Viața, noiembrie 1941 (Anul 1, nr. 214-243)
1941-11-01 / nr. 214
Redacția, Anuibis.rapa și Tipografia II Telefon Central ( f| ABONAMENTE: |1 Proprietari „EMINESCU“ S. A. 11 mDPrmO* ^ F1 m Pt Ia *■ [UNK] [UNK] Sir. In !. An he. Salfgny No. 2 | * H ~ - Z ^ ill |InMij^ ^ la3Crl3» '* Tt"> U'ov N°' «-*« | LI VI U KbD K C A PS U Economia Transnistrianä încă din veacul al 15-lea, Transnistria a început să fie populată cu Komâni, cari veneau cu turmele din Transilvania, pe întinsele pășuni ucrainiene. Cei cari se așezau aci, au început să desțelenească ogoarele și să le cultive. Românii au venit astfel de timpuriu în contact cu Tătarii și Cazacii, înainte chiar ca aceștia să aibă o viață organizată. Odesa ia ființă ca o așezare comercială firească, deservind regiunile bogate din aceste părți, atunci când comerțul începuse să înflorească, în mai multe centre transnistrene. Transnistria este o regiune agricolă dintre cele mai mai bogate (Ucraina este cel mai bogat grânar din lume după bazinul Mississipi). Pământul de Peste Nistru se numește cernoziom și este cel mai fertil cu putință. El provine din descompunerea, în timpul mileniilor, a rezidurilor vegetale, are o culoare neagră și dă culturi de o bogăție extraordinară. Ogoarele se lucrează ușor, Pământul acesta fiind atacat. Felul terenului explică atracția cu a avut-o asupra unei rase de vechi și pricepuți agricultori, cum sunt Românii, cari au știut să pună aceste regiuni în maxima lor valoare, după ce au făcut operă de adevărați pionieri, defrișând pădurile Cernzomul este cel mai roditor pământ din Europa, producându se aci uriașe cantități de cereale. Tot aci este și patria floarei soarelui. Producția transnistriana putând să satisfacă nevoile întregii țări de uleiu. Se cultivă deasemeni numeroase plante textile. Litoralul de Nord al Mării Negre, dela estuarul Nistrului Până in Crimeea,Siuarul Bugului și numeroase’c bâm de mari întinderi pri aceste pă’ți, sunt foarte bogate în Piște. Am citit cândva descrierea făcută de un călător, despre viața animală din jurul porturilor Odesa, Balaclava din Crimeea, etc. El arăta că e atât bogăție piscicolă. Încât ades viața animală din aceste mări se revarsă pe țărmuri și se formează în golfuri bancuri enorme de Pește. Populația are mult de lucru Până izbutește să deblocheze canalele și țărmurile, și se ridică vagoane întregi de pește. Mari cantități neputându-se ridica și utiliza, putrezesc pe țărm și mirosul se simte de la distanțe mari... Iată deci o țară cu o natură excepțional de bogată, care așteaptă, pe lângă hărnicia românească, mijloace tehnice perfecționate, ca să devină una din cele mai productive regiuni ale continentului. A. S. nciidna și munca Am auzit discutându-se, mereu, problema igienei în legătură cu muncitorii, mai ales în trecut, când sa trudea ca, din interesul ce are întreaga comunitate națională pentru solutioarea problemei, să se facă o chestiune menită să asigure un soc de voturi candidatului ținut de partidul ce se bătea susca pumnii la piept. Firește, dispariția acestora a însemnat, câtuși de puțin, că a dus la scoaterea problemei de pe ordinea de zi a preocupărilor, sau că au dispărut cauzele generatoare. E greu să se facă ordine deplină într’o succesiune, în care regula generală era desordinea Ceea ce nu înseamnă că problema în sine e grea, ci felul cum e pusă. In definitiv și în medicină ca și în matematică, greul constă în fixarea factorilor determinanți, în precizarea problemei, în diagnostic. Avem o problemă de igienă la muncitori, care e îndeajuns de serioasă. O avem, nu de ieri, de alaltăeri. Insă și alaltăeri și mai ieri, ea a fost pusă eronat, alergând să remediem consecințele ei, îi am dat toată atențiunea înlăturării cauzelor care o provoacă. Acest mod de a acționa echivalează cu cârpăeiala, când nu constitue deadreptul superficialitatea Gândurile acestea ni le a trezit o conferință die care a ținut-o mai zilele trecute, d. dr. Gh. Banu, președintele consiliului de