Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)
1963-09-10 / nr. 5834
Realizări și perspective în cadrul revoluției culturale desfășurate în țara noastră, în anii puterii populare lucrătorii unităților cinematografice au sarcini de o mare însemnătate și răspundere. Conștienți de rolul educativ al filmului, ei se străduiesc să atragă un număr tot mai mare de spectatori în care seop depun eforturi susținu, spre a se crea condiții de vizionare a filmelor din ce in ce mai bune. In acest scop, cu sprijinul organelor de partid și de stat s-a reușit ca in ultima vreme să fie renovate și utilate cu mobilier nou și aparataj modern cinematografele “Mihai Eminescu“, „Maxim Gorki“ și „Popular“ din Galați. „23 August“ și „Popular“ din Brăila, a fost dată în folosință o nouă sală modernă „Unirea“ la Focșani, în curs de finisare o sală, de asemenea, modernă la Galați, in cartierul Țiglina. S-au introdus filme pe bandă normală în săli spațioase și frumos amenajate la Bujor, Făurei, T. Vladimirescu, Însurăței, Odobești. In regiune avem ecrane pentru filme cinemascop la un număr de 10 unități. In vederea sporirii numărului de spectatori se organizează diferite acțiuni politice cu filmul ca: prezentări și recenzii, simpozioane, procese cinematografice, discuții cu spectatoriiconferințe, concursuri cu premii etc. De asemenea, s-au organizat întreceri și concursuri între cinematografele sătești așa cum au fost acelea de la Pechea, raion Galați, Tichilești, raion Brăila, Drăgănești, raion Tecuci etc. Ca urmare a indicațiilor date de la conducerea întreprinderii, secțiile cinematografice raionale Focșani, Brăila și Bujor au organizat schimburi de experiență în charea generalizării experienței pozitive obținută de unele unități. Rezultatele acestor acțiuni s-au concretizat în cifre care dovedesc că acolo unde se muncește cu suflet și inițiativă, se obțin succese. Așa, de pildă, în raionul Focșani, în urma activității desfășurate de directorii de cămine culturale, operatorii unităților sătești, cu sprijinul comitetului pentru cultură și artă, s-au realizat peste șapte mii de abonamente și filme în rândul elevilor și al salariaților din comune. La ciclurile de filme organizate la sate cu sprijinul Consiliilor agricole raionale au participat in primul semestru al anului peste 60.000 de colectiviști. Alte zeci de mii de spectatori au participat la diferite acțiuni cu filmul, acțiuni dedicate unor zile festive sau premiere ale unor filme românești. De exemplu, la filmul „Lupeni 29“ au luat parte în întreaga regiune peste 60.000 oameni ai muncii. De o largă participare s-au bucurat și filmele românești: „Cerul n-are gratii“ ,,A fost prietenul meu“, „Lumină de iulie”, „Vacanță la mare“ etc. Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că nu la toate unitățile cinematografice se face simțită preocuparea pentru munca politică cu filmul. Dacă unități ca cinematografele „M. Eminescu“ Galați „Unirea“ Focșani, „Flacăra“ Brăila și în ultima vreme „M. Eminescu“ Tecuci, au întreprins acțiuni concrete de popularizare a filmului, la unele cinematografe nu se observă preocupare sporită pentru munca politică cu filmul. Iată de ce, se impune ca în acest semestru, munca politică cu filmul să constituie o preocupare de prim ordin pentru toate colectivele unităților noastre. Cele 20 de unități pe bandă normală, cele 217 unități cinematografice sătești, cele 7 caravane cinematografice exitente au creat condițiile tehnico-materiale, pentru o bună desfășurare a activității lor. Prin asigurarea unor proiecții de calitate și a unor condiții de vizionare câ mai bune în sălile de proiecții, prin găsirea și folosirea unor forme noi de popularizare a filmului, de scoatere în evidență a conținutului de idei și a mesajului filmelor, se va ajunge la o sporire continuă a numărului de spectatori