Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)
1972-10-01 / nr. 8645
1 Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 86451 DUMNICA 1 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI u URGENTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ - O DATORIE PATRIOTICĂ A TUTUROR LOCUITORILOR SATELOR! Porumbul sa fie transportat operativ din cîmp Concentrînd întreaga forță existentă, vineri, cooperativele agricole Cuca, Corni, Băleni au înregistrat rezultate bune. De pildă, primele două cooperative au încheiat culesul viilor pe 119 și respectiv 289 hectare. La C.A.P. Duca, pentru terminarea culesului viei a fost nevoie să mai lucreze doar 200 de cooperatori. In schimb, la recoltatul porumbului, acțiune care a fost declanșată din plin, au fost mobilizați nu mai puțin de 850 de membri cooperatori și 80 de atelaje pentru transportul recoltei. Cele mai bune rezultate se au, pînă acum, fermele conduse de Ghiță Impușcatu, Ștefan Axente și Alexandru St. Alexandru, care s-au distins prin viteza și calitatea lucrărilor executate. După ce terminăm de livrat strugurii la centrul de vinificație, ne declara tovarășul Gheorghe Ștefan, președintele cooperativei, transportul porumbului vor mai rula ora nouă autocamioane și un tractor cu remorcă. Cu forțele pe care le avem vom putea atinge o viteză de lucru — la recoltat, tăiat coceni și căratul producției din cîmp în depozite — de peste 120 —130 hectare pe zi. — In același timp, a intervenit tovarășul Gheorghe Negrea, inginerul șef al cooperativei circa 100 de oameni și 30—40 atelaje vor lucra în continuare la însilozarea porumbului din cultură dublă. Pînă acum nu am realizat decît jumătate din cantitatea planificată. Insă avem atît masa verde, cît și forțele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor propuse. In viile cooperativei din Băleni, care se întind pe 445 ha, din care 235 ha au fost culese pînă acum, lucrau vineri 700 de cooperatori, aproape întreaga forță a unității, la care s-au adăugat și 180 de elevi ai școlilor din comună. Pentru transportul strugurilor la unitatea de vinificație, sunt folosite 62 de atelaje și patru mijloace auto. După cum ne informa tovarășul Gh. Savin, inginerul șef al cooperativei, se folosesc masiv atelajele pentru că mijloacele auto pătrund greu în vii, pe drumuri desfundate. Cu toate acestea, a continuat interlocutorul, reușim să livrăm zilnic în jur de 100 și chiar peste 100 tone de struguri. In această muncă se disting în mod deosebit fermele conduse de Marin Nacu, Nicolae Sîrbu și Ion Momoiu, care au mobilizat, chiar în zilele nefavorabile, pe toți cooperatori la cules. Aminteam la început că la C.A.P. Corni s-a încheiat culesul strugurilor. Acum la această unitate toată forța de muncă existentă este concentrată la recoltatul porumbului și la însilozarea furajelor. M. CREȚEANU (Continuare fn pag a IV-a) Sfîrșitul acestei săptămîni, va marca poate (dacă timpul se menține însorit cum a fost ieri) începutul masiv al însămînțărilor de toamnă. Ieri, bunăoară pe inginerul șef al cooperativei agricole „Drumul belșugului" Matca, l-am găsit în cîmp, încercînd dacă se poate semăna. Iată ce ne-a declarat tovarășul ing. Trofin Cosma : — In această sală terenul are o structură ceva mai nisipoasă. De aceea am făcut proba cu o semănătoare, adăugind la patine cîte două rînduri de greutăți și am constatat că se poate lucra destul de bine începînd cu orele 12—13 (discuția avea loc în jurul orei 10 — n.a.). Așa că am trimis răspuns la cooperativă să ne vină sămînța care-i pregătită în saci, numai să fie încărcată și transportată. Așa că azi după orele amintite vom lucra cu toate cele cinci semănători pe care le-am adus aici. La fel ca inginerul Trofin Cosma procedează în aceste zile majoritatea agronomilor, adică urmăresc ceas de ceas