Viața Nouă, aprilie-iunie 1962 (Anul 18, nr. 5388-5465)

1962-04-01 / nr. 5388

** — timp al Cului rpional PUR si al Sfatului popular rapial fai]n ANUL XVIII. Nr. 5388 DUMINICĂ 1 APRILIE 1962 Pentru succesul muncilor agricole de primăvara Mecanizatorii sunt pregătiți temeinic Pentru acest an mecanizatorilor de la S.M.T. Tecuci le revine sarcina să execute un volum de lucrări de 132.500 ha a. n. cu 22­76S la a. n. mai mult față de anul în această primăvară 1961. Nu mai trebuie să se efectueze prin lucrări de: arat, grăpat, semănat, un volum ce totalizează 40.900 ha a.n. Această sarcină nu e de­loc ușoară deoarece cele 26 de gospodării colective din raza de activitate a acestei stațiuni trebuie să obțină și în acest an pro­ducții mult sporite la hectar. Mecani­­zatorii S. M. T.-ului Tecuci sunt con­știenți de acest lucru. In consfătuirile de producție avute ei și-au luat anga­jamentul că nu vor precupeți nici un efort, nu vor pierde nici o oră bună de lucru pentru a executa in cit mai bune condițiuni lucrările agricole de primăvară. Pentru executarea în termen și de calitate a lucrărilor agricole de pri­măvară, conducerea S.M.T.-ului îndru­mată de organizația de partid a în­­tocmit un plan de măsuri tehnico-or­­ganizatorice, a făcut instructaje și se­­minarii cu fiecare tractorist în parte, verificîndu-i cunoștințele profesionale, făcîndu-le cunoscut planul ce-l are de executat pe brigăzi și oameni. Astfel tractoriștii din brigada numărul 9, condusă de Vasile Burghelea, lucrează pe terenul G.A.C. „Calea spre socia­lism“ din comuna Munteni. Ei știu că in primăvara acestui an trebuie să execute 760 hectare arături, 708 hec­tare de grăpat, 450 hectare de semă­nat păioase, 779 de hectare de semănat plante prăsitoare etc. La această bri­gadă ca și la celelalte 20 de brigăzi pe care le mai are S.M.T.-ul Tecuci se află planul de producție al brigă­zii, precum și indicii de plan ai gos­podăriei colective pe care o deservește. O măsură bună e și aceea că cele 188 de tractoare, 140 de semănători, 57 de grape diferite, sapele rotative și în general tot­ utilajul a fost re­partizat pe teren. Avîndu-se în vedere sarcina de plan mult sporită în acest an S .M.T. Tecuci a primit prin dotație 35 de tractoare universal 26, iar pina la sfiritul anului va mai primi încă 23 de tractoare­ Planul de măsuri al sta­țiunii privind desfășurarea lucrărilor agricole de primăvară prevede ca în­ 28 de zile lucrătoare de la data înce­perii să se termine complet campania agricolă de primăvară în raza de ac­tivitate, deoarece la 40 de tractoare se va lucra în două schimburi. In ceea ce privește întărirea gospo­dăriilor colective mai puțin dezvoltate organizația de partid a prevăzut în planul său de muncă ca în această campanie aici să lucreze­ membrii și candidații de partid care au dovedit in activitatea lor multă exigență și simț de răspundere în executarea lucrărilor agricole. Bunăoară, la G.A.C. „Uni­rea“ din Tecuci, lucrează brigada co­munistului Ion Chirilovici împreună cu tractoriștii fruntași Gavrilă Mustață, Gheorghe Năruja, Ilie Răsmeriță și alții. De asemenea, la gospodăriile colective din Buciumeni lucrează bri­gada comunistului Ion Cocoș. Aceștia au indicația să participe la ședințele­ de producție și organizare a muncii pe­ care le ține consiliul de conducere ■n­ gospodăriei, să facă propuneri de îmbunătățire a muncii, să studieze po­sibilitățile de introducere a micii meca­nizări în zootehnie etc. Nici problema obținerii de 5.000 kg porumb boabe la hectar nu a fost ne­glijată, loturile pentru obținerea unei astfel de producții au fost repartizate de conducerea S­ M.T.