Viața Nouă, octombrie-decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8645-8723)

1972-10-01 / nr. 8645

1 Organ al Comitetului județean Galați al P. C. R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIX — Nr. 86451 DUMNICA 1 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI — 30 BANI u URGENTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ - O DATORIE PATRIOTICĂ A TUTUROR LOCUITORILOR SATELOR! Porumbul sa fie transportat operativ din cîmp Concentrînd întreaga forță exis­tentă, vineri, cooperativele agrico­le Cuca, Corni, Băleni au înregis­trat rezultate bune. De pildă, pri­mele două cooperative au încheiat culesul viilor pe 119 și respectiv 289 hectare. La C.A.P. Duca, pentru termi­narea culesului viei a fost nevoie să mai lucreze doar 200 de coope­ratori. In schimb, la recoltatul po­rumbului, acțiune care a fost de­clanșată din plin, au fost mobili­zați nu mai puțin de 850 de mem­bri cooperatori și 80 de atelaje pentru transportul recoltei. Cele mai bune rezu­ltate se au, pînă a­­cum, fermele conduse de Ghiță Im­­pușcatu, Ștefan Axente și Alexan­dru St. Alexandru, care s-au dis­tins prin viteza și calitatea lucră­rilor executate.­­ După ce terminăm de livrat strugurii la centrul de vinificație, ne declara tovarășul Gheorghe Ște­fan, președintele cooperativei, transportul porumbului vor mai ru­la ora nouă autocamioane și un trac­tor cu remorcă. Cu forțele pe ca­re le avem vom putea atinge o­­ vi­teză de lucru — la recoltat, tăiat coceni și căratul producției din cîmp în depozite — de peste 120 —130 hectare pe zi. — In același timp, a intervenit tovarășul Gheorghe Negrea, ingine­rul șef al cooperativei circa 100 de oameni și 30—40 atelaje vor lucra în continuare la însilozarea porumbului din cultură dublă. Pî­nă acum nu am realizat decît ju­mătate din cantitatea planificată. Insă avem atît masa verde, cît și forțele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor propuse. In viile cooperativei din Băleni, care se întind pe 445 ha, din care 235 ha au fost culese pînă acum, lucrau vineri 700 de cooperatori, aproape întreaga forță a unității, la care s-au adăugat și 180 de elevi ai școlilor din comună. Pentru tran­sportul strugurilor la unitatea de vinificație, sunt folosite 62 de ate­laje și patru mijloace auto. După cum ne informa tovarășul Gh. Sa­vin, inginerul șef al cooperativei, se folosesc masiv atelajele pentru că mijloacele auto pătrund greu în vii, pe drumuri desfundate.­­ Cu toate acestea, a continuat interlocutorul, reușim să livrăm zilnic în jur de 100 și chiar peste 100 tone de struguri. In această muncă se disting în mod deosebit fermele conduse de Marin Nacu, Nicolae Sîrbu și Ion Momoiu, ca­re au mobilizat, chiar în zilele ne­favorabile, pe toți cooperatori la cules. Aminteam la început că la C.A.P. Corni s-a încheiat culesul strugurilor. Acum la această unita­te toată forța de muncă existentă este concentrată la recoltatul po­rumbului și la însilozarea furajelor. M. CREȚEANU (Continuare fn pag a IV-a) Sfîrșitul acestei săptămîni, va mar­ca poate (dacă timpul se menține însorit cum a fost ieri) începutul masiv al însămînțărilor de toamnă. Ieri, bunăoară pe inginerul șef al cooperativei agricole „Drumul bel­șugului" Matca, l-am găsit în cîmp, încercînd dacă se poate semăna. Iată ce ne-a declarat tovarășul ing. Trofin Cosma : — In această sală terenul are o structură ceva mai nisipoasă. De aceea am făcut proba cu o semănă­toare, adăugind la patine cîte două rînduri de greutăți și am constatat că se poate lucra destul de bine începînd cu orele 12—13 (discu­ția avea loc în jurul orei 10 — n.a.). Așa că am trimis răspuns la cooperativă să ne vină sămînța ca­­re-i pregătită în saci, numai să fie încărcată și transportată. Așa că azi după orele amintite vom lucra cu toate cele cinci semănători pe care le-am adus aici. La fel ca inginerul Trofin Cos­ma procedează în aceste zile