evoluția zvîntării terenului și îndată ce constată că se poate intra cu mașinile în cîmp declanșează lucrarea. La C.A.P. Valea Mărului, de exemplu, pe inginerul Gheorghe Cosma l-am găsit tot la cîmp, acolo unde șeful secției de mecanizare Petru Fuică, împreună cu 11 mecanizatori și cu tot atîtea grupe cu discuri, începuse pregătirea terenului pentru însămînțatul griului. — Am fost zi de zi pe toate tarlalele destinate culturii griului, ne declara Gh. Cosma inginerul șef al cooperativei, pentru a depista la timp suprafețele pe care se poate lucra fără a pierde nici chiar o oră. Peste tot este încă prea umed cu excepția acestei sale, pe care a fost lucerna. Văzînd că s-a uscat mai bine l-am anunțat pe tovarășul Fuică să încerce cu discurile. „ Acum, după cum se vede, pregătim terenul din nou, lucrarea este destul de bună — calitativ, iar mîine vom începe și semănatul. Dacă așa se prezentau treburile cu semănatul — oamenii fiind la datorie, tatonînd unde se poate începe treaba — apoi la culesul porumbului se lucrau intens, cu suti de oameni. De exemplu, la ferma nr. 11 — Matca, de la I.A.S. Tecuci — șef de fermă inginerul Dan Capotă — toata forța de muncă era concentrată la culesul porumbului, acțiune care a început cu lotul de hibridare, din care s-au recoltat 29 ha din ferma lată și 55 ha din ferma mamă. La aceeași fermă 20 de muncitori recoltau cartofii de pe ultimele suprafețe. La ferma vecină — condusă de medicul veterinar Dumitru Donciu — care dispune și de sector zootehnic — toate forțele mecanice (3 combine universale pentru siloz și 8 remorci cu tractoare), au lucrat intens la recoltatul porumbului verde, din cultură dublă și însilozarea acestuia. Oameni mulți au lucrat la culesul porumbului și la alte cooperative agricole, cum ar fi : La C.A.P. Va-VIOREL CĂLIN (Continuare In pag. a V-a) Timpul frumos folosit intens la recoltat și reluarea semănatului Sute de elevi din municipiul Galați au lucrat ieri la recoltatul și spitatul legumelor la I.A.S. Șendreni. In pagina a lll-a, ăloul an universitar sub semnul marilor răspunderi l * Citiți în pag. a IV-a Lucrările Adunării Generale a O.N.U. A 23-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Congresul Partidului Socialist Elvețian DECEMBRIE CONTINUĂ CU AVUNT MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ Cu planul pe 10 luni Indeplinit Urmărind cu consecvență traducerea în fapte a măsurilor stabilite pentru înfăptuirea prevederilor actualului plan cincinal înainte de termen, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Stația de utilaje de construcții transporturi aparținînd de Trussitul județean de construcții au raportat că sarcinile planului pe 10 luni au fost îndeplinite cu mai bine de o lună de zile mai devreme. Corespunzător calculelor preliminarii efectuate de conducerea S.U.C.T., pînă la sfîrșitul lunii octombrie a.c. se va realiza suplimentar, la activitatea industrială, o producție globală și marfă în valoare de 28 200 000 lei, iar la cea de deservire cu mijloace de transport și utilaje de construcții 27 900 000 lei. Avînd la bază experiența acumulată în perioada lunilor precedente și, înotăriți să întîmpine cea de a 25-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și remarcabile realizări in muncă, lăcătușii din brigăzile coordonate de lacomi Lupu și Gh. Tatu s-au angajat ca, în timpul care l-au cîștigat prin devansarea sarcinilor de plan, să realizeze suplimentar aproape 540 tone de construcții și confecții metalice. Un angajament similar și-au luat muncitorii și tehnicienii de la exploatarea balastierei Condrea. Ei s-au angajat să extragă cu 43 000 mc mai mult agregat de balastieră. Intensă activitate portuara Dimineață la dispeceratul „Navrom" D. N. F Galaț radiogramele îi asaltează de pretutindeni pe dispeceri. Aici se adună