-ului nominal pe fiecare tractorist în parte. Prin aceas­ta se mărește responsabilitatea fiecă­ruia deoarece ei vor răspunde de toate lucrările agrotehnice cerute în tot cursul anului. La indicația organizației de partid conducerea stațiunii cât și comitetul sindicatului va organiza temeinic în­trecerea socialistă pe brigăzi și oa­meni. Pentru o bună coordonare a activi­tății, munca de îndrumare și control va fi efectuată de colectivul de con­­ducere al stațiunii care va răspunde de cite 2—3 gospodării colective din raza de activitate. Felul cum și-a organizat munca, en­tuziasmul și hotărirea mecanizatorilor de aici, ne face să spunem cu toată încrederea că S.M.T. Tecuci va face față sarcinilor sporite din acest an, îndeplinind cu cinste rolul de organi­zator al producției in G-A-G. Producții mari Anul acesta G.A.C. „1907“ din co­muna Ghidigeni, raionul Tecuci, are planificat ca de pe suprafața de 30 ha să obțină 5000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. Consiliul de conducere a luat cele mai bune mă­suri pentru a putea obține producția planificată. Astfel pină în prezent s-a transpor­tat pe această suprafață cantitatea de 700 tone gunoi de grajd și s-a pre­gătit sămînța cea mai bună. Colectiviștii din Ghidigeni sunt ho­­tărîți ca și de pe cealaltă suprafață de teren care a mai rămas destinată porumbului să obțină 3.000 kg porumb boabe la ha. Pentru aceasta ei s-au angajat să execute lucrările agricole la timp și de bună calitate. PETRE NAZARIE colectivist VVWV VN Wvv W V *V' Comunistul Tudor Pascu se află printre muncitorii fruntași în produc­ție ai secției mecanice de la Uzinele „Progresul“ Brăila. Lucrând la o mașină modernă de găurit și alezat el reușește să realizeze zilnic depă­șiri simțitoare de plan și lucrări numai de bună calitate. Totodată lu­crând atent, folosind cele mai bune măsuri, el reușește să facă și econo­mii de spitale și alezoare, care numai in luna Februarie s-au însumat la peste 300 lei. In fotografie : fruntașul în producție Tudor Pascu, ia locul său de munca. : Cu planul trimestrial îndeplinit Au cu­vist­­ul: C­ț­e­l­a­r­i­i... — „Am fost întotdeauna în frunte și nu se poate ca din cauza unui „fleac“ (se referea la o defecțiune) să ne-o ia înainte alte ateliere“. Oțelarul Ion Popa, șeful unei echipe de la cuptoarele electrice nu se putea împăca cu ideea că alții și nu oțela­­rii să fie primii care să raporteze, înainte de termen, îndeplinirea planu­lui trimestrial. Ce,i drept, defecțiunea nu putea să nu fie luată în seamă. Ea provoca rămîneri în urmă, fapt pentru care oțelarii au fost nevoiți să apeleze la ajutorul și îndrumarea or­ganizației de partid. Defecțiunea a fost înlăturată. Electrozii au fost și ei asigurați. Oțelarilor le-a rămas de recuperat rămînerea în urmă. Aceasta se știa oficial, dorința lor intimă însă, era : „Să raportăm primii realizarea, înainte de termen, a planului trimes­trial". Organizarea cea mai corespunzătoa­re a locurilor de muncă, care constă, în primul rînd, în fixarea cu precizie a locurilor și­­ atribuțiunilor fiecărui membru al brigăzii, a permis oțela­rilor să folosească mai intens tehno­logia înaintată. Oțelarii de la Siemens Martin, de exemplu, și îj­i pripiții rînd cei din brigada condusă de A4arin Stamate, au intensificat insuflarea de oxigen în faza­ de topit.»