Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-04-01 / nr. 7867

Proletari din toate țările, uniti-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7867 MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Poate mai mult ca oricând, primăvara se cere maximum de operativitate în executarea lucrărilor agricole. Experiența a dovedit în nenumărate rînduri cît de mult poate să influențeze asupra producției respectarea sau nerespectarea timpului optim de însămînțare pentru fiecare cultură în parte. Fapt îmbucurător, anul acesta campania agricolă de primăvară s-a desfășurat într-un ritm mai intens în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru nu se datorește, în exclusivitate, desprimăvărării timpuriii. Trebuie să ținem seama și de faptul că lucrările agricole de pînă acum s-au desfășurat în condițiile noilor forme de organizare, normare și retribuire a pruncii, în condițiile creșterii cointeresării membrilor cooperatori, a șefilor de fermă, a mecanizatorilor, în asigurarea celor mai trainice baze pentru producție. Lucrul acesta s-a simțit pe teren printr-o făcut mai judicioasă organizare a muncii, și printr-o mai bună folosire a timpului de muncă, iar dovada o constituie însuși faptul că pînă aseară pe întregul județ, după datele centralizate la Direcția agricolă, s-au însămînțat peste 96 la sută din culturile urgenței. Nu înseamnă însă, că la adăpostul acestor realizări, ritmul trebuie încetinit. Se constată, din păcate, că în unele cooperative agricole mai apar atît de nedoritele deficiențe de organizare, că în unele secții de mecanizare nu toate mașinile agricole sunt folosite la întreaga lor capacitate. O situație de acest gen am întâlnit la C.A.P. Fundeni, unde, din 235 hectare planificate a se însămânța cu floarea-soarelui s-au realizat ieri numai 50 ha, adică exact norma de lucru a două semănători S.P.C.-6 într-o zi. De ce așa puțin ? De la tovarășul Sandu Alexandru, președintele cooperativei am aflat că există teren pregătit, că restul tractoarelor au lucrat în cursul zilei, însă nu la semănat floarea-soarelui deoarece nu au fost pregătite decât două semănători S.P.C.6. Cum mazărea, borceagul, ovăzul și alte culturi din urgența I au fost însămânțate cu cîteva zile în urmă, considerăm că a fost timp suficient pentru ca mecanizatorii secției, condusă de Vasile Suciu să-și pună la punct semănătorile S.P.C.6 și că de această intîrziere, în bună parte, sînt vinovați mecanizatorii. Raidul întreprins ieri prin cîteva cooperative agricole din raza de activitate I.M.A. Vameș ne-a dat posiabilitatea să constatăm că atît semănatul cît și pregătitul terenului se execută în condițiile impuse — din punct de vedere calitativ — de agrotehnică. Să exemplificăm ar fi destul de greu fiindcă peste tot — C.A.P. Slobozia Conachi, C.A.P. T. Vladimirescu, C.A.P. Fundeni etc — am întâlnit din partea mecanizatorilor, a cooperatorilor și a specialiștilor din unități aceeași grijă față nu numai decit se face într-o zi, dar și cum se execută o lucrare sau alta. Am vrea totuși să evidențiem în această privință pe Vasile Bucșă, Toader Chiriac, Manodache Stănculea, Dumitru Neculai și Gheorghe Ignat, cîțiva din mecanizatorii secției nr. 9 Bucești pe care i-am întâlnit ieri la pregătitul terenului și semănatul florii-soarelui pe una din solele cooperativei din localitate. Amintim din nou, că nu în toate unitățile sînt utilizate la maximum mașinile agricole existente la secțiile de mecanizare. Sînt culturi (spre exemplu sfecla de zahăr) la care însămînțările se desfășoară foarte lent, iar pe alocuri această lucrare nici nu s-a început. La C.A.P. Tudor Vladimirescu, de pildă, nu s-a semănat ieri sfeclă de zahăr nici un hectar din cele 250 planificate, în timp ce a semănătoare S.P.C.6 a nefolosită la sediul secției stat o zi întreagă. Este foarte adevărat că volumul de lucrări în agricultură a crescut în această perioadă dar, conducerile cooperativelor, specialiștii din unități, mecanizatorii și toți cooperatorii care participă la muncă au datoria să nu precupețească nici un efort in vederea evitării întârzierilor, pentru efectuarea în perioada optimă a tuturor lucrărilor din această campanie. V. B. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMAVARA TOATE LUCRĂRILE TREBUIE EXECUTATE ÎN TIMPUL OPTIM Pe solele cooperativei agricole de producție Gohor, în zona de nord a județului, se lucrează din plin la însămîntarea florii-soarelui. Foto. P. POPA Un nou magazin cu autoservire La Galați, pe str. Republicii nr. 15 s-a deschis un nou magazin alimentar cu autoservire. Noul magazin a fost înzestrat cu mobilier a nou, modern. Modul de servire a cetățenilor și o mai operativă și mai bună organizare va asigura o reducere a cheltuielilor de circulație. Prin noua organizare se reduce la jumătate numărul personalului de conducere, funcționând în ture doi responsabili față de 4 cîți erau înainte. Noul magazin se bucură de o bună aprovizionare cu mărfuri și funcționează cu program permanent. (■nBOHHUMni LA S. N. G. A fost livrată la export prima navă din producția anului 1970 Experienței anilor anteriori în construcția navelor și, mai ales, în privința orientării eforturilor spre fazele ce preced livrarea acestora, a fost valorificată pe deplin de către comitetul de direcție de la Șantierul naval Galați, prin organizarea mai temeinică a lucrului în perioada iernii și luarea unor măsuri tehnico-organizatorice s-au creat condiții optime de lucru pe timpul iernii sectoarelor, atelierelor și echipelor care efectuează armarea și finisarea navelor aflate la dana șantierului. In felul acesta, încă cu două zile înainte de sfirșitul trimestrului I, șantierul a reușit să livreze către beneficiar prima navă din producția anului 1970. Deosebit de important este faptul că livrarea unei nave în trimestrul I se efectuează pentru prima dată și tot odată aceasta este cea de-a 600-a navă pe care șantierul o livrează beneficiarilor. Vorbind in graiul cifrelor și procentelor trebuie consemnat că livrarea navei a condus la realizarea producției marfă ținută și încasată pe trimestrul I în proporție de 103,3 la sută. Asta înseamnă la nivelul șantierului o depășire a planului cu peste 2 000 000 lei. LA LAMINORUL SLEBING C. L. G. Două noi cuptoare intrate în funcțiune Ieri, la laminorul Slebing de la Combinatul siderurgic Galați a fost aprins focul la două noi cuptoare a dinei pentru încălzirea argourilor. Este vorba de cuptoarele nr. 23 și 24, ultimele agregate de acest tip prevăzute pentru etapa I de construcție a laminorului. Timp de 27 zile, cît durează perioada de uscare și încălzire a cuptoarelor, temperatura va fi ridicată continuu pînă la 1320 de grade C - temperatura regimului de funcționare. De menționat că ambele cuptoare au fost terminate cu mult înainte de data prevăzută în grafic. Șantierele nr. 22, 71 și 41 de la I.C.M.S.G., care au executat lucrările de construcții - montaj și instalații, și-au depășit astfel propriul angajament luat în întrecerea socialistă. Devansarea termenului de punere în funcțiune va permite obținerea în acest an a unei producții suplimentare de circa 170 000 de tone de sloburi. NOILE LAMINOARE ÎNAINTE DE TERMEN ÎN FUNCȚIUNE 1 Șantierul 71 I.C.M.S.G. t raportează, după primul trimestru, • 3 milioane lei producție peste plan • Toate lucrările încadrate în stadiile fizice incluse în grafice 0 Laminorul continuu, montat în proporție de 80 la sută • Proiectanții și-au onorat obligațiile, beneficiarul mai rămîne dator cu livrările de utilaje Trei mari principale a laminorului continuu, halei de tratament termic și a laminorului de dresare, la care se asociază stațiile de gaz de protecție, de gaz metan și magistralele de alimentare cu fluide, constituie frontul de lucru al colectivului Șantierului 71 montaj-instalații, al ICMSG, în laminorul de benzi la rece. Sunt, de altfel, cele mai importante lucrări din complexul noului obiectiv al Combinatului siderurgic gălățean și care, conform hotărîrii exprimată de constructori și montori, va intra în producție în luna