Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)
1962-07-01 / nr. 5466
£ PMtraT! din toate tarile, uniibvd 1 Organ al Comitetului regional Pili si al Sfatului popular regional Galați ! ANUL XVIII. Nr 5160 DUMINICA 1 IULIE 1962 4 PAGINI — 20 BANI Vom termina recoltatul la timp și fără pierderi In planul de muncă al comitetului executiv al sfatului popular regional este prevăzut să se termine recoltatul griului în 8 zile. Acest termen este stabilit în urma unei analize profunde a suprafețelor existente și a forțelor de care dispune fiecare G.A.S., S.M.T. și G.A.C. Un redactor al ziarului nostru s-a deplasat la gospodăria de stat Urlessca, unde a adresat citeva întrebări tov. Marian Băișan directorul gospodăriei și secrearului organii, au asigurat timpul stabilitzației de bază Gheorghe Neculai. ÎNTREBARE : Cum strîngerea recoltei în și fără pierderi RĂSPUNS : Din experiența anilor trecuți am învățat că recoltatul la timp și fără pierderi depinde în cea mai mare măsură de pregătirea oamenilor și a mașinilor cu care lucrează, la 5 iunie reparatul celor 61 combine a fost gata. După reparare mașinile au fost trase în capul solelor. Anul acesta gospodăria noastră a fost dotată cu Windrovere cu ajutorul cărora se face recoltarea în două faze. De asemenea am asigurat tractoarele necesare pentru combinele tractate și presele de paie. In privința pregătirii oamenilor, am organizat o consfătuire cu toți lucrătorii din G.A.S. unde s-a făcut un instructaj asupra folosirii mașinilor în campania de recoltat, iar apoi am prelucrat plănul de muncă pe unitate, secții și brigăzi. — Un aport deosebit la pregătirea oamenilor — a intervenit tovarășul Gh. Neculai l-a adus organizația de bază. Pe data de 8 iunie noi am organizat o adunare cu cei 90 agitatori de la sectorul mecanic și vegetal. Aici am vorbit despre sarcinile ce revin fiecărui agitator în actuala campanie. De asemenea, am analizat forțele de care dispunem în fiecare secție și brigadă ceea ce a făcut ca unii agitatori să-și ia angajamentul să termine ln unitățile unde muncesc recoltatul griului în 6 și 7 zile. PINA IN PREZENT AM ȘI RECOLTAT 150 HECTARE ORZ, IAR CU WIND REVERELE 500 HA. GRIU. Astfel, tovarășul Ștefan Panaitescu șeful secției Traianu a arătat că vor termina în 6 zile, Barbu Mihai șeful secției „Maxim Gorki" s-a angajat să termine în 7 zile. Angajamente asemănătoare și-au luat și alți lucrători. ÎNTREBARE: Ce măsuri ați luat pentru asigurarea schimbului doi RĂSPUNS : In unitatea noastră nu avem oameni pregătiți pentru a-i folosi în schimbul doi. Conducerea trustului G.A.L. Brăila ne va repartiza 15 mecanizatori din industrie pe care-i vom soși în schimbul NI. ca ÎNTREBARE: Ce ați făcut pentru la două zile după recoltare să începeți arătura terenului, așa cum e indicația consiliu Jormatului agricol regional. RĂSPUNS : In primul rînd am pregătit presele de balotat paie care merg imediat pe terenurile ce se eliberează. Am pregătit saci suficienți pentru griu și saltele pentru pleavă, pentru a nu fi nevoiți să depozităm cerealele pe cîmp. Tractoarele încep arșturile imediat ce se eliberează terenul. PINA LA ORA ACTUALA PE TERENUL ELIBERAT AM SI ARAT 56 HECTARE PE CARE INSAMINȚAM IMEDIAT AMESTECURI DE FURAJE PENNRU MASA VERDE ȘI SILOZ. Tot am vorbit de paie, pleavă1 și culturi duble. Vreau să arăt că vom BALOTA PAIELE DE PE 2.400 DE HECTARE, IAR DE PE 400 DE HECTARE LE VOM STRINGE IN SIRE PLEAVA O VOM STRINGE ȘI FOLOSI CA NUTREȚ IN HRANA ANIMALELOR. TOT PENTRU NUTREȚ VOM MAI ÎNSAMINȚA CULTURI DUBLE PE 400 HECTARE, IAR PE RESTUL TERENULUI VOM EXECUTA ARATURI