Viața Studențească, iulie-septembrie 1984 (Anul 29, nr. 27-39)

1984-08-01 / nr. 31

O întrebare pentru Dl. MIHAI DĂNILĂ — Ce reprezintă pentru dv. și pentru medicina româ­nească prezența in Expoziția națională de invenții (Sala Dalles, 4—14 iulie a.c.) a medicamentului anticanceros al cărui autor sînteți ? — Expoziția națională de invenții, organizată In cin­stea importantelor evenimente din acest an, a oferit o imagine grăitoare a geniului creator al poporului nos­tru, a forței de creație științifică și teh­nică dezvoltate in țara noastră în anii socialismului. Prezența mea In această expoziție m-a onorat foarte mult și s-a bazat pe ecourile internaționale ce le-a stîrnit în diferite fo­ruri și institute de cercetare științifică din lume expu­nerea concepției mele asupra maladiei neoplazice. De altfel, nu cu mult timp în urmă, Serviciul european de patente și Invenții cu sediul la Ha­ga mă desemnase, după minuțioase cercetări, ca inventator cu prioritate absolută pentru România in rezolvarea terapiei anti­­canceroase pe calea refacerii, prin potențiale redox, a catenei respiratorii a celulei bolnave. Firme străine din industria farmaceutică s-au oferit să producă medica­mentul nostru numit deocamdată „Danillan" In șarje industriale, dar acum producția de serie pentru export este asigurată de „Biofarm“ București, prioritatea noas­tră fiind deja reglementată juridic In țările interesate, respectiv U.R.S.S., R.F.G., Franța, Anglia, Australia, I­­talia, Israel, ultima convenție de acest fel fiind înche­iată în S.U.A. Aceste solicitări și, implicit, aprecieri in­ternaționale se explică prin aceea că este vorba nu de „recondiționarea“ unor procedee terapeutice, ci de o cale științifică absolut originală In tratarea maladiei neoplaziei (75% din cazuri, din care »0% cu beneficii majore), hepatitei cronice agresive (20% din cauzistica noastră) și bolilor autoimune (5% din cazuri). Afirmării științifice a țării noastre i se asociază și certe avantaje economice, dacă ținem seama de faptul că: In statisticile O.M.S. costul unei cure terapeutice anticanceroase prin mijloace clasice este evaluat la 12.000$, iar o operație de cancer pulmonar, de pildă, costă in R.F.G. 20.000 DM. Pe lingă exportul acestui me­dicament, trebuie precizat și faptul că tot mai nume­roși bolnavi din străinătate (deocamdată sunt 150) soli­cită și fac tratament în țara noastră, prin intermediul Laboratorului pe care-1 conduc In cadrul Policlinicii Uni­versitare Titan. (O. ȘTIREANU) Moisiliana (DIN CORESPONDENTA LUI GR. C. MOISIL CU FAMILIA) 9.VI.1939 M-am trezit azi dimi­neață mult înaintea ta. Era lumini și era curat. Era un vis de zori de tren. Ți-am spus un grnd că mi-ești dragă. Ai mers pe drum spre Monitor singură. Eu dor­meam. Ți-a fost dor ? Te-am așteptat în birou să-ți spun bună ziua. Te-am așteptat în trăsură să-ți arăt orașul. Ploua. Data viitoare o să fie mult, mult mai frumos. Eu nu știu ce-ai făcut azi la birou. Aș vrea să știu. Te-am așteptat după, să te duc spre casă. Acum aproape că ți-i somn. Mă ierți ! Nu vreau să-ți telefonez. Se poate ? Beau din cafea, să nu Interzii. (Mă aștepți ?) Ești acasă. Mă aștepți la telefon. Aș vrea să vin să te văd mîine, două-trei ore. Nu vin. Mi-i ciudă. Mă aștepți la telefon . Vin. Vin repede... Cernăuți, 10. VI.193. Am sosit cu bine și am intrat în două zile de li­bertate. Aste două zile se petrec Intr-un hotel ele­­gant și aproape scump. Aici e răcoare și plouă. Nu mult, ci așa, un pic, civilizat. Toți mă-ntreabă