veștile, se transmit sarcini, își anunță sosirea noii noi vase. Intr-o discuție avută cu tovarășul Costel Răzghin, dispecer flotă, am aflat că în aceste zile se desfășoară o susținută activitate portuară. In Bazinul Nou, la cinci cargouri sub pavilion grecesc, libanez și cipriot se execută lucrări de încărcare. Alte trei nave așteaptă în radă să se libereze o dană. Tot în Bazinul Nou pe vasele grecești „Erxinos", „Granit“ și „leanis“ sunt depozitate în magazii tablă pe care țara noastră o exportă în diferite țări ale Europei. In portul Docuri, principala operațiune de încărcare la dane se rezumă îndeosebi la azotat de amoniu. Se află acolo cargourile cipriote „Xenia“ și „leani". In zilele următoare își avizaseră de acum sosirea alte 7 nave. La S.N.G. Tehnologie de turnare a elicelor mari în devans Așa după cum ne informa în cursul zilei de ieri tehnicianul metalurg Mircea Roibu, șeful atelierului de turnătorie de la Șantierul naval Galați, specialiștii serviciului metalurg-șef au devansat cu 3 ani termenele de elaborare a tehnologiei de preparare a aliajelor neferoase din care se va executa elicea hidropropulsoare a cargourilor românești de peste 25 000 tone. Pentru buna desfășurare procesului tehnologic, la bateria a de cuptoare cu creuzet a început modificarea instalației de elaborare a aliajului lichid. Scopul acestei operațiuni este mărirea capacității șarjelor. Spre deosebire de procesul clasic utilizat pînă în prezent pentru executarea reperelor similare, noile elice vor fi executate pe baza procedeului scheletoanelor geometrice, procedeu care va aduce șantierului economii în valoare de peste 1 000 000 lei. PE TOATE ȘANTIERELE Protecția construcțiilor fundate pe terenuri macropolice să înceapă de la prima săpătură! Amplul program de investiții care se realizează pe teritoriul județului și municipiului Galați se concretizează în importante noi capacități de producție, edificii socialculturale, construcții de locuințe și edilitar-gospodărești, pentru care statul alocă considerabile fonduri materiale și bănești, puse în valoare prin munca a zeci de mii de muncitori și cadre tehnice. Specificul lucrărilor de construcții, care se realizează, de regulă, pe mari suprafețe de teren, desigur că implică, pe lîngă soluționarea unor aspecte legate de asigurarea bazei materiale și a forței de muncă, și o grijă sporită față de modul de realizare a lucrărilor, ținînd seama de solicitările la care sunt supuse în timp. Acest pericol de degradare tn timp, pentru județul și mai ales pentru municipiul Galați, unde marea majoritate a construcțiilor sunt fundate pe terenuri macropolice, sensibile la umezire, este și mai mare. Numai în ultimii doi ani, pentru consolidarea și redarea în circuitul economic al unor construcții degradate de tasarea neuniformă s-au cheltuit sume importante. Pe lîngă eforturile bănești și pierderile materiale directe, degradarea construcțiilor scoate din funcțiune capacități și rețele de fluide energetice, construcții de locuințe, imobilizează capacități importante de construcții care ar putea fi folosite pentru creșterea patrimoniului productiv și social-cultural al județului. Toate acestea sunt cunoscute de constructori și totuși, în cursul execuției lucrărilor, mai constatăm încă abateri de la normativul privind execuția lucrărilor fundate pe pămînturi macropolice, sensibile la umezire. De exemplu, pe șantierul laminorului de benzi la rece — etapa a II-a — de la C. S. Galați (șef șantier ing. G. Slatineanu), atacarea săpăturilor, pilotajului și fundațiilor extinderii halei de ajustaj și a celei pentru tratament termic, fără a lua măsuri pentru colectarea și îndepărtarea controlată a apei provenită de la ploile din luna septembrie a.c., au provocat acumularea unei mari cantități de apă în groapa de fundație și peste