adminsție al Casei Asigurărilor , conferință în decursul căreia a pus problema medicinei în muncă, așa cum trebuia pusă de mult, pe baze preventive. Luăm cunoștință, cu această ocazie, că problema e mult mai vastă și că nu se limitează la ceea ce eram obicinuiți să vedem ca exterior De la început d-sa precizează că organizarea medicinei în muncă, trebue să constitue un întreg program rational de prevenire fixat astfel: prevenirea în muncă și profesiuni, parvenire prin organizarea factorilor sociali, igiena personală muncitorului și educația fizică, oraganizarea serviciului social și, în fine propaganda și educația igienică în mediile muncitorești. Este bunul simț, acela care stă la baza unui atare program și care se inspiră din ceea ce secolele au verificat: că e mai ușor și mai sănătos să iai măsuri de prevedere, decât să cauți mai apoi, și fără să vrei cu întârziere, remedii pentru consecințele Știm obiecția; ce le produce răul, decurgând din concepția de a nu îmbrățișa pesimismul sau, în termen popular, de a nu cobi. Dar vorbind de un rău ce se poate produce, luând măsuri pentru a l face imposibil sau măcar a-i diminua mult consecințele lui funeste, înseamnă că ai voință; și cine manifie o atare voință e departe de a fi pesimist. Din contra. Fixând bazele problemei în ce privește medicina în muncă și precizând eventualitățile ce se poat abate asupra lucrătorului, conferențiarul a indicat drumul pe care treime să meargă această acțiune socială, pentru a ajunge ca, în acest domeniu de activitate națională, să se introducă o viată normală, netulburată decât de accidentele ce aparțin de imperiul neprevăzutului și fatalității. Cu aceste precizări, cari, prin demnitate ce ocupă conferențiarul, sunt tot atâtea angajamente că soluțiile vor fi aplicate, problema de care ne ocupăm intră pe calea, pe care interesele naționale o rea Că, nu e de ajuns să naționalizăm lumea. E necesar ca cei ce o depun să continue a fi apți, nu numai ca specialiști, dar și din punct de vedere fisiologci și psihologic. Ioain IRIC LOLL A îl Intre Moscova și Marea de Azov armatele aliate Înaintează triumfătoare în Crimeea și în regiunea Donețului, bolșevicii se retrag in debandadă Voroșilovgrad și Rostov direct amenințate prin-.•>. din Berlin Cucerirea strâmtoarei Percop și străpungerea întregei linii defensive sovietice dispusă în adâncime, dau trupelor germane posibilitatea desfășurării în adâncime și în lărgime, după cum observă cercurile informate militare berlineze. Cât de departe a fost folosită această posibilitate de desfășurare a forțelor germane se reliefează din faptul că la Berlin se vorbește despre o urmărire neîntreruptă a inamicului înfrânt. Masiva contribuție a armei aeriene germane, care a bombardat extrem de eficace portul Kerci, aflat în partea răsăriteană a Crimeei, care formează singura cale de retragere deschisă a bolșevicilor, este puternic relevată în conexiune cu aceasta. In Capitala Reichului domnește impresia că operațiunile din Crimeea se desfășoară în conditi optime, forurile germane așteptând mari surprize. Aceeași urmărire neîntreruptă are loc și și regiunea Donețului, unde cea mai mare și mai importantă parte a acestui bazin industrial de o importanță vitală pentru U. R. S. S. a căzut în mâna trupelor germane și aliate. Ca o caracteristică deosebită a situației reale a acestei regiuni, se înregistrează mărturisirea englezilor că importantul oraș Voroșilovgrad și Rostov sunt direct amenințate și că ofensiva trupelor aliate se desfășoară și în direcție nordvestică dealungul fluviului Doneț. La Berlin se accentuează asupra faptului că odată cu operațiunile efectuate în bazinul Donețului, a fost atins un nou fluviu sovietic. Donețul are o deosebită importanță prin faptul că leagă Hinterlandul Ukrainian cu Marea Neagră. Un atac executat cu mijloace moderne a găsit aici numeroase posibilități datorite configurației naturale a terenului nouțTM a trece dincolo de fluviu. Comunicate în cari se spună se