dacă nu vreau să amin chestia pe iulie. Eu nu văd avanta­jul. Așa că rămin. Rog pe tata, să se-nțe­­leagă cu Vintilă Mihăiles­­cu, cînd să-l ducă actele 7, ce acte­­, odată cu actele să-i ducă și lucrările, să-mi facă corecturile la Göbl (dacă nu i le-a tri­mis, sa i le ceară). Ulti­mele lucrări sunt cele al căror titlu apare in „Su­plimentul“ tipărit la Gobi. In plus, vă rog să-mi plă­tiți tipăritura acestui su­pliment (sub 400 lei). Dacă primesc extrase de la Car­tea Românească — Institu­tul de Științe, să adauge un extras la­ lucrări. Rog trimiteți-ml, cind puteți, fotografiile mele In ofițer. Aveți nevoie de Expozițiile de vacanța PACEA REFLECTATA ÎNTR-UN TIMBRU. Expoziția fi­latelică „Tineretul Româ­niei dorește pacea — Costinești, 7—26 iulie 1984. Expozițiile de vacanță, iată poate o aso­ciere inedită de elemente. Insă pentru sectorul cultural­­educativ al Stațiunii Tineretului Costinești, nimic nu este ieșit din comun. După ce luăm cu­ putemi de la soare și pielea Începe să dea semne de neliniște, ce poate fi mai plăcut decit „dedicarea“ noastră unei săli răcoroase, liniștitoare, cu atit mai mult dacă aceasta ascunde între pereții săi cîteva mii de minuscule simboluri ale păcii, ale înde­letnicirii îndrăgite de mulți dintre noi, care nu poate exista, evident, decit­­n condițiile unei liniști planetare. Expoziția filatelică organizată in Costinești sub ge­nericul „Tineretului României dorește pacea“ de către comitetul Filialei Constanța a Asociației Filateliștilor din R.S.L și conducerea stațiunii este dedicată Anului In­ternațional al Tineretului, important eveniment al vieții politice de pe glob. Deschiderea acestei expoziții în Costinești constituie „prima cărămidă” pusă la temelia unui bogat șir de manifestări filatelice în această stațiune cu tineri, pen­tru tineri. Ea este menită să contribuie la întărirea con­vingerii că numai la pace tineretul se poate dedica pro­priilor idealuri, își poate materializa visurile. Timbrul este unica valoare care facilitează legăturile interumane. Timbrul străbate o țară de la un capăt la altul, depă­șind hotarele ei, apropiindu-i pe locuitorii Planetei. Ex­poziția de filatelie din Costinești Înfățișează oaspeților săi o gamă variată de exponate, reunite in mai multe cicluri: „România, patria mea dragă*, „Copiii lumii vor pace“, „Lupta pentru pace*, „Flori, monumente ale naturii*, „Picturi din muzeele R.S. România“, „Costume populare românești*, „De la Icar la naveta spațială a sa. O expoziție de timbre este o minigalerie de pictură; ea cere atenție, concentrare, sensibilitate. Ea oferă a­­­­celeași satisfacții privitorului, informează, pune în gar­dă, angajează. Și parcă mai profund este țelul său, atunci când se adresează în primul rând tineretului. (Marina ALMAȘAN) 1 Five o’rock Lă puțin, lăsăm, puțin, foarte deoparte muzica „grea" și să ne uităm in lumea topurilor , grupul canadian Men without Hats s-a deplasat de la N­ew York la Londra, în urma hitului lor britanic „Safety Dance“. După a­­tâta drum, o primă de­clarație : „Nu folosim de­cit keyboards și chitare in rest nimic“. Treaba lor • Thompson Sisters, un grup foarte admirat pentru performanțele co­regrafice, nou single , au lansat un Sister of Mercy . Intre timp, Mi­chael Jakson a reușit ceva ieșit din comun ; toate, dar absolut toate, titlurile de pe, deja isto­ricul, album Thriller, au fost editate pe disc sin­gle. Așteptăm, acum, re­gruparea lor intr-un nou album . Cine credeți că a scos un nou album, al 17-lea ? Un