Viața Nouă, octombrie-decembrie 1966 (Anul 23, nr. 6783-6861)

1966-10-01 / nr. 6783

Y \I, i *r h PROLETARI Din toate țările,UNIȚI. VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P. C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 6783 SÎMBATA 1 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI La deschiderea a­n­u­l­u­i universitar ! Au sosit studenții ! Cămine­le au prins viață, sălile insti­tutelor răsună din nou de zvonul pașilor cunoscuți, Ga­­lațiul însuși este animat de prezența tinereții. Vor înce­pe în curînd cursurile și, ca întotdeauna în aceste împre­jurări, se pun la punct cu minuțiozitate ultimele amă­nunte, menite să asigure des­fășurarea procesului înstruc­­tiv-educativ în cele mai bune condiții. Despre aceste pregă­tiri ca și despre rezultatele de la care se pleacă la acest nou început de an universitar ne-au vorbit zilele trecute to­varășii IOSIF EGRI, rectorul Institutului politehnic și I. TEODORESCU, rectorul In­stitutului pedagogic de trei ani. — Institutul nostru, ne spunea tovarășul Egri, pășește acum în cel de al 16-lea an de existență. Promoțiile de ingineri pe care le-a dat țării au demonstrat seriozitatea cu care au fost pregătite, matu­ritatea cu care a fost înțelea­să exigența față de înalta ca­lificare profesională. Deși in­stitut tînăr, deși majoritatea cadrelor didactice sînt la fel de tinere, sarcina noastră este deosebit de importantă in an­samblul economiei naționale. Mă gîndesc, cînd spun aceas­ta, la faptul că aici este sin­gurul loc din țară unde își fac ucenicia viitorii ingineri, specialiști pentru industria construcțiilor navale, pentru frigotehnie și unele ramuri ale industriei alimentare, pen­tru tehnica pescuitului și slu­­ficultură. Iată deci că însuși profilul acestui institut obligă: Și la noi, condițiile mate­riale de studiu s-au îmbună­tățit substanțial. Numai anul acesta s-au adăugat zestrei noastre un amfiteatru de 200 de locuri, un bazin piscicol, s-au îmbogățit laboratoarele, biblioteca, iar în prezent se lucrează la un bazin pentru încercarea diferitelor tipuri de nave. De asemenea, studenții vor putea studia după cursuri ti­părite recent, fapt care le va ușura în bună măsură efortu­rile. Iată cîteva din aceste cursuri : „Construcții navale", „Calculul și construcția corpu­lui de nave“, „Rezistența spe­cială". Pe linia calității, datorită atenției cu care au fost încon­jurați și datorită condițiilor bune de învățătură studenții au obținut anul trecut rezul­tate mai bune. Media ridica­tă a celor promovați este un punct cîștigat în lupta împo­triva mediocrității. Totuși, și „pierderile" sunt destul de însemnate. Eșecurile de la examene sunt în același timp și lecții. Unui viitor inginer i se cere multă, foarte multă se­riozitate în muncă. Majorita­­tatea studenților știu precis că producția care îi așteaptă, după 5 sau 6 ani de studiu, este un examen și mai greu decit cel teoretic. De aceea și pornesc în întîmpinarea lui înarmați cu solide cunoș­tințe despre munca lor vii­toare, despre viață. In acest an, ne vom spun eforturile, ne vom strădui să ridicăm în continuare nivelul de pregătire a tinerilor. Vom insista asupra necesității unui studiu organizat, astfel ca examenele să fie luate de majoritatea studenților in se­siunile din iarnă și vară. Vom lupta mai ales împotriva a­­mînărilor „programate", ale căror consecințe au fost, pen­tru destul de mulți, nefaste. Colaborarea, în această direc­ție, cu organizația U.T.C. și A.S. ne este absolut necesară. Dorința noastră este ca pe graficul succeselor la învăță­ RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) 1966-1967 J , 7 'uKSVtKSVtAR^l i Snosca* \ Un nou mineralier de 12 500 tone pe cala de asamblare la S.N.G. Foto : GH. BEBCOV Pentru continua îmbunătățire a studiului și comportării studenților