și prin aceasta se va aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea conștiinței socialiste, a gustului pentru tot ce este nou, frumos, instructiv. VASILE CIOCIRLIE director. Întreprinderea cinematografica regională de stat Galați In cabina de proiecție a cinematografului „M. Eminescu“ operatorul P. Gabriel pregătește un nou spectacol. Din munca noastră La indicația conducerii întreprinderii cinematografice regionale și sprijiniți efectiv de către Sfatul popular raional și Comitetul pentru cultură și artă raional am organizat temeinic o muncă stăruitoare pentru crearea de abonamente la filme, in riadul elevilor și al salariaților din comune. Cea mai mare parte din directorii de cămine culturale și operatorii unităților cinematografice sătești au folosit din plin învățămintele schimbului de experiență din comuna „Vulturu" ținut cu prilejul seminarului raional la care s-a expus tema: „Munca politică cu filmul la sate“. Cu ocazia schimbului de experiență ce s-a organizat in comuna Obilești, in luna iunie a.c. s-au putut centraliza datele care oglindesc rodul muncii colective desfășurate. Astfel, au fost realizate aproape 7.000 de abonamente la filme, printre comunele fruntașe situindu-se: Cindești, Burca, Vidra, Vrincioaia, Obidești, Cotești și altele. La majoritatea unităților cinematografice sătești se organizează cu sprijinul directorilor de cămine culturale și a cadrelor didactice din comune, scurte prezentări ale filmelor, se stinde asupra mesajului lor politic și educativ. Acest lucru se face și la filmele pentru tineret și la ciclurile de filme pe térné agricole. Unitățile din Budești, Cotești, Cândești, Gologanu, Răstoaca, Suvorov, Slobozia-Ciorăști, Pățești etc., sunt fruntașe in munca cu filmul. Colectivul secției noastre este hotărit să-și intensifice munca politică cu filmul spre a obține rezultate și mai bune, pentru a face să crească numărul de spectatori și să se îmbunătățească necontenit calitatea proiecțiilor în felul acesta aducind și noi o contribuție sporită la educarea in spirit socialist a oamenilor. VICTOR PUȘCAȘU șeful secției cinematografice raionul Focșani Cl»«edictul Semințele și filmul La prima impresie s-ar crede că nu poate fi și ar trebui să nu fie nici o legătură între film și semințele de floarea-soarelui ce se mai vind pe stradă, iar la Brăila, chiar în grădina cinematografului „Popular“. Dacă între film și semințe nu-i nici o legătură, în schimb între vizătoarea de semințe și controloare — ambele activind la grădina „Popular“ — este o legătură. Și iată cum: Controloarea se postează la poarta de intrare în grădină după ce și-a luat o „rație“ de semințe din coșul vînzătoarei, care și-a făcut rost de un scaun și-a așezat la picioare coșul cu semințe și cu praf de pungulițe triunghiulare pentru servirea clienților. Și treaba începe. Spectatorii, — după ce li s-a rupt biletul de către controloare, se opresc, din proprie inițiativa sau îndemnați de clasica formulă „la semințele“ și-și fac aprovizionarea, css așla îșiripi! Socotim că nu e nevoie de prea multă argumentare și nici de vreo prelucrare a instrucțiunilor sanitare, ca acest spectacol degradant să fie curmat. Spectacole amînate... Printre numeroasele comune în care s-au dat in folosință săli spațioase și mobilate frumos se află și comuna Ș Șerbănești din raionul Galați. Căminul cultural „Nicolae Bălcescu“, de aici are o sală cu peste 400 de locuri. Aparatul de proiecție bun, ecranul normal și curat pot asigura proiecții de bună calitate filmelor. Numai că adesea, se suspendă filmul pentru cite o ședință la care participă 15-20 sau chiar 50 de oameni, cind acestea s-ar putea ține la Sfatul popular din apropiere unde există o sală de ședințe care poate cuprinde chiar 100 de participanți. Oare nu-i timpul ca asemenea stării de lubhuri sa fie