Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)

1963-09-10 / nr. 5834

Realizări și perspective în cadrul revoluției culturale desfășu­rate în țara noastră, în anii puterii popu­lare lucrătorii unităților cinematografice au sarcini de o mare însemnătate și răspundere. Conștienți de rolul educativ al filmu­lui, ei se străduiesc să atragă un nu­măr tot mai mare de spectatori în care seop depun eforturi susținu, spre a se crea­­ condiții de vizionare a filmelor din ce in ce mai bune. In acest scop, cu sprijinul organelor de partid și de stat s-a reușit ca in ultima­ vreme să fie renovate și uti­late cu mobilier nou și aparataj mo­dern cinematografele “Mihai Eminescu“, „Maxim Gorki“ și „Popular“ din Ga­lați. „23 August“ și „Popular“ din Brăila, a fost dată în folosință o nouă sală modernă „Unirea“ la Focșani,­­ în curs de finisare o sală, de asemenea, modernă la Galați, in cartierul Țigli­­na. S-au introdus filme pe bandă nor­mală în săli spațioase și frumos amena­jate la Bujor, Făurei, T. Vladimirescu, În­surăței, Odobești. In regiune avem e­­crane pentru filme cinemascop la un număr de 10 unități. In vederea sporirii numărului de spectatori se organizează diferite acțiuni politice cu filmul ca: prezen­tări și recenzii, simpozioane, procese cinematografice, discuții cu spectatorii­­conferințe, concursuri cu premii etc. De asemenea, s-au organizat între­ceri și concursuri între cinematogra­fele­ sătești așa cum au fost acelea de la Pechea, raion Galați, Tichilești, ra­ion Brăila, Drăgănești, raion Tecuci etc. Ca urmare a indicațiilor date de la conducerea întreprinderii, secțiile cinematografice raionale Focșani, Brăi­la și Bujor au organizat schimburi de experiență în charea generalizării ex­perienței pozitive obținută de unele u­­nități. Rezultatele acestor acțiuni s-au con­cretizat în cifre care dovedesc că acolo unde se muncește cu suflet și iniția­tivă, se obțin succese. Așa, de pildă, în raionul Focșani, în urma activită­ții desfășurate de directorii de că­mine culturale, operatorii unităților sătești, cu sprijinul comitetului pentru cultură și artă, s-au realizat peste șap­te mii de abonamente și filme în rân­dul elevilor și al salariaților din co­mune. La ciclurile de filme organizate la sate cu sprijinul Consiliilor agricole raionale au participat in primul semes­tru al anului peste 60.000 de colecti­viști. Alte zeci de mii de spectatori au par­ticipat la diferite acțiuni cu filmul, ac­țiuni dedicate unor zile festive sau pre­miere ale unor filme românești. De e­­xemplu, la filmul „Lupeni 29“ au luat parte în întreaga regiune peste 60.000 oameni ai muncii. De o largă partici­pare s-au bucurat și filmele românești: „Cerul n-are gratii“ ,,A fost prietenul meu“, „Lumină de iulie”, „Vacanță la mare“ etc. Cu toate acestea trebuie subliniat fap­tul că nu la toate unitățile cinemato­grafice se face simțită preocuparea pen­tru munca politică cu filmul. Dacă u­­nități ca cinematografele „M. Emines­cu“ Galați „Unirea“ Focșani, „Flacă­ra“ Brăila și în ultima vreme „M. Eminescu“ Tecuci, au întreprins acțiuni concrete de popularizare a filmului, la unele cinematografe nu se observă preocupare sporită pentru munca po­litică cu filmul. Iată de ce, se impune ca în acest semestru, munca politică cu filmul să constituie o preocupare de prim or­­din pentru toate colectivele unităților noastre. Cele 20 de unități pe bandă normală, cele 217 unități cinematografice sătești, cele 7 caravane cinematografice exi­­tente au creat condițiile tehnico-mate­­riale, pentru o bună desfășurare a acti­vității lor. Prin asigurarea unor proiecții de ca­litate și a unor condiții de vizionare câ­ mai bune în sălile de proiecții, prin găsirea și folosirea unor forme noi de popularizare a filmului, de scoatere în evidență a conținutului de idei și a mesajului filmelor, se va ajunge la o sporire continuă a numărului de spec­tatori