Viața, noiembrie 1941 (Anul 1, nr. 214-243)

1941-11-01 / nr. 214

Redacția, An­uib­is.rapa și Tipografia II Telefon Central ( f| ABONAMENTE: |1 Proprietari „EMIN­ES­CU“ S. A. 11 mDPrmO* ^ F1 m Pt I­­a *■ [UNK] [UNK] Sir. In !. An he. Salfgny No. 2 | * H ~ - Z ^ ill |InMij^ ^ la3Crl3» '* Tt"> U'ov N°' «-*« | LI VI U KbD K C A PS U Economia Transnistrianä încă din veacul al 15-lea, Trans­­nistria a început să f­ie populată cu Kom­âni, cari veneau cu turmele din Transilvania, pe întinsele pășuni ucrainiene. Cei cari se așezau aci, au început să desțelenească ogoa­rele și să le cultive. Românii au ve­nit astfel de timpuriu în contact cu Tătarii și Cazacii, înainte chiar ca aceștia să aibă o viață organizată. Odesa ia ființă ca o așezare co­mercială firească, deservind regiu­nile bogate din aceste părți, atunci când comerțul începuse să înflo­rească, în mai multe centre trans­­nistr­ene. Transnistria este o regiune agri­colă dintre cele mai mai bogate (U­­craina este cel mai bogat grânar din lume după bazinul Mississipi). Pământul de Peste Nistru se nume­ște cernoziom și este cel mai fertil cu putință. El provine din descom­punerea, în timpul mileniilor, a r­ezidurilor vegetale, are o culoare neagră și dă culturi de o bogăție extraordinară. Ogoarele se lucrează ușor, Pământul acesta fiind atacat. Felul terenului explică atracția cu a avut-o asupra unei rase de­­ vechi și pricepuți agricultori, cum sunt Românii, cari au știut să pună aceste regiuni în maxima lor va­loare, după ce au făcut operă de adevărați pionieri, defrișând pădu­­rile Cern­­zomul este cel mai roditor pământ din Europa, producându se aci uriașe cantități de cereale. Tot aci este și patria floarei soarelui. Producția transnistriana putând să satisfacă nevoile întregii țări de uleiu. Se cultivă deasemeni nume­roase plante textile. Litoralul de Nord al Mării Ne­gre, dela estuarul Nistrului Până in Crimeea,­­Siuarul Bugului și nu­­meroase’c bâm­­ de mari întinderi pri aceste pă’ți, sunt foarte bogate în Piște. Am citit cândva descrierea făcu­tă de un călător, despre viața ani­mală din jurul­­ porturilor Odesa, Balaclava din Crimeea, etc. El a­­răta că e atât bogăție piscicolă. În­cât ades viața animală din aceste mări se revarsă pe țărmuri și se formează în golfuri bancuri enor­me de Pește. Populația are mult de lucru Până izbutește să deblocheze canalele și țărmurile, și se ridică vagoane întregi de pește. Mari can­tități neputându-se ridica și utiliza, putrezesc pe țărm și mirosul se simte de la distanțe mari... Iată deci o țară cu o natură ex­cepțional de bogată, care așteaptă, pe lângă hărnicia românească, mij­loace tehnice perfecționate, ca să devină una din cele mai productive regiuni ale continentului. A. S. nciidna și munca Am auzit discutându-se, mereu, problema igienei în legătură cu muncitorii, mai ales în trecut, când sa trudea ca, din interesul ce are întreaga comunitate națională pen­tru solutioarea problemei, să se facă o chestiune menită să asigure un soc de voturi candidatului ținut de partidul ce se b­ătea sus­ca pumnii la piept. Firește, dispariția acestora­­ a însem­nat, câtuși de puț­in, că a dus la scoaterea proble­mei de pe ordinea de zi a preocupă­­r­ilor, sau că au dispărut cauzele generatoare. E greu să se facă or­dine deplină într’o succesiune, în care regula generală era desordi­nea Ceea ce nu înseamnă că