Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)

1962-07-01 / nr. 5466

£ PMtraT! din to­ate ta­rile, uniibvd 1 Organ al Comitetului regional P­ili si al Sfatului popular regional Galați ! ANUL XVIII. Nr 5160 DUMINICA 1 IULIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Vom termina recoltatul la timp și fără pierderi In planul de muncă al comitetului executiv al sfatului popular regional este prevăzut să se termine recoltatul griului în 8 zile. Acest termen este sta­bilit în urma unei analize profunde a suprafețelor existente și a forțelor de care dispune fiecare G.A.S., S.M.T. și G.A.C. Un redactor al ziarului nostru s-a deplasat la gospodăria de stat Urless­­ca, unde a adresat citeva întrebări tov. Marian Băișan direc­torul gospodăriei și secrearului organii­, au­ asigurat timpul stabilit­zației de bază Gheorghe Neculai. ÎNTREBARE : Cum strîngerea recoltei în și fără pierderi RĂSPUNS : Din experiența anilor trecuți am învățat că recoltatul la timp și fără pierderi depinde în cea mai mare măsură de pregătirea oamenilor și a mașinilor cu care lucrează, la 5 iunie reparatul celor 61 combine a fost gata. După reparare mașinile au fost trase în capul solelor. Anul acesta gospodăria noastră a fost dotată cu Windrovere cu ajutorul cărora se face recoltarea în două faze. De asemenea am asigurat tractoa­rele necesare pentru combinele tractate și presele de paie. In privința pregătirii oamenilor, am­ organizat o consfătuire cu toți lu­crătorii din G.A.S. unde s-a făcut un instructaj asupra folosirii mașinilor în campania de recoltat, iar apoi am pre­lucrat plănul de muncă pe unitate, sec­ții și brigăzi. — Un aport deosebit la pregătirea oamenilor — a intervenit tovarășul Gh. Neculai l-a­ adus organizația de bază. Pe data de 8 iunie noi am or­ganizat o adunare cu cei 90 agitatori de la sectorul mecanic și vegetal. Aici am vorbit despre sarcinile ce revin fie­cărui agitator în actuala campanie. De asemenea, am analizat forțele de ca­re dispunem în fiecare secție și brigadă ceea ce a făcut ca unii agitatori să-și ia angajamentul să termine ln unită­țile unde muncesc recoltatul griului în 6 și 7 zile. PINA IN PREZENT AM ȘI RECOL­TAT­­ 150 HECTARE ORZ, IAR CU WIND REVERELE 500 HA. GRIU. Astfel, tovarășul Ștefan Panaitescu șeful secției Traianu a arătat că vor termina în 6 zile, Barbu Mih­ai șeful secției „Maxim Gorki" s-a angajat să termine în 7 zile. Angajamente asemănătoare și-au luat și alți lucrători. ÎNTREBARE: Ce măsuri ați luat pentru asigurarea schimbului doi­­ RĂSPUNS : In unitatea noastră nu avem oameni pregătiți pentru a-i folosi în schimbul doi. Conducerea trustului G.A.L. Brăila ne va repartiza 15 me­canizatori din industrie pe care-i vom soși în schimbul NI. ca ÎNTREBARE: Ce ați făcut pentru la două zile după recoltare să începeți arătura terenului, așa cum e indicația consiliu­ Jormatu­lui agricol regional. RĂSPUNS : In primul rînd am pre­gătit presele de balotat paie care merg imediat pe terenurile ce se eliberează. Am pregătit saci suficienți pentru griu și saltele pentru pleavă, pentru a nu fi nevoiți să depozităm cerealele pe cîmp. Tractoarele încep arșturile imediat ce se eliberează terenul. PINA LA ORA ACTUALA PE TERENUL ELIBERAT AM SI ARAT 56 HECTARE PE CA­RE INSAMINȚAM IMEDIAT AMES­TECURI DE FURAJE PENNRU MA­SA VERDE ȘI SILOZ.