învățămîntul superior din țara noastră cunoaște o conti­nuă dezvoltare. Prin grija partidului și a guvernului, sînt create posibilități de cuprin­dere a unui număr mereu sporit de studenți. In prezent în instituțiile de învățămînt superior studiază 136 000 stu­denți, care se pregătesc în peste 200 de specialități. In acest an vor păși pentru pri­ma oară în instituțiile de în­vățămînt superior peste 33 000 de tineri adică mai mult de­cit numărul total al studen­ților existenți în România a­­nului 1938. Gratuitatea învățămîntului, bursele de care beneficiază peste 60 la sută din studenții țării, căminele și cantinele moderne construite în centre­le universitare, asigură stu­denților noștri condiții bune de pregătire și de viață, scu­­tindu-i de greutățile materia­le chinuitoare care împovă­rau în trecut cea mai mare parte a tineretului universitar. Datorită eforturilor întregului popor, studenții noștri își pot consacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temeini­ce, pentru a deveni cadre de nădejde în opera de desăvîr­­șire a construcției socialiste. Marea majoritate a studenți­lor învață cu sîrguință, avînd conștiința îndatoririlor lor fa­ță de societate. Sunt însă, ca­zuri, izolate, denu­ neglijează cînd unii sta­îndatorirea lor principală, învățătura, sau, prin comportarea lor, încalcă normele vieții universitare. Cu prilejul deschiderii nou­lui an universitar, ministrul învățămîntului a emis un or­din prin care stabilește reguli și obligații ale studenților pri­vind studiul și comportarea lor în cadrul instituțiilor de învățămînt superior și în via­ța socială. Studenții au îndatorirea de a îndeplini în bune condiții și la timp toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învățămînt și programelor de studii, de a frecventa cu re­gularitate și punctualitate cursurile, seminariile, de a participa la lucrările practice și celelalte forme de activi­tate prevăzute în crarii. Totodată, se cere studenți­lor să respecte pe profesori, conferențiari și celelalte ca­dre didactice, atît­­ în cadrul instituției de învățămînt su­perior, cît și în afara aces­teia, să aibă o atitudine pli­nă de deferență în timpul desfășurării activităților di­dactice. Comportarea demnă și civi­lizată a studenților trebuie să se manifeste și prin ținuta lor exterioară, față de care își vor impune o deosebită exigență. Stridența vestimen­tară, aspectul neîngrijit și neplăcut sunt incompatibile cu ținuta unui student. Atitudinea tovărășească și respectul reciproc, politețea și decența în comportare tre­buie să caracterizeze relațiile dintre studenți. Este necesar ca atitudinea civilizată să se manifeste în toate împrejură­rile, atît în instituția de în­vățămînt, cît și în societate. In cămine și cantine, studenții sunt datori să respecte nor­mele de conviețuire în comun. In continuare se precizează obligațiile studenților cu pri­vire la îngrijirea și păstra­rea bunurilor materiale puse la dispoziția lor. Studenții au datoria să ia atitudine combativă împotri­va acelora care se abat de la normele de disciplină studen­țească și să dezvolte o opinie sănătoasă care să contribuie la întărirea și creșterea pres­tigiului calității de student. Conducerile instituțiilor de învățămînt superior sunt che­mate să ia măsurile necesare pentru asigurarea desfășură­rii în bune condiții a activi­tății studenților. (Agerpres) Cum va fi sărbătorită „Ziua recoltei" * * . _ u. ■ mi* I i­ iii—înm în regiunea noastră Partidul și guvernul nostru au hotărit, ca in miez, de toamnă, la 2 octombrie, să se sărbătorească in fie­care an „Ziua recol­tei". Această sărbătoare este intimpinată, in primul tind, prin in­­tensificarea lucrărilor agricole de toamnă, a culesului porumbului și florii-soarelui, a celorlalte culturi de toamnă, prin im­pulsionarea