problema în sine e grea, ci felul cum e pusă. In definitiv și în medicină ca și în matematică, greul constă în fixarea factorilor determinanți, în preciza­rea problemei, în diagnostic. Avem o problemă de igienă la muncitori, care e îndeajuns de se­rioasă. O avem, nu de ieri, de alal­­tăeri. Insă și alaltăeri și mai ieri, ea a fost pusă eronat, alergând să re­mediem consecințele ei, îi am dat toată atențiunea înlăturării cauzelor care o provoacă. Acest mod de a ac­ționa echivalează cu cârpăeiala, când nu constitue deadreptul superficiali­tatea Gândurile acestea ni le a trezit o conferință die care a ținut-o mai zilele trecute, d. dr. Gh. Banu­, pre­ședintele consiliului de admins­ție al Casei Asigurărilor , conferință în decursul căreia a pus problema medicinei în muncă, așa cum trebuia pusă de mult, pe baze preventive. Luăm cunoștință, cu a­­ceastă ocazie, că problema e mult mai vastă și că nu se limitează la ceea ce eram obicinuiți să vedem ca exterior De la început d-sa precizează că organizarea medicinei în muncă, tre­bue să constitue un întreg program rational de prevenire fixat astfel: prevenirea în muncă și profesiuni, parvenire prin organizarea factori­lor sociali, igiena personală muncitorului și educația fizică, or­a­ganizarea serviciului social și, în fine propaganda și educația igieni­că în mediile muncitorești. Este bunul simț, acela care stă la baza unui atare program și care se inspiră din ceea ce secolele au verificat: că e mai ușor și mai să­nătos să iai măsuri de prevedere, decât să cauți mai apoi, și fără să vrei cu întârziere, remedii pentru consecințele Știm obiecția; ce le produce răul, decurgând din con­cepția de a nu îmbrățișa pesimis­mul sau, în termen popular, de a nu cobi. Dar vorbind de un rău ce se poate produce, luând măsuri pen­tru a l face imposibil sau măcar a-i diminua mult consecințele lui fu­neste, înseamnă că ai voință; și cine manifie o atare voință e departe de a fi pesimist. Din­­ contra. Fixând bazele problemei în ce pri­vește medicina în muncă și preci­zând eventualitățile ce se poat abate asupra lucrătorului, conferențiarul a indicat drumul pe care treime să meargă această acțiune socială, pen­tru a ajunge ca, în acest domeniu de activitate națională, să se in­troducă o viată normală, netulbu­­rată decât de accidentele ce aparțin de imperiul neprevăzutului și fata­lității. Cu aceste precizări, cari, prin demnitate ce ocupă conferențiarul, sunt tot atâtea angajamente că so­luțiile vor fi aplicate, problema de care ne ocupăm intră pe calea, pe care interesele naționale o re­­a Că, nu e de ajuns să naționalizăm l­um­ea. E necesar ca cei ce o depun să continue a fi apți, nu num­­ai ca specialiști, dar și din punct de ve­dere fisiologci și psihologic. Ioain IR­IC LOLL A îl­ Intre Moscova și Marea de Azov armatele aliate Înaintează triumfătoare în Crimeea și în regiunea Donețului, bolșevicii se retrag in debandadă Voroșilovgrad și Rostov direct amenințate prin-.