Înlăturatei! WrESTA NOUS a»B»BBaBBMggttjg«y«gjjg^ Despre prietenii filmului Exigența crescută a spectatorilor, bogatul conținut de idei al filmelor noastre, al acelora din țările socialiste, participarea masivă a oamenilor muncii la film, impun desfășurarea unei munci intense de popularizare a ideilor nobile despre pace, prietenie, dragoste de oameni și de viață, respectul față de adevăr și combatere intransigentă a moralei burgheze și a rămășițelor ei in mentalitatea oamenilor Îndrumați de către biroul organizației de bază, sprijiniți de conducerea Întreprinderii regionale cinematografice, am înființat pe orașul Galați cercul „Prietenii filmului" alcătuit inițial din 25 persoane (intelectuali, muncitori, utemiști din școlile medii). Printre cei care au sprijinit până acum activitatea cercului, trebuie menționați profesoarele: Lucia Vlădescu, Maria Neagu, Giurelie Cristina, profesorii : Ștefan Gogoț, Barbu Leibovici, Veronica Grigore (președinta Comitetului orășenesc al femeilor), muncitorul Mircea Vișan etc. Activitatea cercului, s-a concretizat pină acum prin elaborarea materialelor pentru conferințe și simpozioane, concursuri, procese cinematografice, organizarea discuțiilor la masa rotundă, prezentări de filme etc. Cercul „Prietenii filmului" își desfășoară activitatea pe baza unui plan cu sarcini pe fiecare membru al colectivului in așa fel ca la diferitele acțiuni ce se organizează să se poată obține cu mai bune rezultate. Participarea masivă a oamenilor muncii la acțiunile organizate pină acum — circa 40.000 pe primul semestru al anului, din care numai in Galați aproape 30.000 de participanți, dovedește eficiența acestor acțiuni, care contribuie atit la creșterea numărului de spectatori in filme, cit și la dezvoltarea educației estetice a tot mai mulți oameni ai muncii, care devin astfel prieteni prețioși ai filmului, Iată de ce, ar fi necesar ca in întreaga regiune să se desfășoare o cit mai largă și variată activitate a cercurilor „Prietenii filmului". SANDA GHERGHEI responsabila cinematografului „Mihai Eminescu“ Galați In primăvara anului acesta, la colectiva din Tichilești, o comună situată în apropierea orașului Brăila, a pornit o entuziastă întrecere pentru dezvoltarea producției legumicole. Cu acest prilej, grădinarii tichileșteni și-au propus să cultive și un lot experimental de roșii pentru producerea unei recolte de 200.000 kg la hectar. ★ Am revenit deunăzi printre legumicultorii din Tichilești. La lotul experimental se lucra intens. Rîndurile drepte de plante încărcate de rod bogat, au fost luate cu asalt. Zeci de coșuri și lăzi încărcate cu roșii, stăteau aliniate în așteptarea autocamionului care sa le transporte către piața orașului Brăila. Pe intervalul dintre două parcele, i-am întîlnit pe tovarășii Năstase Irimia, președintele colectivei, Stan Budeleanu, secretarul comitetului de partid, și Tudora Manea, șefă de echipă. = Ne interesează rezultatele înregistrate pînă acum la culesul rodului de pe lotul pentru producerea de 200.000 kg roșii la hectar, re-am adresat vechilor noastre cunoștințe. Și în loc de răspuns, tovarășa Tudora începu să calculeze în caietul de evidența producției, întocmit anume, pentru lotul experimental. Ne aruncăm privirea pe fila imaculată și observăm cifre impresionante. 