Viața Sindicală, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 301-326)

1948-09-08 / nr. 307

RESPINGÂND ATACURILE MARIAVE ALE SCIZIONISTILOR, MSCAREA SINDICALA MONDIALA ÎNFRUNTA UNITA ORICE UNELTIRE IMPERIALISTA Europa apuseană este bântuită de fantome. Sunt strigoii socialismului trădător de drea­pta, care se încăpățânează să iasă în lumina prezentului din negura uitării unde i-au a­­runcat disprețul și dreapta ură a clasei muncitoare. Morți în 1914, când au sprijinit alături de burghezia capitalistă războiul imperialist, renegații socialismului au ieșit din nou la iveală după primul război mon­di­al cu sprijinul nu al muncitorilor pe cari i-au trădat ci cu acela al capitalului exploa­tator pe care l-au servit. Prima sarcină pe care și-au luat-o acești strigoi a fost aceea de a lupta împotriva adevăratului socialism victorios din Uniunea Sovietică. Muncitori­mea i-a putult vedea la lucru pe acești s­m­­briași ai marelui capital- Mac­Donald în An­glia, Blum în Franța, Scheidemahmn în Ger­mania, Spaak în Belgia,­­ toți au con­tribuit între cele două războaie mondiale, nu numai la consolidarea capitalismului ame­nințat cu prăbușirea de co­nstradicțiile sale interne și de mișcările revoluționare ale pro­letariatului înflăcărat de mărețul exemplu al marei Revoluții din Octombrie, dar au înlesnit drumul spre putere a celei mai sângeroase și crunte forme a societății ca­pitaliste, fascismul. In calea activităților tră­dătoare se ridica însă un­ obstacol serios, mișcarea sindicală. Milioane de muncitori porneau la asalt împotriva capitalismului greu spr­un­cinat de victoria gloriosului partid­ bolșevic al lui Trenin și Stalin. De aceea prim mijlocirea așa zisei Internationale Sindicale de la Amsterdam, socialiștii de dreapta au făcut totul pentru a paraliza acțiunile sindi­catelor. Pr­ic­ipala lor armă a fost sciziunea, sin­gurul lor țel a fost subjugarea clasei munci­toare intereselor exploatatorilor capitaliști. Fascismul nu a reușit însă să lichideze lupta revoluționară a proletariatului și să înăbușe principalul său sprijin și apărător, țara liberă a Socialismului, Uniunea Sovie­tică. Cu o și mai mare energie, sindicatele s-au refăcut unitare și puternice în toate ță­rile eliberate de fascism- Federația Sindi­cală Mondială, — „una din cele mai mărețe realizări din istoria mișcării sindicale— cum o numea recent rezoluția puternicei organi­zații sindicale engleze a muncitorilor din in­dustria de construcții mecanice—a slăbit po­zițiile elicei trădătorilor reformiști și a ci­mentat pe baza trainică a solidarității inter­naționale a celor ce muncesc, un obstacol se­rios în calea imperialismului cotropitor. Dar și de data aceasta dușmanii clasei muncitoare n’au întârziat să-și facă apariția. Prefăcându-se pocăiți, unii reformiști au căutat și în parte au reușit să se strecoare în conducerea nouilor centrale sindicale din apus cu intenția de a sparge din nou unita­tea de acțiune a clasei muncitoare. In frun­tea acestor trădători s’au aflat de data acea­sta, conducătorii de dreapta ai organizațiilor sindicale din State­le­ Unite, cei mai aproape de stăpânii imperialiști, vechi oameni de în­credere ai bancherilor și industriașilor. Dacă vârfurile conducătoare de U­C­LO_ (Congresul organizațiilor din Industrie) au uneltit pe ascuns în cadrul F.S.M- folosin­du-se de fap­tul că sunt afiliați, conducătorii, reacționari aii celeilalte organizații sindicale americane