•>. din Berlin Cucerirea strâmtoarei Percop și străpungerea întregei linii defensi­ve sovietice dispusă în adâncime, dau trupelor germane posibilitatea desfășurării în adâncime și în lăr­gime, după cum observă cercurile informate militare berlineze. Cât de departe a fost folosită această po­sibilitate de desfășurare a forțelor germane se reliefează din faptul că la Berlin se vorbește despre o ur­mărire neîntreruptă a inamicului înfrânt. Masiva contribuție a ar­­mei aeriene germane, care a bom­bardat extrem de eficace portul Kerci, aflat în partea răsăriteană a Crimeei, care formează singura ca­le de retragere deschisă a bolșevici­­lor, este puternic relevată în cone­xiune cu aceasta. In Capitala Reichului domnește impresia că operațiunile din Cri­­meea se desfășoară în condit­i op­time, forurile germane așteptând mari surprize. Aceeași urmărire ne­­întreruptă are loc și și regiunea Do­­nețului, unde cea mai mare și mai importantă parte a acestui bazin industrial de o importanță vitală pentru U. R. S. S. a căzut în mâna trupelor germane și aliate. Ca o ca­racteristică deosebită a situației reale a acestei regiuni, se înregis­trează mărturisirea englezilor că importantul oraș Voroșilovgrad și Rostov sunt direct amenințate și că ofensiva trupelor aliate se desfă­șoară și în direcție nordvestică dealungul fluviului Doneț. La Berlin se accentuează asupra faptului că odată cu operațiunile efectuate în bazinul Donețului, a fost atins un nou fluviu sovietic. Donețul are o deosebită importanță prin faptul că leagă Hinterlandul Ukrainian cu Marea Neagră. Un a­­tac executat cu mijloace moderne a găsit aici numeroase posibilități datorite configurației naturale a te­­renului nouțTM a trece dincolo de fluviu. Comunicate în cari se spu­­nă se dau lupte pentru forma­rea capetelor de Pod la Doneț, în­vederează că aceste posibilități na­turale existente în regiunea Dona­tului au fost deja folosite cu deplin succes. Luptă hotărâtoare de mari proporții în di­recția Moscovei Referitor la situația din sectorul central al frontului, foru­rile Com­petente gemmane nu dau nici un amănunt, ceea ce, însă, după păre­rile cercurilor m­ilitar­e berlineze, nu poate fi caracterizat ca o stare pe loc a operațiunilor germane. Asu­pra acestei situații, dau indicații precise, însă, comunicatele engleze, în care se relatează necontenit exis­tenta unor lupte hotărîtoare de mari piroportii efectuate în direcția Moscovei, care conturează evoluția operațiunilor. Cercurile inamice menționează tot mereu alte noui nume de localități, car­e fac să se tragă concluzia că trupele gemane înaintează nestăvilite, deși la Ber­lin se crede că centrul efortului s-ar afla în regiunea Moscovei. Marile îngrijorări care ies în vileag din știrile provenite de la inamic, sunt după vederile germane, cel mai bun termometru al evenimentelor întâmplate pe frontul central, car­e se desfășoară pentru inamic extrem de defavorabil din toate punctele de vedere, fără ca forurile germane să dea vreo indicație deosebită. Situația de luptă pe frontul orien­tal este privită de Berlin cu ace­eași olimpiană liniște și cu aceeași conștiință absolută a victoriei, care a mai fost exprimată săptămânile trecute și care a fost întărită mai mult între timp prin evenimen­te­le succedate. Toamna, cu tot corte­giul de evenimente, intemperii, vreme rea, n­u putut decât vremel­nic împiedica operațiunile germa­ne din u­arele sectoare, dar niciodată zădărnici. Evoluția militară este în plin mers, între Moscova și Ma­rea de Azov. Beresneg&vvatoj .Wisinskii G­aei­ Danzig im OLIUEW CHERSON Stanislaw Schuriewka AI <nJnw ■Woronzw wid Girk 78oilepetschai fileschki Tschaibassi­^' Kalantsci Shadow&harzgQ ■Dscharylgatsch ,­rhan -Karadscf, n Eupatoria Hskawa‘-u ° Bakal Kalamität Kn. - Bui Har.frisch SEWASI Ts. ftikonol Dni. fc/Swamenka fiopatschik stubanowka /Sqaiman­u rhaplinka Per­ekop­m, a K Eisenbahnen.im Bah­n/.