10—15 zile consecutiv, colectiviștii tichileșteni au livrat cîte un vagon de roșii zilnic, toate calitatea. S-a lucrat și noaptea la transportul recoltei bogate. Adunînd totalul borderourilor de predare, șefa de echipă ne anunță și cifra totală a roșiilor livrate de la lotul demonstrativ: 24 vagoane pină la 1 septembrie. Aceasta înseamnă că la acea dată se realizaseră deja 100.000 kg la hectar, deoarece suprafața cultivată cu roșii pentru obținerea a 20 vagoane de astfel de roșii la hectar, este de 2,40 ha. Intrăm printre rîndurile de spalier ce susțin plantele care ne depășesc cu mult în înălțime. Primim explicații cu privire la lucrările agrotehnice aplicate de către harnicii legumicultori, sub conducerea nemijlocită a inginerului astronom Titus Șerban. Pe lingă ingrășămintele organice și chimice aplicate solului în primăvară, a fost efectuată în 3 rînduri și îngrășarea racială cu mraniță, gunoi de păsări și urină de 1 la animale, acestea din urmă fiind diluate înainte de administrare. N-a fost neglijată nici stropirea cu zeamă bordeleză împotriva manei. Prașile s-au dat 5, iar irigarea s-a executat ziua și noaptea, ori de cite ori a fost nevoie. Copilitul și legatul s-au efectuat, de asemenea, de 4 ori, iar la 18 august cinc plantele au ajuns în medie la 10-12 etaje de flori (inflorescențe) ,a fost făcut cîrnitul S-a lucrat cu pricepere inicepînd cu plantarrea răsadului în cîmp, întreaga echipa de legumicultori evidențiindu-se pentru entuziasmul și spiritul de răspundere dovedite în muncă. Judecind după stadiul culesului și dezvoltarea în continuare a fructelor care în prezent sînt verzi, există condiții ca legumicultorii din Tichilești să înregistreze la lotul demonstrativ of producție de roșii apropiată angajamentului luat. Aceasta întrucît pe circă jumătate din suprafața ce o cuprinde totul s-au recoltat abia 5-6 roduri, iar restul fructelor, care sînt mari și frumoase se coc zilnic într-un tempo rapid. — Am avut la începutul lui august o ploaie rece, urmată de călduri excesive, ne spune grădinarul Dumitru Sîrbu. Asta a dăunat plantelor. Astfel depășeam cu siguranță chiar și hotarul celor 20 vagoane de roșii la hectar, cit prevede angajamentul. ( ★ In încheiere trebuie subliniat faptul că la G.A.C. Tichilești s-a acordat și se acordă în continuare atenția tuturor culturilor. Astfel, atit ceapa' mazărea și fasolea pentru păstăi, bârnele, cartofii timpurii și cei de toamnă care sînt acum recoltați, au dat producții ce depășesc cu mult prevederile. ION CENUȘA Caravanele cinematografice In munca de răspîndire a filmului la sate, un rol foarte important îl are caravana cinematografică, înzestrată cu aparataj bine pus la punct, cu filme care să atragă spectatorii și să le vorbească acestora despre probleme care le stau la inimă, caravana colindă satele cele mai îndepărtate, încă nu s-au acolo unde Înființat unități cinematografice sătești — stabile. In regiunea avem un număr noastră de 7 caravane cinematografice care desfășoară permanent activitatea și ai căror lucrători — operatorul proiecționist și șoferul caravanei — se străduiesc să realizeze un număr cît mai mare de spectatori. In general, activitatea acestor lucrători cu filmul, se desfășoară după un plan temeinic întocmit și reușessc în bună măsură să respecte itnerariile ce li se stabilesc lunar Foarte adesea majoritatea lucrătorilor de pe caravane dovedesc simț de răspundere, inițiativă. E demn de laudă faptul că ei se orientează just când vin cu propuneri de filme care să slujească muncii politice și îndeplinirii sarcinilor de plan. Așa fac tovarășii : Boris Solodiuc, Felea Dumitru. Din păcate, alți tovarăși de pe caravane dovedesc lipsă de interes, nu se orientează just în alegerea filmelor și, ceea ce este foarte condamnabil, nu respectă itinerariile stabilite de Comitetele raionale pentru cultură și artă și secțiile raionale, cinematografice, dar ce e mai grav, neglijează, sub un motiv sau altul, să cuprindă în deplasarea lor tocmai acele localități mai îndepărtate care solicită și au mai multă nevoie de film. Așa au procedat, in repetate rînduri, tovarăși ca : Patriche Dumitru, Popuri Ion etc. Ca rezultat al acestor lipsuri — pe luna iulie a.c., planul de spectatori a fost realizat numai în proporție de 73 la sută. Dată fiind importanța caravanelor critice, pentru cinematocîștigarea interesului și dragostei pentru