și prin aceasta se va aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea conștiinței socialiste, a gustului pentru tot ce este nou, frumos, instructiv. VASILE CIOCIRLIE director. Întreprinderea cinematografica regională de stat Galați In cabina de proiecție a cinematografului „M. Eminescu“ operatorul P. Gabriel pregătește un nou spectacol. Din munca noastră­ ­ La indicația conducerii întreprinde­rii cinematografice regionale și spri­jiniți efectiv de către Sfatul popular raional și Comitetul pentru cultură și artă raional am organizat temeinic o muncă stăruitoare pentru crearea de abonamente la filme, in riadul elevi­lor și al salariaților din comune. Cea mai mare parte din directorii­­ de cămine culturale și operatorii uni­tăților cinematografice sătești au folo­sit din plin învățămintele schimbului de experiență din comuna „Vulturu" ținut cu prilejul seminarului raional la care s-a expus tema: „Munca po­litică cu filmul la sate“. Cu ocazia schimbului de experiență ce s-a organizat in comuna Obilești, in luna iunie a.c. s-au putut centra­liza datele care oglindesc rodul mun­cii colective desfășurate. Astfel, au fost realizate aproape 7.000 de abonamente la filme, printre comunele fruntașe situindu-se: Cin­­dești, Burca, Vidra, Vrincioaia, Obi­dești, Cotești și altele. La majoritatea unităților cinemato­grafice sătești se organizează cu spri­jinul directorilor de cămine culturale și a cadrelor didactice din comune, scurte prezentări ale filmelor, se sti­nde asupra mesajului lor politic și educativ. Acest lucru se face și la filmele pentru tineret și la ciclurile de filme pe térné agricole. Unitățile din Budești, Cotești, Cân­­dești, Gologanu­, Răstoaca, Suvorov, Slobozia-Ciorăști, Pățești etc., sunt frun­tașe in munca cu filmul. Colectivul secției noastre este ho­­tărit să-și intensifice munca politică cu filmul spre a obține rezultate și mai bune, pentru a face să crească numărul de spectatori și să se îmbu­nătățească necontenit calitatea proiec­țiilor în felul acesta aducind și noi o contribuție sporită la educarea in spirit socialist a oamenilor. VICTOR PUȘCAȘU șeful secției cinematografice raionul Focșani Cl»«ed­ictul Semințele și filmul La prima impresie s-ar crede că nu poate fi și ar trebui să nu fie nici o legătură­ între film și semințele de floarea-soarelui ce se mai vind pe stra­dă, iar la Brăila, chiar în grădina ci­nematografului „Popular“. Dacă între film și semințe nu-i nici o legătură, în schimb între vi­­zătoarea de semințe și controloare — ambele activind la grădina „Popular“ — este o legătură. Și iată cum: Controloarea se postează la poarta­­ de intrare în grădină după ce și-a luat­­ o „rație“ de semințe din coșul­­ vînzătoarei, care și-a făcut rost de un scaun și-a așezat la­ picioare coșul cu semințe și cu praf de pungulițe triunghiulare pentru servirea clien­ților. Și treaba începe. Spectatorii, —­ după ce li s-a rupt biletul de către contro­­loare, se opresc, din proprie inițiativa sau îndemnați de clasica formulă „la semințele“ și-și fac aprovizionarea, css așla îșiripi! Socotim că nu e nevoie de prea multă argumentare și nici de vreo pre­lucrare a instrucțiunilor sanitare, ca acest spectacol degradant să fie curmat. Spectacole amînate... Printre numeroasele comune în care s-au dat in folosință săli spațioase și mobilate frumos se află și comuna Ș Șerbănești din raionul Galați. Căminul cultural „Nicolae Bălces­­cu“, de aici are o sală cu peste 400 de locuri. Aparatul de proiecție bun, ecranul normal și curat pot asigura proiecții de bună calitate filmelor. Numai că adesea, se suspendă filmul pentru cite o ședință la care participă 15-20 sau chiar 50 de oameni, cind acestea s-ar putea ține la Sfatul popu­lar din apropiere unde există o sală de ședințe care poate cuprinde chiar 100­ de participanți. Oare nu-i timpul ca asemenea stări­i de lubhuri sa fie Înlăturatei! W­r­ES­T­A