-f Hr. * T /boom. Driech Hridewond MichailowkaC sreichenkk fedorowkSk Meldopol Zistadt 0 Fripnfpln Genilswinsh Dschanki Haffhungstaik­­­k Karasubasar nfo KtMFmnPhi AOB tern vt 11 JUSHU. m Sd­.-Takmatl Halhsbiki nfeefek “ff JBalor-i B’chwald c Wolnowachaa k Crunau < UVerdi.Tökmat­l Gnadenskla Shirnar C4Jbsh‘schifäi­lsvherda9­a Sfa, Cpertola, SV Mariupol­iaia Werdians^ 10-Hämvschewatsi ASOWSCHF.S Kertsc­hfU­ 401 A 37fscin/äi rp.munk Tran­sSANROB ffl skan ow rort data/ preisbnie d­mi fn­owoschkcherbininvL lowominsti Utr’hi­’if r. rtowunishestebji/ewskaiaj, Tir­ufi fHban 7 c/-, drymskaia » T­roizkaja Krasnodar Deflinskaia Harta Crimeei O gară sovietică atacată și distrusă de bombele avioanelor germane Ofensiva sanitară! In conferința de presă care a avut loc­uri, la Ministerul Sănătății, d. ministru porf. dr. P. Tomescu a des­volta­t atât de delicata problemă a formării Cadrelor medicale nece­sare organizării sanitare. Situația precară a cadrelor noastre­­ medicale a fost deseori expusă de oficialitate Lupta care se duce azi pentru a in­fuza satelor și târgurilor noastre o spiritul de organizare sanitară, lacună care aștepta ele mult izbăvirea, face parte din acea cam­­panie de uriașă construcție socială la care a pornit cu hotărâre dela în­ceput guvernul Mareșalului Anto­ne­scu. L­. ministru prof. dr. Tomes­cu a insistat asupra numărului ma­re de înscrieri în Facultatea de me­dicină, anul acesta, prin care se speră să se rezolve în prim rând, chestiunea personalului medical. Es­te în aceasta o paranteză asupra că­reia trebue să se insiste, pentru că este prima oară când se dă posibi­litate Tinerilor bacalaureați să ur­meze medicina. Dacă azi nu avem mulți doctori nu e de vină decât po­litica­­ universitară care a a Pus nume­roase bariere în trecut acelora cari ar fi vroit să se integreze grelei dar nobilei meserii de a vindeca sufe­rințele omenești. Trebuia în trecut să dai un adevărat asalt la intrarea la medicină. Nu se primea, de­cât un foarte mic număr, iar dificultățile cursurilor, lipsa cantinelor și cămi­nelor, scumperea laboratoarelor și cursurilor, îi făcea pe mulți să se retragă, chiar după ce reușiseră­ să treacă examenul de intrare. Dar chiar aceji cari rămâneau în sălile de disecții, o duceau greu până la absolvire. Al. Rai­cu TELEGRAMA Contelui CI­AN­O D. Prof. Mih­ai A. Antonescu, Pre­ședinte ad-interim al Consiliului de Miniștri, a primit următoarea tele­­gramă din partea Excelentei Sale Contele Ciano, Ministrul Afacerilor Străine al Italiei. EXCELENTEI sale DOMNULUI MIHAI ANTONESCU VICE PREȘEDINTELE CONSI­LIULUI DE MINIȘTRI SI MI­NISTRUL AFACERILOR STRĂINE BUCUREȘTI ROMA. — In momentul când lup­ta antibolșevică, începută acum 13 ani se apropie de sfârșitul său vic­torios, mi-a sosit salutul cald al Ex­celenței Voastre, salut pe care reîntor­m cordial Domniei Voastre și al Guvernului Român Caporalul Spițenn Mirc­ea Batalionul din care făcea parte, lupta cu vitejie la Zahaicana. Du­pă pierderi însemnate, satul fusese cucerit și compania 2-a cerceta­t­­cum ascunzișurile rușilor, scoțân­­du-i din ele. Un contraatac rusesc cu tamburi silește­ne ai noștri să se organizeze pe o linie dincolo de marginea sa­tului Surprins de acest contraatac, ca­poralul