., grăbind în felul acesta procesul de elaborare. Rezultatul final. In ziua de 27 martie a. c, oțelarii au fost primii, din uzină care au raportat planul tri­mestrial îndeplinit. ...filatoarele — Pe ambele unități de filatură din cadrul I.T.G. am îndeplinit planul trimestrial cu 3 zile înainte. Succesul obținut de noi se datorește condițiilor bune de muncă create, cât și entuzias­mului cu care se­­ întrec filatoarele noastre, în continuare filatoarea fruntașă Zoiia Anatolii de la unitatea „B“ ne-a vorbit de sprijinul pe care-l primesc filatoarele din partea comitetului de sindicat în organizarea­­ întrecerii so­cialiste și mai ales, în rezolvarea u­­nor probleme ce se ivesc în procesul de producție. Despre hărnicia filatoarelor Zoica Anatolii și Ioana Cornevici de la u­­nitatea „B“ ca și despre colega lor, filatoarea Geta Mănăilă de la uni­tatea „A“, ne-a vorbit inginerul Ion Arnăuțeanu. Ele au înregistrat de la începutul anului și pîn­ă în prezent­ depășiri de plan de 30—25 și res­pectiv 20 la suta, dînd fire de calitate superioară. ... și muncitorii de la P. A. L. — Pina la ora aceasta (seri 31 mar­tie 1962, ora 21), am și realizat pes­te planul trimestrial plăci aglomerate din lemn din care se pot confecționa peste 500 garnituri mobilă. Despre calitatea plăcilor pe care la fabricăm, ne-a spus în continuare se­cretarul organizației de partid tov. Radu Pascu, putem afirma că procen­tul , de calitate , a fost cu mult de­pășit. Au mai îndeplinit planul trimestrial de producție, înainte de termen, co­lectivele de muncă de la IPROFIL-Gugești, Fabrica, „7 Noiem­brie“ din Brăila și Întreprinderea de panificație din Focșani. GEORGE ANGHELUȚA ------­­-----------­------rF.r­­in­d:-: me. Tinerețe, prospeți­început de viață nouă. Toate aceste cuvinte sunt sinonimele primăverii. Primă­vara este cuvîntul de sinteză al noului. Noul în natură, noul în viața oamenilor. Primăvara naturii își face tot mai mult simțită pre­zența, inlăturînd uliimele petice tir­­zii de zăpadă, norii greci, plumbu­rii, urcîr­d tot mai sus coloana de mercur în termometre. Primăvara oamenilor, a celor liberi cu adevă­rat, e de mult prezentă în viață lor. Ea nu e un anotimp. E stator­nică. Sunt mulți ani de cînd încăl­zește, împrospătează zeci, sute de milioane de inimi. Mereu înnoiește și de aceea ii simțim pretutindeni, sub alte aspecte, prezența binefă­cătoare. Sub un aspect nou, a rodit de curind primăvara și in viața țăra­nilor muncitori din Gologanu, ca in viața multor milioane de țărani muncitori din țara noastră. Noul, cel mai proaspăt in viața lor, este munca unită în gospodăria colec­tivă. Cuvîntul partidului a prins rădăcini adinei în inima lor și, cu mult entuziasm și încredere, au pășit pe calea belșugului. Belșugul este opera conștientă a oamenilor. Temelia lui se toarnă primăvara, a doua zi după înființarea gospodă­riei colective. Și gologănenii au în­ceput la lucru cu același entuziasm și încredere cu care au pășit pe calea gospodăriei colective. Ca la orice construcție nouă, pentru făurirea belșugului sunt ne­cesare planuri, oameni inițiați să le întocmească, cu alte cuvinte arhi­tecți. Comitetul raional de partid Focșani a trimis in ajutorul colecti­viștilor din Gologanu, ingineri și tehnicieni agronomi, oameni cu ex­periență in organizarea muncii în gospodăria colectivă, care au aju­tat la întocmirea planurilor de pro­ducție, la organizarea muncii. In perioada cînd se desfășura munca politică pentru colectivizarea agri­culturii comunei, comitetul raional de partid a trimis în comuna Golo­ganu un instructor teritorial cu mai multă experiență, Ion Laria a muncit mai înain­a­te în comuna Co­­tești, comună cu agricultura colecti­­v 1 vizată încă de acum câțiva ani Gospodăria colectivă de aici se nu­mără printre cele