­­ Tot am vorbit de paie, pleavă1 și culturi duble. Vreau să arăt că vom BALOTA PAIELE DE PE 2.400 DE HECTARE, IAR DE PE 400 DE HEC­TARE LE VOM STRINGE IN SIRE PLEAVA O VOM STRINGE ȘI FOLO­SI CA NUTREȚ IN HRANA ANIMA­LELOR. TOT PENTRU NUTREȚ VOM MAI ÎNSAMINȚA CULTURI DUBLE PE 400 HECTARE, IAR PE RESTUL TERENULUI VOM EXECUTA ARA­TURI ADINCI. ÎNTREBARE: Cum ați repartizat consiliul gospodăriei pentru actuala campanie. RĂSPUNS: Fiecare membru din consiliu a primit o sarcină precisă Unii răspund de câte o secție. Alții au în sarcină aprovizionarea mașinilor cu combustibil, lubrefianți, ..apă, aprovizio­narea cantinei, transportul și înmaga­zinu­lui cerealelor etc. Și biroul organizației de bază, a spus tov. Gheorghe Neculai și-a repar­tizat membrii săi în această perioadă pe secții și brigăzi. De altfel organi­zația d­e bază are repartizați membrii săi la fiecare loc de muncă, așa că avem garanția că angajamentul de a termina recoltatul griului în 7 zile va fi îndeplinit. Le-am mulțumit tovarășilor Marian Balșan și Gheorghe Neculai pentru cele relatate și le-am­­ urat succes la executarea la timp și fără pierderi a lucrărilor din actuala campanie. GH. PERFILOV H­O/IRIA M1 în *Li* Recolteaza griul Urmărind cu atenție stadiul de coacere a griului membrii gospo­dăriei colective „Dezrobirea“ din comuna Ciocile, raionul Făurei su recoltat pînă la 30 iunie, 190 ha cu grîu, dintre care 90 ha cu com­binele și 100 ha cu coasele. La cele 90 ha treierate cu combinele colectiviștii au realizat o producție m­edie­­ de 2.000 kg grin la hectar Printre com­binerii fruntași s-au situat Ștefan Radu și Dumitru Calnegiu de la S.M.T. Niculești- Jianu. Pentru a grăbi recoltatul griului, zilnic cele 200 de colecti­viști recoltează cu coasele supra­fețele care au ajuns la faza de coacere în pîrgă. Din primele cantități de gun treierat colectiviștii își achită con­tractele obținîn­d chitanța nr. 1. Colectiviștii sînt hotărițî să ter­mine recolta tril­oriului intr-un ter­m­en cu­ mai­ scurt și fără pierderi. Și colectiviștii de la G.A.C. „ti Martie" Tatarca, raionul Galați au constatat că se poate începe recol­tatul griului de pe o sală de 29 ha. Astfel, brigada de tractoare nr. VI de la S.M.T. Tulucești, con­dusă de tov. Constantin Voicu a intrat din plin în lan cu combi­nele, unde numai în două zile a recoltat întreaga suprafață de 29 ha obținând o producție medie la hectar de 1.500 kg. Economii de metal cu­ vederea reducerii prețului­­ de cost al navelor pe care le reali­zează, constructorii de la Șantie­rul naval din Galați, acordă o deosebită atenție reducerii consu­mului de metal, materie primă cu pondere in costul unei nave. Fo­losirea albumelor de croire, îm­bunătățirea lor, încadrarea cît mai corectă a șabloanelor, pe ma­terial, refolosirea deșeurilor sunt principalele căi prin care con­structorii de nave gălățeni asigu­ră reducerea continuă a consumu­lui de metal. De curînd serviciul de proiectări din șantier, în vederea reducerii consumului de metal, a trecut la îmbunătățirea suprastructurii și a instalațiilor de încărcare a car­gourilor de 4.500 tone. De aseme­nea, tot în acest scop, serviciul tehnologic a inițiat o acțiune de revizuire a croirii tablelor după album pentru sporirea indicelui de utilizare a tablelor. Prin aceste măsuri se va pu­tea obține în acest an o economie­ de 100 tone metal. Primele tone de metal economisit, în urma luării acestor măsuri, au și fost înregis­trate la cargoul lansat de curînd la apă. Pe marginea articolelor publicate Măsuri pentru îmbunătățirea calității țesăturilor Pentru calitatea necorespunzătoare a unor țesături, produse în cadrul uni­tăților noastre și care au fost refu­zate de astfel de beneficiari, colectivul I.T.G. a fost criticat, pe bună drep­tate, de forul tutelar ca și în artico­lul publicat în ziarul „Viața nouă“ cu nr. 5438. Lipsurile sesizate în articol sînt juste și ele au prilejuit o amplă dezbatere aici în cadrul adunărilor or­ganizațiilor de partid