t­­r. Spițeru­ Mircea este gata să cadă prizonier. Nu mai are nici un loc de scăpare, căci rușii trecuseră dincolo de el. Se repai într’o casă, desbracă iute hainele militare, ceru gazdei niște haine rupte, o șapcă veche și astfel îm­brăcat, luă o găleată ti­p umplu cu cartofi. Apoi, ieși cu ea prin dosul casei, coborî pe un drum, ca­­, cum era gospodar aci de ani, iar acum se întorcea de la deal. A trecut astfel pe lângă trupele rusești, a observat forțele intrate în sat și spre seară s­i pierdut pe dru­mul ce ducea spre trupele noastre) ajungând cu bine aci și dând indi­cații despre poziția inamicului și numărul unităților. Cunoscând xaet situația, ai noștri au contra­­­­atacat și i-au svârlit pe Rușii din sat și de pe cota 193, care se înalță în spatele lui De­aci, caporalul Spițeru Mircea, ajunge cu compania sa pe malul Nistrului, în județul Orhei și —când sublocot. Roșca Nicolae face apel la eroismul ostașilor săi pentru a trece Nistrul, cu scopul de a ataca cazematele rusești — el este primul voluntar al acestei expediții, tre­când pe sub focul năprasnic al bol­­șevicilor și trăind cu groază pri­mele trei zile de pe malul rusesc. Când au fost descoperiți de două fetițe, ce că­uta­­ o Ucă, el este cel care le oprește ac; și împreună cu ele pleacă noaptea în satul Popen­­co pentru a lua informații, um­blând câteva zile îmbrăcat cu hai­ne țărănești forfotind la un loc cu armata rusească. Trecând înapoi Nistrul, află de soarta grupei sale și de lupta ce purtase. In schimb aduce indicii prețioase, ceea ce înlesnește coman­­dantului nostru să bombardeze d­e efect și să distrugă fortificații si concentrări de armament și trupe rusești. Iată-l acum, călcând alături de ceilalți camarazi peste șesurile U­­crainei și avântându-se ca un brav în luptele din Sudici satului Vigo­­­da, dela 30 August. Avântul însă­și dragostea neos­toită de vitejie nu sunt fără anu­mite limite pe acest pământ în care voința de desăvârșire a omului, se împlinește prin veghe permanentă și jertfă necurmată. Tinerii noștri ostași au dat chi­ar­cest război uriceș contra­riului dovada capacității bolșevii­lor de jertfă și entuziasm, dinamici în ac­țiunile lor ce paralizau un dușman a pornit să cucerească întreaga lume, elastici și abili în peripețiile răs­turnătoare de rațiune normală ale războiului, gata de moarte oricând și oriunde împlinirea unei legi a neamului românesc o cere. Caporalul FA*la>u a căzut în ziua de 30 August lovit de un glonte so­vietic. El a murit împlinind legea­­ comunității de neam din către făcea parte și pentru care a mărturisit prin toată înflăcărarea ființei sale dăruindu-se fără precu­pețire lup­tei, în acțiunile cele mai primejdi­oase, nemuritor prin credința sa m Dumnezeu și în neamul românesc, mort astăzi numai prin ceea ce a fost trecător în el. RAZIUNARI GEOGRAFICE de ERNEST VERZER Odessa, punct strategic de o impor­tanță covârșitoare, se află de mai limi­te zile în mâinile noastre. Ne am obiș­nuit cu ideea aceasta și citadin gân­dul ne alunecă din nou la preocupă­­rile noastre cotidiene. Să nu subestimăm însă dimensiunile mărețe ale acestei biruințe. Prăbușirea clipă de clipă clipă a i­­men­sului eșafodaj pe care o perfida propagandă și o demență muncă fa­raonică îl menținea în lume, sub denu­mirea de Stat sovietic, se produce am­plă în momentul de față. Ca în urma unui cutremur — statul acesta