decembrie a acestui an, cu 15 zile înainte de termenul planificat. Derivat din această hotărîre, angajamentul montorilor și instalatorilor de la Șantierul 71 a fost formulat clar : „La 15 a.c. va fi încheiat septembrie montajul laminorului și vor începe probele de sarcină." In sprijinul Îndeplinirii acestei prevederi au fost incluse în graficele de execuție prevederi mobilizatoare, stadii fizice intermediare și de lucrări reprezentînd valori pe primul trimestru 28 la sută din totalul celor ce vor trebui realizate pe întregul an. A trecut un trimestru din acest an și totodată o treime din timpul afectat montajului general al laminorului. Ne aflăm practic la sfîrșitul unei prime etape de activitate din 1970. Ce rezultate au fost înscrise în bilanțul muncii de pînă acum ? — Planul primului trimestru, ne spune inginerul Alexandru Dobre, șeful șantierului, îl încheiem cu o realizare de 113 la sută, depășirea valorică însumînd circa 3 ml GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Laminorul de tablă grup săre agregate ale laminorului. — Cuptorul cu propulsie, unul din cele mai importan- Nu ne-am gîndit, scriind aceste rinduri, să reținem atenția liceenilor seraliști printr-o teoretizare a importanaței studiului individual, vicii semnificației absolsatisfăcătoare a cursurilor. In majoritate, ei sînt oameni care au trecut de căutările adolescentine, de așa-zisele „crize" de înțelegere, întrebarea pe care le-o adresăm privește, în primul rînd, eforturilor lor depuse ani în șir spre îmbunătățirea propriei condiții intelectuale. Așadar, sînteți pregătiți pentru a depăși rigorile bacalaureatului ? Am în față cîteva „fișe personale" ale unor elevi seraliști din liceele gălățene, Ionel Siriopol (D.S.A.P.C.) de la Liceul „Vasile Alecsandri", clasa a XlI-a B, a încheiat primul semestru cu medii bune și foarte bune. Rezultate asemănătoare obțin, acum în pragul absolvirii, Badiu Frangulea (Liceul nr. 5) Ionel Manolache și Vasile Talpalariu (Liceul nr. 3) etc. Din nefericire, mulți elevi seraliști intră în categoria mediocrilor și văzut submediocrilor. Am multe lucrări de control la limba română înțesate de greșeli grosolane de ortografie, scrise intr-un limbaj greoi, bătrînesc. La metametică, nu puține sunt cazurile de necunoaștere a calculelor elementare. Dar „scăpări" neîngăduite se înregistrează geografie, fizică, și la chimie, istorie, iată exemple. Elevul M. Valeriu (Liceul „Vasile Alecsandri"), căzut la cinci materii a reușit „performanța” unor medii de 2,16 la geografie, 2,50 la șt. naturii, 3,25 la istorie. O funcționară de la C.S.G., elevă în clasa a Xll-a la Liceul „V. Alecsandri, clasă cu 11 la sută procent de promovabilitate, L. Lucia, care repetă anul, are medii cuprinse între 3,33 (șt. naturale) și 3,50 (socialism științific și istorie). La solicitările noastre, factorii răspunzători de sectorul învățămînt din cadrul Combinatului textil Galați s-au interesat de situația electricianului școlară a C. Romeo. La întreprindere nu se știa pînă la telefonul „de alarmă" al redacției, că utecistul C. Romeo este elev seralist și că este căzut la cinci obiecte (media 2,50 la fizică). Cum se face că abia acum, în ceasul al. .. doisprezecelea, conducerea unității a aflat de cazul C. Romeo ? Am avut posibilitatea să discut cu unii dintre elevii seraliști din clasa a XlI-a. S-a vorbit despre „criza de timp", chiar și despre dezinteresul unor întreprinderi în ceea ce privește pregătirea lor extraprofesională. Desigur, aceste lucruri nu pot fi trecute cu vederea. Cunosc un elev care, fiind ceferist, face drumul Galați Adjud de cîteva ori pe săptămină. Nu lipsește niciodată de la ore. Școala serală nu este, nu poate fi „la dolce vita". Ea impune numeroase cerințe dublate de programul zilnic de producție. „Din experiența anilor trecuți, ne-a relatat nu demult tot: prof. Petre Rus, directorul Liceului „Vasile Alecsandri", am dedus că elevii slabi la învățătură sunt de fapt tot acei salariați ce dau de furcă în fabrică, în întreprindere, sunt