din unități, c­î­t și in consfătuirile de producție. Dis­cuțiile purtate de muncitorii, ingine­rii și tehnicienii noștri și analiza în­tocmită de conducerea întreprinderii au scos la iveală faptul că deși defi­­­ciențele semnalate la țesături apar in finisaj, ele se datoresc, în mare mă­sură, neglijentelor din celelalte sec­toare de activitate (­reparație, fila­tură, țesătorie). Astfel, din cauza de­selor schimbări a sorturilor de bum­bac în filaturi (sohturritu* «p­ac­en­s­­tici diferite de vopsire), s-au produs însemnate cantități de țesături care la vopsire, operație ce se execută în finisaj, au dat nuanțe diferite, striuri, cuiburi de „fibre moarte“ etc. De asemenea, unele cantități din mărfurile ce au făcut obiectul refuzu­rilor din partea beneficiarilor (ex. I.T. „Dacia“ București), au consti­tuit o țesăturile crude, nefinisate. Din cauza neglijenței maiștrilor și a șefi­lor de sală, a tehnologilor, in țesă­torii au fost folosite fire de diferite grosimi care au dus la apariția blon­­delor, a striurilor, nepermise de nor­mele procesului tehnologic. Ca o concluzie, trebuie spus, că lipsa de răspundere a unor maiștrii și șefi de sectoare, care nu au urmă­rit și supravegheat îndeaproape. «des”­fășurarea proceselor de producție, precum și neefectuarea unui control riguros, pe faze, a constituit cauza principală a producerii unor țesături de slabă calitate. Mobilizat de comitetul de partid, colectivul de conducere al întreprin­derii, in urma studiului întocmit, a trecut la completarea planului de îm­bunătățire a calității, întocmit încă de la începutul anului, cu noi măsuri eficiente. In cadrul procesului de producție a țesăturilor, materia primă, bumbacul pur, trece printr-u­n număr însemnat de operații, prin t­ina multor munci­tori. In ultimă instanță muncitorii hotărăsc calitatea produsului. De aceea, lectorilor care predau la cursurile de ridicare a calificării le-au fost date indicații precise de orientare a tematicii lecțiilor spre ac­tivitatea practică, concretă. Au fost începute cursuri de instruire a contro­lorilor de calitate, pentru ca aceștia să poată sesiza la timp defecțiunile. Ing. V. STOENESCU, director Ing. AL SIGM­ARD, șeful producției întreprinderile textile Galați (continuare in pag. a IlI-a) Lanurile de griu ale gospodă­ronul Galați s-au înveștmîntat în bogat. Intr-adevăr, Cu­ vezi cu ochii rea fierbînte a caniculei, par a im­perii și străduinței muncitorilor de rele cu rodul bogat al lanurilor de fag. De pe 2.177 ha muncitorii de toate că timpul nu a fost prielnic sau secară la ha. Acum se zoresc spune că treaba nu a fost bine or din plin in fiecare sala bună de re­controlează lanurile de 2 și chiar 3 zile de recoltă. In urma combinelor unei agricole de stat Smîrdan din ro­­riantie aurie, prevestitoare de rod lanurile ce se ondulează lin în ad­e­­ensă întindere de aur, rod al price­­aici. Și cei ce au înveștmîntat ogoa­­griu au trecut de puține zile la recol­te Smîrdan vor strînge in medie, cu păioaselor, cite 2.200—2.300 kg griu lucrările de recoltat. Și nu se poate ganizată. Cele 39 de combine lucrează corid. Pentru stabilirea solelor se ori pe zi, evitîndu-se se string imediat paiele, astfel pierde­­iar trac­toarele disponibile trec la executarea arăturilor. La un număr de 30 de tractoare a fost organizat schimbul II, așa că majoritatea arăturilor se execută noaptea. Terenurile pregătite sînt însămînțate cu culturi duble. Așa cum spun muncitorii de aici munca este organizată „în flux con­tinuu“. Am poposit pentru cîtva timp la secția Traianu. Ne-a întovărășit­ inginera Viorica Matiie și bineînțeles... aparatul fotografic. Primul po­pas