construcție cerebrală — trosne­ște din încheeturi și se clatină. Unul dintre principalele sale ele­mente funcționale, Odessa, citadela militară a Mării Negre, mândria, da, mândria acestui imperiu nedorit dar suportat de nenumăratele milioane de locuitori, cade odată cu viszele și cu lamentările unor agenții străine, cade­ în mâinile Românilor. Cufundarea poporului rus în besnă de către conducătorii săi, pentru că a­­cesta să nu poată cunoaște și discerne adevărata stare de lucruri de peste hotare, a fost întreprinsă într'un mod laș, inuman, fără cea mai mică tresă, lire de conștiință din partea acelora care asasinau slavismul, și care stin­­geau ultima pâlpâire a acestei uriașe candele creștinești. Starea culturală sovietică e conclu­­dentă. Ceea ce știu și ceea ce cred ei despre suflet sau despre civilizație e edificator Temerile acelei minorități care con­ducea marea turma bolșevica și care deghizată lua parte total și entusiast la aplicarea principiilor comuniste sau care refugiază în dosul acestor princi­­pii netezitoare, trăia în confort și în belșug, temerile unei contra­revoluții care ori de câte ori s’a Bit a fost în­cecată în sânge, a determinat această minoritate să elaboreze și să executa suprauman, cu ajutorul colectivității imbecilizate, diabolice planuri, cu care să arunce întregul glob în aer. Dar comunismul au fostt o barcă, iar a­­depții lui șarlatani și inconștienți. Mărturie vie ne este decepția amară a celui care pentru ei a fost apostol și care a îndurat mai mult decât toți la un loc foamea, a celui care a rupt în­­totdeuna uriașe bucăți din sufletul și buzunarul său pentru a le întinde o­­dată cu mâna de ajutor dată aproa­pelui­ Panait Istrati.. Zâmbind amar, după ce i-a cunoscut la ei acasă pe Rușii de după revoluție, Panait Istrati a renegat comunismul. 1940. Îmi reamintesc anul prăbușiri­lor teritoriale, Basarabia și Bucovina, smulse mișelește... Dar suferințele noastre îndurate cu atâta cristică resemnare, cu capul ple­cat, rușinea acelei retrageri în care armata era insultată în modul cel mai revoltător de către comuniștii care se dădeau acum pe față, se îngrămădeau toate neîncetat și într-un timp extrem de scurt. Mutate în durere sufletele își pier­deau clipă de clipă ultimele licăriri de credință în capacitățile conducătoa­re ale celor care ierarhic se situau deasupra, cât mai sus. A trebuit acest iureș, pe viață și pe moarte, trecerea Nistrului și ocuparea cazematelor — cu sufletele nu cu ar­mele care oricât de perfecționate ar fi fost, în mâna unui soldat puțin con­știent și insensibil d­ar fi însemnat ni­mic — a trebuit acest iureș pentru a pătrunde pe teritoriul dușman și a-l stăpâni. Aceasta nu este decât reconfirmarea aceleiaș vechi teorii: sufletul învinge. Continare în pag. 3-a Lindbergh nu mai poate vorbi in țara „libertăților“ Roosevelt-iene NEW YORK 30 (Rador). îani» amin. dgov m­atrdgofb Corespondentul agenției «Ștefa­ni» anunță că societățile de ra­diodifuziune au refuzat a închi­ria posturile lor emițătoare, pen­tru difuzarea discursului lui Lindbergh, precum și pe acele ale lui Wheeler și Cudahy, dis­cursuri ce vor fi pronunțate Joi seara, cu ocazia unei mari mani­festații împotriva politicei d-lui Roosevelt. Societatea «America First» a adresat un energic protest biu­­roului federal de control, care sa mărginit a spune că va face o anehte.

Next