Viața Sindicală, august 1948 (Anul 5, nr. 275-300)
1948-08-02 / nr. 275
de salariați 9 a întregii Importanța deosebită ce se acordă în prezent organizării temeinice, pe principiul luptei de clasă, a salariaților agricoli, s’a vădit în hotărîrea recentă a Comitetului Executiv al C.G.M., de a institui o comisie de organizare cu misiunea să reorganizeze grabnic sindicatele de salariați agricoli și să pregătească Congresul Uniunii. Rezoluția Plenarei a II-a a C.C. al P.M.R., a pus cu toată tăria în fața mișcării sindicale (necesitatea unei categorice cotituri în activitatea sindicatelor de salariați agricoli, pe baza principiului luptei de Clasă. Constatările Rezoluției au arătat clar că la sate sunt mari diferențieri de clasă. Se impune deci să se ia toate măsurile ce izvorăsc din această constatare în ceea ce privește organizarea și activitatea sindicatelor de salariați agricolii. Rezoluția a venit să ne desmeticească asupra pericolului ce il reprezintă faptul că ,,în numeroase cazuri în aceste sindicate și îici organele lor de conducere au ihfoait țărani proprietari de pământ, iar pe alocuri chiar elemente exploatatoare“. Sunt într’adevăr destul de multe cazurile unde în sindicatele și în grupurile sindicale de salariați agricoli au intrat țărani înstăriți, cari ei înșiși folosesc munca salariată pe ogoarele lor. Au intrat uneori până chiaburi, acești exploatatori nemiloși și hrăși păreți ai sărăciei și nevoilor țărănimii muncitoare și ai proletariatului agricol. Ea reușiseră să pătrundă în aceste organizații sindicale și cârciumarii satelor și câte un ofițer sau subofițer deblocat pentru atitudine antidemocratică, precum și alte elemente de soiul lor. Dar ceea ce prezenta un pericol cu adevărat îngrijorător era faptul că aceste elementele nemuncitorești reușiseră să pătrundă până și în comitetele de conducere ale unor grupe sindicale și ale sindicatelor de salariați agricoli. Ce căutau ei în sindicatele și în grupurile de salariați agricoli? Căutau ei care să apere drepturile muncitorilor agricoli și să lupte pentru interesele lor? E limpede ca lumina zilei că nu ide dragul truditorilor de pe ogoare și al nevoilor ce se cereau împlinite, au năpădit aciste elemente exploatatoare și dușmănoase clasei muncitoare — destul de numeroase încă în satele noastre—in unele din organizațiile profesionale de luptă ale salariaților agricoli și să se cocoțeze până și în comitetele de conducere. Și tot Rezoluția ne arată consecințele stări dăunătoare: „Datorită acestui acestei lucru, multe sindicate de salariați agricoli s’au alcătuit dela preocupările firești ale urnei organizații sindicale“. Intr’adevăr ,“preocupările“ acestor elemente străine de mișcarea sindicală, au fost de a se auto-împroprietări cu oeaza reformiei agrare și să-și împroprietărească neamurile lor, înaintea celor cu adevărat îndreptățiți a căpăta pământ ; să acapareze conducerile cooperativelor sătești pentru a-și face mestingheriți afacerile; să încerce sabotarea măsurilor bune și drepte luate de guvern In folosul țărănimii muncitoare și al massellor de la orașe, cum ne arată mersul colectărilor, să caute a compromite regitimul democrat și să abată pe salariații agricoli de la lupta lor împotriva exploatării chiaburești dela sate. Această stare de lucruri intolerabilă și periculoasă pentru desvoltarea sănătoasă a democrației și a bunei stări la sate, trebue curmată repede și radical. Sindicatele de salariați agricoli, îndrumate și ele ca și întreaga Clasă muncitoare de avantgarda sa, Partidul Muncitoresc Român, trebue să devină la țară o bază puternică de luptă împotriva exploatării chiaburești și pentru limitarea elementelor capitaliste. Ele