l-am făcut la o sală de 24 ha cu griu. Aici combinerul Ion Tiron (fotografia nr. 1), recolta din plin. — Producția ? — La mai puțin de o jumătate de ha se umple buncărul de 1.500 kg al combinei — ne-a spus bucuros combinerul. Alături, pe miriștea abia părăsită de combine se lucra la stresul paielor și executarea arăturilor. Fotografia nr. 2 înfățișează pe trac­toristul Aurel Dogaru și tov. Alexandru Goga, controlînd unul din bă­ieții de paie, iar în fotografia nr. 3, inginerul șef Petre Brîncuș, îm­preună cu inginera V. Math­e controlînd arăturile executate de tracto­ristul C. Postolache. Pe terenurile pregătite se însăm­ințează acum po­rumb pentru furaje. Printre cei ce execută această lucrare se numără și tractoristul Gh. Tofan (fotografi nr. 4). Fără îndoială, este o munca „in flux continuu“. Text și foto : P. POPA A V--- ---­*** — STIBILEa«i Mecanizează transportul intern Prin fonduri de mică mecanizare, în acest an, au fost aduse și date în exploatare în cadrul Uzi­nelor de utilaj greu „Pro­gresul“ din Brăila, 14 h­­­ec­rocare. Aceste utilaje contribuie la mecanizarea transportului materialelor și semifabricatelor inter­secții și aduc uzinei, prin acestea, economii de pes­­te 50.000 de lei. 7.000 de pui scoși la incubatorul colectivei La capitolul creșterea păsărilor planul de producție al gospodăriei agricole colective „9 Mai“ din satul Florica, raionul Făurei prevede creșterea unui însemnat număr de păsări. Această prevedere a și fost tradusă în viață. Pînă acum la incubatorul colectivei s-au scos 7 000 de pui. Colectiviștii sunt hotăriți ca în toamna acestui an să aibă cel ruțin 5.000 capete păsări ouătoare. D. ȘOVAILESCU colectivist ÎN TURNEU Colectivul Teatrului muzical din orașul Galați, a plecat în cursul zilei de ieri, intr-un turneu prin țară. Cu a­­cest prilej artiștii gălățeni, vor pre­zenta in orașele Suceava, Bacău, Bucu­rești, Iași, Onești și altele, în perioada 1 iulie — 3 august a.c., spectacolele „7 Note la­ concert“ și „Iubesc, iu­besc", opereta „Silvia" și operele „Tra­­­viata", „Cavalleria rusticana“ și „Pa­iațe". Aspect de pe casa de lucu a unor cargouri la S. N. G. Cursul de pregătire a viitorilor propagandiști s-a încheiat In cursul zilei de 29 iunie a. c­, a avut loc închiderea cursului de pregă­tire a viitoarelor cadre de propagan­diști. La acest curs, cei 90 de cursanți au audiat expuneri și au primit consultații legate de Docu­mentele partidului nostru și sarcinile ce se impun în etapa desăvârșirii con­strucției socialismului, închiderea cursului s-a făcut cu ex­punerea ultimei teme: „SOCIALIS­MUL și COMUNISMUL — două faze ale societății comuniste“, expusă de tov. îsidor Josipovici, lector al Comi­tetului regional de partid, după care tovarășul Arsene Grosu, secretar al Comitetului orășenesc de partid Ga­­lați, a arătat cursanților sarcinile propagandei de partid și ale propag­­andiștilor în etapa actuală. NINU BOȘCANF.ANU instructor al Comitetului orășenesc de partid Pentru oțelăriile patriei Colectivul de muncă de la D.R.N.C, curs de predare circa 200.000 kg fier portul Brăila, acordă o deosebită aten­ vechi. ■ [UNK] fie colectării fierului vechi. Preocupîn­­d­ acțiunea de colectare a fierului du-se de acest lucru s-a reușit ca în­­vechi, s-au evidențiat tovarășii Ștefan­tr-o perioadă scurtă de timp să se co- Georgescu, Alexandru Vicol, Ștefan lecteze și să se predea I.C.M.