaricica vna, ța* ■a Vasilache «i Vasilica Mih­ai. Petre Brlas^ț in&iBf*» ă&fomm

Next