A F­ 1­ (Federația americană a muncii) au proclamat fățiș intenția lor de a distruge unitatea sindicală mondială- In timp ce Murray de la 0.1.0. caută să amăgească și sa demobili­zeze vigilența muncitorilor procla­mând că: „Oamenii de afaceri „progresiști“ nu privesc pe muncitorii lor ca antagonist, ci ca „asociați“ toată liota reformistă din Europa caută să convingă lumea muncitoare de posibilitatea absurdei „colaborări ‘ dintre Anton Theodor (Continuare in pag. 6, col. 1­ 2-3) O COLECȚIE DE CÂRTI SCRISE DE MUNCITORI SOVIETICI: jump hi­um nor ...3, . ... tie I. SLOBICEANIUC încă­ în primii ani ai edificării statului socialist — a Uniunii So­vietice — marele „Comunismul începe Lenin a scris­ acolo unde se manifestă pentru prima oară grija plină de abnegație a munci­torilor de rând, de a mări pro­ductivitatea muncii, grijă ce biruie munca grea“. Lupta pentru comunism ne aduce zilnic exemple în ceea ce privește munca eroică și plină de însuflețire a oamenilor sovietici. Din ce în ce mai mult cresc rândurile inovatorilor cute­zători în producție, care aruncând la o parte vechile norme, înrădă­cinează nouă metode progresiste de lucru, mai perfecte. In Uniunea Sovietică munca a devenit o che­stiune de onoare și de glorie, de vitejie și de eroism. Măreția muncii omului sovietic o vedem desvăluită în mod­ concret și convingător în seria de cărți întitulată: „Stahanoviștii noului plan cincinal stalinist“. Această serie a fost publicată anul acesta de editura sindicatelor profesionale sovietice. In cărțile din această serie, maiștrii de muncă perfectă povestesc despre drumul parcurs de ei și realizările obținute. Autorii acestor cărți­­ sunt­­ ta­­hanoviști de vază, inovatori în producție, practicieni, care­ au îm­bogățit știința cu experiența lor înaintată. Iată câțiva din acești autori: Gherasin Zaporojeț, me­canic de la mașina de perforat din mina­ 27 a direcțiunii „Snejneanan­­traxit“,­­ laureat al Stalin, Maxim Guprianov, premiului inginer de cale ferată cu gradul de loco­tenent al serviciului de întreți­nere, care lucrează în calitate de șef mecanic la depoul Zlatoust (calea ferată din Uralul de Sud), Mihail Gucerin, #elar de la uzina metalurgică „Ilici“ din Mariupol, Polina Suhoverova, maistră la fa­brica de con­fecțiuni „Krasnaia Zvezda“, etc. întreaga țară sovietică cunoaște numele maistrului miner Gherasim Zaporojeț. In cartea sa întitulată „Mașina de foraj trebue să lucreze cu maximum de viteză“, el scrie că una din condițiunile hotărîtoare ale măririi randamentului acestei mașini este organizarea perfectă a muncii tuturor echipelor de la abataj. „După părerea mea, scrie Zaporojeț oricât de bine ar lucra mecanicul de la mașina de foraj, el nu va reuși să facă­ nimic dacă alătu­ri de el nu lucrează cu aceiași râvnă toate celelalte categorii de mineri. La rândul lui, mecanicul trebue să dea tot felul­­ de ajutor tovarășilor săi. In acest ajutor re­ciproc și în unirea camaraderească, constă chezășia succesului. Să luăm de pildă munca noastră. In timpul unui singur schimb eu tai 600 tone de cărbuni. Muncitorii care lucrează alături de mine trebue să asigure încărcarea căr­bunelui pe banda rulantă, iar ad­ministrația trebue ca această cantitate să aibă o grijă de cărbune să ajungă la suprafață și în fine muncitorii de la transport să-l transporte mai departe. © 1, 600 de tone nu-i glumă, e doar o gar­nitură întreagă a unui tren de 30 de vagoane. E drept că transportul