dau lupte pentru formarea capetelor de Pod la Doneț, învederează că aceste posibilități naturale existente în regiunea Donatului au fost deja folosite cu deplin succes. Luptă hotărâtoare de mari proporții în direcția Moscovei Referitor la situația din sectorul central al frontului, forurile Competente gemmane nu dau nici un amănunt, ceea ce, însă, după părerile cercurilor militare berlineze, nu poate fi caracterizat ca o stare pe loc a operațiunilor germane. Asupra acestei situații, dau indicații precise, însă, comunicatele engleze, în care se relatează necontenit existenta unor lupte hotărîtoare de mari piroportii efectuate în direcția Moscovei, care conturează evoluția operațiunilor. Cercurile inamice menționează tot mereu alte noui nume de localități, care fac să se tragă concluzia că trupele gemane înaintează nestăvilite, deși la Berlin se crede că centrul efortului s-ar afla în regiunea Moscovei. Marile îngrijorări care ies în vileag din știrile provenite de la inamic, sunt după vederile germane, cel mai bun termometru al evenimentelor întâmplate pe frontul central, care se desfășoară pentru inamic extrem de defavorabil din toate punctele de vedere, fără ca forurile germane să dea vreo indicație deosebită. Situația de luptă pe frontul oriental este privită de Berlin cu aceeași olimpiană liniște și cu aceeași conștiință absolută a victoriei, care a mai fost exprimată săptămânile trecute și care a fost întărită mai mult între timp prin evenimentele succedate. Toamna, cu tot cortegiul de evenimente, intemperii, vreme rea, nu putut decât vremelnic împiedica operațiunile germane din uarele sectoare, dar niciodată zădărnici. Evoluția militară este în plin mers, între Moscova și Marea de Azov. Beresneg&vvatoj .Wisinskii Gaei Danzig im OLIUEW CHERSON Stanislaw Schuriewka AI <nJnw ■Woronzw wid Girk 78oilepetschai fileschki Tschaibassi^' Kalantsci Shadow&harzgQ ■Dscharylgatsch ,rhan -Karadscf, n Eupatoria Hskawa‘-u ° Bakal Kalamität Kn. - Bui Har.frisch SEWASI Ts. ftikonol Dni. fc/Swamenka fiopatschik stubanowka /Sqaimanu rhaplinka Perekopm, a K Eisenbahnen.im Bahn/.-f Hr. * T /boom. Driech Hridewond MichailowkaC sreichenkk fedorowkSk Meldopol Zistadt 0 Fripnfpln Genilswinsh Dschanki Haffhungstaikk Karasubasar nfo KtMFmnPhi AOB tern vt 11 JUSHU. m Sd.-Takmatl Halhsbiki nfeefek “ff JBalor-i B’chwald c Wolnowachaa k Crunau < UVerdi.Tökmatl Gnadenskla Shirnar C4Jbsh‘schifäilsvherda9a Sfa, Cpertola, SV Mariupoliaia Werdians^ 10-Hämvschewatsi ASOWSCHF.S KertschfU 401 A 37fscin/äi rp.munk TransSANROB ffl skan ow rort data/ preisbnie dmi fnowoschkcherbininvL lowominsti Utr’hi’if r. rtowunishestebji/ewskaiaj, Tirufi fHban 7 c/-, drymskaia » Troizkaja Krasnodar Deflinskaia Harta Crimeei O gară sovietică atacată și distrusă de bombele avioanelor germane Ofensiva sanitară! In conferința de presă care a avut locuri, la Ministerul Sănătății, d. ministru porf. dr. P. Tomescu a desvoltat atât de delicata problemă a formării Cadrelor medicale necesare organizării sanitare. Situația precară a cadrelor noastre medicale a fost deseori expusă de oficialitate Lupta care se duce azi pentru a infuza satelor și târgurilor noastre o spiritul de organizare sanitară, lacună care aștepta ele mult izbăvirea, face parte din acea campanie de uriașă construcție socială la care a pornit cu hotărâre dela început guvernul Mareșalului Antonescu. L. ministru prof. dr. Tomescu a insistat asupra numărului mare de înscrieri în Facultatea de medicină, anul acesta, prin care se speră să se rezolve în prim rând, chestiunea personalului medical. Este în aceasta o paranteză asupra căreia trebue să se insiste, pentru că este prima oară când se dă posibilitate Tinerilor bacalaureați să urmeze medicina. Dacă azi nu avem mulți doctori nu e de vină decât politica universitară care a a Pus numeroase bariere în trecut acelora cari ar fi vroit să se integreze grelei dar nobilei meserii de a vindeca suferințele omenești. Trebuia în trecut să dai un