trebue să se preocupe îndeaproape de aducerea la îndeplinire a tuturor dreptelor revendicări câștigate în folosul acestei obidite categorii de muncitori, să lupte pentru ridicarea univelitului ei de viață, atât din punct de vedere material, cât și politic și cultural. Hotărîrea C.E. all C.G.M., are tocmai acest scop. Pornind de la constatarea că fosta conducere a Uniunii Sindicatelor de Salariați Agricoli a fost desanganjată prin descomplectare, că a lipsit deci forul care să conducă și să pună în practică măsurile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Revoluția Plenarei a II-a și instrucțiunile C.E. al C.G.M., — s’a hotărît instituirea unui comisii de organizare, învestită cu conducerea treburilor Uniunii. Aceasta va trebui în prmul rând să se ocupe cu reorganizarea sindicatelor de salariați agricoli pentru ca ele să devină „organizații prifeStoriale ce apără exclusiv drepturile proletarilor agricoli, adică ale muncitorilor de la țară, care trăesc din vânzarea puterii lor de muncă, adică din salariu“ (Rezoluția Plenarei a H-a). Munca comisiei de organizare nu va ușoară. Ea va trebui să mobilizeze sindicatitele de salariați agricoli pentru îndeplinirea sarcinelor imediate legate de campania agricolă care este în toiu. Aceste sindicate trebue să antreneze pe acești salariați pentru asigurarea reușitei colectărilor, pentru demascarea încercărilor de sabotaj ale chiaburilor și pentru pregătirea în bune condițiuni a muncilor de toamnă. Ea va trebui deasemenea să desfășoare o intensă activitate, în așa ca, la data când se va ține Congresul Uniunii Sindicatelor de Salariați Agricoli, sindicatele ce aparțin acestei Uniuni să fie reorganizate și curățite de toate elementele nemuncitorești. Iar delegații la Congres să reprezinte cu adevărat pe muncitorii agricoli ce-și câștigă existența din munca salariată, bazându-se mai cu osebire pe salariații fermelor și ai stațiunilor de mașini agricole, care formează grupuri închegate și au o conștiință de clasă mai avansată. In afară de munca ce va trebui să o ducă comisia de organizare, problema reorganizării sindicatelor de salariați agricoli, în spiritul Rezoluției Plenarei a H-a și al directivelor Confederației Generale a Muncii, constitue o sarcină imediată a întregii mșcări sindicale, a tuturor Consiliilior Sindicale Județene, sindicatelor și activiștilor sindicali ai stntilor agricoli,o sarcină mișcări sindicale Un nou lot de 460 copii ai muncitorilor din Capitală au plecat ori în colonia de la Satul-lung In R. P. R. grija pentru copii este o realitate vie Prin grija Confederației Generale a Muncii și cu concursul direct al Consiliului Județean Ilfov, Ministerul Sănătății, a trimis la munte un nou lot de 460 de copii ai muncitorilor din capitală. Toți acești copii sunt fii de salariați și pleacă numai la două zile de la sosirea din coloniile de la munte, a celuilalt lot de 800 copii. Im Satul lung în jud. Brașov, unde ei se vor recreta într-o vacanță de 30 de zile sunt însoțiți de 20 de educatoare, date de mișcarea sindicală. Pe tot acest timp, hrana și tot ceea ce privește buna lor îngrijire este asigurată de Ministerul Sănătății. Plecarea era programată pentru orele 6.30, dar cu mult înainte, Piața Republicii prinsese viață. Au sosit întâi cele 14 autobuze, apoi grupuri după grupuri, s'au strâns copiii. Intr’un grup mai mic, vedem două fetițe cu părul pe spate, îmbrăcate în pantalonași. Aflăm că sunt Florica și Georgeta Miulescu, doi din cei opt copii ai lov. Miulescu loan muncitor la secția de conducte hidraulice dela fabrica de țevi a Uzinelor „23 August“. Prima are zece ani, iar a doua opt. Le întrebăm când au aflat despre plecarea la munte, și ele ne răspund aproape deodată: — Păi ne-a spus tătiu că plecăm Duminică la șase, dar noi n’am mai putut dormi și de frică să nu rămânem în București, ne-am sculat la trei... Pe ’’’ador C. Ilie, un voinic care veni, îl găsim în grupul celor de la „Vulcan“. E însoțit de tatăl său, tov. Constantin Iliescu, un evidențiat de mai multe ori în producție, șef de echipă la secția de cazangerie de la „Vulcan“. 