este la noi mecanizat, avem tre­nuri electrice, depozite de stocare, etc., dar totuși muncitorii trebue să încarce înainte de toate aceste 600 de tone pe bandă rulantă, cheltuind forța lor fizică. In munca mea caut să ușurez cât se poate mai mult­­ munca lor“. Gherasic­ Zaporojeț povestește într’o limbă foarte vie cum el și tovarășii săi au reușit datorită tehnicii desvoltate din Sovietică să depășească cu Uniunea mult vechile norme, să mărească pro­ductivitatea muncii și să ajungă la înaltul titlu de stahanovist. Răspândirea celor mai noui me­tode de organizare a muncii și (Continuare în pag. 5, col. 1-2-S) Frezorul stahanovist Alexandru Pavlovici GracioviTMreața de 25 de ani la uzina ..Borez" din Moscova. Tov. Graciov i?* termină planul său cincinal. Pentru munca sa rodnica, Graciov a fost decorat cu ordinul Lenin, tov. (Ogonioc) In anul 1938 C. F. R.-ul a adus din Elveția o locomotivă „Diesel- Electrică", în stare a desvolta o forță de tracțiune câte trei-patru locomotive cu aburi la un loc. Această locomotivă, cu o putere de 4.400 H. P., a remorcat trenuri accelerate și rapide, pe București-Brașov, până în distanța anul 1944. O uzină electrică pe roți După perioada bombardamente­lor din 1944, — când utilajul ate­lierelor Grivița-locomotive și va­goane a fost complect distrus — această locomotivă a furnizat e­­nergia electrică necesară punerii în funcțiune a mașinilor-unelte din ateliere, până în anul 1947, când Centrala Termo-Electrică a fost re­parată. În cursul anului 1947, a mai parcurs, remorcând trenuri, încă 80.000 km., care, adăugați la cei 400.000 km. parcurși până în 1944, totalizează aproape de trei ori suma de kilometri, după­ care ea trebuia introdusă pentru revizie generală. Această depășire a putut fi rea­lizată, numai datorită îngrijirii și întreținerii excepționale pe care muncitorii de pe această locomo­tivă au înțeles s-o acorde acestui prețios vehicul. Acum însă, după atâtea efor­turi, recondiționarea și înlocuirea pieselor de uzura a acestei uzine electrice pe roți, se impunea de urgență. Termenul de „uzină elec­trică pe roți” se potrivește de minune, deoarece locomotiva are, în ansamblul ei, doua motoare Diesel de câte 2.200 H­­P. fie­care, acționând la rândul lor câte două generatoare de 1.250 kw. și 70 kw., deci un total de 2.640 kw. Curentul produs de aceste gene­ratoare, este consumat de cele opt electromotoare de tracțiune, care acționează direct asupra roților. Pentru a da o idee limpede despre puterea acestei locomotive, este de ajuns să amintim că cel mai puternic automotor, azi în serviciu la Calea Ferată, reprezintă a 20-a parte din forța ei, având numai 220 H­ P. Ar trebui deci un șir de 20 automotoare mari, pentru a egala forța acestei loco­motive. Redată circulației p­rin capacitatea și u­­unea tehnicienilo­r feroviari din lipsa utilajului adecvat, re­­parațiunile fiind foarte grele, nu se puteau face nici în București, nici în alt atelier G. F.­ R. din țară. Rămăsese stabilit ca prima revizie generală să fie făcută în M. Țicleanu (Continuare în pag. 5, col 4­5) O nouă victorie a tehnicienilor ceferiști Locomotiva Diesel - electrică a fost redata circulației O ECONOMIE DE 20.200.000 LEI. REALIZATA DE MUNCITORII CEFERIȘTI Locomotiva Diesel e­lectrică de 4400 H. P. în gara Predeal Compartimentul mașinilor văzut din spre generator Cantina ,,Industriei Bumbacului B.