grup care, o­­dinioară, s-a numit Chi­cago Transport Authority și apoi, mai simplu, Chi­cago. Chicago 17 e un al­bum cu Un sound foarte modern și cam atit. Să vedem cum vor decurge lucrurile in a doua deca­dă. Grupul a editat și un single intitulat Stay the Night. Succes moderat • In ceea ce-i privește pe monștrii sacri, o sin­gură știre. Ceva extrem de important și amețitor de plăcut. Se vorbește de apariția iminentă a unui nou album al lui Peter Hammil. Fostul leader al extraordinarilor Van der Graaf Generator, a tra­versat după dezmembra­rea grupului o perioadă de criză interioară, de că­utări și experimente fas­cinante de care n-au fost străini Robert Fripp, Pe­ter Gabriel, Bob Ezrin și foștii colegi de la Van der Graaf Generator. Enter­­ se numește cel mai recent album al său, iar albumul de vîrf al întregii perioa­de pare a fi Sitting Tar­gets. Acest om straniu și profund a depășit preju­decățile multor colegi de generație și nu s-a lansat tn compromisuri . Peter Hammil compune imper­turbabil aceeași muzică dificilă și crudă, chiar cu riscul de a se adresa ex­clusiv unui cerc restrins de cunoscători. Doar In Italia popularitatea sa, de mult fixată, e indiscutabi­lă. Și cu toate acestea, să ne aducem aminte In 1972. In timpul unui concert la Bologna, Peter a primit o cărămidă In plină față. Construise și In Italia blocuri. (T.U. — Hi). Laitmotivul cererilor in librăriile bucureștene este romanul „Obligado“ al lui Constantin Țoiu, laitmoti­vul ofertelor va fi fiind altul, căci n-am reușit să punem mina pe acest nou roman al cunoscutului prozator . Microbiștii își pot satisface foamea fot­balistică achiziționînd de la librăria „Papirus“ lu­crarea „Fotbal. Cadran mondial“ al lui Mihai Fla­­maropol. Dacă o vor mai găsi ! • Zilele trecute, Paul Everac i-a cumpărat, de la „Sadoveanu“, pe co­legii săi de breaslă: Țoiu și Breban, deci ! • Deși Stereo-clștig, admiterea s-a încheiat, vinzarea „Cu­legerii de probleme pentru admiterea !n invățămintul superior“ continuă la li­brăria „Lumina“. Oricum, se apropie prașila a doua... • In cîteva minute, cite­­va zeci de bucureșteni au aflat „Unde se avintă vul­turii*. Aceasta, achizițio­­nând de la librăria „Co­loane* cartea cu același titlu de Allstair apărută în colecția MacLean „Del­fin“ a Editurii Meridiane. • De un real succes s-ar bucura lucrarea „Dacia 110«“ dacă ar fi editată in limba română, cum insă la Papirus nu există decit versiunea... germană, numiți de „Dacii” stațio­nează la același nivel. Și cum nici dicționar ger­­man-român nu e de gă­sit.. • În schimbul sumei derizorii de 165 lei puteți efectua o călătorie dus-În­tors in Japonia, parcurgind splendidul album „Japo­nia“ apărut sub semnătu­ra lui Florea Țuiu. Foile de drum se vizează la A­­genția „Sadoveanu“ • La „Eminescu“ nu s-a vîndut încă nici un exemplar din romanul „Dincolo de rîu“ al lui Svetomir Raicov, cu toate că este tradus in limba română • La „Libră­ria copiilor“ (de la Coloane) reintră în modă cărțile „Cinci ani la Auschwitz“ și „I se spunea temera­rul“, apărută în Editura politică. In modă nu În­seamnă neapărat și nn raf­turi . Odată cu ploile s-au desființat și „Sonete­­le culturale“ din fața li­brăriilor. Aceasta simultan cu sporirea numărului de „intrări“ și librării — a ce­lor ce doresc să se ascun­dă de ploaie • De la „Sa­doveanu“, profesorul Ște­fan Berceanu („hematolo­­gul țării“ conform prezen­tării librăresei-șefe) cum­pără cartea „Pe spirituale“ a lui... tărlmurt Ștefan Berceanu. I-a­u plăcut ; • Librarul Radu Marcela de la „Papirus“ a primit zilele trecute concitadinului său autograful brașo­vean Mircea Noaghiu, pe prima filă a cărții. „Pamir 77*, apărută recent in E­­ditura sport-turism. m Ia­tă o apariție deja luată cu asalt de vizitatorii librăriei „Eminescu*: „Aforisme și reflecții* de George­nescu, îmbulzeală pe Căli­­de­plin justificată ! (Marina ALMAȘAN) NICOLAE CAZACOVSKI, Bacău. Am primit ultime­le patru scrisori de la dumneavoastră și am con­statat că rivna cu care le trimiteți nu are acoperire nici in talent, nici in problematică. In primul rind vrem să vă atragem atenția că ați Încurcat borcanele și ne-ați trimis o scrisoare cu adresa noastră și conținutul pen­tru SLAST, rubrica „Două coloane pentru...“. Dincolo de aceasta, vă irosiți ba­nii pe ilustrate din care înțelegem, mereu, că vă place Sergiu Nicolaescu. Și puteți scrie pe adresa revistei Cinema. Panseu­rile pe care le numiți co­mice nu sunt decit ridicole și chiar agramate. BRIGA­DA BUM, Cluj-Napoca. Cei care au vrut să vă reva­dă nu a trebuit să aștepte pînă in perioada 20—30 august, la Costinești, au putut-o face — regretind enorm — și in cadrul Festivalului studențesc TEI '84. KOLEA KU­­RELIUK, Marițeia­­ Mică, Suceava. Iată că printre promisiunile neonorate se adaugă și aceasta. Cauza e simplă, n-am primit fo­tografia la timp. Ea se află acum in arhiva re­vistei, la loc de cinste. (R.E.D.). O SUTA DE ANI DE ZI­LE LA PORȚILE ORIEN­TULUI. Episodul 118. Al treilea dialog gotic. — Ve­nerabile Piotr — spuse doamna Potoțki către, ma­jordom — te rog adu­ ne trei gemuri însoțite de a­­pa aferentă. — Gemuri 7 ! — exclamă bătrânul Piotr. Ați spus gemuri ? — Da ! răspunse cu hotârire doam­na. — Păi n-am mai des­făcut un gem de la ase­diul Viene­i — zise Piotr. Vă daui seama ce-o fi In borcanele alea 7 — Nu-mi dau seama — spuse doam­na — și tocmai de aceea vreau să aflu. — Gemul e ca vinul — interveni po­liticos Metodiu. Cu cit­e mai vechi, cu atât e mai tare. — Gemul ca gemul, dar ce mă fac cu apa — Întrebă Piotr. — Ce apă 7 — zise doamna Potoțki. — Apa aferentă. De o săp­­tămînă nu mai avem apă. De la moartea hatmanului, aparul nu mai vine decit de două ori pe lună zise Piotr. — Cine 7 — în­—­trebă Metodiu. — Aparul — N­ lămuri doamna Po­­toțki. Col care aduce apă. E un țăran care aduce apă la castel cu cad­ri. s-a construit castelul Cînd aici Redactor șef : Stelian MOIlU ; redactor-șef adjunct: Constantin DUMITRU; secretar Pe nedrept uitați NICOLAE (NECULAI) CHIRIAC CERCEL „Incepînd lecțiile de știința aritmeticii, vouă nobililor, plini de inteligență și iubitori de științe, studenți, vi se întredeschid porțile palatului întregii științe matematice, a cărei deplină valoare, înălțime și noblețe poate fi con­siderată după exactitatea, precizia și perfecția acesteia...*­­Astfel se adresa studenților săi Nicolae (Neculai) Chiriac Cercel, în prefața la manualul său Aritmetică, de învăța­tul profesor Kir Nicolae, după cea a lui Wolff (în lb. greacă). Lucrarea reprezenta o traducere-prelucrare, cu numeroase adaptări, completări și probleme practice, a cunoscutului manual Element» matheses universae de Chr. Wolff, cuprinzînd elemene de aritmetică, geometrie și trigonometrie. S-a folosit mult timp și după moartea lui Cercel ca manuscris, iar în 1801 s-a tipărit la Iași, dar numai partea de aritmetică. Nu se cunosc date suficiente despre viața lui Nicolae (Neculai) Chiriac Cercel, nici măcar anul nașterii sale nu a putut fi precizat. Acest matematician, fizician