ma­joritatea agronomilor, adică urmă­resc ceas de ceas evoluția zvîntă­­rii terenului și îndată ce constată că se poate intra cu mașinile în cîmp declanșează lucrarea. La C.A.P. Valea M­ărului, de e­­xemplu, pe inginerul Gheorghe Cos­ma l-am găsit tot la cîmp, acolo unde șeful secției de mecanizare Pe­tru Fuică, împreună cu 11 mecani­zatori și cu tot atîtea grupe cu discuri, începuse pregătirea terenu­lui pentru însămînțatul griului. — Am fost zi de zi pe toate tarlalele destinate culturii griului, ne declara Gh. Cosma ingi­nerul șef al cooperativei, pen­tru a depista la timp su­prafețele pe care se poate lucra fă­ră a pierde nici chiar o oră. Peste tot este încă prea umed cu excep­ția acestei sale, pe care a fost lu­cerna. Văzînd că s-a uscat mai bi­ne l-am anunțat pe tovarășul Fui­că să încerce cu discurile. „ Acum, după cum se vede, pregătim tere­nul din nou, lucrarea este destul de bună — calitativ, iar mîine vom începe și semănatul. Dacă așa se prezentau treburile cu semănatul — oamenii fiind la datorie, tatonînd unde se poate în­cepe treaba — apoi la culesul po­rumbului se lucrau intens, cu suti de oameni. De exemplu, la ferma nr. 11 — Matca, de la I.A.S. Te­cuci — șef de fermă inginerul Dan Capotă — toata forța de muncă e­­ra concentrată la culesul porumbu­lui, acțiune care a început cu lotul de hibridare, din care s-au recoltat 29 ha din ferma lată și 55 ha din ferma mamă. La aceeași fermă 20 de muncitori recoltau cartofii de pe ultimele suprafețe. La ferma vecină — condusă de medicul veterinar Dumitru Donciu — care dispune și de sector zooteh­nic — toate forțele mecanice (3 combine universale pentru siloz și 8 remorci cu tractoare), au lucrat intens la recoltatul porumbului verde, din cultură dublă și însilo­zarea acestuia. Oameni mulți au lucrat la culesul porumbului și la alte cooperative agricole, cum ar fi : La C.A.P. Va-VIOREL CĂLIN (Continuare In pag. a­­ V-a) Timpul frumos folosit intens la recoltat și reluarea semănatului Sute de elevi din municipiul Galați au lucrat ieri la recoltatul și spi­tatul legumelor la I.A.S. Șendreni. In pagina a lll-a, ăloul an universitar sub semnul marilor răspunderi l * Citiți în pag. a IV-a Lucrările Adunării Generale a O.N.U. A 23-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Congresul Partidului Socialist Elvețian DECEMBRIE CONTINUĂ CU AVUNT MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ Cu planul pe 10 luni Indeplinit Urmărind cu consecvență tra­ducerea în fapte a măsurilor sta­bilite pentru înfăptuirea preve­derilor actualului plan cincinal înainte de termen, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Sta­ția de utilaje de construcții transporturi aparținînd de Trus­si­tul județean de construcții au raportat că sarcinile planului pe 10 luni au fost îndeplinite cu mai bine de o lună de zile mai devreme. Corespunzător calculelor pre­liminarii efectuate de conduce­rea S.U.C.T., pînă la sfîrșitul lu­nii octombrie a.c. se va realiza suplimentar, la activitatea in­dustrială, o producție globală și marfă în valoare de 28 200 000 lei, iar la cea de deservire cu mijloace de transport și utilaje de construcții 27 900 000 lei. Avînd la bază experiența a­­cumulată în perioada lunilor precedente și, înotăriți să întîm­­pine cea de a 25-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și remarcabile realizări in muncă, lăcătușii din brigăzile coordonate de lacomi Lupu și Gh. Tatu s-au angajat ca, în timpul care l-au cîștigat prin devansarea sarcini­lor de plan, să realizeze supli­mentar aproape 540 tone de con­strucții și confecții metalice. Un angajament similar și-au luat muncitorii și tehnicienii de la exploatarea balastierei Condrea. Ei s-au angajat să extragă cu 43 000 mc mai mult agregat de balastier­ă. Intensă activitate portuara Dimineață la dis­peceratul „Navrom" D. N. F Galaț radiogramele îi a­saltează de pretu­tindeni pe dispe­ceri. Aici