“ funcționează în chip satisfăcător „ Dacă astăzi produsele fabricii „Industria Bumbacului B” sunt cele mai căutate pe piață calității lor superioare, dacă datorită­ pro­ductivitatea a crescut și procenta­jul deșeurilor a scăzut la 4200/ft, apoi, înțelegem cu ușurință efor­turile depuse de tovarășii de la a­­ceastă fabrică. Dar un efort continuu cere o hrană sub­stanțială, care să refacă for­țele. Iată de ce ne-a bucurat fap­tul că la „Industria Bumbacului B“ cantina este o preocupare de căpetenie a comitetului de fabrică. CÂRME DE PATRU ORI PE fi APT ARAMA Intr’adevăr, prețul unei mese la cantină a scăzut la 18 lei. Mâncarea este gustoasă, de pa­tru ori p­e săptămână fiind carne. Eri s’a servit o ciorbă bo­și­nată în legume și ardei umpluți cu carne. De două-trei ori pe săp­tămână, se servesc câte trei fe­­­uri de mâncare. Tovarășii cari conduc cantina se plâng că nu au primit rația cuve­nită de ulei pe luna August de la „Alimentara“ Pe de altă brutăriile refuză să elibereze parte, o cantitate mai mare de pâine. Pen­tru a procura dela câteva brutării cele 90 de pâini necesare, se pier­de un timp prețios. Tovarășii de la „Industria Bumbacului B” cer ur­genta remediere a acestei situa­ții. Dacă mâncarea este gustoasă, apoi felul cum se gătește, lasă de dorit. Șorțul tovarășului bucătar, este de o culoare suspectă. Tova­rășii care lucrează la bucătărie trebue să poarte halate albe, rate, iar femeile trebue să-și rășoare părul într’o basma. CU­ în­ vi­­rr. S­A­L­U­T­U­L­­»iar unii ■« mii­ul­ui nu n­i­i nu 0 ■ 1 I 1­Bl Hilf *--------------------------­ Dragi tovarăși. Cu adâncă solidaritate fră­țească, vă transmitem în nu­mele tuturor oamenilor mun­cii din Republica Populară Română, urări de prosperi­­tate cu ocazia aniversării a patru ani de la eliberarea voastră de către armatele so­vietice de sub jugul imperia­­list fascist german. Rolul conducător al clasei muncitoare din țările cu de­mocrație populară, garantea­ză păstrarea și strângerea le­găturilor de colaborare și prietenie între popoarele noas­tre în acțiunea lor comună pentru pace trainică, liber­tate și suveranitatea popoa­relor. Cu mare bucurie salutăm activitatea rodnică a O.R.P.S. în lupta poporului muncitor din Republica Populară Bul­garia, condusă de Muncitoresc Comunist, Partidul pen­tru construirea socialismului în tara Dvs. Primiții dragi tovarăși căl­duroasele noastre salutări și transmiteți oamenilor muncii din țara Dvs. urări pentru o cât mai grabnică realizare a țelurilor și năzuințelor clasei muncitoare. Strâns uniți în frontul pă­­cii, având ca țar conducător marea țară a socialismului U.R.S.S., să pornim cu și mai mult elan pe drumul făuririi societății socialiste. Trăiască solidaritatea inter­națională a celor Ce muncesc în cadrul Federației Sindicale Mondiale. Trăiască Clasa muncitoare din Bulgaria și Comitetul Dvs. Central! CONFEDERAȚIA GENERALA A MUNCII DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA Ü «IM Răsț de d.dr. Petru Groza, la telegrama de condoleanțe trimisă Gemeraliss vnralul I. V. STANI, cu prilejul morții lui A. A. Jdanov D. dr. Petru Groza,, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, a primit următorul răspuns la telegrama de condoleanțe tri­misă Generalissimului Stalin, cu prilejul morții lui A. A. Jdanov, PREȘEDINTELUI CONSILIU­LUI DE MINIȘTRI AL REPU­BLICII POPULARE ROMÂNE, D-LUI Dr. PETRU GROZA EXCELENTA. Primând însărcinarea din partea Președintelui Consi­liului de Miniștri al U. R. S. S., Generalissimul