film, date fiind posibilitățile filmului de a contribui la desăvîrșirea revoluției culturale în satul socialist, se impune ca activitatea caravanelor cinematografice să stea mai mult în atenția tovarășilor care coordonează și controlează activitatea lor. Trebuie menționat însă că lucrătorii de pe caravane nu vor putea să-și îndeplinească sarcinile ce le au fără sprijinul concret al directorilor de cămine cultu rale, al cadrelor didac tice și a comitetelor executive ale sfaturilor populare din comunele cuprinse în itinerar, care au îndatorirea mobilizării spectatorilor, crearea condițiilor corespunzătoare la locul de proiecție etc. M. N. Soul cinematograf cele construite in cartierul Jiglina. Ut. 58SI Obiectivul nr. 1—mobilierul școlar Deschiderea noului an școlar 1963— 1964, se caracterizează, printre altele, printr-o bogată bază materială. Sute de săli de clasă s-au construit în orașele și satele regiunii în acest an, zeci de laboratoare noi au fost dotate cu exponate privind temele și obiectele de învățământ. Dintre condițiile materiale, băncile ocupă un loc însemnat. De aici și răspunderea serioasă ce stă în fața întreprinderii „Spiridon Vrînceanu“ din Galați (director Vasile Balaban). Se poate spune că pentru întreprinderea amintită obiectivul numărul 1 îl constituie tocmai mobilierul școlar. O analiză succintă asupra modului în care întreprinderea a respectat sarcinile ce i-au revenit arată că, în parte, conducerea întreprinderii a luat unele măsuri bune. De pildă, planul fizic de fabricare a băncilor a fost îndeplinit și chiar depășit. La asta se mai adaugă unele inițiative bune și mai ales unele măsuri menite să îndeplinească sarcina de contract. Pină în prezent au fost confecționate 5.376 bănci. Dacă ținem cont că, planul este de 8.232 că pînă la sfîrșitul trimestrului III sarcina de producție însumează 6.500 bănci școlare, atunci se poate afirma că tovarășii din conducerea întreprinderii s-au preocupat de fabricarea mobilierului școlar planificat. Dar cele arătate nu sunt suficiente în raport cu sarcina întreprinderii. Să analizăm așadar unele aspecte care arată că mai sînt și lipsuri serioase la capitolul amintit. Planul fizic de construcție a băncilor a fost realizat. Întreprinderea însă a pierdut din vedere, mai precis a tărăgănat, montarea băncilor expediate. Pînă la data de 5 septembrie 1963 au fost expediate 4.358 bănci. Dintre acestea numai 914 au fost montate. Este nejustificat faptul că băncile n-au putut fi montate din lipsă de fonduri la articolul deplasări, cu toate că sfatul popular regional a asigurat întreprinderii fonduri suficiente. Trebuiau insă folosite în scopuri strict productive, adică pentru montarea băncilor. Abia în ultimul timp, conducerea întreprinderii a hotărît totuși să trimită la beneficiari echipe de montori. Montarea nu-i singura operațiune de făcut. Din cauza lipsei de control suficient, băncile construite au pe părțile lemnoase asperități care face impracticabilă folosirea lor. Echipele care se deplasează trebuie să mai și șlefuiască băncile. Ori așa stînd lucrurile, nu este oare cazul să amintim despre calitate ? De pildă, la Școala medie nr. 1 „V. Alecsandri“ din Galați, întreprinderii i s-a impus să mai șlefuiască odată băncile. Dacă exista mai multă preocupare față de calitate, asemenea lipsuri, care în fond puteau fi evitate relativ ușor în faza de fabricație, nu mai aveau loc. Intîrzierea montării și a șlefuirii s-a datorat și încetinelii cu care s-a făcut expediția. Motive ca „lipsă de mijloace de transport la gară“, „lipsă de spațiu de depozitare“ sau „că n-a venit beneficiarul să recepționeze“ nu sînt întemeiate. Din cauza neexpedierii la timp s-au creat uneori stocuri mari de bănci în depozit, lucru care a împiedicat și buna desfășurare a producției. De pildă, pe data de 4 septembrie 1963, erau