ritmului semănatului griului, secarei etc. Cum se va sărbă­tori această zi în ce­le 228 de comune ale regiunii, la centrele de raioane și in ora­șele Galați, Brăila, Focșani, Tecuci ? La Insurăței-Brăila sau Cavadinești-Bujor, la Soveja-Panciu sau I­ndependența—G­alați, vom găsi expuse și la indemîna oricui cele mai frumoase roade ale toamnei. Strugurii sau gogoșa­­rii, pastrama sau puii la irigare, mustul sau tulburelul, vor reține atenția nu numai localnicilor dar și a a vizitatorilor. Gospo­dinele s-au pregătit să-și etaleze și ele zestrea caselor lor, frumoasele boran­­gicuri și ștergare, ii și catrințe. Artiștii a­­mato­ri au reactualizat repertoriile de cînte­­ce, recitări, dansuri și vor veni, duminică, să umple scenele cămi­nelor culturale, ale estradelor. Vor evo­lua și artiști amatori ai caselor raionale de cultură, ai cluburilor sindicatelor din în­treprinderile și insti­tuțiile de la orașe. Bătătura satelor va strînge din nou chiu­itul horelor și jocu­rilor populare, seara tinerii vor putea pe­trece la baluri și re­uniuni. Satul va „ambasadorii“ trimite săi la centrele de raioane și la orașe. Aici se vor organiza bogate expoziții cu vînzare de produse agricole specifice toamnei. In ziarul nostru de ieri am prezentat prologul la expoziția din ora­șul Galați, și astăzi voiam să Ie prezint pe cele din Brăila și Focșani, dar am constatat că toate vor fi la fel de fru­moase, bogate și a­­trăgătoare. Decoru­rile sunt mai podgo­­rene, la Focșani, și mai bogate în stuf, la Brăila... Pe estrada ridicată în incinta tirgului de toamnă de pe str. Nufărului din Galați, vor evolua fanfarele și orchestrele Teatru­lui muzical, orches­trele de muzică u­­șoară și populară de la Combinatul side­rurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej", în­treprinderea nr. construcții-montaj, co­­­rurile de la I.T.G. și sindicatul va prezenta P.T.T.R., colo Teatrul de specta­pă­puși. Intre orele 9 și 12.P.­SUA 1985 22 va răsuna aici tot timpul cîntecul și dansul. Terenul sportiv „Voința" va găzdui dimineața și după prim­ un meci de vo­lei și jocuri de popi­ce ; pe „Gloria" și terenurile „Tracto­rul" se vor putea ur­mări meciuri de fot­bal, iar pe terenul sportiv al Institutului politehnic între orele 9—îl va fi un­ meci de handbal. Tirul va fi găzduit pe poligo­nul Liceului „Vasile Alecsandri“. Programe asemănă­toare s-au pregătit și în celelalte orașe. Veniți, vedeți trăiți din plin bucu­și­ria „ZILEI RECOL­TEI". AUREL FLOREA ȚI J r 8.C.U. „M. IAȘI La I.S.C.L.­Galați Sîrma cu profil dreptunghiular Buna calitate a firmei trefilate cu profil drep­tunghiular, realizată pen­tru prima oară în țară, la întreprinderea de specia­litate din Galați, a fost confirmată de numeroase întreprinderi și unități e­­conomice beneficiare că­rora li s-au livrat primele trei sute de tone. In urma acestui fapt s-a trecut de la fabricarea firmei cu profil dreptunghiular în cadrul unei stații-pilot la producția de masă. Pentru aceasta a fost pusă în funcțiune o linie tehnolo­gică specială . Din situațiile centralizate la Consiliul agricol regional, rezultă că, pînă aseară, la re­coltatul porumbului realizări­le pe raioane și trusturi gos­tat se prezintă astfel : Cele cîteva cifre menționate mai sus ne arată că ritmul recoltării porumbului este sub posibilități. Dacă în unele ra­ioane ca Bujor, Făurei, Pan­­ciu, s-a realizat și depășit vi­teza zilnică planificată, în ra­ioanele Galați, Focșani și Te­cuci s-a realizat numai 65.0. 