11 întrebăm cum o să-și petreacă timpul în colonie. — Apoi... o să mă joc! — Și altceva, nimic ? — Ba da... O să scriu... Și o să scriu și la „Viața Sindicală“ pe care o citește tăticu despre ceia ce facem la munte... Cei patrru frați Bancani In alt loc dăm peste o fetiță. Pare cea mai mică din toate. E Florica Bancan în vârstă de 6 ani. Tatăl său e paznic de noapte. — Ce o să faci acolo, așa mică, Florica ? — întrebăm noi. Se uită la noi mândră . — Da’ ce, sunt singură ? Suntem 400. Și afară de asta, mai am cu mine încă trei frați... Și rând pe rând ni-i „prezintă‘... Niculae Bancan ce 7 ani și jumătate, Cornelia Bancan de 9 ani și Niculina Bancan de 13 ani, se alătură și Scherer Rubin. Iar fiica tov. Gabor, Georgeta, împreună cu Sabina Vătășoiu, fiind „cele mai mari“, o să aibe grijă de cei mai mici. Fii cuminte, maică ! E aproape 9. Cele 14 autobuze s’au pus în mișcare. Mânuțele micuților ,au fluturat mult timp în semn de rămas bun. — La revedere, mămica! — Fii cuminte, maică, să ne scrii!... Din toate cele 14 autobuze au răsunat glasurile tinerilor fii de muncitori. Copiii strigau lozinci și cântau. Copiii îmi și TIRON Dreaptă csp. sindicalizea în ‘ ★ După ce ne oprim și la Georgescu Antoaneta, fica tov. Georgescu Ștefan de la „Voina“, care ne asigură că va învăța pe ceilalți copii cântecele pe care ea le-a învățat la Căminul de Zi, după ce dăm și pe la voinicul numai de 6 ani, Dan Romulus loan,care ține a ne cânta „Ghiocelul“, „Internaționala“ și „Imnul U.R.S.S.“, legăm o discuție cu copiii membrilor sindicatului G. G. M. Lucian Ioan, a cărui mămică lucrează la Confederație, ne spune că: „O să scrie versuri și o să ni le împlinit nu de mult 10 primă- trimită și nouă, angajament la care mmm linde noul ntrebuințat ,vrei“ și la „Ușa deschisă pentru intrare este tot atât de deschisă și pentru ieșire“ Arătând că reprezentanții Angliei, Statelor Unite și Franței susțin principiul unanimității voturilor pentru valabilitatea hotărârilor ce se vor lua, delegatul sovietic. A. L. Vâșinsky subliniază că acești delegați întrebuințează un „limbaj de stă(Continuare In pag. 4) Arpad Szakasitz desemnat președinte al Republicii Ungare Moțiunea adoptată de C.C. al Partidului celor ce muncesc BUDAPESTA 1 (Radar). — Comitetul central al partidului celor ce muncesc din Ungaria. Pe baza raportului făcut de secretarul general al partidului, Matias Rákosi, a luat în discuție situația preată în urma demisiei lui Zoltán Tildy- Comitetul central a adopat o moțiune prin care partidul ia act de demisia lui Tildy și aprobă măsurile luate de biroul politic al partidului în legătură cu această demisie. Moțiunea constată că partidul a reușit încă o dată să zădărnicească încercările provocatoare ale imperialiștilor împotriva democrației ungare. Moțiunea cheamă pe membrii partidului și forțele democratice să-și sporească vigilența în lupta împotriva forțelor reacționare. In cursul conferinței din 30 iulie a reprezentanților partidelor din guvern, s-a hotărît în unanimitate că cel mai mare partid din țară va desemna candidatul la postul de președinte al republicei. In consecință partidul celor ce muncesc din Ungaria a desemnat pe Arpad Szakasitz — președinte al consiliului — în calitate de președinte al Republicei