unele umpluturi în curs de realizare, care, pe lîngă degradările și lucrările suplimentare care le provoacă, conduce și la stagnarea execuției și imobilizarea mijloacelor mecanice de construcții, la umectarea pămîntului în jurul fundațiilor executate. Pe nici unul din șantierele controlate (L.B.R. I și Uzina cocsochimică de la C.S.G. ; locuințe în microraionul 40 ; unele lucrări în execuția Grupului de șantiere hidrotehnice Galați, a Grupului nr. 9 șantiere căi ferate Galați și altele), unde se execută sau sunt executate gropi de fundație, nu am găsit instalații de pompare și evacuare a apelor pluviale la minimum 20 m de construcție, așa cum prevede normativul. Gropi deschise de luni de zile pentru rețele de apă și canalizare, pentru rețele termice, electrice, cu grămezi de pămînt în imediata apropiere, care favorizează pătrunderea apei în fundații și în lucrările neterminate, continuă să colecteze mari cantități de apă, deși normativul obligă constructorii ca IANCU MARAN inginer șef al Sucursalei județene Galați a Băncii de Investiții (Continuare in pag. a II-a) O nouă șarjă de oțel este turnată în liigotiere la Combinatul siderurgic Galați. Foto : G. BERCOV rulucești, septembrie 1972. Dimineața însorită de toamnă, cu aromă de poamă ce se furișează printre frunzele de viță pînă în mijlocul uliței, curgem o distanță marde aproape 2 km pe șoseaua proaspăt asfaltată dintre gară și artera principală. Trecem prin fața primăriei, peîngă cele două școli și ajungem in zona unor unități ale cooperativei de consum. Aspectul îngrijit al străzilor, al caselor și instituțiilor, curățenia exemplară sunt atribute ce caracterizează spiritul gospodăresc al organelor locale și locuitorilor. O echipă de meșteri constructori continuă datarea șanțurilor de pe marginea șoselei naționale. Alți săteni nu se mai văd pe ulițe decît ici, colo cîte unul, grăbit după cine știe ce treburi. Cei mai mulți se află pe cîmp, acolo unde roadele pămîntului, muncit cu sîrg, așteaptă timpul să fie adunate. cină se măsoară eficiența hărniciei și priceperii. Am venit la Tulucești cu gîndul să consemnăm cite ceva din ceea ce oamenii înfăptuiesc zi de zi. Aflăm că pînă la începutul acestui an pe raza comunei s-au ridicat multe obiective. O statistică păstrată la consiliul popular comunal scoate in evidență ca deosebit de fructuoasă in zări social-culturale realiperioada anilor 1971. Electrificarea 1966 a comunei, realizată cu sprijinul statului și prin contribuția bănească a locuitorilor, căminele culturale din Tulucești și de la Șivița, magazinele universale din satele Șivița și Tătarca, supermagazinul din centrul comunei și altele, sunt numai citeva realizări din această perioadă. In numai trei ani (1969 — 1971), la Tulucești au fost construite trotuare din beton pe o suprafață de 7 300 m.p., iar ca urmare a creșterii puterii economice a comunei și a bunăstării locuitorilor ei, și-au construit locuințe, proprietate personală 328 de cetățeni. Se apropie ziua încheierii competiției patriotice pentru dezvoltarea economică, socialculturală și edilitară a comunelor, competiție în care s-au angajat și cetățenii din Tulucești. Ce s-a realizat în perioada de timp care a trecut? Analizăm fiecare obiectiv din angajamentele consiliului popular luate la începutul anului, ca răspuns la chemarea comunei Pechea. Secretarul consiliului popular, tov. Petre Hagiu, ne furnizează amănunte în legătură cu fiecare lucrare, consultînd la rindul său evidența acestor realizări, întocmită și păstrată cu grijă. La digul din zona Fundeni — Braniștea (în sectorul Vameș) și pe raza comunei s-au executat 25 000 mc terasamente, cu 3 850 m c mai mult față de angajament. Primul rezultat EFICIENTA HĂRNICIEI $1 PRICEPERII IN REALIZAREA AICAJAMENIELOR VASILE NETCU (Continuare in paga II a) fr— * -m m