și filo­sof erudit, ,,adînc ginditor și pedagog destoinic“, cum îl numește profesoara Florica T. Câmpan, s-a născut la Mețovo, în Macedonia. A învățat la Ianina și la Constan­­tinopol, apoi la Veneția și în alte centre culturale ale Apusului, urmînd mai ales cursuri de științe exacte și umaniste, puternic influențat de gîndirea iluministă a lui Christian Wolff. A fost apoi profesor la Trivala și la Academia de la Muntele Athos (1740—1760). La Iași a venit în anul 1760 și a rămas pînă la moar­tea sa, în 1773. A fost profesor de aritmetică, geometrie, trigonometrie, fizică și filozofie la Academia Domnească, de asemenea director al acesteia. A fost cel dintîi pro­fesor român care a predat la noi științele matematice și fizica într-un spirit modern și întîiul care a făcut cunos­cute la noi principiile mecanicii newtoniene. A introdus In învățămîntul Moldovei filosofia raționalistâ și teoriile iluministe. De menționat că, în afara Aritmeticii amin­tite, a mai tradus și adaptat un manual de Fizică expe­rimentală, după care a și predat, precum și alte lucrări didactice. Poliglot, om de vastă și multilaterală cultură, spirit universal. Cercel a contribuit în mod esențial la rea­lizarea fazei de fulminație a Academiei Domnești din Iași. (I. M. ȘTEFAN). sus nu s-a ținut seama de apă și a trebuit să o a­­ducem zilnic din sat. — Și zici că de o săptămînă nu mai avem apă ? — se în­toarse doamna către Piotr. — Nici cît să-mi fac un ceai — răspunse Piotr. — Bine, dar eu ce-am fă­cut cînd mi-a fost sete ? — Ați mincat mere — spuse Piotr. — Atunci — spuse doamna — adu­ne trei gemuri și trei mere. Piotr ieși. — Vedeți ? spuse doamna către călugăr. Acestea sînt necazurile mele. Multă lu­me crede că noi o ducem bine aici sus. Nu­ știe ni­meni cîte pătimim. Anul trecut mi-au fugit găinile, au apucat-o la vale pe pantă și nu s-au mai pu­tut opri. In primăvară, cînd au fost ploile, s-a surpat o bucată de teren și mi-a îngropat două capre. Cînd mi-e sete, mai ronțăi cîte un măr, dar cînd să mă spăl, e jale, vreau (Va urma)­­ARS AMATORI­A TRASEELE LUI EMINESCU (4). Am arătat ca, mai î­nainte de a ajunge la redacția Timpului, E­­minescu trecea pe lingă cîteva e­­dificii publice mai vechi sau mai noi. Unul dintre acestea era Hotel de France care se afla exact în fața Hanului și bisericii Zlătari (în imagine). Nu era un local frecventat de Eminescu, de ziariștii și scriitorii din anturajul poetului, nu pentru că ar fi fost prea costisitor pentru punga lor, ci pentru că aveau orgoliul ca localul pe care ei îl ,­sfințeau" să le poarte nu­mele și renumele. Așa s-a întimplat cu Grădina Laches din fața Palatului Dacia­ Romana de pe Lipscani, în care își avea sediul redacția Timpului (în imagine), ori restaurantul La lordache, de pe Covaci, botezat de Eminescu. La o idee, lată în prim­a fotografie berăria Vîrful cu dor, de sub Hotelul de France, frecventată de F. Damé, care făcea mare concurență Carului cu bei*2, situat nu departe de acesta. Foto: Paul Filip (M.N. RUSU) 's­bil de redacție: Sorii» VAȘII <\ fi'r­uf­' - St­­i­l •«** *■-' Adresa redacției: 79702 București, str. Ștefan Furtună nr. 140, telefon 49­20­35, sector 0. Abonamentele se fac la toate oficiile din țară sau la difuzorii voluntari din școli, universități, instituții. Costul abonamentului : 104 lei pe an. Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la :.ROMPRES FILATELIA" - departamentul esport-import presă P.O. Boi 12-201, Telei 10376 profir, București, Calea Griviței nr. 64-66.

Next