fruntașe. Ion La­­rion, instructorul de partid, lucrea­ză acum la Gologanu­. împreună cu comuniștii de aici, cu oamenii de specialitate, el a studiat posi­bilitățile de dezvoltare a gospodă­riei colective. S-a ajuns la concluzii îndrăznețe. La gospodăria colectivă „23 August“ de exemplu s-a plani­ficat din primul an, să se obțină de pe cele 810 hectare ce vor fi in­­sămințate cu porumb cite 3.000 kg de boabe și pe 100 de hectare au țintit spre producția de 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. Producții mari s-au pre­văzut și la floarea-soarelui, la car­tofi etc. de la prevederi, la îmapiuirea lor. Au transportat pe cîmp sute de to­ne de gunoi de grajd. Sămînța e în magazii­ corespunzătoare Aceea care nu a fost a fost schimbată la baza de recepție. Pentru lotul de 5.000 s-a procurat sămînța hibridă generația I. Uneltele-s reparate, ate­lajele gata de ..atac“. Nădejdea mare e la tractoare. Petru Ma­xim, șeful bri­găzii, Aurel Ghinea și alți mecanizatori de la S. M. T. Mărtinești sînt si­guri înșela că nu le vor Gheorghe așteptările. și Ion Pintilie Labă au mai lucrat cu tractoarele pe tarlalele din Gologa­­nu cînd păm­întul se muncea în întovărășiri. Ei au cerut conducerii S.M.T.-ului ca și anul acesta să lucreze tot la Gologanu. Și li s a împlinit dorința, iar colectiviștilor bucuria. Primăvara se face simțită și pe un loc viran. Aici a apărut o răsadniță unde se vor cultiva 30 ha cu le­gume și zarzavaturi. Zile de primă­vară sunt și în sectorul zootehnic — parte inseparabilă din temelia belșugului, s-au aprobat credite, s-au procurat ceva animale. Bătălia se dă la construcții. Se fac săpă­turile pentru fundații, s-a adus ce­va ciment și alte materiale. In pro­blema construcțiilor zootehnice și a creșterii ani­malelor organizația de bază a consul­­­ ,­a­tat activul fără de partid. Atunci s-a născut ideea a să se folosească unele materia­­­ locale, în special lemnul de sal­­îm, care le stă la îndemină. Pro­­unerea se concretizează, ca și pri­­măvara. Gheorghe Lăcătuș, Stanciu­­ iciu, Antache Ganea și alți coloc­­viști nu au avut ast împăr în în­­fptuirea acestor propuneri. Ei au fst evidențiați la adunarea genera­­l a organizației de bază cînd s-a nalizat cum se desfășoară pregăti­­ile pentru actuala campanie. In muncă s-au făcut prezente în­­i și unele greșeli. Mai evidente au fst acelea în organizarea brigăzi­­i r. S-au înființat la început 11 p­rea multe. Prea se fărîmițau tar­ifele. S-au consultat cu colecti­­iștii din Tătăranu, care au condi­­i asemănătoare cu ei. Au învățat in experiența lor și au reorganizat­rigăzile. In problema cadrelor se uce o muncă de perspectivă p­atru colectiviști sunt acum la școli e brigadieri. Pentru nevoile ime­­iate se face un curs de cultură enerală cu toți brigadierii, șefii e echipe și membrii consiliului » conducere. Se reîmprospătează­unoștințele de aritmetică, geome­­te și se predau unele noțiuni de violență contabilă. E cam greu cu orul cărunt să ieși la tablă, să fii suprafața unui trapez, volumul nui corp cilindric, dar dacă e pri­­măvară în suflete, în muncă, toate ar firești. AUREL FLOREA Jia­— Ä I.C.JI, „M .­EMI N­i­­ s«l 1 “ *7 • 7 f 1 Jfe___LJ 51 . Zile de pri­m Muncă politică pentru întărirea noilor gospodării colective ­­lorul agreficftutiul pe ogoare Iți aduci aminte cum ai început să îndrăgești meseria, aleasă? Erai încă in primii ani de studiu și totuși iți făceai inițiele planuri. Planuri îndrăznețe, pe măsura tinereții, a cunoștințelor ce le căpătai, planuri pe măsura minunatei noastre epoci de avintată construcție a socialismului... „Voi merge in agri­cultură! Poate intr-o gospodărie a­­gricolă colectivă, poate in altă parte. Acolo, undeva, este nevoie de mine, de cunoștințele mele de inginer agro­nom sau zootehnist, de medic veteri­nar, de tehnician agronom sau zooteh­nist...