Ungare. A Început la Belgrad Conferința internațională a Dunării, conferință la care participă în afară de țările dunărene, Anglia, Statele Unite și Franța. Se știe că Înainte de război, navigația dunăreană era controlată de către puteri neriverane, așezate la sute de kilometri depărtare și care impunea, în virtutea unor drepturi imaginare, voința joc țărilor îmtra-adevăr literesentc. Aceste „drepturi" provin din tradiția de oprimare pe «șase marii» puteri capitaliste o exercitau împotriva țărilor mici. După terminarea războiului, la discutarea tratatelor de pace, Statele Unite și Anglia cereau introducerea tratatele de pace cu România, Ungaria și Bulgarie a unor clauze speciale, care să mențină aceste obligații, incompatibie cu suveranitatea lor. Guvernul Uniunii Sovietice, a protestat cu energie împotriva acestei cereri nedrepte și a stăruit ca problema navigației pe Dunăre să fie soluționată cu participarea tuturor statelor dunărene. In conformitate cu hotnurU, luată de sesiunea din New York a Consiliului miniștrilor de externe în Decembrie 1946, pregătirea unei noui convenții asupra regimului navigației pe Dunăre a fost încredințată conferinței căire a fost convocată acum, cu participarea reprezentanțior statelor dunărene — Uniunea Sovietică, Republica Ucraineana, România, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, precum și a reprezentanților Statelor Unite, Marii Britanii și Franței, care sunt membri în Consiliul miniștrilor de externe. In ce privește Austria, ea participă la desbaterile conferinței fără drept de vot, până când problema tratatului de pace privitor la ea nu va fi fost soluționată. In prima zi a conferinței de la Belgrad, reprezentanții Statelor Unite, Marii Britanii și Franței nu au putut să combată argumentele delegatului sovietic, care, după însăși aprecierea delegatului britanic, au cu toate fost foarte impresionante ; acestea, ei au votat împotriva propunerii ca rusa și franceza să fie limbi oficiale ale conferinței. Propunerea a fost totuși adoptată cu o majoritate de 7 voturi contra 3. In ședința de Vineri, conform uzului consacrat la conferințele internaționale, s’a încredințat delegației iugoslave sarcina de a organiza secretariatul general al conferinței. Delegatul iugoslav Leo a fost ales secretar general.Mattes Tovarășa Anna Pauk* despre așa «Ny ’ drepturi câș^ in cea de a doua prezidată de minisS R. P. Bulgaria, tor O altă perfecționare a fost realizată de tov. Visky Eugen vigației pe Dunăre ar depinde în mod obligatoriu de unanimitatea voturilor. La rândul său, delegatul Austriei, care pe baza hotărârii Consiliului Miniștrilor de Afaceri Străine ia parte la desbaterile conferinței cu vot consultativ, după ce se oprește asupra intereselor Austriei legate de problema dunăreană, cere acordarea de drepturi egale în cadrul conferinței. Răspunzând acestor pretenții tovarășa Ana Pauker, ministrul afacerilor străine al Republicii Populare Române, care își exprimă mirarea că într’o conferință care s’a întrunit cu scopul precis de a elabora o nouă Convenție asupra regimului navigației pe Dunăre, reprezentanții Franței vorbește despre așa zisele „drepturi câștigate“. Aceasta nu înseamnă altceva decât tendința de a permanentiza vechile convenții care loveau în interesele popoarelor din bazinul dunărean. Făcând istoricul activității comisiei instituită de vechile convenții, Ana Pauker arată că ele au fost considerate de către poporul român ca niște comisiuni de capitulare în fața intereselor străine opuse celor ale poporului român. Ea a Întrebat dacă delegatul Franței Înțelege prin așa zisele „drepturi câștigate“ folos d în punct cu ebonia rea din nou a Dunării pentru