adevărat asalt la intrarea la medicină. Nu se primea, decât un foarte mic număr, iar dificultățile cursurilor, lipsa cantinelor și căminelor, scumperea laboratoarelor și cursurilor, îi făcea pe mulți să se retragă, chiar după ce reușiseră să treacă examenul de intrare. Dar chiar aceji cari rămâneau în sălile de disecții, o duceau greu până la absolvire. Al. Raicu TELEGRAMA Contelui CIANO D. Prof. Mihai A. Antonescu, Președinte ad-interim al Consiliului de Miniștri, a primit următoarea telegramă din partea Excelentei Sale Contele Ciano, Ministrul Afacerilor Străine al Italiei. EXCELENTEI sale DOMNULUI MIHAI ANTONESCU VICE PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI SI MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE BUCUREȘTI ROMA. — In momentul când lupta antibolșevică, începută acum 13 ani se apropie de sfârșitul său victorios, mi-a sosit salutul cald al Excelenței Voastre, salut pe care reîntorm cordial Domniei Voastre și al Guvernului Român Caporalul Spițenn Mircea Batalionul din care făcea parte, lupta cu vitejie la Zahaicana. După pierderi însemnate, satul fusese cucerit și compania 2-a cercetatcum ascunzișurile rușilor, scoțându-i din ele. Un contraatac rusesc cu tamburi sileștene ai noștri să se organizeze pe o linie dincolo de marginea satului Surprins de acest contraatac, caporalul tr. Spițeru Mircea este gata să cadă prizonier. Nu mai are nici un loc de scăpare, căci rușii trecuseră dincolo de el. Se repai într’o casă, desbracă iute hainele militare, ceru gazdei niște haine rupte, o șapcă veche și astfel îmbrăcat, luă o găleată tip umplu cu cartofi. Apoi, ieși cu ea prin dosul casei, coborî pe un drum, ca, cum era gospodar aci de ani, iar acum se întorcea de la deal. A trecut astfel pe lângă trupele rusești, a observat forțele intrate în sat și spre seară si pierdut pe drumul ce ducea spre trupele noastre) ajungând cu bine aci și dând indicații despre poziția inamicului și numărul unităților. Cunoscând xaet situația, ai noștri au contraatacat și i-au svârlit pe Rușii din sat și de pe cota 193, care se înalță în spatele lui Deaci, caporalul Spițeru Mircea, ajunge cu compania sa pe malul Nistrului, în județul Orhei și —când sublocot. Roșca Nicolae face apel la eroismul ostașilor săi pentru a trece Nistrul, cu scopul de a ataca cazematele rusești — el este primul voluntar al acestei expediții, trecând pe sub focul năprasnic al bolșevicilor și trăind cu groază primele trei zile de pe malul rusesc. Când au fost descoperiți de două fetițe, ce căuta o Ucă, el este cel care le oprește ac; și împreună cu ele pleacă noaptea în satul Popenco pentru a lua informații, umblând câteva zile îmbrăcat cu haine țărănești forfotind la un loc cu armata rusească. Trecând înapoi Nistrul, află de soarta grupei sale și de lupta ce purtase. In schimb aduce indicii prețioase, ceea ce înlesnește comandantului nostru să bombardeze de efect și să distrugă fortificații si concentrări de armament și trupe rusești. Iată-l acum, călcând alături de ceilalți camarazi peste șesurile Ucrainei și avântându-se ca un brav în luptele din Sudici satului Vigoda, dela 30 August. Avântul însăși dragostea neostoită de vitejie nu sunt fără anumite limite pe acest pământ în care voința de desăvârșire a omului, se împlinește prin veghe permanentă și jertfă necurmată. Tinerii noștri ostași au dat chiarcest război uriceș contrariului dovada capacității bolșeviilor de jertfă și entuziasm, dinamici în acțiunile lor ce paralizau un dușman a pornit să cucerească întreaga lume, elastici și abili în peripețiile răsturnătoare de rațiune normală ale războiului, gata de moarte oricând și oriunde împlinirea unei legi a neamului românesc o cere. Caporalul FA*la>u a căzut în ziua de 30 August lovit de un glonte sovietic. El a murit împlinind legea comunității de neam din către făcea parte și pentru care a mărturisit prin toată înflăcărarea ființei sale dăruindu-se fără precupețire luptei, în acțiunile cele mai primejdioase, nemuritor