cei cu veșnice „probleme". La acestea, se adaugă uneori și clemența neîngăduită a unor cadre didactice care acceptă compromisul dintre semnificația valori VIRGIL ȚIGĂNUȘ seraliști în preajma bacalaureatului „FLĂCĂUL MAMEI" DINTR-A VII-A Este limpede pentru toți membrii societății că sarcina educării copiilor și a pregătirii lor pentru munca productivă și viața socială este atit de complexă incit in afară de școală ea nu poate fi înfăptuită fără ajutorul substanțial al familiei. Familia exercită copilului o influență asupra hotăritoare și urmele ei rămîn pentru toată viața. Atunci cînd in familie există raporturi complexe, întemeiate pe sentimente puternice, aceasta influențează întreaga atitudine a adolescentului față de muncă, față de societate. Nu m-aș fi gîndit să revin asupra importanței pe care o are colaborarea strinsă dintre familie și școală — problema aceasta fiind destul de des discutată in presă - dacă nu participam de curind la o adunare la una din clasele a VII-a, care avea ca scop să discute comportarea necorespunzătoare cu cerințele școlii a doi elevi. In ultimul timp, această clasă cu un efectiv de 32 școlari începuse să pună serioase probleme la capitolul disciplină. Deși, aici, există un nucleu puternic de copii cu reale posibilități la învățătură și comportare, se unele manifestări infiltraseră, negative care dădeau mult de gîndit. Astfel, au apărut preocupări străine de unele viața de școlar ca : jocurile de noroc, fumatul, fuga de la cursuri etc. Cei doi „ași" ai clasei se simțeau în „apele lor". .Ei se manifestau prin formele cele mai ieșite din sub privirile colegilor comun lor speriați de amenințarea forței musculare. Semnalul de alarmă a fost tras la timp de către dirigintele clasei care urmărind îndeaproape evoluția elevilor, a depistat cauzele manifestărilor negative care apăruseră în ultima vreme. Totul a fost pus, după cum era firesc, în discuția colectivul clasei, folosindu-se cu eficiență critica și autocritica pentru dezvăluirea lipsurilor și curmarea lor. In timpul acestor dezbateri urmăream cu interes fizionomia celor doi școlari care stăteau in picioare și-și ascultau narate propriile fapte prin cuvintele colegilor lor. Dacă in privirile unuia se vedeau lacrimile remușcării, o sinceră părere de rău pentru cele intimplate,n ochii celuilalt continuau să se mențină indiferența , sfidarea... De unde a putut oare, elevul N.C. să culeagă aceste trăsături de caracter atît de spinoase, străine de cele nobile pe care le primesc, astăzi, cu prisosință toți școlarii patriei noastre ? A doua zi, de dimineață, ne-am deplasat împreună cu dirigintele clasei la familia elevului N.C. cu dorința de a găsi un răspuns la întrebare. Am intrat intr-unul din atrăgătoarele blocuri din cartierul Jiglina III și am sunat la un apartament de la etajul al doilea. Ne-a deschis o fe ? 81P 1985 meie, mama elevului, surprinsă de această vizită inopinată. In casă discuția s-a înfiripat repede și pe nesimțite am trecut la subiectul care ne interesa : ELEVUL. Băiatul meu are tot ce-și dorește, relata mama cu o anumită duioșie în glas, întotdeauna lui ii dau să mînince tot ce am mai bun ; nu-l trimit nicăeri să-mi facă anumite cumpărături, deoarece eu, fiind casnică il scutesc de aceste treburi... Știți, are aproape 15 ani și de ce să-i ia grijile de pe acum ? Camera cealaltă, pe care o vedeți, este a lui ; acolo doarme pină mai tirziu dimineața. Nimeni nu-l deranjează ! Pină la orele 11 își mai face și el lecțiile și apoi se duce la AL. TRUICA profesor (Continuare în pag. a II-a) Conferință tehnică Agenția română de publicitate internațională „Publicom" organizează mîine la ora 9 la Institutul de cercetări și pentru construcții proiectări navale din Galați o conferință tehnică. Va conferenția ing. N. J. Willmann din Republica Democrată Germană despre „Utilizarea motoarelor Diesel SKL pe nave și pe uscat". Dintre problemele care vor fi tratate în cadrul conferinței menționăm pe cele care se referă la dezvoltarea și obiectivele