ADINCI. ÎNTREBARE: Cum ați repartizat consiliul gospodăriei pentru actuala campanie. RĂSPUNS: Fiecare membru din consiliu a primit o sarcină precisă Unii răspund de câte o secție. Alții au în sarcină aprovizionarea mașinilor cu combustibil, lubrefianți, ..apă, aprovizionarea cantinei, transportul și înmagazinului cerealelor etc. Și biroul organizației de bază, a spus tov. Gheorghe Neculai și-a repartizat membrii săi în această perioadă pe secții și brigăzi. De altfel organizația de bază are repartizați membrii săi la fiecare loc de muncă, așa că avem garanția că angajamentul de a termina recoltatul griului în 7 zile va fi îndeplinit. Le-am mulțumit tovarășilor Marian Balșan și Gheorghe Neculai pentru cele relatate și le-am urat succes la executarea la timp și fără pierderi a lucrărilor din actuala campanie. GH. PERFILOV HO/IRIA M1 în *Li* Recolteaza griul Urmărind cu atenție stadiul de coacere a griului membrii gospodăriei colective „Dezrobirea“ din comuna Ciocile, raionul Făurei su recoltat pînă la 30 iunie, 190 ha cu grîu, dintre care 90 ha cu combinele și 100 ha cu coasele. La cele 90 ha treierate cu combinele colectiviștii au realizat o producție medie de 2.000 kg grin la hectar Printre combinerii fruntași s-au situat Ștefan Radu și Dumitru Calnegiu de la S.M.T. Niculești- Jianu. Pentru a grăbi recoltatul griului, zilnic cele 200 de colectiviști recoltează cu coasele suprafețele care au ajuns la faza de coacere în pîrgă. Din primele cantități de gun treierat colectiviștii își achită contractele obținînd chitanța nr. 1. Colectiviștii sînt hotărițî să termine recolta triloriului intr-un termen cu mai scurt și fără pierderi. Și colectiviștii de la G.A.C. „ti Martie" Tatarca, raionul Galați au constatat că se poate începe recoltatul griului de pe o sală de 29 ha. Astfel, brigada de tractoare nr. VI de la S.M.T. Tulucești, condusă de tov. Constantin Voicu a intrat din plin în lan cu combinele, unde numai în două zile a recoltat întreaga suprafață de 29 ha obținând o producție medie la hectar de 1.500 kg. Economii de metal cu vederea reducerii prețului de cost al navelor pe care le realizează, constructorii de la Șantierul naval din Galați, acordă o deosebită atenție reducerii consumului de metal, materie primă cu pondere in costul unei nave. Folosirea albumelor de croire, îmbunătățirea lor, încadrarea cît mai corectă a șabloanelor, pe material, refolosirea deșeurilor sunt principalele căi prin care constructorii de nave gălățeni asigură reducerea continuă a consumului de metal. De curînd serviciul de proiectări din șantier, în vederea reducerii consumului de metal, a trecut la îmbunătățirea suprastructurii și a instalațiilor de încărcare a cargourilor de 4.500 tone. De asemenea, tot în acest scop, serviciul tehnologic a inițiat o acțiune de revizuire a croirii tablelor după album pentru sporirea indicelui de utilizare a tablelor. Prin aceste măsuri se va putea obține în acest an o economie de 100 tone metal. Primele tone de metal economisit, în urma luării acestor măsuri, au și fost înregistrate la cargoul lansat de curînd la apă. Pe marginea articolelor publicate Măsuri pentru îmbunătățirea calității țesăturilor Pentru calitatea necorespunzătoare a unor țesături, produse în cadrul unităților noastre și care au fost refuzate de astfel de beneficiari, colectivul I.T.G. a fost criticat, pe bună dreptate, de forul tutelar ca și în articolul publicat în ziarul „Viața nouă“ cu nr. 5438. Lipsurile sesizate în articol sînt juste și ele au prilejuit o amplă dezbatere aici în cadrul adunărilor organizațiilor de