prin credința sa m Dumnezeu și în neamul românesc, mort astăzi numai prin ceea ce a fost trecător în el. RAZIUNARI GEOGRAFICE de ERNEST VERZER Odessa, punct strategic de o importanță covârșitoare, se află de mai limite zile în mâinile noastre. Ne am obișnuit cu ideea aceasta și citadin gândul ne alunecă din nou la preocupările noastre cotidiene. Să nu subestimăm însă dimensiunile mărețe ale acestei biruințe. Prăbușirea clipă de clipă clipă a imensului eșafodaj pe care o perfida propagandă și o demență muncă faraonică îl menținea în lume, sub denumirea de Stat sovietic, se produce amplă în momentul de față. Ca în urma unui cutremur — statul acesta construcție cerebrală — trosnește din încheeturi și se clatină. Unul dintre principalele sale elemente funcționale, Odessa, citadela militară a Mării Negre, mândria, da, mândria acestui imperiu nedorit dar suportat de nenumăratele milioane de locuitori, cade odată cu viszele și cu lamentările unor agenții străine, cade în mâinile Românilor. Cufundarea poporului rus în besnă de către conducătorii săi, pentru că acesta să nu poată cunoaște și discerne adevărata stare de lucruri de peste hotare, a fost întreprinsă într'un mod laș, inuman, fără cea mai mică tresă, lire de conștiință din partea acelora care asasinau slavismul, și care stingeau ultima pâlpâire a acestei uriașe candele creștinești. Starea culturală sovietică e concludentă. Ceea ce știu și ceea ce cred ei despre suflet sau despre civilizație e edificator Temerile acelei minorități care conducea marea turma bolșevica și care deghizată lua parte total și entusiast la aplicarea principiilor comuniste sau care refugiază în dosul acestor principii netezitoare, trăia în confort și în belșug, temerile unei contrarevoluții care ori de câte ori s’a Bit a fost încecată în sânge, a determinat această minoritate să elaboreze și să executa suprauman, cu ajutorul colectivității imbecilizate, diabolice planuri, cu care să arunce întregul glob în aer. Dar comunismul au fostt o barcă, iar adepții lui șarlatani și inconștienți. Mărturie vie ne este decepția amară a celui care pentru ei a fost apostol și care a îndurat mai mult decât toți la un loc foamea, a celui care a rupt întotdeuna uriașe bucăți din sufletul și buzunarul său pentru a le întinde odată cu mâna de ajutor dată aproapelui Panait Istrati.. Zâmbind amar, după ce i-a cunoscut la ei acasă pe Rușii de după revoluție, Panait Istrati a renegat comunismul. 1940. Îmi reamintesc anul prăbușirilor teritoriale, Basarabia și Bucovina, smulse mișelește... Dar suferințele noastre îndurate cu atâta cristică resemnare, cu capul plecat, rușinea acelei retrageri în care armata era insultată în modul cel mai revoltător de către comuniștii care se dădeau acum pe față, se îngrămădeau toate neîncetat și într-un timp extrem de scurt. Mutate în durere sufletele își pierdeau clipă de clipă ultimele licăriri de credință în capacitățile conducătoare ale celor care ierarhic se situau deasupra, cât mai sus. A trebuit acest iureș, pe viață și pe moarte, trecerea Nistrului și ocuparea cazematelor — cu sufletele nu cu armele care oricât de perfecționate ar fi fost, în mâna unui soldat puțin conștient și insensibil dar fi însemnat nimic — a trebuit acest iureș pentru a pătrunde pe teritoriul dușman și a-l stăpâni. Aceasta nu este decât reconfirmarea aceleiaș vechi teorii: sufletul învinge. Continare în pag. 3-a Lindbergh nu mai poate vorbi in țara „libertăților“ Roosevelt-iene NEW YORK 30 (Rador). îani» amin. dgov matrdgofb Corespondentul agenției «Ștefani» anunță că societățile de radiodifuziune au refuzat a închiria posturile lor emițătoare, pentru difuzarea discursului lui Lindbergh, precum și pe acele ale lui Wheeler și Cudahy, discursuri ce vor fi pronunțate Joi seara, cu ocazia unei mari manifestații împotriva politicei d-lui Roosevelt. Societatea «America First» a adresat un energic protest biuroului federal de control, care sa mărginit a spune că va face o anehte.