“. Aveai splendidul sentiment că de pe acum devenise și necesar, că era un loc, intr-un sat oarecare pe harta pa­triei dragi, unde colectiviștii știau de tine, aveau cunoștință de faptul că înveți, că te pregătești, pentru a te întoarce apoi în mijlocul lor ca să-i înveți, cum să smulgă mai multe roate pământului. E o mare bucurie să știi că ești aș­teptat, să știi că ești primit cu ini­ma deschisă­.. „Oare am, să merit toate acestea ? Vei putea răspunde acestei prețur­!?...". La aceste gindimi te îmbărbătai cu hotărirea că vei fa­ce tot ce-i posibil omenește, pentru a nu dezamăgi, pentru a păstra neatins sentimentul acesta al încrederii care nu se cumpără ci se ciștigă prin mun­că, cot la cot, cu marii făurari ai re­coltelor bogate. Primăvara acestui an începe pentru tine, pentru tot poporul nostru har­nic și talentat constructor al noii vieți într-un chip cu totul deosebit. Punde­­va, in istoria patriei, va rămîne con­semnat că în primăvara lui 19f­2 pes­te cîmpiile și dealurile colectivizate tractoarele au­ spart ■ [UNK]Itimele haturi, un singur tan intinzindu-se acum din­­tr-un hotar in celălalt al țării. Ți-a vi­brat și ție inima la aflarea acestei vești, te-a­m notional și pe tine dorul acesta cu totul și cu totul unic in fe­lul lui, al primăverii lui 1962. 1st sentimentul că acum ești de două ori mai necesar decit înainte, că fără ti­ne nu se poate, că agricultura colec­tivizată te așteaptă, colectiviștii te aș­­­teaptă, sentimentul acesta demn de invidiat, a revenit cu și mai multă intensitate, îți cere să-ți urmezi dru­mul meseriei, să răspunzi cu un Dat rostit din convingere, cu­. toată hotă­rirea, cu toată pasiunea, pentru profe­sia ta. Și atunci, ai pus mina pe creion și ai scris simplu, fără să-ți a­­legi vorbele, d­ar din fiecare cuvînt am simțit că nu poți fi nepăsător la ma­rile prefaceri ce se petrec sub ochii tăi, că locul tău e acolo in agricultu­ră, unde, sub conducerea înțeleaptă a partidului, are loc în prezent o bătă­lie indirjită cu armele pașnice ale păcii, pentru belșug de recolte, pentru fericire și bunăstare. „Mă numesc Constantin Popîrțac, inginer zootehnist, salariat la I.C.I.L.­­Brăila. Sînt inginer tînăr, format în­ anii puterii populare, îmi dau seamă că acum, cînd țara întreagă este co­lectivizată, locul meu este in agricul­tură, în ramura în care m-am specia­lizat ca inginer zootehnist. De aceea, față de nevoile de cadre din agricul­tură, cer să mi se dea posibilitatea pentru a-mi aduce din plin contribu­ția la întărirea G.A.C.". „Subsemnatul Ciucașu C. Dumi­tru", medic veterinar, salariat la gru­pul școlar apicol Brăila, mă oblig să sprijin măsurile inițiate de partidul nostru pentru ridicarea agriculturii și vă rog să-mi creați posibilitatea ca și eu să ajut direct la întărirea­ economico-organizatorică a G.A.G.