connstrucției de motoare Diesel în întreprinderea SKL din Magdeburg (R.D.G.). Conferința va fi ilustrată cu diapozitive. In plus, specialiști vor sta la dispoziția celor interesați cu informații tehnice și materiale documentare. Salvarea a venit de la lumină ÎNSEMNĂRI DE REPORTER S-a întimplat acum un an, primăvara. Noaptea, apele Birladului s-au umflat brusc și părăsindu-și albia s-au năpustit asupra Cătunei — măturînd totul în cale. Panica începuse să-și facă loc. Munca a zeci și zeci de zile, amenința să fie risipită de violența stihiei. — Să scape fiecare cum poate. Deși nimeni nu rostise aceste cuvinte, se simțeai existența in gesturile precipitate ale oamenilor, in strigătele fără ecou și fară nume care galvanizau noaptea. Și salvarea a venit de la lumină de la lumina farurilor de tractor. Mecanizatorii secției numărul unu perbeci s-au aruncat în luptă cu acel eroism care sfidează pericolul și-l învinge. Ilarion Cojocaru, Neculai Manole, Dumitru Postolache, ignorînd furia oarbă a elementelor dezlănțuite au repurtat o victorie cu rezonanțe epice. A triumfat temeritatea, omenia, solidaritatea. Cei care se mișcau haotic în beznă au făcut brusc zid și organizîndu-se au reușit, ceea ce cu cîteva clipe mai înainte părea imposibil, salvarea populației și a bunurilor. Mai tîrziu cînd noaptea de catran a devenit doar o amintire sătenii din Munteni recapitulîndu-și impresiile cu glas potolit, nu uitau niciodată să pomenească numele mecanizatorilor secției numărul unu al M.A.-ului Berheci ca o dovadă de dragoste și recunoștință pentru cei care înfruntaseră pericolul, ajutîndu-i. — îmi venea să-i îmbrățișez pe toți, să tac pentru ei ceva nemaivăzut —- spunea cu emoție Enache. Stratulat, șeful secției. Amintind astăzi despre această întîmplare, încercăm să extragem din faptele oamenilor esența, încercăm să ne explicăm acea continuitate a atitudinii celor care după numai cîteva zile și-au reluat ürese, ca și cum nimic nu s-ar fi întimplat marșul pe ogoare. O altă fațetă a luptei pentru binele oamenilor cu nimic mai prejos decit prima. De curînd s-a declanșat o nouă campanie. Disciplina severă a muncii, simțul demnității profesionale a făcut din micul colectiv al secției (26 mecanizatori) o familie unită, conștientă de responsabilitățile ei prezente și viitoare. In majoritate sunt tineri, dar fețele arsa de vânt poartă însemnele maturității, ale acelei matu- HORAȚIU MAZILU (Continuare în pag. a Il-a) Chirurgia la tirzie Strada Științei din Galați este cunoscută ca una dintre cele mai frumoase artere de circulație ale municipiului. Acțiunile de modernizare, de asfaltare și de modificare a trotuarelor i-au ridicat și mai mult nivelul edilitar. Cu acest prilej, s-a amenajat o fîșie de spațiu verde de la un capăt la celălalt al trotuarelor. Numai că acțiunea de modernizare a scos supărător în relief o moștenire a trecutului. Arborii ornamentali au fost cindva plantați la voia intimplării, iar in urma lucrărilor de modernizare au ajuns fie în mijlocul trotuarului de beton, fie la marginea dinafară a spațiului verde, spre partea carosabilă. A fost firească măsura luată de edilii municipiului de a se planta arbori tineri, aliniați pe mijlocul spațiului verde, în vederea păstrării „tradiției“ vegetale de care se bucură această stradă. Tot la fel de normală a fost și măsura de a nu tăia arborii bătrîni pînă ce noua generație nu se dovedește capabilă de a menține frumusețea înaintașilor. Acum pomii au crescut, și-au format coroane frumoase, strada este „încheiată" de la un capăt la celălalt. Numai că arborii bătrîni, mulți cu cioturi și scorburi stînjenesc celor tineri. dezvoltarea Setoși de lumină, teii tineri au început să se încline după lumină, să crească strîmb. Aspectul acesta a fost de mai mult timp sesizat întreprinderii de gospodărie orășenească. Dar nu s-a luat nici o măsură. Chirurgia urbanistică pe această stradă frumoasă întîrzie. N-ar trebui însă să înceapă vegetația pînă se iau măsurile cuvenite pentru protejarea pomilor tineri. A. FLOREA