69,5 și respectiv 70 la sută din ritmul planificat. De ce se întimplă acest lucru ? Nici o altă cauză nu împiedică realizarea vitezei zilnice, în raioanele rămase în urmă, de­cit faptul că nu se lucrează cu toate forțele, în toate co­munele ; nu există încă sufi­cientă organizare și control al muncii în brigăzi și echipe. Recoltatul porumbului tre­buie intensificat mai ales pe acele suprafețe unde se va în­­sămînța in această toamnă gria. Pentru a se asigura un bun pat germinativ, lucrările de pregătire a terenului trebu­ie făcute din timp. Dar cum se poate realiza acest lucru cînd în multe cooperative a­­gricole de producție întîrzie în mod nejustificat recoltatul porumbului ? Lucrările de eliberare a te­renului de coceni nu se des­fășoară în același ritm cu re­coltatul. Cooperativele agrico­le de producție din raionul Bujor au eliberat de coceni numai 3 054 ha din cele 10 700 ha planificate a fi însămînța­­te cu grîu, iar în raioanele Tecuci și Galați această lu­crare s-a executat numai pe jumătate din suprafața plani­ficată a se semăna cu grîu. Principala cauză care face ca eliberarea terenului să se facă cu întîrziere este nefo­­losirea judicioasă a mijloa­celor de transport. Lucrătorii de la atelaje nu sunt suficient de bine controlați cum folo­sesc timpul de lucru, iar la încărcarea și descărcarea știu­­leților de porumb și snopilor de coceni sînt repartizați pu­țini cooperatori. Cum e și firesc, întîrzierea lucrărilor de eliberare a o­­goarelor de coceni face ca să rămînă în urmă executarea lucrărilor de pregătire a te­renului pentru insămințări, a căror situație, aseară, arăta astfel : Asigurarea unui bun pat germinativ pentru grîu este o condiție esențială a unor recolte bogate în anul viitor. Regulile agrotehnice prevăd ca aceste lucrări să fie exe­cutate din vreme, mai ales pe terenurile unde planta premergătoare este porum­bul sau altă plantă prăsitoa­re de toamnă. Aceasta pen­tru ca arătura să se așeze, să se formeze o textură op­timă. De ce nu este înțeles acest lucru în toate coopera­tivele agricole, mai ales în raioanele Tecuci, Bujor și Focșani ? Oare faptul că în primele zile s-a înregistrat în aceste raioane un ritm mai viu la însămînțări pe terenu­rile cultivate și anul acesta cu păioase sau leguminoase este un motiv de autoliniști­­re ? Unde se va semăna după epuizarea fondului de arături de vară ? Consiliile agricole, uniunile raionale ale coope­rativelor agricole de produc­ție trebuie să îndrume și să ajute unitățile din raza lor de activitate pentru impulsio­narea acestor lucrări hotări­­toare pentru soarta recoltei anului viitor. Ieri, ca și în zilele prece­dente din a doua jumătate a ultimei decade din septem­brie, a fost timp prielnic pen­tru semănatul griului. Pe ra­ioane și trusturi Gostat si­tuația insămînțării griului se prezenta astfel (la 30 septem­brie) : In toate raioanele a sosit timpul optim pentru insămîn­­țatul griului. Este necesar ca paralel cu celelalte lucrări să se respecte viteza zilnică planificată și toate prevede­rile privind calitatea semin­ței, adîncimea și densitatea la semănat. Inginerii agro­nomi trebuie să se afle per­manent în mijlocul cooperato­rilor și mecanizatorilor, pen­tru a controla calitatea lu­crărilor și împreună cu con­ducerile G.A.S. și ale coope­rativelor agricole de producție să ia cele mai eficace măsuri de organizare a muncii. SITUAȚIILE LA ZI: Raionul Realizat la sută Făurei 44,6 Bujor 37,5 Brăila 35,4 Panciu 35,1 Galați 34,8 Focșani 32,6 Tecuci 28,9 Total cooperative agricole de producție 36,3 Trustul Gostat Galați 45,5 Trustul Gostat Brăila-Terasă 44,3 Trustul Gostat Brăila-Luncă 31,9 Total G. A. L. 41,0 Total pe regiune 37,4 IN FOTOGRAFIE : Recoltatul strugurilor în brigada nr. 15 condusă de Costi­că Dobroiu de la G.A.S. Pan­­ciu. Această brigadă a predat peste 140 tone de stru­guri de masă pentru export. Raionul Realizat la sută Brăila 76,5 Făurei 74,7 Galați 67,8 Focșani 67,3 Bujor 56,5 Tecuci 55,5 Panciu 50,0 Total cooperative agricole de producție 68,1 Trustul Gostat Brăila-Luncă 100,0 Trustul Gostat Galați 82,7 Trustul Gostat Brăila-Terasă 80,9 Total G. A. L. 