partid din unități, cît și in consfătuirile de producție. Discuțiile purtate de muncitorii, inginerii și tehnicienii noștri și analiza întocmită de conducerea întreprinderii au scos la iveală faptul că deși deficiențele semnalate la țesături apar in finisaj, ele se datoresc, în mare măsură, neglijentelor din celelalte sectoare de activitate (reparație, filatură, țesătorie). Astfel, din cauza deselor schimbări a sorturilor de bumbac în filaturi (sohturritu* «pacenstici diferite de vopsire), s-au produs însemnate cantități de țesături care la vopsire, operație ce se execută în finisaj, au dat nuanțe diferite, striuri, cuiburi de „fibre moarte“ etc. De asemenea, unele cantități din mărfurile ce au făcut obiectul refuzurilor din partea beneficiarilor (ex. I.T. „Dacia“ București), au constituit o țesăturile crude, nefinisate. Din cauza neglijenței maiștrilor și a șefilor de sală, a tehnologilor, in țesătorii au fost folosite fire de diferite grosimi care au dus la apariția blondelor, a striurilor, nepermise de normele procesului tehnologic. Ca o concluzie, trebuie spus, că lipsa de răspundere a unor maiștrii și șefi de sectoare, care nu au urmărit și supravegheat îndeaproape. «des”fășurarea proceselor de producție, precum și neefectuarea unui control riguros, pe faze, a constituit cauza principală a producerii unor țesături de slabă calitate. Mobilizat de comitetul de partid, colectivul de conducere al întreprinderii, in urma studiului întocmit, a trecut la completarea planului de îmbunătățire a calității, întocmit încă de la începutul anului, cu noi măsuri eficiente. In cadrul procesului de producție a țesăturilor, materia primă, bumbacul pur, trece printr-un număr însemnat de operații, prin tina multor muncitori. In ultimă instanță muncitorii hotărăsc calitatea produsului. De aceea, lectorilor care predau la cursurile de ridicare a calificării le-au fost date indicații precise de orientare a tematicii lecțiilor spre activitatea practică, concretă. Au fost începute cursuri de instruire a controlorilor de calitate, pentru ca aceștia să poată sesiza la timp defecțiunile. Ing. V. STOENESCU, director Ing. AL SIGMARD, șeful producției întreprinderile textile Galați (continuare in pag. a IlI-a) Lanurile de griu ale gospodăronul Galați s-au înveștmîntat în bogat. Intr-adevăr, Cu vezi cu ochii rea fierbînte a caniculei, par a imperii și străduinței muncitorilor de rele cu rodul bogat al lanurilor de fag. De pe 2.177 ha muncitorii de toate că timpul nu a fost prielnic sau secară la ha. Acum se zoresc spune că treaba nu a fost bine or din plin in fiecare sala bună de recontrolează lanurile de 2 și chiar 3 zile de recoltă. In urma combinelor unei agricole de stat Smîrdan din roriantie aurie, prevestitoare de rod lanurile ce se ondulează lin în adeensă întindere de aur, rod al priceaici. Și cei ce au înveștmîntat ogoagriu au trecut de puține zile la recolte Smîrdan vor strînge in medie, cu păioaselor, cite 2.200—2.300 kg griu lucrările de recoltat. Și nu se poate ganizată. Cele 39 de combine lucrează corid. Pentru stabilirea solelor se ori pe zi, evitîndu-se se string imediat paiele, astfel pierdeiar tractoarele disponibile trec la executarea arăturilor. La un număr de 30 de tractoare a fost organizat schimbul II, așa că majoritatea arăturilor se execută noaptea. Terenurile pregătite sînt însămînțate cu culturi duble. Așa cum spun muncitorii de aici munca este organizată „în flux continuu“. Am poposit pentru cîtva timp la secția Traianu. Ne-a întovărășit inginera Viorica Matiie și bineînțeles... aparatul fotografic. Primul