expediții îndreptate împotriva Uniunii Sovietice și pentru exploatarea Republicii Populare Române. In ceea cel privește cererea Austriei, Ana Pauker subliniază că însăși faptul că această țară a fost admisă de Consiliul de Miniștri ai Afacerior Străine. la Conferință dovedește aprecierea intereselor sale legate de Dunăre, dar în acelaș timp i s-a acordat numai dreptul de vot consultativ până la încheierea tratatului de pace. La Conferința navigației dinărene Anglia, Statele Unite și FranțaTa_ra Sovietelor încearcă sa-și păstreze privilegiile, care loveau în interesele popoarelor din bazinul dunărean Unitatea de interese și de vederi a popoarelor democratice în frunte cu U. R. S. S. va triumfa împotriva manevrelor statelor imperialiste acționeze după modelul străin, un rotor de bronz ebonitat. Rotorul era greu de executat din cauză că ebonită trebuia să fie astfel confecționată încât să aibe o rezistență mare la atacul acidului sulfuric. Problema confecționării ebonitei a fost rezolvată de maestrul Matei. Apoi s’a executat cu minuțiozitate matrița de turnare și după repetate încercări rotorul a fost confecționat. Verificat timp de trei luni, rezultatele obținute au fost mai muult decât mulțumitoare. S’a trecut apoi la confecționarea unui rotor mai mare pentru pompele centrifugale de 450 l. pe minut lucrare care a reușit deasemeni. Avantajele ce decurg din execuția acestei piese la noi în țară, sunt multiple. Astfel, nu mai trebue s-o importăm ; materialul din care se confecționează se găsește din abundență la noi, se asigură o perfectă refulare a acidului la Stransky Artur s’au gândit să băile de filaje. Un nou sistem de evaporare băilor de acizi. Ea aceste băi acidul sulfuric trebuia să pasia instalația, de regenerare a treze e goneerttrare eonstanță. A. 1. VAȘINSKI TOV. ANA PAUKER i Sărbătoarea muncitorilor sovietici din transport s’a transformat intr’o mare putere feroviară de I. SK Madino In ziua de 1 August întreaga Uniune Sovietică sărbătorește ziua stalnistă a muncitorimii de cale ferată. Această sărbătoare a fost fixată în ziua recepției pe care conducătorii Partidului Comunist bolșevic și ai guvernului sovietic au oferit-o la Kremlin în onoarea lucrătorilor de cale ferată, la 30 iulie 1935. I. V. Stalin, luând atunci cuvântul, a arătat marea importanță pe care o are pentru Uniunea Sovietică transportul feroviar, care leagă într’un singur tot numeroasele regiuni și raioane ale țării. In cursul primelor planuri cincinale staliniste, Țara Sovietelor s’a transformat într’o mare putere feroviară. Peste 100.000 de kilometri de șine de oțel o întretaie în toate direcțiunile, că țara noastră s’a construit o rețea ramificată de căi ferate, a îngăduit ridicarea nivelului economic și enteral al republicilor unionale și autonome, deschizând nouă perspective de valorificare a colosalelor bogății naturale ale Uniunii Sovietice. Transportul a fost completat cu numeroase cadre, periență tehnică înarmate cu o exavansată și totodată cu mașini perfecționate. Construcția de fost întreruptă în căi ferate nu a Uniunea Sovietică nici în timpul războiului. In acei ani grei s’au construit numeroase linii feroviare. Așa de pildă, s’a tantă construit atunci o nouă imporarteră feroviară Kizlear* Astrahan și Stalingrad-Vladimirov* ca, care a permis să se livreze materialele militare necesare Stalin* Iată cifre care vorbesc despre creșterea forței acestei viziune : dacă luăm drept 100 °/» livrarea locomotivelor noui în 1939, în anul 1943 producția ei’a de 600 °. In anul 1947 colectivul uiz ttei a cucerit Drapelul Roșu al Consiliului de Miniștri U.R.S.S. In Clișeu. Un grup de stahanoviiști (de la stânga la