se adu­nă veștile, se trans­mit sarcini, își a­nunță sosirea no­ii noi vase. Intr-o discuție avută cu tovarășul Costel Răzghin, dispecer flotă, am aflat că în aceste zile se desfășoară o sus­ținută activitate portuară. In Ba­zinul Nou, la cinci cargouri sub pa­vilion grecesc, li­banez și cipriot se execută lucrări de încărcare. Alte trei nave așteaptă în radă să se libere­ze o dană. Tot în Bazinul Nou pe vasele grecești „Erxinos", „Gra­nit“ și „leanis“ sunt depozitate în magazii tablă pe care țara noastră o exportă în dife­rite țări ale Euro­pei. In portul Docuri, principala opera­țiune de încărcare la dane se rezu­mă îndeosebi la a­­zotat de amoniu. Se află acolo car­gourile cipriote „Xenia“ și „leani". In zilele urmă­toare își avizase­ră de acum sosi­rea alte 7 nave. La S.N.G. Tehnologie de turnare a elicelor mari­­ în devans Așa după cum ne informa în cursul­ zilei de ieri tehnicianul metalurg Mircea Roibu, șeful a­­telierului de turnătorie de la Șantierul naval Galați, specia­liștii serviciului metalurg-șef au devansat cu 3 ani termenele de elaborare a tehnologiei de pre­parare a aliajelor neferoase din care se va executa elicea hidro­­propulsoare a cargourilor româ­nești de peste 25 000 tone. Pentru­­ buna desfășurare procesului tehnologic, la bateria a de cuptoare cu creuzet a înce­put modificarea instalației de e­­laborare a aliajului lichid. Sco­pul acestei operațiuni este mă­rirea capacității șarjelor. Spre deosebire de procesul clasic uti­lizat pînă în prezent pentru e­­xecutarea reperelor similare, noile elice vor fi executate pe baza procedeului scheletoanelor geometrice, procedeu care va a­­duce șantierului economii în va­loare de peste 1 000 000 lei. PE TOATE ȘANTIERELE Protecția construcțiilor fundate pe terenuri macropolice să înceapă de la prima săpătură! Amplul program de investiții ca­re se realizează pe teritoriul jude­țului și municipiului Galați se con­cretizează în importante noi capa­cități de producție, edificii social­­culturale, construcții de locuințe și edilitar-gospodărești, pentru care statul alocă considerabile fonduri materiale și bănești, puse în valoare prin munca a zeci de mii de mun­citori și cadre tehnice. Specificul lucrărilor de construc­ții, care se realizează, de regulă, pe mari suprafețe de teren, desigur că implică, pe lîngă soluționarea unor aspecte legate de asigurarea bazei materiale și a forței de muncă, și o grijă sporită față de modul de realizare a lucrărilor, ținînd sea­ma de solicitările la care sunt su­puse în timp. Acest pericol de degradare tn timp, pentru județul și mai ales pentru municipiul Galați, unde ma­rea majoritate a construcțiilor sunt fundate pe terenuri macropolice, sensibile la umezire, este și mai ma­re. Numai în ultimii doi ani, pentru consolidarea și redarea în circuitul economic al unor construcții de­gradate de tasarea neuniformă s-au cheltuit sume importante. Pe lîngă eforturile bănești și pierderile ma­teriale directe, degradarea construc­țiilor scoate din funcțiune capaci­tăți și rețele de fluide energetice, construcții de locuințe, imobilizea­ză capacități importante de con­strucții care ar putea fi folosite pentru creșterea patrimoniului pro­ductiv și social-cultural al județu­lui. Toate acestea sunt cunoscute de constructori și totuși, în cursul­­ e­­xecuției lucrărilor, mai constatăm încă abateri de la normativul pri­vind execuția lucrărilor fundate pe pămînturi macropolice, sensibile la umezire. De exemplu, pe șantierul lami­norului de benzi la rece — etapa a II-a — de la C. S. Galați (șef șan­tier ing. G. Slatineanu), atacarea săpăturilor, pilotajului și fundațiilor extinderii halei de ajustaj și a celei pentru tratament termic, fără a lua măsuri pentru colectarea și înde­părtarea controlată a apei proveni­tă de la ploile din luna septembrie a.c., au provocat acumularea unei mari cantități de apă în groapa de fundație și peste