“. .IF. TANASACHE (Continuare în pag. a Il­ajj AU ÎNDEPLINIT planul de desfacere Cooperativele de consum din raionul Galați, au realizat în ultima vreme succese îmbucurătoare pe linia înde­plinirii planului de aprovizionare și desfacere. In magazine, ca urmare a preocupării consiliilor de conducere, a fost adus un bogat sortiment de măr­furi care a satisfăcut din plin cerin­țele­ și gustul cetățenilor. Acest lucru a făcut ca planul de desfacere pe tri­mestrul I al acestui­ an să fie realizat și chiar depășit. Cele mai frumoase succese în înde­plinirea planului de desfacere le-a obținut cooperativa di­n Ivești, care a vindut mărfuri către populație în va­loare de peste 1.600.000 lei realizing astfel planul de desfacere în proporție­ de 101 la sută. Rezultate frumoase în­ îndeplinirea planului de desfacere a’ Înregistrat și cooperativa din Șendreni,­ care a realizat planul de desfacere in proporție de 102 la sută, Foltești cu 103 la sută și altele. De altfel, pe întreaga Uniune a cooperativelor de consum, raion Galați,­­planul de desfacere a fost îndeplinit în proporție de 101 la sută. Valoarea­ mărfurilor desfăcute prin cooperativele sătești in cursul trimestrului I depă­șește cifra de 25.000.000 lei. isuri in vederea închiderii învațămîntului de partid la sate­ le curind, Comitetul raional de partid Bujor, a organizat pregătirea celor peste 100 de propagandiști cu probleme necesare privind închiderea învățămîntului de partid la sate. La seminarul de pregătire al propagan­diștilor au mai luat parte și 30 lec­tori voluntari ai cabinetului raional de partid și secretari ai organizațiilor de bază din cuprinsul raionului. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Mihăilă, prim-secretar al Comitetului raional de partid, a făcut o expune­re în fața propagandiștilor pe tema „Organizația de bază temelia parti­dului". Expuneri interesante au mai fost făcute și de c­eilalți secretari și membrii ai biroului comitetului raio­nal de partid. La cursul de pregătire au fost date și unele consultații și s-au purtat discuții asupra temelor expuse. CONSTANTIN GEORGESCU director al cabinetului raional de partid Brigadă de inovatori In cadrul atelierului central de re­parații al Uzinei „Laminorul“ din Bră­­ila a fost formată o brigadă de ino­vatori. Activitatea pe care o desfă­șoară membrii brigăzii a dus la dez­voltarea mișcării de inovații, la atra­gerea de noi muncitori în acțiunea de introducere a noului an producție. Printre inovațiile propuse de membrii brigăzii și aplicate în procesul de producție in acest an se numără : în­locuirea oțelului de import cu oțel in­digen la fabricarea sculelor, semideca­­parea mecanică a sîrmei, care aduce anual economii de 700.000 lei, meca­nizarea avansului la vagonetul masă de la foarfecă de tăiat țagle și al­tele. Pe atelier au fost obținute de la în­­ceputul anului economii în valoare de aproape 100.000 lei, aceasta ca urma­re a aplicării inovațiilor sus-amintite cât și a preocupărilor colectivului de valorificare a celorlalte surse de e­­conomii. GH. CANCIU centrul de radioficar­e Brăila ♦ [UNK] ♦ [UNK] Colectează fier vechi In ultima săptămînă la I.C.M. s-au­ predat cantități foarte mari de fier vechi. Printre școlile elementare din Galați care au livrat cele mai mari cantități de fier se numără școlile elementare nr. 18, 24, 21, 23 și nr. 5, care împreună au transportat la I.C.M. peste 7.000 kg. fier vechi. La clubul studenților Recent, Asociația studenților din centrul universitar Galați, a luat mă­surile necesare pentru a asigura stu­denților petrrcerea timpului liber în­tr-un mod cet mai plăcut. Pentru aceasta, activitatea clubului studențesc a fost reorganizată, permi­ t­nd unui număr tot mai mare de stu­denți să ia parte la diferite programe artistice prezentate de formațiile stu­dențești, seri literare, recenzii, reuni­uni tovărășești, audiții de­ muzică u­­șoară și simfonică etc. De asemenea, se vor mai organiza vizionări de spectacole, in colectiv, vizitarea de muzee din localitate, pre­cum și excursii in locuri pitorești și istorice din țară. \

Next