Uniunii Sovie­tice I. V. Stalin, ant onoare­a vă exprima recunoștința pen­tru condoleanțe!» primite cu ocazia decesului lui Andrei Alexandrovici Jdanov. Primiți vă rog. Excelență, asigurarea celei mai îna­lt considerațiuni, însărcinatul temporar Afacerilor U. R S. S. in România, SUTOV Muncitorii și tehnicienii a „Record“ (Mediaș) răspund chemării la întrecere a tovarășilor de la „Talpa“ și propun completarea condițiilor acestei întreceri . Chemarea la întrecere socialistă in producție, a tovarășilor de la „Talpa", a găsit un larg e­cou im: mijlocul muncitorimii din industria pielăriei și încălțămintei. Studiind in amănunțime con­dițiile întrecerii, tovarășa de la fabrica Record­, din Mediaș, au găsit că este bine ca punctele prevăzute să fie complectate cu altele noui, pentru ca întrece­rea să fie cât mai cuprinzătoa­re. Iată ce răspund ei chemării tovarășilor dela „Talpa": „Muncitorii și tehnicienii fa­bricii de pielărie și încălțăminte „Record“ (fost Karres), din Me­diaș, întruniți în adunare gene­rală extraordinară, azi 1 Sep­tembrie 1948, am examinat „Chemarea la întrecere socialistă în producție“, a muncitorilor dela fabrica „Talpa“, din Bucu­rești“, și însuflețiți de aceeași dorință de­ a urma calea trasată de C. C. al P. M. R., pentru a grăbi atingerea unui nivel de traki mai ridicat, am hotărît să răspundem că participăm la a­­ceastă întrecere socialistă. Noi găsim că cele 8 puncte sunt bune, dar nu­ sunt în totul su­ficiente. Noi socotim că trebuie să se mai adauge următoarele puncte ::. .......... .......... 1...Utilizarea deșeurilor, și 2. Depășirea normelor de lucru fixate. Formulând propunerea noas­tră, suntem gata să depunem maximum de efort pentru ca a­­ceastă mare întrecere să în­semneze o biruință în seria în­trecerilor socialiste care s’au extins la toate industriile din R. P. R. Credem necesar să se fi­xeze durata și data întrecerii. Urmând exemplul dat de mun­citorii și tehnicienii marii noa­stre prietene U.R.S.S., și folo­sind bogata lor experiență, vrem să facem tânăra noastră indus­trie să înflorească, pentru folo­sul oamenilor muncii, și să ducă faima produselor noastre dincolo de hotarele țării“. Intrarea trupelor eliberatoare Sovietice la Sofia la începutul lui Septembrie 1944, a fost salvată cu bucurie de nedoserit de către populația Capitalei Bulgariei Patru ani dela eliberarea poporului miliar de sub jugul fascismului Mâine, 9 Septembrie, poporul bulgar aniversează patru ani de când Armata Sovietică elibera Bulgaria de sub jugul fascismu­lui. Ca și celelalte state din Sud-Estul European, poporul bul­gar a fost cotropit de trupele naziste, cari au târît într'un crân­cen măcel mossele, pustiind țara și secătuind economia ei. Trădătorii poporului bulgar, în frunte cu agentura germană, di­nastia de Saxa-Coburg, au asvâr­­lit poporul în trei mari cata­strofe, în mai puțin de trei de­cenii, dând în acelaș timp țara pe mâna capitalului monopolist international. Poporul ținut în mizerie, exploatarea nemiloasă a muncitorimii de la orașe și sate, era sistemul practicat peste tot de acești lachei ai capitalului monopolist Dar poporul bulgar n'a primit umilirea în genunchi. El a luptat, condus de Partidul Muncitoresc (Comunist), în frunte cu Blagaev, Chircov, Colarov și Gh. Dimitrov. Când armatele naziste au in­vadat Bulgaria, munții s'au um­plut de partizani, ca ui stea îm­potrivit cu arma în mână dușma­nului. Lupta a fost grea, jertfele