NOUS a»B»BBaBBMggttjg«y«gjjg^ Despre prietenii filmului Exigența­ crescută a spectatori­lor, bogatul conținut de idei al filmelor noastre, al acelora din țările socialiste, participarea masivă a oamenilor mun­cii la film, impun desfășurarea unei munci intense de popularizare a idei­lor nobile despre pace, prietenie, dra­goste de oameni și de viață, respectul față de adevăr și combatere intransi­gentă a moralei burgheze și a rămă­șițelor ei in mentalitatea oamenilor Îndrumați de către biroul organiza­ției de bază, sprijiniți de conducerea Întreprinderii regionale cinematografice, am înființat pe orașul Galați cercul „Prietenii filmului" alcătuit inițial din 25 persoane (intelectuali, muncitori, utemiști din școlile medii). Printre cei care au sprijinit până acum activitatea cercului, trebuie men­ționați profesoarele: Lucia Vlădescu, Maria Neagu, Giurelie Cristina, profe­sorii : Ștefan Gogoț, Barbu Leibovici, Veronica Gri­gore (președinta Comite­tului orășenesc al femeilor), muncitorul Mir­cea Vișan etc. Activitatea cercului, s-a concretizat pină acum prin elaborarea materiale­lor pentru conferințe și simpozioane, concursuri, procese cinematografice, organizarea discuțiilor la masa rotun­dă, prezentări de filme etc. Cercul „Prietenii filmului" își des­fășoară activitatea pe baza unui plan cu sarcini pe fiecare membru al co­lectivului in așa fel ca la diferitele acțiuni ce se organizează să se poată obține cu­ mai bune rezultate. Participarea masivă a oamenilor muncii la acțiunile organizate pină acum — circa 40.000 pe primul se­mestru al anului, din care numai in Galați aproape 30.000 de participanți, dovedește eficiența acestor acțiuni, ca­re contribuie atit la creșterea numă­rului de spectatori in filme, cit și la dezvoltarea educației estetice a tot mai mulți oameni ai muncii, care de­vin astfel prieteni prețioși ai filmului, Iată de ce, ar fi necesar ca in în­treaga regiune să se desfășoare o cit mai largă și variată activitate a cercurilor „Prietenii filmului". SANDA GHERGHEI responsabila cinematografului „Mihai Eminescu“ Galați In primăvara anului acesta, la co­lectiva din Tichilești, o comună si­tuată în apropierea orașului Brăila, a pornit o entuziastă întrecere pentru dezvoltarea producției legumicole. Cu a­­cest prilej, grădinarii tichileșteni și-au propus să cultive și un lot experimental de roșii pentru producerea unei recolte de 200.000 kg la hectar. ★ Am revenit deunăzi printre legumi­cultorii din Tichilești. La lotul experi­mental se lucra intens. Rîndurile drep­te de plante încărcate de rod bogat, au fost luate cu asalt. Zeci de coșuri și lăzi încărcate cu roșii, stăteau ali­niate în așteptarea autocamionului ca­re sa le transporte către piața orașului Brăila. Pe intervalul dintre două parcele, i-am întîlnit pe tovarășii Năstase Iri­­mia, președintele colectivei, Stan Bude­­leanu, secretarul comitetului de partid, și Tudora Manea, șefă de echipă. =­ Ne interesează rezultatele înregis­trate pînă acum la culesul rodului de pe lotul pentru producerea de 200.000 kg roșii la hectar, re-am adresat vechi­lor noastre cunoștințe. Și în loc de răspuns, tovarășa Tudo­ra începu să calculeze în caietul de evidența producției, întocmit anume, pentru lotul experimental. Ne arun­căm privirea pe fila imaculată și observăm cifre impresionante. 