-ului can- Rîmniceanu și alții. ‘batea de 141.430 kg fier vechi și­­ IOAN TOADER 2­550 kg fontă. In prezent mai sînt un economist Sărbătorirea „Zilei învățător­ului“ Ieri, în încheierea lucrărilor con­sfătuirilor cadrelor dida­c­tice s-a săr­bătorit intr-un cadru festiv „Ziua învățătorului“. La adunarea cadre­lor didactice din orașul Galați a vor­bit cu acest prilej tovarășul Teodor Oprică, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, Galați. Au fost înminate apoi distincții și premii unor cadre didactice fruntașe în procesul instructiv-educativ în fotografie, un aspect de pe adu­narea festivă. ------------________________________ C intîlnirea era la cetă atent acul manometru­­lui ca să constate presiunea de fierbere a cazanelor pen­tru stertizare, și mingile ocrotitor, cu privirea,­ bateriile autoclavelor. Se isprăvise schimbul, ii venise și înlocuitorul, dar candidatul de partid Gh. Patrichi nu se îndrep­tase încă spre vestiar să lepede ha­latul și să se îmbrace în hainele de oraș. Il aștepta lingă vacum, proas­pătul său ajutor Toader Stanciu, un tânăr căruia abia-i mujise musta­ța. Se apropie de el, îl luă de braț prietenește și împreună se îndrep­tară spre rampă unde era mai puți­nă foiala și mai deplină liniște. — La cite grade se sterilizează mazărea ? — întrebă cu seninătate în glas. Patrichi. Tinărul își prinse bărbia între de­getul gros și cel arătător, chibzui citeva secunde apoi răspunse cu chipul luminat. — La 120 äs grade. Se ține insă seama și de virsta boabelor de mazăre. Candidatul de partid era mulțu­mit de răspuns și se pregăti să a­­d­auge o nouă întrebare. Celui exami­nat, utemistul . Stanca, ce fusese curînd angajat la Fabrica de con­serve din Tecuci și fiindcă nu re­cursurile de tehnică avansa­ți ♦ ti­pucase t « fr»­»­"»­tă de astă iarnă, sterilizatorul Gh. Patrich­­ se angajase in fața organizației de partid să-i întregeas­că cunoștințele profesionale In momentul acesta se apropie de rampă un om, îndesat de statu­ră, cu sprîncenele îmbinate deasu­pra nasului țanțoș, care îl privi pe Patrich­i îndelung, stăruitor. Deo­dată, sterilizatorul își înalță mâinile­­ ca de-o revedere neasemuit de plă­cută, sări de pe rampă și cei doi se îmbrățișară în văzul idealistului care nu pricepea mai nimic. Noul venit, colectivistul Ion Tă­ciune din comuna Matca, adusese cu camionul gospodăriei mazărea contractată de fabrică și ținuse mult să reintîlnească pe sterilizator. Se cunoșteau, dacă nu mă înșel din toamna trecută dar intre mun­citor și colectivist se legase atunci o prietenie trainică. Candidatul de partid făcea parte pe atunci dintr-un grup de tovarăși veniți în sat, la Matca, să desfășoa­re munca de lămurire a țăranilor cu gospodărie individuală pentru a se alătura marii familii a colectiviștilor. Gh. Patrichi avusese sarcina să in­staleze pe ulițe rețeaua de radiof'ca­­re și in același timp s-o facă și pe crainicul. Populariza realizările gospodăriei colective și anunța nu­mele țăranilor care făcuse ce­reri­ de trecere In rindu­l colectiviș­tilor. In ziua aceea, Ion Tăciune alcă­tuise și el cerere și o adusese la stație s-o citească crainicul. — Dă-i drumul, li insemna Tă­ciune cu fală in glas.. Să audă tot satul că eu rup cu trecutul și mă scriu la belșug. — N-ar fi mai bine pare să ci­tești chiar dumneata , propusese Patrichi. Tăciune, citi în acea zi la micro­fon marea lui, hotărire de a urma îndemnul partidului. Cele trei săp­­tămâni cu­ a desfășurat munca po­litică pentru colectivizarea comu­nei, sterilizatorul a fost ajutat de Ion Tăciune in multe acțiuni. Ba, au fost zile cină noul colectivist l-a „dublat“ ca, crainic. Acum, el aduse in camionul gos­podăriei la Fabrica de conserve 3.500 kg mazăre și ținuse cu dragă inimă să-l reintilnească pe bunul său prieten. MIHAIL DORAȘ t*♦ ♦ t [UNK] ♦ t [UNK] ♦ t4 [UNK] * ♦ » 19­9­9i i­t, 9 i » 9­9­9 I » 1­9­9 t <-f - 99­­ 9-9--9--9­9 9 « ■ fcA, t [UNK]

Next