nenumărate. Armatele naziste e­­rau puternice, mașina lor de răz­boie uriașe. Această armată puternică și a­­ceastă uriașă mașină de războiu, a început să se năruie însă la Stalingrad, invincibila Armată So­vietică îi dădea, una după alta, lovituri de moarte. Operația de mare amploare militară de pe linia Iași—Chiși­nău se termina, la 20 August 1944. O enormă armată hit­eristă era aici încercuită și nimicită. Diviziile sovietice, străpungând frontul român, înaintau vertigi­nos. La 23 August 1944, Guvernul Român, în care Partidul Comu­nist Român avea rolul de frunte și el fiind acela care a mobilizat poporul la luptă, încheie Armis­tițiul și poporul român întoarce armele împotriva dușmanului. In ordinul de zi dat de Gene­­ralissimul Stalin cu acest prilej, se spune : „A șaptea lovitură a fost dată în cursul lunii August din acest an, în sectorul Iași—Chișinău, unde armatele noastre au nimi­cit definitiv armatele germano­­române, urmându-și operațiunile prin încercuirea a 22 de divizii germane la Chișinău, fără să mai socotim diviziile românești. Ce rezultat avem : a) Republica So­vietică Moldovenească a fost e­­liberată­ Germaniei, t­) România, aliat­ul a fost scoasă din luptă, declarând războiu celui de al treilea Reich și Ungariei; «) Bulgaria, aliata Germaniei, a fost scoasă din luptă, declarând și ea războiu Germaniei; d) dru­mul spre Ungaria, ultimul aliat al Germaniei, este deschis de că­tre a rmatele noastre". Rând pe rând, popoarele e­rai» eliberate de Armata Sovie­tică. In primele zile ale lui Sep­tembrie, Armata Sovietică trecea Dunărea, începând eliberarea Bulgariei. din munți Partizanii au coborît și armata populară bulgară s'a format, luptând ală­turi de cea sovietică, urmărind pe inamic în Iugoslavia, în Un­garia. Bulgaria scăpa de cotropitor, de monarhie, de burghezia ex­ploatatoare, instaura un regim de democrație populară. Parti­dul Muncitoresc (Comunist), în frunte cu Gh. Dimitrov, și cele­lalte forțe progresiste, preluau puterea. După doi ani, se pro­clamă Republica Populară. Stăpân­ia ei acasă, poporul bulgar își încordează să-și reconstruiască țara, puterile Reia prietenia cu popoarele vecine, prietenie pe care vechile regi­muri burghezo-capitaliste din a­­ceste țări o transformase în ură șovină, spre a întreține aici, fo­carul permanent al războiului. Tratate de alianță, de colabo­rare și asistență mutuală, sunt semnate cu toate statele, și a­­ceasta parte a Europei se trans­formă într-un puternic bastion al păcii. Astăzi, când imperialismul an­­glo-american amenință și unel­tește un nou război…, aceste po­poare, având în frunte marea pu­tere a Uniunii Sovietice, elit­­a­­ratoarea lor și apărătoarea pă­cii, strânse în lagărul anti-impe­rialist, sunt gata să apere cu toată hotărîrea, pacea ?î inde­pendența lor națională, câști­gată cu atâtea jertfe. După patru ani de la elibera­rea lor, popoarele democratice, tot mai consolidate, pun teme­liile societății socialiste, care le va scăpa pentru totdeauna de dominația capitalurilor străine și de exploatarea omului de că­tre om. Având ca exemplu măreț ex­periența sovietică, ele pășesc pe drumul fericirii lor, cu înaltă conștiință în spiritul inter­o­naționalismului proletar, pe dru­mul unei civilizații și noui mo­rale a omenirii. Popoarele eliberate își scriu propria lor istorie, la începutul acestui nou veac, care nu mai seamănă cu nici unul din veacu­rile lor­ de întunecată robie. GheoFg­he Dinu

Next