popas l-am făcut la o sală de 24 ha cu griu. Aici combinerul Ion Tiron (fotografia nr. 1), recolta din plin. — Producția ? — La mai puțin de o jumătate de ha se umple buncărul de 1.500 kg al combinei — ne-a spus bucuros combinerul. Alături, pe miriștea abia părăsită de combine se lucra la stresul paielor și executarea arăturilor. Fotografia nr. 2 înfățișează pe tractoristul Aurel Dogaru și tov. Alexandru Goga, controlînd unul din băieții de paie, iar în fotografia nr. 3, inginerul șef Petre Brîncuș, împreună cu inginera V. Mathe controlînd arăturile executate de tractoristul C. Postolache. Pe terenurile pregătite se însămințează acum porumb pentru furaje. Printre cei ce execută această lucrare se numără și tractoristul Gh. Tofan (fotografi nr. 4). Fără îndoială, este o munca „in flux continuu“. Text și foto : P. POPA A V--- ---*** — STIBILEa«i Mecanizează transportul intern Prin fonduri de mică mecanizare, în acest an, au fost aduse și date în exploatare în cadrul Uzinelor de utilaj greu „Progresul“ din Brăila, 14 hecrocare. Aceste utilaje contribuie la mecanizarea transportului materialelor și semifabricatelor intersecții și aduc uzinei, prin acestea, economii de peste 50.000 de lei. 7.000 de pui scoși la incubatorul colectivei La capitolul creșterea păsărilor planul de producție al gospodăriei agricole colective „9 Mai“ din satul Florica, raionul Făurei prevede creșterea unui însemnat număr de păsări. Această prevedere a și fost tradusă în viață. Pînă acum la incubatorul colectivei s-au scos 7 000 de pui. Colectiviștii sunt hotăriți ca în toamna acestui an să aibă cel ruțin 5.000 capete păsări ouătoare. D. ȘOVAILESCU colectivist ÎN TURNEU Colectivul Teatrului muzical din orașul Galați, a plecat în cursul zilei de ieri, intr-un turneu prin țară. Cu acest prilej artiștii gălățeni, vor prezenta in orașele Suceava, Bacău, București, Iași, Onești și altele, în perioada 1 iulie — 3 august a.c., spectacolele „7 Note la concert“ și „Iubesc, iubesc", opereta „Silvia" și operele „Traviata", „Cavalleria rusticana“ și „Paiațe". Aspect de pe casa de lucu a unor cargouri la S. N. G. Cursul de pregătire a viitorilor propagandiști s-a încheiat In cursul zilei de 29 iunie a. c, a avut loc închiderea cursului de pregătire a viitoarelor cadre de propagandiști. La acest curs, cei 90 de cursanți au audiat expuneri și au primit consultații legate de Documentele partidului nostru și sarcinile ce se impun în etapa desăvârșirii construcției socialismului, închiderea cursului s-a făcut cu expunerea ultimei teme: „SOCIALISMUL și COMUNISMUL — două faze ale societății comuniste“, expusă de tov. îsidor Josipovici, lector al Comitetului regional de partid, după care tovarășul Arsene Grosu, secretar al Comitetului orășenesc de partid Galați, a arătat cursanților sarcinile propagandei de partid și ale propagandiștilor în etapa actuală. NINU BOȘCANF.ANU instructor al Comitetului orășenesc de partid Pentru oțelăriile patriei Colectivul de muncă de la D.R.N.C, curs de predare circa 200.000 kg fier portul Brăila, acordă o deosebită aten vechi. ■ [UNK] fie colectării fierului vechi. Preocupînd acțiunea de colectare a fierului du-se de acest lucru s-a reușit ca învechi, s-au evidențiat tovarășii Ștefantr-o perioadă scurtă de timp să se co- Georgescu, Alexandru Vicol, Ștefan lecteze și să se predea I.C.M.