dreapta) Berarii I. Fedatov, J. Balov, șeful producției A. Otudemdcov și strungarul V. Vișnevski. (Confirmare în 4-a) UZINA DE CONSTRUCȚII DE LOCOMOTIVE DIN UL’A N-UDE O puternică forțelor lagărulu i Atentatul criminal al monștrilor omenirii la viața clasei muncitoare și al conducătorului tuturor celor ce muncesc din Italia, tovarnișul Palmiro Togliatti, a ridicat un val de indignare în opinia democratică din lumea întreagă. Massele muncitoare din Italia au răspuns la acest atentat prin încetarea lucrului și prin manifestații la care participat multe mii de oameni. Cu o oră după ce s’au tras gloanțele în fața clădirii parlamentului, o grevă generală a izbucnit în toate ramura de economie ale țării, cuprinse șapte milioane de oameni. " C"le de Muncă și Confederația desop. , Nuntii [talia au repanarea hotărîrîle lor acea Tor. Visky massele au de țevile de oțel căprior inițiativă, ale serpentinei cu,iupasta în plumb și pentru ca aburii presiune să nu mai producă trepidații, dilatări și contractări rimic, care ar fi distrus repede serpentina, a recurs la serviciile unui Cazan de alimentare cu apă. Acest cazan trimite apă încălzită grade C, în serpentină Ha 90 dând astfel evaporatoarelor un regim constant de temperatură de 58 grade—60 grade C. și o presiune constantă de 720 mm. Circulația apei este continuă astfel că se face economie de combustibil și apă. Dar ce e mai important e faptul că evaporatoarele au o funcționare regulată și sigură, opririle pentru reparații au dispărut, pentru că sistemul de sincerizare este ameliorat. Economia anuală de materiale, manoperă și combustibil se ridică la 2.000.000 lei, fără să socotim pagubele ce au fost evitate prin schimbarea sistemului de evaporare[qg. ION ALBULESCU ’ poresp. sint cartidului Comunist a spulberat iluziile reacțiunii internaționale cu privire la trăinicia „victoriei“ partidului lui de Gasperi în alegerile parlamentare din Aprilie; acest avânt a arătat adevărata forță și importanța celor opt milioane de voturi date atunci Frontului Democratic Popular. Înșiși reacționarii sunt obligați acum să recunoască aceasta. „Forța mișcării greviste dest nțuită după atentatul împotriva lui Togliatti, mișcare condusă de comuniști,de săptămânalul londonez „Economist“, este o lecție pentru toti acei care au jubilat in fața rezultatelor alegerilor din Aprilie în Italia și care voiau să vadă în de înfrângerea definitivă a Partidului Comunist Italian. Cu prilejul grevei generale, guvernul de Gasperi a recurs la^venturi și la provocări , trim, ■ i, i ■ 1... . a, s’auns v *triva mon iestanț’ a în Di poliția, form toate avii grenajele tici im importante, pentru a le proteja contra prafului, sistemul de rale pentru împingerea sârmei a fost perfecționat și s-a întrebuințat un filtru de ulei original. Noua mașină are o copaciDupă exemplul satrapului țarist Trenov, ministrul democrat-creștin Scelbar dat ordin „a nu se cruța cartușele”. Zeci de manifestând asasinați pe la spate sute de răniți, mii de arestați — acesta a fot răspunsul dat de de Gasperi și Scelba maselor populare care creau în mod unanim demisia guvernulu de teroare și provocări. In aceste zile guvernul de G ' * s’a demascat definitiv au fost de gauleiteri și de^a Uzinele Copfit’ri impuș bn si ' opun popor. O parte din aficerm « B I « fost executate gatierii, g S [necamic propriu. | , Ue lenlnäfelle (—*), materialul folosit pentru construcția mașinei provine de la fier vechi. In momentul de față, tov. ing. Valea Ion lucrează la confecționarea puri de electrozi unor noui tide sudură. Se speră că în foarte scurt timp să se poată fabrica două nouă tipuri de electrozi speciali. Ing. Sârbu Gheorghe Coresp. smidăoal *