10—15 zile consecutiv, colectiviștii tichileș­teni au livrat cîte un vagon de roșii zilnic, toate calitatea­­. S-a lucrat și noaptea la transportul recoltei bogate. Adunînd totalul borderourilor de pre­dare, șefa de echipă ne anunță și ci­fra totală a roșiilor livrate de la lotul demonstrativ: 24 vagoane pină la 1 septembrie. Aceasta înseamnă că la a­­cea dată se realizaseră deja 100.000 kg la hectar, deoarece suprafața cultivată cu roșii pentru obținerea a 20 vagoa­ne de astfel de roșii la hectar, este de 2,40 ha. Intrăm printre rîndurile de spalier­ ce susțin plantele care ne depășesc cu mult în înălțime. Primim explicații cu privire la lucrările agrotehnice aplicate de către harnicii legumicultori, sub conducerea nemijlocită a inginerului as­tronom Titus Șerban. Pe lingă ingră­­șămintele organice și chimice aplicate solului în primăvară, a fost efectuată în 3 rînduri și îngrășarea racială cu mraniță, gunoi de păsări și urină de 1 la animale, acestea din urmă fiind di­luate înainte de administrare. N-a fost neglijată nici stropirea cu zeamă bordeleză împotriva manei. Prașile s-au dat 5, iar irigarea s-a executat ziua și noaptea, ori de cite ori a fost nevoie. Copilitul și legatul s-au efectuat, de asemenea, de 4 ori, iar la 18 august cinc plantele au­ ajuns în medie la 10-12 etaje de flori (in­florescențe) ,a fost făcut cîrnitul S-a lucrat cu pricepere inicepînd cu plantar­rea răsadului în cîmp, întreaga echi­pa de legumicultori evidențiindu-se pen­tru entuziasmul și spiritul de răspun­dere dovedite în muncă. Judecind după stadiul culesului și dezvoltarea în continuare a fructelor care în prezent sînt verzi, există con­diții ca legumicultorii din Tichilești să înregistreze la lotul demonstrativ of producție de roșii apropiată angajamen­tului luat. Aceasta întrucît pe circă jumătate din suprafața ce o cuprinde totul s-au recoltat abia 5-6 roduri, iar restul fructelor, care sînt mari și fru­moase se coc zilnic într-un tempo ra­pid. — Am avut la începutul lui august o ploaie rece, urmată de călduri ex­cesive, ne spune grădinarul Dumitru Sîrbu. Asta a dăunat plantelor. Astfel­ depășeam cu siguranță chiar și hotarul celor 20 vagoane de roșii la hectar, cit prevede angajamentul. ( ★ In încheiere trebuie subliniat fap­tul că la G.A.C. Tichilești s-a acordat și se acordă în continuare atenția tu­turor culturilor. Astfel, atit ceapa' mazărea și fasolea pentru păstăi, bârne­le, cartofii timpurii și cei de toamnă­ care sînt acum recoltați, au dat pro­­du­cții ce depășesc cu mult­ prevede­rile. ION CENUȘA Caravanele cinematografice In munca de răspîn­­dire a filmului la sate, un rol foarte important îl are caravana cinema­tografică, înzestrată cu apara­taj bine pus la punct, cu filme care să atragă spectatorii și să le vor­bească acestora despre probleme care le stau la inimă, caravana co­lindă satele cele mai îndepărtate, încă nu s-au acolo unde Înființat unități cinematografice sătești — stabile. In regiunea avem un număr noastră de 7 carav­ane cinematografi­ce care­­ desfășoară per­manent activitatea și ai căror lucrători — o­­peratorul proiecționist și șoferul caravanei — se străduiesc să realizeze un număr cît mai mare de spectatori. In general, activitatea acestor lucrători cu fil­mul, se desfășoară du­pă un plan temeinic în­tocmit și reușessc în bu­nă măsură să respecte itn­erariile ce li se sta­bilesc lunar Foarte adesea majori­tatea lucrătorilor de pe caravane dovedesc simț de răspundere, inițiativă. E demn de laudă fap­tul că ei se orientează just când vin cu propu­neri de filme care să slujească muncii politice și îndeplinirii sarcinilor de plan. Așa fac tova­rășii : Boris Solodiuc, Felea Dumitru. Din păcate, alți to­varăși de pe caravane dovedesc lipsă de inte­res, nu se orientează just în alegerea filmelor și, ceea ce este foarte condamnabil, nu respec­tă itinerariile stabilite de Comitetele raionale pentru cultură și artă și secțiile raionale, cinema­tografice, da­r ce e mai grav, neglijează, sub un motiv sau altul, să cuprindă în deplasa­rea lor tocmai acele localități mai îndepărta­te care solicită și au mai multă nevoie de film. Așa au procedat, in repetate rînduri, to­varăși ca : Patriche Du­mitru, Popuri Ion etc. Ca rezultat al acestor lipsuri — pe luna iulie a.c., planul de spectatori a fost realizat numai în proporție de 73 la sută. Dată fiind importanța caravanelor cri­tice, pentru cinemato­­cîștiga­rea interesului și dra­gostei pentru