-ului can- Rîmniceanu și alții. ‘batea de 141.430 kg fier vechi și IOAN TOADER 2550 kg fontă. In prezent mai sînt un economist Sărbătorirea „Zilei învățătorului“ Ieri, în încheierea lucrărilor consfătuirilor cadrelor didactice s-a sărbătorit intr-un cadru festiv „Ziua învățătorului“. La adunarea cadrelor didactice din orașul Galați a vorbit cu acest prilej tovarășul Teodor Oprică, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, Galați. Au fost înminate apoi distincții și premii unor cadre didactice fruntașe în procesul instructiv-educativ în fotografie, un aspect de pe adunarea festivă. ------------________________________ C intîlnirea era la cetă atent acul manometrului ca să constate presiunea de fierbere a cazanelor pentru stertizare, și mingile ocrotitor, cu privirea, bateriile autoclavelor. Se isprăvise schimbul, ii venise și înlocuitorul, dar candidatul de partid Gh. Patrichi nu se îndreptase încă spre vestiar să lepede halatul și să se îmbrace în hainele de oraș. Il aștepta lingă vacum, proaspătul său ajutor Toader Stanciu, un tânăr căruia abia-i mujise mustața. Se apropie de el, îl luă de braț prietenește și împreună se îndreptară spre rampă unde era mai puțină foiala și mai deplină liniște. — La cite grade se sterilizează mazărea ? — întrebă cu seninătate în glas. Patrichi. Tinărul își prinse bărbia între degetul gros și cel arătător, chibzui citeva secunde apoi răspunse cu chipul luminat. — La 120 äs grade. Se ține insă seama și de virsta boabelor de mazăre. Candidatul de partid era mulțumit de răspuns și se pregăti să adauge o nouă întrebare. Celui examinat, utemistul . Stanca, ce fusese curînd angajat la Fabrica de conserve din Tecuci și fiindcă nu recursurile de tehnică avansați ♦ tipucase t « fr»»"»tă de astă iarnă, sterilizatorul Gh. Patrich se angajase in fața organizației de partid să-i întregească cunoștințele profesionale In momentul acesta se apropie de rampă un om, îndesat de statură, cu sprîncenele îmbinate deasupra nasului țanțoș, care îl privi pe Patrichi îndelung, stăruitor. Deodată, sterilizatorul își înalță mâinile ca de-o revedere neasemuit de plăcută, sări de pe rampă și cei doi se îmbrățișară în văzul idealistului care nu pricepea mai nimic. Noul venit, colectivistul Ion Tăciune din comuna Matca, adusese cu camionul gospodăriei mazărea contractată de fabrică și ținuse mult să reintîlnească pe sterilizator. Se cunoșteau, dacă nu mă înșel din toamna trecută dar intre muncitor și colectivist se legase atunci o prietenie trainică. Candidatul de partid făcea parte pe atunci dintr-un grup de tovarăși veniți în sat, la Matca, să desfășoare munca de lămurire a țăranilor cu gospodărie individuală pentru a se alătura marii familii a colectiviștilor. Gh. Patrichi avusese sarcina să instaleze pe ulițe rețeaua de radiof'care și in același timp s-o facă și pe crainicul. Populariza realizările gospodăriei colective și anunța numele țăranilor care făcuse cereri de trecere In rindul colectiviștilor. In ziua aceea, Ion Tăciune alcătuise și el cerere și o adusese la stație s-o citească crainicul. — Dă-i drumul, li insemna Tăciune cu fală in glas.. Să audă tot satul că eu rup cu trecutul și mă scriu la belșug. — N-ar fi mai bine pare să citești chiar dumneata , propusese Patrichi. Tăciune, citi în acea zi la microfon marea lui, hotărire de a urma îndemnul partidului. Cele trei săptămâni cu a desfășurat munca politică pentru colectivizarea comunei, sterilizatorul a fost ajutat de Ion Tăciune in multe acțiuni. Ba, au fost zile cină noul colectivist l-a „dublat“ ca, crainic. Acum, el aduse in camionul gospodăriei la Fabrica de conserve 3.500 kg mazăre și ținuse cu dragă inimă să-l reintilnească pe bunul său prieten. MIHAIL DORAȘ t*♦ ♦ t [UNK] ♦ t [UNK] ♦ t4 [UNK] * ♦ » 1999i it, 9 i » 999 I » 199 t <-f - 99 9-9--9--99 9 « ■ fcA, t [UNK]