83,5 Total pe regiune 71,8 Raionul Realizat la sută Focșani 51,1 Făurei 39,1 Tecuci 35,9 Galați 35,8 Panciu 35,6 Bujor 35,4 Brăila 32,2 Total cooperative agricole de producție 36,7 Trust Gostat Galați 34,5 Trust Gostat Brăila-Terasă 28,5 Trust Gostat Brăila-Luncă 24,3 Total G.A.L. 30,9 Total pe regiune 35,3 Se deschid cursurile Universității serale de marxism-leninism Se aduce la cunoștința studenților Universității serale de marxism-leninism de pe lângă Comitetul regional Galați al P. C. R., că deschiderea cursurilor Universității pen­tru anul școlar 1966—1967 va avea loc în ziua de marți 4 octombrie 1966 orele 16,30 în sala cinematografului „Central“ din Galați cu studenții din toți anii și din toate secțiile. Aprovizionările de iarnă— în centrul preocupărilor De cum intri în Piața hale­lor, din orașul Brăila, te în­­tîmpină o expoziție a legu­melor și fructelor cu vînzare, organizată de O.R.V.L.F. Brăi­la. Cartofi de toată frumuse­țea, gogoșari, ceapă, castra­veți, tot felul de legume fructe, care de care mai fru­și­noase, te cheamă mai aproa­pe, îndemnîndu-te să te apro­vizionezi pentru timpul frigu­ros. E un îndemn care este ur­mat cu multă plăcere de­­ gos­podine. Afluența de cumpără­tori­­ vorbește în suficientă măsură de acest lucru. Ase­menea expoziții sunt organi­zate în Piața „23 August"— la centr­ele 9 și 16, unde de­servirea se face cu multă­ conștiinciozitate. In gener­al piețele și cen­trele de vînzare ale O.R.V.L.F. sunt bine -aprovizionate cu le­gume de tot felul. Calitatea lor satisface din toate punc­tele de vedere. Din cele 8 009 tone cartofi contractați — din regiunea Suceava — au intrat deja pe piață și la centre peste 300 tone. Zilnic noi va­goane se descarcă, fiind diri­jate în prima etapă disceet pe piețele orașului în raport de cerer­i. Din cele 945 tone ce apă contractată, deja 200 de tone au fost descărcate pe rampă, apucînd drumul: 100 tone pentru consumul populației, iar 100 tone la siloz. Anul acesta a luat ființă și o secție de fabricare a pastei de bulion în cadrul O.R.V.L.F. Brăila. ION V. MARIN, tehnician V TELEGRAMĂ TOVARĂȘULUI MAO TZE-DUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez TOVARĂȘULUI LIU ȘAO­ Ți președintele Republicii Populare Chineze TOVARĂȘULUI CIU DE președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină TOVARĂȘULUI CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Centr­al al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării re­prezentanților populari din într­eaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez prieten un salut frățesc și calde, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluției și proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viața po­porului chinez, un eveniment de mar­e însemnătate al epo­cii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub condu­cerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuiește cu succes opera de construcție a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltar­ea industriei, agriculturii, a forțelor de producție ale țării, în ridicarea nivelului său de trai și își aduce o contribuție de seamă la lupta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a pr­ogresului și păcii in lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese și îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naționale noi victorii în opera de construire a socialismu­lui în patria sa. Dind o înaltă prețuire relațiilor de prietenie și colabo­rare între țările și partidele noastre, ne exprimăm convin­gerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza princi­piilor marxism-leninism­ului și internaționalismului prole­­tar­, corespunzător inter­eselor celor două popoare, cauzei socialismului­­ și păcii în lume. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next