film, date­ fiind posibilitățile filmu­lui de a contribui la de­­săvîrșirea revoluției cul­turale în satul socialist, se impune ca activita­tea caravanelor cinema­tografice să stea mai mult în atenția tovară­șilor care coordonează și controlează activitatea lor. Trebuie menționat în­să că lucrătorii de pe caravane nu vor putea să-și îndeplinească sar­cinile ce le au fără spri­jinul concret al directo­rilor de cămine cultu­­ rale, al cadrelor didac­ tice și a comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare din comunele cuprinse în itinerar, ca­re au îndatorirea mobi­lizării spectatorilor, cre­area condițiilor cores­punzătoare la locul de proiecție etc. M. N. Soul cinem­atograf ce­le construite in cartierul Jiglina. Ut. 58SI Obiectivul nr. 1—mobilierul școlar Deschiderea noului an școlar 1963— 1964, se caracterizează, printre altele, printr-o bogată bază materială. Sute de săli de clasă s-au construit în orașele și satele regiunii în acest an, zeci de laboratoare noi au fost do­tate cu exponate privind temele și obiectele de învățământ. Dintre condi­țiile materiale, băncile ocupă un loc însemnat. De aici și răspunderea se­rioasă ce stă în fața întreprinderii „Spiridon Vrînceanu“ din Galați (di­rector Vasile Balaban). Se poate spu­ne că pentru întreprinderea amintită obiectivul numărul 1 îl constituie toc­mai mobilierul școlar. O analiză succintă asupra modului în care întreprinderea a respectat sarcinile ce i-au revenit arată că, în parte, conducerea întreprinderii a luat unele măsuri bune. De pildă, planul fizic de fabricare a băncilor a fost în­deplinit și chiar depășit. La asta se mai adaugă unele inițiative bune și mai ales unele măsuri menite să în­deplinească sarcina de contract. Pină în prezent au fost confecționate 5.376 bănci. Dacă ținem cont că, planul este de 8.232 că pînă la sfîrșitul tri­mestrului III sarcina de producție în­sumează 6.500 bănci școlare, atunci se poate afirma că tovarășii din con­ducerea întreprinderii s-au preocupat de fabricarea mobilierului școlar pla­nificat. Dar cele arătate nu sunt suficiente în raport cu sarcina întreprinderii. Să analizăm așadar unele aspecte care arată că mai sînt și lipsuri serioase la capitolul amintit. Planul fizic de construcție a băn­cilor a fost realizat. Întreprinderea însă a pierdut din vedere, mai precis a tărăgănat, montarea băncilor expe­diate. Pînă la data de 5 septembrie 1963 au fost expediate 4.358 bănci. Dintre acestea numai 914 au fost montate. Este nejustificat faptul că băncile n-au putut fi montate din lipsă de fonduri la articolul deplasări, cu toate că sfatul popular regional a a­­sigurat întreprinderii fonduri suficien­te. Trebuiau insă folosite în scopuri strict productive, adică pentru monta­rea băncilor. Abia în ultimul timp, conducerea întreprinderii a hotărît to­tuși să trimită la beneficiari echipe de montori. Montarea nu-i singura operațiune de făcut. Din cauza lipsei de control suficient, băncile construite au pe părțile lemnoase asperități care face impracticabilă folosirea lor. E­­chipele care se deplasează trebuie să mai și șlefuiască băncile. Ori așa stînd lucrurile, nu este oare cazul să amin­tim despre calitate ? De pildă, la Școa­la­ medie nr. 1 „V. Alecsandri“ din Galați, întreprinderii i s-a impus să mai șlefuiască odată băncile. Dacă exista mai multă preocupare față de calitate, asemenea lipsuri, care în fond puteau fi evitate relativ ușor în faza de fabricație, nu mai aveau loc. Intîrzierea montării și a șlefuirii s-a datorat și încetinelii cu care s-a făcut expediția. Motive ca „lipsă de mij­loace de transport la gară“, „lipsă de spațiu de depozitare“ sau „că n-a ve­nit beneficiarul să recepționeze“ nu sînt întemeiate. Din cauza neexpedierii la timp s-au creat uneori stocuri mari de bănci în depozit, lucru care a împiedicat și bu­na desfășurare a producției. De pildă, pe data de 4 septembrie 