unele umpluturi în curs de realizare, care, pe lîngă degradările și lucrările suplimenta­re care le provoacă, conduce și la stagnarea execuției și imobilizarea mijloacelor mecanice de construcții, la umectarea pămîntului în jurul fundațiilor executate. Pe nici unul din șantierele con­trolate (L.B.R. I­ și Uzina cocso­­chimică de la C.S.G. ; locuințe în microraionul 40 ; unele lucrări în execuția Grupului de șantiere hi­drotehnice Galați, a Grupului nr. 9 șantiere căi ferate Galați și al­tele), unde se execută sau sunt exe­cutate gropi de fundație, nu am găsit instalații de pompare și eva­cuare a apelor pluviale la minimum 20 m de construcție, așa cum pre­vede normativul. Gropi deschise de luni de zile pentru rețele de apă și canaliza­re, pentru rețele termice, electri­ce, cu grămezi de pămînt în ime­diata apropiere, care favorizează pă­trunderea apei în fundații și în lu­crările neterminate, continuă să co­lecteze mari cantități de apă, deși normativul obligă constructorii ca IANCU MARAN inginer șef al Sucursalei județene Galați a Băncii de Investiții (Continuare in pag. a II-a) O nouă șarjă de oțel este turnată în liigotiere la Combinatul siderurgic Galați. Foto : G. BERCOV r­ulucești, septem­brie 1972. Dimi­neața însorită de toamnă, cu aro­mă de poamă ce se furișează printre frun­zele de viță pînă în mijlocul uliței, curgem o distanță mar­de aproape 2 km pe șo­seaua proaspăt asfalta­tă dintre gară și ar­tera principală. Tre­cem prin fața primă­riei, pe­îngă cele două școli și ajungem in zona unor unități ale cooperativei de consum. Aspectul în­grijit al străzilor, al caselor și instituțiilor, curățenia exemplară sunt atribute ce ca­racterizează spiritul gos­podăresc al organelor locale și locuitorilor. O echipă de meșteri constructori continuă datarea șanțurilor de pe marginea șoselei națio­nale. Alți săteni nu se mai văd pe ulițe decît ici, colo cîte unul, gră­bit după cine știe ce treburi. Cei mai mulți se află pe cîmp, acolo unde roadele pămîntu­­lui, muncit cu sîrg, aș­teaptă­­ timpul să fie adunate. cină se mă­soară eficiența hărniciei și priceperii. Am venit la Tulu­­cești cu gîndul să con­semnăm cite ceva din ceea ce oamenii înfăp­tuiesc zi de zi. Aflăm că pînă la începutul a­­cestui an pe raza co­munei s-au ridicat mul­te obiective. O statisti­că păstrată la consiliul popular comunal scoate in evidență ca deosebit de fructuoasă in zări social-culturale reali­pe­rioada anilor 1971. Electrificarea 1966 a co­munei, realizată cu spri­jinul statului și prin contribuția bănească a locuitorilor, căminele culturale din Tulucești și de la Șivița, magazi­nele universale din sa­tele Șivița și Tătarca, super­magazinul din cen­trul comunei și altele, sunt numai citeva rea­lizări din această pe­rioadă. In numai trei ani (1969 — 1971), la Tulu­­cești au fost construite trotuare din beton pe o suprafață de 7 300 m.p., iar ca urmare a creșterii puterii econo­mice a comunei și a bunăstării locuitorilor ei, și-au construit lo­cuințe, proprietate per­sonală 328 de cetățeni. Se apropie ziua în­cheierii competiției pa­triotice pentru dezvolta­rea economică, social­culturală și edilitară a comunelor, competiție în care s-au angajat și ce­tățenii din Tulucești. Ce s-a realizat în perioada de timp care a trecut? Analizăm fiecare o­­biectiv din angajamen­tele consiliului popular luate la începutul a­­nului, ca răspuns la chemarea comunei Pe­­chea. Secretarul consi­liului popular, tov. Pe­tre Hagiu, ne furnizea­ză amănunte în legătu­ră cu fiecare lucrare, consultînd la rindul său evidența acestor realizări, întocmită și păstrată cu grijă. La digul din zona Fundeni — Braniștea (în sec­torul Vameș) și pe ra­za comunei s-au execu­tat 25 000 m­c terasa­­mente, cu 3 850 m c mai mult față de angaja­ment. Primul rezultat EFICIENTA HĂRNICIEI $1 PRICEPERII IN REALIZAREA AICAJAMENIELOR VASILE NETCU (Continuare in pag­a II a) fr— * -m m

Next