în magazie peste 1.000 de bucăți, in timp ce școlile din orașul Focșani n au primit nici o bancă. Pe de altă parte și expedierea s-a făcut neplanificat, fără a se ține seama de toate raioanele. Astfel în unele raioane au fost livrate toate băncile contractate pe întregul an, iar altele n-au primit de loc. Asigurarea mobilierului școlar constituie obiectivul nr. 1. Conducerea întreprinderii poate și trebuie să ia măsurile necesare. Accentul principal trebuie insă pus pe calitatea mobilierului livrat. Echipele însărcinate cu această muncă vor trebui controlae și îndrumate de către conducerea întreprinderii. Se impune mai mult ca oricîrd ca posibilitățile existente în această întreprindere să fie însoțite de realități. I. PALAMIUC Qapi LCL Lai (urmare din pag. 1) apucaseră in această treabă, erau din ce in ce mai vizibile, mai bătătorite. In primul rind, pornindu-se de la adevărul cuprins in zicala: „laptele stă pe limba vacii“, s-a pus accentul pe hrănire. „Smeura" a primit virații furaje consistente și variate. Apoi, Fodor, ajutat de inginer, și-a îndreptat atenția spre pregătirea acestei vaci pentru fătare, spre buna ei îngrijire. Data, când „Smeura“ trebuia să fere primul vițel în gospodăria de stat Focșani era așteptată cu nerăbdare, atât de Fodor, de inginerul Rențea, cit și de ceilalți mulgători din gospodărie. Și a venit și vremea asta. „Capra" a mărit efectivul taurin al gospodăriei cu... o vițică. Mihai Fodor a ingrijt-o după fătare, așa cum scrie la carte și a respectat regulile înaintate de muls. Lună de lună „Smeura“ a dat o producție tot mai bună, spre surprinderea mulgătorilor din gospodărie. La sfîrșitul anului 1960, evidența producției întocmită de Fodor, arăta că „Smeura" dăduse 2.400 litri de lapte. . . Pentru o vacă de rasă locală, spuneau unii mulgători, producția asta este destul de bună. Fodor, insă, nu gindea la fel. Acest rezultat ii dădea aripi in muncă, spre o producție mai mare. Încrezător in izbindă, a lucrat cu mai multă hărnicie. „Smeura“ a fost tot mai bine îngrijită și hrănită. A fost înscrisă și ca pe lista vacilor cărora li se aplicau rații stimulatorii. Și in felul ăsta, sfîrșitul lui. 1961 i-a adus lui Fodor o altă bucurie: „Smeura" a dat in acel an 2.900 litri de lapte. Șirul succeselor insă a continuat odată cu munca însuflețită a ingrijitorului-mulgător Mihai Fodor. In 1962, el a obținut de la „Smeura“ 3.400 litri de lapte. A dat „capra" in medie cite 18—20 litri de lapte pe zi. Și ce lapte. Procentul de grăsime depășește de 4,2, ceea ce înseamnă că producția recalculată este de aproape 4.000 litri. Adăugați la aceasta și cele 4 vițele obținute de la „Smeura“ (in 1961 ea a fătat două vițele). Sunt rezultate care încununează munca priceputului ingrijitor-mulgător Mihai Fodor. Acum „Smeura" se află tot in grupa de vaci pe care o îngrijește Fodor. Locul ei este fixat aici, definitiv, de producția bună de lapte pe care o dă. In fiecare zi, Fodor mulge de la ea in jurul a 20 litri de lapte. Și cind și-aruncă privirea, de pe linia grajdului, „Smeura“ nu-i mai pare stingheră ca in 1959, cind a adus-o in gospodărie. Din intimplarea lui Fodor și „capra" lui se desprinde un invățămint prețios: orice vacă, indiferent de rasa din care face parte, dă producție bună de lapte dacă este îngrijită și hrănită după metode înaintate de lucru în zootehnie. De altfel, aceasta este dovedită și de alte fapte: „Cazana“ și „Struja", alte două vaci de rasă locală din lotul lui Fodor, care au fost cumpărate din satele vecine, au dat la prima fătare o producție de 3.700 și respectiv 3.800 litri de lapte. Mulgătorul Mihai Fodor de la G.A.S. Focșani a dovedit prin aceasta perseverență, pasiune și dragoste față de munca de ingrijitor de animale. Cit despre „capra" lui, acum, și ceilalți mulgători din gospodărie ii spun „Smeura", Á \ f y x