1963, erau în magazie peste 1.000 de bucăți, in timp ce școlile din orașul Focșani n au primit nici o bancă. Pe d­e altă­ parte și expedierea s-a făcut neplanificat, fără a se ține seama de toate raioa­nele. Astfel în unele raioane au fost livrate toate băncile contractate pe în­tregul an, iar altele n-au primit de loc. Asigurarea mobilierului școlar con­stituie obiectivul nr. 1. Conducerea întreprinderii poate și trebuie să ia măsurile necesare. Accentul principal trebuie insă pus pe calitatea mobilie­rului livrat. Echipele însărcinate cu această muncă vor trebui controla­e și îndrumate de către conducerea în­treprinderii. Se impune mai mult ca oricîr­d ca posibilitățile existente în această între­prindere să fie însoțite de realități. I. PALAMIUC ­Qapi LCL Lai (urmare din pag. 1) apucaseră in această treabă, erau din ce in ce mai vizibile, mai bătă­­torite. In primul rind, pornindu-se de la adevărul cuprins in zicala: „laptele stă pe limba vacii“, s-a pus accentul pe hrănire. „Smeura" a primit vi­rații furaje consistente și­ variate. Apoi, Fodor, ajutat de ingi­ner, și-a îndreptat atenția spre pre­gătirea acestei vaci pentru fătare, spre buna ei îngrijire. Data, când „Smeura“ trebuia să fere primul vițel în gospodăria de stat Focșani era așteptată cu ne­răbdare, atât de Fodor, de inginerul Rențea, cit și de ceilalți mulgători din gospodărie. Și a venit și vre­mea asta. „Capra" a mărit efectivul taurin al gospodăriei cu... o vițică. Mihai Fodor a ingrijt-o după fătare, așa cum scrie la carte și a respec­tat regulile înaintate de muls. Lună de lună „Smeura“ a dat o producție tot mai bu­nă, spre surprinderea mulgătorilor din gospo­dărie. La sfîrșitul anului 1960, evi­dența producției întocmită de Fodor, arăta că „Smeura" dăduse 2.400 litri de lapte. . . Pentru o vacă de rasă locală, spuneau unii mulgători, producția asta este destul de bună. Fodor, insă, nu gindea la fel. A­­cest rezultat ii dădea aripi in mun­că, spre o producție mai mare. În­crezător in izbindă, a lucrat cu mai multă hărnicie. „Smeura“ a fost tot mai bine îngrijită și hrănită. A fost înscrisă și ca pe lista vacilor cărora li se aplicau rații stimulatorii. Și in felul ăsta, sfîrșitul lui. 1961 i-a adus lui Fodor o altă bucurie: „Smeura" a dat in acel an 2.900 litri de lapte. Șirul succeselor insă a continuat odată cu munca însuflețită a ingri­­jitorului-mulgător Mihai Fodor. In 1962, el a obținut de la „Smeura“ 3.400 litri de lapte. A dat „capra" in medie cite 18—20 litri de lapte pe zi. Și ce lapte. Procentul de grăsime depășește de 4,2, ceea ce înseamnă că producția recalculată este d­e aproape 4.000 litri. Adăugați la aceasta și cele 4 vi­țele obținute de la „Smeura“ (in 1961 ea a fătat două vițele). Sunt rezultate care încununează munca priceputului ingrijitor-mulgător Mihai Fodor. Acum „Smeura" se află tot in grupa de vaci pe care o îngrijește Fodor. Locul ei este fixat aici, defi­nitiv, de producția bună de­ lapte pe care o dă. In fiecare zi, Fodor mulge de la ea in jurul a 20 litri de lapte. Și cind și-aruncă privirea, de pe linia grajdului, „Smeura“ nu-i mai pare stingheră ca in 1959, cind a adus-o in gospodărie. Din intimplarea lui Fodor și „ca­pra" lui se desprinde un invățămint prețios: orice vacă, indiferent de rasa din care face parte, dă pro­ducție bună de lapte dacă este în­grijită și hrănită după metode îna­intate de lucru în zootehnie. De altfel, aceasta este dovedită și de alte fapte: „Cazana“ și „Struja", alte două vaci de rasă locală din lotul lui Fodor, care au fost cum­părate din satele vecine, au dat la prima fătare o producție d­e 3.700 și respectiv 3.800 litri de lapte. Mulgătorul Mihai Fodor de la G.A.S. Focșani a dovedit prin a­ceasta perseverență, pasiune și dra­goste față de munca de ingrijitor de animale. Cit despre „capra" lui, acum, și ceilalți mulgători din gos­­­­podărie ii spun „Smeura", Á \ f y x

Next